NORMĂ TEHNICĂ din 5 februarie 2009

pentru proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale - NTPEE-2008*)

EMITENT

AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 255 bis din 16 aprilie 2009

___________

*) Aprobată prin Ordinul nr. 5 din 5 februarie 2009, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 din 16 aprilie 2009

Anexa

NORME TEHNICE PENTRU PROIECTAREA, EXECUTAREA ŞI EXPLOATAREA

SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE

NTPEE - 2008

1. OBIECT, DOMENIU DE APLICARE, TERMINOLOGIE
1. 1.1. (1) Obiectul prezentelor norme tehnice este proiectarea, executarea şi exploatarea în condiţii de siguranţă a sistemelor de alimentare cu gaze naturale combustibile, cu presiunea egală sau mai mică de 6·105 Pa (6 bar), aflate în aval de staţiile de reglare – măsurare - predare ale operatorului Sistemului Naţional de Transport (SNT).
  
  (2) Calitatea gazelor naturale combustibile respectă prevederile reglementărilor tehnice în vigoare.
2. 1.2. Domeniul de aplicare a prezentelor norme tehnice îl constituie sistemele de alimentare cu gaze naturale, respectiv ansamblul compus din sistemele de distribuţie şi instalaţiile de utilizare, destinate să asigure alimentarea cu gaze naturale a consumatorilor din clădiri civile, industriale şi din alte amenajări din intravilan şi extravilan.
3. 1.3. Prevederile prezentelor norme tehnice se aplică la:
  1. a) proiectarea şi /sau executarea lucrărilor din sistemele de alimentare cu gaze naturale, proiectate sau executate după intrarea în vigoare a prezentelor norme tehnice;
  2. b) modernizarea, reabilitarea, modificarea şi reparaţiile capitale ale sistemelor de alimentare cu gaze naturale existente;
  3. c) exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale în funcţiune;
  4. d) construcţiile şi instalaţiile care afectează sistemul de alimentare cu gaze naturale.
4. 1.4. Nu fac obiectul prezentelor norme tehnice:
  1. a) conductele de transport gaze naturale, conductele de alimentare din amonte şi staţiile de predare / preluare a gazelor naturale aferente acestora;
  2. b) instalaţiile tehnologice din câmpurile de producţie petroliere şi gazeifere, staţiile de comprimare din câmpurile de producţie petroliere şi gazeifere şi din SNT;
  3. c) staţiile de comprimare din instalaţiile de utilizare, cu presiunea nominală mai mare de 6·105 Pa (6 bar);
  4. d) instalaţiile specifice infrastructurii din domeniul gazelor naturale comprimate pentru vehicule, gazelor naturale lichefiate şi gazelor petroliere lichefiate;
  5. e) proiectarea şi executarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi.
2. PROIECTAREA, AVIZAREA ŞI EXECUTAREA LUCRĂRILOR ÎN CADRUL SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE
1. 2.1. Proiectarea şi /sau executarea lucrărilor în cadrul sistemelor de alimentare cu gaze naturale se face numai de către operatori economici autorizaţi de ANRE, după obţinerea:
  1. a) acordului de acces, după caz, la:
    1. i) conductele de alimentare din amonte (CA);
    2. ii) sistemul naţional de transport (SNT);
    3. iii) sistemul de distribuţie (SD);
  2. b) certificatului de urbanism, după caz;
  3. c) altor avize şi acorduri conform legislaţiei în vigoare.
2. 2.2. Acordul de acces se eliberează, după caz, de:
  1. a) operatorul CA;
  2. b) operatorul SNT;
  3. c) operatorul SD.
3. 2.3. Accesul la SNT, CA şi SD se realizează în regim reglementat, conform legislaţiei în vigoare.
4. 2.4. Executarea oricăror lucrări în cadrul sistemelor de alimentare cu gaze naturale se face după obţinerea avizului de execuţie a lucrărilor prevăzute în documentaţiile tehnice pentru executarea lucrărilor, emis de operatorul SD şi, după caz, a autorizaţiei de construire şi a altor avize şi autorizaţii legale.
5. 2.5. (1) Documentaţiile tehnice pentru executarea lucrărilor în sistemul de alimentare cu gaze naturale se întocmesc în conformitate cu prevederile prezentelor norme tehnice şi legislaţiei în vigoare şi conţin, cel puţin, următoarele elemente:
  
