ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 9 din 14 aprilie 1997

cu privire la unele măsuri de protecţie pentru persoanele ale căror contracte individuale de muncă vor fi desfăcute ca urmare a concedierilor colective prin aplicarea programelor de restructurare, privatizare, lichidare

EMITENT

GUVERNUL

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 15 aprilie 1997

În temeiul prevederilor art. 114 alin. (4) din Constituţia României,

Guvernul României adopta următoarea ordonanţa de urgenţă:

Capitolul 1

Dispoziţii generale

Articolul 1

Salariaţii societăţilor comerciale în care statul deţine cel puţin o treime din totalul drepturilor de vot în adunarea generală, precum şi ai regiilor autonome, care înregistrează pierderi, arierate şi fluxuri financiare negative, ale căror contracte individuale de muncă vor fi desfăcute ca urmare a unor concedieri colective, efectuate în procesul de restructurare, privatizare, lichidare, beneficiază de măsurile de protecţie prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă.

Articolul 2

În sensul art. 1 din prezenta ordonanţă de urgenţă, se considera concedieri colective situaţiile în care desfacerea contractelor individuale de muncă are loc în următoarele condiţii cumulative:

a) numărul persoanelor disponibilizate este: ...

- de cel puţin 10 persoane disponibilizate din unităţile care au între 11-100 salariaţi;

- de cel puţin 10% persoane disponibilizate din unităţile care au între 101-300 salariaţi;

- de cel puţin 30 de persoane disponibilizate din unităţile care au peste 301 salariaţi;

b) desfacerea contractului individual de muncă este dispusă în temeiul art. 130 alin. (1) lit. a) din Codul muncii în termen de 60 de zile de la data aprobării programelor de restructurare, privatizare, lichidare, de către organele competente. ...

Articolul 3

Organele competente sa aprobe programele de restructurare, privatizare, lichidare sunt:

a) Fondul Proprietăţii de Stat, pentru societăţile comerciale; ... b) ministerele de resort, pentru regiile autonome care funcţionează sub autoritatea lor; ... c) consiliile locale sau judeţene, pentru regiile autonome care funcţionează sub autoritatea lor. ...

Articolul 4

(1) Fondul Proprietăţii de Stat, ministerele de resort, consiliile locale sau judeţene aproba programele de restructurare, privatizare, lichidare, pe baza analizarii situaţiei existente în fiecare societate comercială sau regie autonomă, ţinând seama de: ... a) hotărârea adunării generale a acţionarilor societăţii comerciale în care statul deţine cel puţin o treime din totalul drepturilor de vot în adunarea generală sau, după caz, a consiliului de administraţie al regiei autonome, din care să rezulte ca societăţile comerciale sau regiile autonome înregistrează pierderi, arierate şi fluxuri financiare negative; ... b) programul de restructurare, privatizare, lichidare a activităţii societăţii comerciale sau a regiei autonome, elaborat cu consultarea sindicatelor sau, după caz, a reprezentanţilor salariaţilor aleşi în condiţiile Legii nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă. ... (2) Programele prevăzute la alin. (1) devin anexa la contractul de management încheiat conform Legii nr. 66/1993. În situaţia în care contractul de management nu a fost încheiat până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, aducerea la îndeplinire a programelor devine obligatorie pentru conducerea executivă şi pentru consiliul de administraţie. ...

Articolul 5

(1) Societăţile comerciale sau regiile autonome pentru care au fost aprobate programele de restructurare, privatizare, lichidare, potrivit art. 3 şi 4, vor comunică organizaţiilor sindicale constituite la nivelul societăţilor comerciale sau al regiilor autonome ori reprezentanţilor salariaţilor măsurile de disponibilizare a personalului, precum şi informaţii privind numărul de salariaţi ce urmează să fie disponibilizaţi, motivele care determina aceste măsuri, precum şi perioada în care se vor efectua concedierile colective. ... (2) În termen de 5 zile de la primirea comunicării, sindicatele sau, după caz, reprezentanţii salariaţilor pot formula în scris obiecţii la măsurile de disponibilizare a personalului, la conducerile societăţilor comerciale sau ale regiilor autonome, după caz. ...

Articolul 6

(1) Conducerile societăţilor comerciale sau ale regiilor autonome au obligaţia de a examina obiecţiile formulate în condiţiile art. 5 alin. (2), în termen de 3 zile de la primirea acestora, şi de a comunică răspunsul în scris. ... (2) În situaţia în care sindicatele sau, după caz, reprezentanţii salariaţilor nu sunt de acord cu răspunsul primit, se pot adresa organelor prevăzute la art. 3, a căror decizie este definitivă. ...