  A. Piese scrise: Date generale:
  1. a) denumirea obiectivului de investiţii;
  2. b) amplasamentul (judeţul, localitatea, strada, numărul);
  3. c) titularul investiţiei;
  4. d) beneficiarul investiţiei;
  5. e) datele de identificare ale proiectantului şi instalatorului său autorizat ANRE, confirmate prin semnătură şi ştampilă;
  6. f) datele de identificare ale executantului şi instalatorului său autorizat ANRE, confirmate prin semnătură şi ştampilă;
    
    Date tehnice ale investiţiei:
  7. g) memoriul tehnic care să conţină descrierea lucrărilor, cu referiri la amplasament, studiu geotehnic, seismicitate, categoria de importanţă a lucrărilor, măsuri de evitare a pătrunderii infiltraţiilor de gaze in clădiri şi de evacuare a eventualelor infiltraţii de gaze din clădiri etc.;
  8. h) memoriul pe specialităţi care să conţină procedurile specifice de execuţie a lucrărilor, descrierea soluţiilor tehnice şi tehnologice folosite, caracteristicile şi calităţile materialelor folosite, verificările şi probele de rezistenţă şi etanşeitate la presiune, măsuri de protecţia muncii, protecţia mediului, apărare împotriva incendiilor etc.;
  9. i) breviarul de calcul pentru dimensionarea elementelor de instalaţii şi de construcţii;
    
    Costurile estimative ale investiţiei:
  10. j) lista cantităţilor de lucrări;
  11. k) devizul general al lucrărilor;
    
    Avize şi acorduri
  12. l) acordul de acces la CA, la SNT sau la SD, după caz, în original;
  13. m) certificatul de urbanism cu avizele şi acordurile cerute prin acesta;
  14. n) referatul de verificare a proiectului, în conformitate cu legislaţia în vigoare privind calitatea în construcţii;
  15. o) autorizaţia de construire. B Piese desenate:
  16. p) planul de amplasare în zonă, întocmit la scara: 1:10000, 1: 5000, 1:2000,
    
    1:1000 sau 1:500, după caz;
  17. q) planul lucrărilor, cu toate elementele necesare executării acestora, cu indicarea instalaţiilor proiectate şi existente, întocmit la scara: 1:1000, 1:500, 1:100, 1:50, după caz;
  18. r) schema de calcul şi /sau schema izometrică;
  19. s) profiluri /secţiuni cu indicarea instalaţiilor proiectate şi existente.
  1. (2) Pentru literele q şi r) se indică, după caz:
    1. i) diametrul şi lungimea conductelor;
    2. ii) diametrul şi lungimea tuburilor de protecţie;
    3. iii) armăturile;
    4. iv) debitul şi presiunea;
    5. v) aparatele consumatoare de combustibili gazoşi;
    6. vi) etanşarea intrării conductelor prin pereţii subsolului şi /sau prin planşeul peste subsol, ventilarea subsolului etc.
  2. (3) Pe planul lucrărilor instalaţiilor interioare de utilizare a gazelor naturale se indică, pentru încăperile în care sunt montate aparate consumatoare de combustibili gazoşi, volumele, mărimea suprafeţelor vitrate şi dimensiunile elementelor care asigură accesul aerului necesar arderii şi /sau evacuarea gazelor arse.
  3. (4) Datele de identificare la care se face referire în alin. (1), literele e) şi f) este obligatoriu să fie trecute pe fiecare planşă desenată.
6. 2.6. (1) Documentaţiile tehnice pentru executarea lucrărilor în SD se verifică obligatoriu de verificatori de proiecte atestaţi, conform legislaţiei în vigoare.
  1. (2) Expertiza tehnică a lucrărilor din sistemele de alimentare cu gaze naturale se efectuează de experţi tehnici atestaţi, conform legislaţiei în vigoare.
  2. (3) Comisia de atestare a verificatorilor de proiecte şi a experţilor tehnici pentru domeniul gazelor naturale are în componenţă reprezentanţi ai ANRE.
7. 2.7. (1) Documentaţia tehnică pentru executarea lucrărilor se depune, în numărul de exemplare cerut de legislaţia în vigoare, spre avizare la operatorul SD; în funcţie de obiectivul lucrării, documentaţia cuprinde următoarele piese prevăzute la art. 2.5.:
  1. a) pentru conducte de distribuţie, branşamente, staţii şi posturi de reglare sau reglare-măsurare punctele: a, b, c, d, e, f, g, h, i, j, k, l, m, n, p, q, r, s.
  2. b) pentru instalaţiile de utilizare punctele: a, b, c, d, e, f, g, h, i, l, p, q, r, s.
    1. (2) În situaţia în care la momentul avizării, executantul lucrărilor precizate la art. 2.5., alin. (1), lit. f) nu a fost încă desemnat, operatorul SD avizează documentaţia tehnică pentru executarea lucrărilor şi are obligaţia ca, anterior demarării lucrărilor, să solicite executantului însuşirea documentaţiei tehnice, prin completarea datelor de identificare, confirmate prin semnătură şi ştampilă.
    2. (3) Pentru staţiile de reglare sau reglare-măsurare se anexează şi documentaţia tehnică a construcţiei, inclusiv instalaţiile aferente construcţiei, după caz;
8. 2.8. În cazul modificărilor instalaţiilor de utilizare şi al renominalizării debitelor, în proiect se prevăd aparatele consumatoare de combustibili gazoşi instalate, menţinute şi desfiinţate, după caz.
9. 2.9. Operatorul SD este obligat ca, în termen de maximum 30 zile după primirea documentaţiilor tehnice pentru executarea lucrărilor, să avizeze sau să restituie documentaţiile neavizate, cu observaţiile scrise, pentru refacere sau completare.
10. 2.10. Proiectantul are obligaţia de a se prezenta, la solicitarea operatorului SD, pentru a susţine avizarea documentaţiei tehnice.
11. 2.11. Documentaţia tehnică avizată se semnează şi se ştampilează, obligatoriu de către operatorul SD, pe fiecare planşă desenată.

3. SISTEME DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE

Prevederi generale

3.1. (1) Treptele de presiune din sistemul de alimentare cu gaze naturale sunt:
1. a) presiune joasă (PJ), sub 0,05·105 Pa (0,05 bar);
2. b) presiune redusă (PR), între 2·105 Pa (2 bar) şi 0,05·105 Pa (0,05 bar);
3. c) presiune medie (PM), între 6·105 Pa (6 bar) şi 2·105 Pa (2 bar);
4. d) presiune înaltă (PI), în staţiile de comprimare din instalaţiile de utilizare cu presiunea nominală mai mare de 6·105 Pa (6 bar).
  
  Schema de principiu a unui sistem de alimentare cu gaze naturale este reprezentată în Anexa 25, fig. 1.
  1. (2) Treptele de presiune se aleg în funcţie de soluţia propusă pentru alimentarea, dimensionarea şi realizarea sistemelor de alimentare, astfel încât acestea să asigure necesarul de debit aprobat, luând în considerare repartizarea consumatorilor şi cerinţele de presiune ale acestora.
  2. (3) Este interzisă interconectarea între conducte, branşamente, instalaţii de utilizare cu presiuni diferite, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 7.7.
  3. (4) Pentru instalaţiile de utilizare cu presiunea mai mare de 6·105 Pa (6 bar) ANRE elaborează reglementări specifice.
3.2. În sistemele de alimentare cu gaze naturale pot fi folosite ţevi din:
1. a) oţel şi polietilenă PE 100 pentru orice treaptă de presiune;
2. b) polietilenă PE 80 până la presiunea maximă de 4·105 Pa (4 bar);
3. c) alte materiale, cu respectarea art. 9.1.
3.3. (1) În instalaţiile de utilizare industriale (Anexa 25, fig. 2) se admit toate treptele de presiune menţionate la art. 3.1., alin. (1 ).

(2) Stabilirea presiunii pentru instalaţiile de utilizare industriale se face în funcţie de presiunea de regim a aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi.
3.4. (1) În instalaţiile de utilizare neindustriale ce alimentează clădiri civile, inclusiv clădiri de locuit (Anexa 25, fig. 3), se admit următoarele trepte de presiune:
1. a) în instalaţiile exterioare: presiune redusă şi / sau joasă;
2. b) în instalaţiile interioare presiune joasă.
  
  (2) Se exceptează de la prevederea cuprinsă la alin. (1), litera b), centralele termice montate în clădiri proprii sau în clădiri civile dotate cu instalaţii de ardere care funcţionează la presiune redusă, pentru care se admite utilizarea presiunii de maxim 0,5·105 Pa (0,5 bar) în instalaţiile interioare de utilizare, cu condiţia intrării conductei instalaţiei de utilizare din exterior direct în încăperea în care se amplasează cazanele centralelor termice.
3.5. Reţelele de distribuţie, în funcţie de considerente tehnico - economice, cerinţe funcţionale şi situaţie locală, pot fi :
1. a) inelare;
2. b) ramificate.
3.6. Staţiile de reglare sau reglare-măsurare care se interconectează într-un SD existent, se dimensionează în funcţie de treapta de presiune din aval.