Articolul 7

(1) În cadrul programelor de restructurare, privatizare, lichidare vor fi desfiinţate posturile vacante. ... (2) În cazul în care restructurarea, privatizarea, lichidarea societăţilor comerciale sau regiilor autonome implica desfiinţarea unui număr mai mare de posturi, altele decît cele prevăzute la alin. (1), urmează a fi desfiinţate şi alte posturi, în următoarea ordine: ... a) posturile ocupate prin cumul de funcţii; sunt exceptate posturile ocupate de salariaţii care au funcţia de baza la unitatea la care se aplică prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă; ... b) posturile ocupate de persoane care cumulează pensia cu salariul; ... c) posturile ocupate de salariaţii care îndeplinesc condiţiile de pensionare pentru munca depusa şi limita de vârsta; ... d) posturile ocupate de salariaţii care îndeplinesc condiţiile de pensionare la cerere; ... e) posturile ocupate de salariaţii care deţin acţiuni sau părţi sociale reprezentind mai mult de 5% din totalul drepturilor de vot în adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor la o societate comercială; ... f) alte posturi. ... (3) În cazul în care restructurarea, privatizarea, lichidarea implica desfiinţarea unor posturi ocupate de salariaţi aflaţi în aceleaşi situaţii cu cele prevăzute la alin. (2), selecţia persoanelor al căror contract individual de muncă urmează a fi desfăcut se va face tinindu-se seama de competenţa profesională şi cu respectarea următoarelor criterii: ... a) dacă desfacerea contractului de muncă se referă la doi soţi care lucrează în aceeaşi unitate, se desface, cu acordul lor, contractul individual de muncă al celui care are salariul cel mai mic, în afară de cazul în care postul ocupat de cel în cauza nu face obiectul desfiinţării; ... b) desfacerea contractului de muncă sa afecteze salariaţii care nu au copii în întreţinere; ... c) desfacerea contractului de muncă sa priveasca în ultima instanţa femeile care au în îngrijire copii, bărbaţii care au în îngrijire copii, salariaţii unici intretinatori de familie, precum şi salariaţii care au mai puţin de 3 ani până la îndeplinirea condiţiilor de pensionare la cerere. ... (4) Conducerea societăţii comerciale sau a regiilor autonome, cu consultarea organizaţiilor sindicale sau a reprezentanţilor salariaţilor, poate stabili criterii suplimentare în afară celor prevăzute la alin. (1)-(3). ...

Articolul 8

Listele salariaţilor cărora urmează sa li se desfaca contractul individual de muncă se aduc la cunoştinţa salariaţilor şi direcţiilor generale de muncă şi protecţie socială judeţene şi a municipiului Bucureşti.

Capitolul 2

Măsuri active de protecţie a persoanelor cărora li s-a desfăcut contractul individual de muncă, ca urmare a concedierilor colective

Articolul 9

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, prin direcţiile generale de muncă şi protecţie socială, are obligaţia de a acorda servicii de preconcediere colectivă în asistarea societăţilor comerciale şi a regiilor autonome la elaborarea programelor de reconversie profesională, precum şi în pregătirea şi orientarea individuală a salariaţilor.

Articolul 10

(1) În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, prin măsuri active pentru combaterea somajului se înţelege acele măsuri care au ca scop crearea de noi locuri de muncă sau sprijinirea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă pentru a dobîndi statutul de persoana ocupată. ... (2) Măsurile active pentru combaterea somajului sunt, în principal, următoarele: orientarea profesională, instruirea în modalităţi de căutare a unui loc de muncă, instruirea antreprenoriala şi profesională, înfiinţarea de centre de consultanţa şi dezvoltare de afaceri, sprijin financiar pentru crearea de noi locuri de muncă, inclusiv prin programe de lucrări publice. ...

Articolul 11

Pentru coordonarea activităţilor prevăzute la art. 9 şi 10, se constituie Comitetul Naţional de Coordonare a Măsurilor Active de Combatere a Somajului, organism tripartit, a cărui componenta va fi aprobată prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.

Articolul 12

Pentru aplicarea deciziilor Comitetului Naţional de Coordonare a Măsurilor Active de Combatere a Somajului, se constituie, în fiecare judeţ, comitete judeţene de coordonare tripartite, aflate în subordinea prefectului, din care vor face parte reprezentanţi ai consiliilor judeţene sau locale, ai serviciilor descentralizate ale ministerelor, ai Fondului Proprietăţii de Stat, ai organizaţiilor sindicale şi patronale.

Articolul 13

(1) Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale va constitui Grupul de intervenţie rapida, format, în principal, din specialişti în probleme de forta de muncă şi şomaj la nivel central şi local, destinat elaborării programelor de măsuri active la nivelul societăţilor comerciale şi al regiilor autonome. ... (2) În realizarea scopului sau, Grupul de intervenţie rapida va colabora cu conducerea societăţilor comerciale şi a regiilor autonome, a organizaţiilor sindicale şi patronale, precum şi cu alte organizaţii şi instituţii care pot contribui la realizarea măsurilor active. ...

Articolul 14

Comitetul Naţional de Coordonare a Măsurilor Active de Combatere a Somajului are următoarele activităţi principale:

a) analizează şi evalueaza dimensiunea disponibilizarilor de personal ca urmare a realizării programelor de restructurare, privatizare, lichidare; ... b) stabileşte priorităţile Grupului de intervenţie rapida; ... c) stabileşte priorităţile la nivel naţional, tipurile de intervenţie şi aproba programele de măsuri active înaintate de comitetele judeţene de coordonare; ... d) propune Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale priorităţile de alocare a resurselor financiare; ... e) coordonează şi urmăreşte activitatea comitetelor judeţene de coordonare, destinată realizării măsurilor active. ...

Articolul 15

Comitetele judeţene de coordonare au următoarele atribuţii principale:

a) analizează solicitarile conducerii agenţilor economici privind necesităţile de asistenţa prin măsuri active pentru combaterea somajului; ... b) identifica şi evalueaza posibilităţile de redistribuire a personalului disponibilizat, în concordanta cu planurile de dezvoltare locală; ... c) analizează şi urmăresc priorităţile de intervenţie şi transmit operativ Comitetului Naţional de Coordonare a Măsurilor Active de Combatere a Somajului programele elaborate de grupurile de intervenţie rapida; ... d) controlează aplicarea programelor de măsuri active pentru combaterea somajului de către furnizorii de servicii finantati în acest scop şi semnaleaza Comitetului Naţional de Coordonare a Măsurilor Active de Combatere a Somajului neregulile constatate. ...

Articolul 16

Selectarea furnizorilor de servicii pentru măsurile active menţionate la art. 10 se va face de către Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale prin licitaţii organizate în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Articolul 17

Prefectura şi autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a sprijini aplicarea programelor de măsuri active pentru combaterea somajului.

Articolul 18

(1) Pentru aducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale va utiliza sursele aferente din bugetul Fondului pentru plata ajutorului de şomaj, precum şi alte surse atrase, în condiţiile legii, în acest scop. ... (2) Campania de sondare şi informare a opiniei publice privind realizarea măsurilor active de combatere a somajului, prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă, se va face din sursele menţionate la alin. (1). ...

Capitolul 3

Plăţile compensatorii

Articolul 19

(1) Persoanele ale căror contracte individuale de muncă au fost desfăcute ca urmare a concedierilor colective primesc o plata compensatorie reprezentind o sumă neimpozabila, al carei cuantum lunar este egal cu salariul mediu net pe economie, comunicat de Comisia Naţionala pentru Statistica, la data stabilirii dreptului. ... (2) Dreptul la plata compensatorie se naşte la data desfacerii contractului individual de muncă. ... (3) Persoanele ale căror contracte individuale de muncă au fost desfăcute ca urmare a concedierilor colective primesc, în condiţiile legii, şi drepturile stabilite de Legea nr. 1/1991 privind protecţia socială a şomerilor şi reintegrarea lor profesională, republicată. ... (4) Nu beneficiază de plată compensatorie stabilită potrivit alin. (1) persoanele ale căror posturi se desfiinţează potrivit art. 7 alin. (2) lit. a)-e). ...

Articolul 20

(1) Suma totală de bani acordată cu titlu de plată compensatorie se stabileşte pentru fiecare persoana căreia i s-a desfăcut contractul individual de muncă potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă, cu o vechime în munca în societăţile comerciale sau în regiile autonome de minimum 6 luni, diferenţiat după cum urmează: ... a) 6 salarii medii nete pe economie pentru salariaţii cu o vechime în munca mai mica de 5 ani; ... b) 9 salarii medii nete pe economie pentru salariaţii cu o vechime în munca între 5 şi 15 ani; ... c) 12 salarii medii nete pe economie pentru salariaţii cu o vechime în munca mai mare de 15 ani. ... (2) Suma totală de bani acordată potrivit alin. (1) poate fi majorată cu cel mult trei salarii medii nete pe economie, în următoarele situaţii: ... a) beneficiarul are domiciliul într-o zona geografică cu un nivel al ratei somajului de cel puţin 12%; ... b) beneficiarul are domiciliul într-o zona geografică în care sunt specifice, în număr limitat, activităţi profesionale; ... c) beneficiarul exercita o meserie, o profesie sau o ocupaţie de stricta specialitate. ...