Zona de protecţie
3.7. Zona de protecţie a unei conducte de gaze naturale din reţeaua de distribuţie se întinde la suprafaţa solului, de ambele părţi ale conductei, se măsoară în proiecţie orizontală de la generatoarea exterioară a conductei şi este de 0,5 m.
3.8. În vederea asigurării funcţionării normale a reţelelor de distribuţie gaze naturale şi evitarea punerii în pericol a persoanelor, bunurilor şi mediului, în zona de protecţie se impun terţilor restricţii şi interdicţii prevăzute de legislaţia în vigoare.
3.9. Amplasarea de obiective noi, construcţii noi şi lucrări de orice natură, în zona de protecţie a reţelelor existente, se realizează cu respectarea prevederilor prezentelor norme tehnice.
3.10. În zona de protecţie nu se execută lucrări fără aprobarea prealabilă a operatorului SD.

Distanţe de securitate
3.11. Construcţiile sau instalaţiile subterane care se realizează ulterior reţelelor de distribuţie sau instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale montate subteran şi care intersectează traseul acestora, se montează la cel puţin distanţa minimă admisă, conform tabelului 1.

3.12. Distanţele de securitate între reţelele de distribuţie sau instalaţiile de utilizare subterane a gazelor naturale şi diferite construcţii sau instalaţii învecinate sunt prezentate în tabelul 1.

Tabelul 1- DISTANŢE DE SECURITATE ÎNTRE CONDUCTELE (REŢELELE DE DISTRIBUŢIE /INSTALAŢIILE DE UTILIZARE) SUBTERANE DE GAZE NATURALE ŞI DIFERITE CONSTRUCŢII SAU INSTALAŢII

Nr. crt.	Instalaţia, construcţia sau obstacolul	Distanţa minimă de la conducta de gaze din PE, în m:			Distanţa minimă de la conducta de gaze din OL, în m:
Nr. crt.	Instalaţia, construcţia sau obstacolul	PJ	PR	PM	PJ	PR	PM
1	Clădiri cu subsoluri sau aliniamente de terenuri susceptibile de a fi construite	1	1	2	2	2	3
2	Clădiri fără subsoluri	0,5	0,5	1	1,5	1,5	2
3	Canale pentru reţele termice, canale pentru instalaţii telefonice, televiziune etc.	0,5	0,5	1,0	1,5	1,5	2
4	Conducte de canalizare	1,0	1,0	1,5	1,0	1,0	1,5
5	Conducte de apă, cabluri de forţă, cabluri telefonice montate direct în sol, cabluri TV, sau căminele acestor instalaţii	0,5	0,5	0,5	0,6	0,6	0,6
6	Cămine pentru reţele termice, telefonice şi canalizare sau alte cămine subterane	0,5	0,5	1,0	1,0	1,0	1,0
7	Linii de tramvai până la şina cea mai apropiată	0,5	0,5	0,5	1,2	1,2	1,2
8	Copaci	0,5	0,5	0,5	1,5	1,5	1,5
9	Stâlpi	0,5	0,5	0,5	0,5	0,5	0,5
10	Linii de cale ferată, exclusiv cele din staţii, triaje şi incinte industriale: - în rambleu	1,5*	1,5*	1,5*	2*	2*	2*
10	- în debleu, la nivelul terenului	3,0**	3,0**	3,0**	5,5**	5,5**	5,5**

Notă: Distanţele, exprimate în metri, se măsoară în proiecţie orizontală între limitele exterioare ale conductelor şi construcţiile sau instalaţiile subterane.

*) De la piciorul taluzului

**) Din axul liniei de cale ferată

3.13. Distanţele dintre reţelele de distribuţie sau instalaţiile de utilizare a gazelor naturale montate subteran şi conductele care transportă fluide combustibile, depozitele de carburanţi, staţiile de distribuţie carburanţi, staţiile de îmbuteliere GPL etc. se stabilesc conform reglementărilor şi prescripţiilor tehnice specifice.
3.14. (1) Distanţa minimă între reţelele de distribuţie din oţel supraterane şi căile ferate electrificate este de 20 m, măsurată în proiecţie orizontală de la şina cea mai apropiată la generatoarea exterioară a conductei de gaze naturale.

(2) La stabilirea distanţelor între reţelele de distribuţie sau instalaţiile de utilizare din oţel supraterane şi liniile electrice aeriene (LEA) de joasă, medie sau înaltă tensiune se respectă prevederile din legislaţia în vigoare, printre care:
1. a) NTE 003/04/00 - Normativ pentru construcţia liniilor aeriene de energie electrică cu tensiuni peste 1.000 V, aprobat prin Ordinul ANRE nr. 32/2004, publicat în Monitorul Oficial al României, nr.
  