Articolul 21

(1) Sumele de bani aferente plăţilor compensatorii se achită în rate lunare. ... (2) Sumele de bani aferente plăţilor compensatorii se pot achită o singură dată, dacă beneficiarul se angajează sa utilizeze suma de bani în scopul desfăşurării unor activităţi, cum ar fi: înfiinţarea unei societăţi comerciale, asociaţii familiale sau pentru desfăşurarea unei activităţi comerciale pe cont propriu, achiziţionarea sau asocierea în vederea achiziţionării de inventar agricol, cumpărarea de acţiuni. ... (3) Persoanele ale căror contracte individuale de muncă au fost desfăcute ca urmare a concedierilor colective pot beneficia o singură dată de drepturile băneşti prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă. ...

Articolul 22

Sumele de bani aferente plăţilor compensatorii se suporta din Fondul pentru plata ajutorului de şomaj, prevăzut de Legea nr. 1/1991, republicată, în limita sumelor alocate prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Articolul 23

(1) Sumele de bani aferente plăţilor compensatorii se transfera de către direcţiile generale de muncă şi protecţie socială judeţene şi a municipiului Bucureşti, în conturi personale, purtătoare de dobinzi, deschise pe numele beneficiarilor la Casa de Economii şi Consemnaţiuni, cu care Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale va încheia convenţie în acest scop. ... (2) Pentru deschiderea de conturi şi pentru operaţiunile efectuate nu se percepe comision. ...

Articolul 24

(1) Persoanele ale căror contracte individuale de muncă au fost desfăcute în urma concedierilor colective beneficiază de următoarele facilităţi: ... a) scutirea, pe o perioadă de 2 ani, de la plata impozitului pe venit, pentru cei care sunt autorizaţi sa desfăşoare activităţi economice pe baza liberei iniţiative ca persoane fizice independente sau ca asociaţii familiale; ... b) credite în condiţiile prevăzute de Legea nr. 1/1991, republicată. ... (2) Beneficiază de scutirea prevăzută la alin. (1) lit. a) persoanele care au obţinut autorizaţia de funcţionare în termen de 6 luni de la data încetării contractului individual de muncă. ...

Articolul 25

Persoanele cărora li s-a desfăcut contractul individual de muncă în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă pot contesta decizia luată la organele judecătoreşti competente, în condiţiile Codului muncii.

Articolul 26

Articolul 24 alineatul 1 din Legea nr. 1/1991, republicată, se completează cu literele e) şi f), care vor avea următorul cuprins:

"e) acoperirea cheltuielilor privind plăţile compensatorii ce se acordă salariaţilor ale căror contracte individuale de muncă vor fi desfăcute ca urmare a concedierilor colective prin aplicarea programelor de restructurare, privatizare, lichidare;

f) acoperirea cheltuielilor privind realizarea măsurilor active pentru combaterea somajului." ...

Articolul 27

(1) Articolul 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 13/1995 privind unele măsuri de accelerare a procesului de restructurare a regiilor autonome şi a societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat, de intarire a disciplinei financiare şi de imbunatatire a decontărilor în economie, aprobată şi modificată prin Legea nr. 119/1995, se abroga. ... (2) Scutirea de la plata impozitului pe venit, acordată în baza prevederilor art. 22 lit. c) din Ordonanţa Guvernului nr. 13/1995, rămâne în vigoare până la împlinirea termenului de 2 ani. ...

Articolul 28

În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, ministerele de resort vor elabora norme de aplicare, aprobate prin hotărâre a Guvernului.

PRIM-MINISTRU

VICTOR CIORBEA

Contrasemnează:

---------------

p. Ministrul muncii şi protecţiei sociale,

Petru Radu Paun Jura,

secretar de stat

Ministru de stat,

ministrul reformei,

Ulm Spineanu

Ministru de stat,

ministrul finanţelor,

Mircea Ciumara

Preşedintele Fondului Proprietăţii de Stat,

Sorin Dimitriu

------------