  1.092 din 24 noiembrie 2004;
2. b) NTE 007/08/00 - Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri electrice, aprobat prin Ordinul ANRE nr. 38/2008, publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 356 din 8 mai 2008;
3. c) Norme tehnice privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă aferente capacităţilor energetice, aprobate prin Ordinul ANRE nr. 4/2007 - revizia I –, publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 259 din 18 aprilie 2007, cu modificările şi completările ulterioare.
3.15. Reţelele de distribuţie din oţel montate în zona de influenţă a căilor ferate electrificate sau a liniilor electrice aeriene (LEA) de medie sau înaltă tensiune se protejează împotriva tensiunilor induse, conform reglementărilor tehnice de specialitate.
3.16. Distanţa între reţelele de distribuţie sau instalaţiile de utilizare a gazelor naturale şi liniile de cale ferată în staţii, triaje şi incinte industriale se stabileşte cu acordul deţinătorilor acestora.
3.17. Când nu este posibilă respectarea distanţelor indicate în tabelul 1, acestea pot fi reduse cu 20% pentru poziţiile 1...6, cu condiţia ca pe porţiunea în cauză să se prevadă următoarele soluţii tehnice:
1. a) montarea ţevii în tub de protecţie;
2. b) răsuflători pentru evacuarea în atmosferă a eventualelor scăpări de gaze, montate la capetele tubului de protecţie.
3.18. (1) Se interzice montarea subterană a două conducte de gaze naturale pe trasee paralele la o distanţă, măsurată în proiecţie orizontală de la generatoarea exterioara a conductelor, mai mică de 0,5 m; se recomandă ca distanţa între conducte să fie mai mare decât 1,5 · (D1 D2), unde D1 şi D2 reprezintă diametrele exterioare ale conductelor respective.

(2) În situaţia prevăzută la alin. 1, conducta de presiune mai mică se pozează spre

clădiri.

3.19. Distanţa de securitate faţă de staţiile sau posturile de reglare sau reglare-măsurare se măsoară de la partea exterioară a incintei (împrejmuire, firidă) şi sunt prezentate în tabelul 2.

Tabelul 2- DISTANŢE DE SECURITATE ÎNTRE STAŢII SAU POSTURI DE REGLARE SAU REGLARE-MĂSURARE ŞI DIFERITE CONSTRUCŢII SAU INSTALAŢII

Nr. crt.	Destinaţia construcţiilor învecinate	Distanţele de securitate, în m, pentru staţii de capacitate:
		până la 6000, în m3/h			6000...30000, în m3/h			peste 30000, în m3/h
		Presiunea la intrare, în Pa şi în bar
		<2• 105	2•105 ..6•105	>6• 105	<2• 105	2•105 ..0,6•105	>6• 105	<6• 105	>6• 105
		(<2)	(2..6)	(>6)	(<2)	(2..6)	(>6)	(<6)	(>6)
1.	Clădiri industriale şi depozite de materiale combustibile cu:	7	10	12	11	13	18	22	27
		7	10	15	12	15	20	25	30
		7*	10	12	10	12	15	20	25
2.	Instalaţii industriale în aer liber	7	10	13	11	13	18	18	27
3.	Clădiri civile (inclusiv cele administrative de pe teritoriul unităţilor industriale)	7*	10	12	10	12	15	20	25
3.		7	12	15	12	15	20	25	30
4.	Linii de cale ferată:	20	20	20	20	20	20	25	30
4.	Linii de cale ferată:	20	20	20	20	20	20	20	25
5.	Marginea drumurilor carosabile	4**	5	8	4	6	10	6	10
6.	Linii electrice de înaltă tensiune	20	20	20	20	20	20	20	40

- risc foarte ridicat de incendiu, asociat pericolului de explozie
- rezistenţă redusă la foc
- risc mediu sau redus de incendiu

- rezistenţă mică la foc
- rezistenţă mare la foc

- curentă
- de garaj

*) Staţiile sau posturile de reglare sau reglare - măsurare de capacitate până la 1000 m3/h şi presiune de intrare mai mică de 2·105 Pa (2 bar), se pot alipi de un perete al clădirii învecinate cu condiţia ca peretele clădirii să fie rezistent la explozie, să nu aibă goluri

(ferestre, uşi) pe o lungime care depăşeşte cu 5 m limitele staţiei în ambele direcţii şi pe o înălţime de 3 m deasupra staţiei.

**) Pentru posturile de reglare sau reglare - măsurare de capacitate până la 250 m3/h şi presiune de intrare mai mică de 2·105 Pa (2 bar) distanţa minimă este de 1,5 m.

4. MĂSURAREA CONSUMULUI DE GAZE NATURALE

4.1 Măsurarea cantităţilor de gaze naturale se face în conformitate cu prevederile Regulamentului de măsurare a cantităţilor de gaze naturale tranzacţionate în România.

4.2. (1) În instalaţiile de utilizare se pot monta contoare pasante cu respectarea următoarelor condiţii:
1. a) elaborarea unei documentaţii tehnice de către un operator economic autorizat ANRE;
2. b) avizarea documentaţiei tehnice de către operatorul SD;
3. c) executarea lucrărilor de către un operator economic autorizat ANRE;
4. d) respectarea prescripţiilor de montaj impuse de producător.
1. (2) Contoarele pasante nu pot fi utilizate pentru decontări fiscale.
2. (3) Contoarele pasante fac parte din instalaţia de utilizare a consumatorului, iar exploatarea acestora precum şi toate costurile aferente sunt în responsabilitatea acestuia.

5. DIMENSIONAREA CONDUCTELOR SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE

Debite de calcul

5.1. Debitele de calcul se determină în funcţie de debitul nominal al aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi şi de factorii de simultaneitate specifici, după cum urmează:

a) pentru conductele de distribuţie se prevede debitul pentru o etapă de perspectivă, în funcţie de:
1. i) dezvoltarea zonelor ce vor fi alimentate, pe baza planurilor de urbanism;
2. ii) eventuala modificare a densităţii consumatorilor;
3. iii) schimbările de amplasament ale unor consumatori importanţi;
4. iv) realizarea de noi construcţii în zonă;
5. v) schimbarea destinaţiei unor construcţii.
b) pentru branşamentele şi instalaţiile de utilizare ale operatorilor economici, societăţilor şi instituţiilor social-culturale, se prevede debitul nominal şi debitul ce poate fi utilizat în perspectivă în instalaţiile de utilizare;
c) pentru branşamentele şi instalaţiile de utilizare ale consumatorilor casnici se prevede debitul nominal, simultan, al tuturor aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi din instalaţiile de utilizare;
d) valoarea coeficienţilor de simultaneitate pentru aparatele consumatoare de combustibili gazoşi, destinate preparării hranei, este dată în tabelul 3;
e) coeficientul de simultaneitate pentru aparatele consumatoare de combustibili gazoşi, destinate încălzirii centrale sau locale, este 1.

f) valoarea coeficienţilor de simultaneitate se aplică la suma debitelor nominale ale aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi.

Tabelul 3 – VALORILE COEFICIENŢILOR DE SIMULTANEITATE PENTRU APARATELE CONSUMATOARE DE COMBUSTIBILI GAZOŞI, DESTINATE PREPARĂRII HRANEI

Numărul de apartamente	Coeficientul de simultaneitate	Numărul de apartamente	Coeficientul de simultaneitate
1	1,00	36	0,40
2	0,81	40	0,39
3	0,71	44	0,38
4	0,65	48	0,38
5	0,62	52	0,37
6	0,59	56	0,37
8	0,55	60	0,36
10	0,53	64	0,36
12	0,51	68	0,35
16	0,47	72	0,35
20	0,45	76	0,35
24	0,43	80	0,34
28	0,42	Peste 80	0,34
32	0,41

5.2. Debitul nominal al aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi este cel indicat de producător.

Căderile de presiune
5.3. (1) Căderea de presiune pentru dimensionarea unei conducte se stabileşte cu relaţia:

P = P1 - P2

în care:

P1 - presiunea minimă disponibilă la intrarea în conductă, în Pa sau în bar;

P2 - presiunea minimă necesară la ieşirea din conductă, majorată cu 10% pentru compensarea unor factori imprevizibili, în Pa sau în bar.

(2) Modalităţi de stabilire a căderilor de presiune pentru dimensionarea conductelor sunt prezentate în Anexa 25, fig. 4, 5 şi 6.
5.4. Căderile de presiune stabilite conform art. 5.3. acoperă toate pierderile liniare şi locale.
5.5. Pentru reţelele de distribuţie existente, presiunea disponibilă P1 se precizează de operatorul SD.
5.6. (1) În cazul unor extinderi ale reţelelor de distribuţie de presiune joasă care alimentează aparate consumatoare de combustibili gazoşi cu presiunea nominală de 0,02·105 Pa (0,02 bar), căderea totală de presiune pentru dimensionarea reţelei de distribuţie şi a instalaţiei de utilizare este de 0,01·105 Pa (0,01 bar), cu condiţia ca la ieşirea din staţia sau postul de reglare să se menţină presiunea de 0,03·105 Pa (0,03 bar).

(2) Pentru reţeaua de distribuţie care funcţionează la presiune joasă, inclusiv branşamentul, se consideră căderea de presiune de 0,005·105 Pa (0,005 bar), diferenţa de 0,005 ·105 Pa (0,005 bar) fiind necesară dimensionării conductelor instalaţiei de utilizare şi acoperirii pierderii de presiune din contor.

5.7. (1) În instalaţiile de utilizare cu presiune joasă, pentru dimensionarea conductelor montante se are în vedere creşterea disponibilului de presiune datorită forţei ascensionale a gazelor naturale.

(2) Disponibilul de presiune produs de forţa ascensională se obţine calculând produsul între valoarea indicată în tabelul 4 şi înălţimea la care se montează punctul de consum, măsurată de la nivelul regulatorului de presiune.

·

Tabelul 4 - DISPONIBILUL DE PRESIUNE PRODUS DE FORŢA ASCENSIONALĂ ÎN

FUNCŢIE DE ÎNĂLŢIMEA PUNCTULUI DE CONSUM FAŢĂ DE NIVELUL REGULATORULUI DE PRESIUNE

Altitudinea locaţiei regulatorului de presiune,	Disponibilul de presiune produs de forţa ascensională în funcţie de înălţimea punctului de consum faţă de nivelul regulatorului de presiune,
în m	în Pa/m	în bar/ m
0	5,4	5,4
100	5,2	5,2
200	5,1	5,1
300	5,0	5,0
400	4,9	4,9
500	4,7	4,7
600	4,6	4,6
700	4,5	4,5
800	4,3	4,3
900	4,2	4,2
1000	4,1	4,1
1100	4,0	4,0

• 10-5

• 10-5

• 10-5

• 10-5

• 10-5

• 10-5

• 10-5

• 10-5

• 10-5

• 10-5

• 10-5

• 10-5

1200

3,9

3,9 • 10-5

Dimensionarea conductelor

5.8. Diametrul conductelor se determină pe criteriul asigurării debitelor nominale de gaz şi a presiunii minime necesare aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi.
5.9. Diametrul conductelor de presiune medie sau presiune redusă se calculează cu relaţia:

Q2 TL

D  0,56  5 cs

sau D 

2 0,2

Q TL

 cs 

unde: 2 2

0,562 2 

P1 P2

P1 P2 

D - diametrul interior al conductei, în cm; 

QCS - debitul de calcul la P=101325 Pa (1,013 bar) şi T=288, 15 K; în m3/h; P1 - presiunea absolută la începutul tronsonului, în bar;

P2 - presiunea absolută la capătul tronsonului, în bar; T - temperatura gazelor, în K;

L - lungimea tronsonului respectiv, în km;

 = 0.554, densitatea relativă a gazelor faţă de densitatea aerului;

 - coeficientul de pierdere liniară de sarcină (adimensional), ce se determină în funcţie de Re şi k/D;

k - rugozitatea conductelor;

Re - numărul Reynolds (adimensional), calculat cu relaţiile:

unde :

Re  wD



sau

Re  2230 Qcs

D

w - viteza gazului în conductă, în m/s;

D – diametrul interior al conductei, în m;

ν – coeficientul de vâscozitate cinematică, în m2/s;

QCS – debitul de calcul în m3/h la P=101325 Pa (1,013 bar) şi T=288,15 K, în m3/h; Valoarea coeficientului  este:
- - pentru Re<2300
- - pentru 2300
- - pentru 23D/k
  64
  
  Re
  
  
  
  1  2 lgRe
  
  
  
  
  
  1 2 lg
  
   0,8
  
  
  
  2,51 k 
  
  
  
  Re 
  
  3,71D
- - pentru Re>560D/k
1  1,14  2 lgk 



D

Viteza medie a gazelor într-un tronson de conductă în regim de curgere permanentă la presiuni medii sau reduse, cu destindere izotermă se calculează cu relaţia:

w 5,375QCS





2 P22 

D P1 P P 

2

1





unde w, D, QCS, P1şi P2 au semnificaţiile şi unităţile de măsură de mai sus.

5.10. (1) Diametrul conductelor de presiune joasă, în cm, se calculează cu relaţia:

Q2TL0,2



D  0,49







P 

unde :

- L este lungimea de calcul a conductei, în m, care cuprinde lungimea fizică a tronsonului considerat la care se adaugă lungimile echivalente ale rezistenţelor locale;
- P este căderea de presiune disponibilă, în mbar, pe tronsonul considerat.

Celelalte notaţii au aceleaşi semnificaţii şi unităţi de măsură ca în relaţiile de la art.

5.9.

(2) Pentru instalaţiile din clădirile de locuit, lungimea de calcul se poate considera: Lc= (1,1 ... 1,2)·Lf, unde Lf este lungimea fizică a conductei.
(3) Lungimile echivalente ale rezistenţelor locale pentru dimensionarea conductelor de distribuţie gaze naturale la presiune joasă se obţin din tabelul 5.

Tabelul 5 – LUNGIMILE ECHIVALENTE PENTRU REZISTENŢELE LOCALE

Diametrul, în		Lungimi echivalente, în m
cm	inch	Robinet cu trecere completă	Alte tipuri de robinete	Coturi	Teuri în direcţia derivaţiei
1,25	3/8	0,05	-	0,02	0,4
1,575	1/2	0,06	-	0,05	0,6
2,125	3/4	0,08	-	0,08	0,83
2,7	1	0,11	-	0,12	1,08
3,575	1¼	0,14	-	0,14	1,43
4,125	1½	0,17	-	0,26	1,68
5,2	2	0,22	-	0,42	2
5,68	2½	-	0,32	0,65	2,8
8,05	3	-	0,4	0,92	3,7
10,55	4	-	0.5	1.45	5
13,1	5	-	0.7	2.2	6.6
15,6	6	-	0.8	2.8	8.4
20,3	8	-	1.2	4	12
25,3	10	-	1.5	5.4	16
30,5	12	-	2	6.7	20
35,3	14	-	2.5	8	25
40,2	15	-	3	9.7	29
50,2	20	-	4	12.6	39

5.11. (1) Dimensionarea conductelor se face pe fiecare tronson cu debit constant, folosind relaţiile indicate la art. 5.9. şi 5.10.

(2) Tronsoanele de conductă cu debit variabil se dimensionează la debit constant, conform schemei de mai jos. Această schemă de calcul se foloseşte doar în cazul branşamentelor cu debite mici în raport cu debitul de tranzit.

(qi  Qi )

Date de calcul Model de calcul

Qvariabil = Qcalcul

Q calcul

Q i

q i

2

 ct .

Qi Qe Qi Qe

q1 q2 q3

Qe=Qi - qi

qi = q1 q2 ... qn

qi

2

qi

2
5.12. (1) Dimensionarea şi / sau verificarea diametrelor reţelelor de distribuţie şi a instalaţiilor de utilizare de presiune medie sau redusă, se poate face folosind nomogramele nr. 1 şi 2 anexate.

(2) Presiunile P1 şi P2 utilizate în nomogramele nr. 1 şi 2 reprezintă presiuni relative.
5.13. Dimensionarea şi verificarea diametrelor reţelelor de distribuţie şi a instalaţiilor de utilizare de presiune joasă din oţel se poate face folosind datele din tabelul 6.1., considerând că volumul gazului este constant.
5.14. Dimensionarea şi verificarea diametrelor reţelelor de distribuţie şi a instalaţiilor de utilizare de presiune joasă din polietilenă se poate face folosind datele din tabelul 6.2., considerând că volumul gazului este constant.
5.15. Grosimea peretelui ţevii din oţel se calculează în funcţie de solicitările la care este supusă conducta şi gradul de agresivitate a solului.
5.16. (1) Viteza maximă admisă a gazelor naturale în reţelele de distribuţie şi în instalaţiile de utilizare este:
1. a) 20 m/s pentru conducte supraterane;
2. b) 40 m/s pentru conducte subterane.
  
  (2) Viteza maximă admisă a gazelor naturale în conductele staţiilor şi posturilor de reglare sau reglare-măsurare este:
  1. a) 30 m/s, în amonte de elementul de reglare;
  2. b) 20 m/s, în aval de elementul de reglare.
  (3) Fac excepţie de la alin. (2):
  1. a) conductele situate în amonte / aval de elementul deprimogen sau de contor, prin care, indiferent dacă se află înainte sau după elementul de reglare a presiunii, viteza se limitează la 20 m/s;
  2. b) conductele situate în amonte / aval de contoarele cu ultrasunete, în care se acceptă viteze de curgere mai mari, în conformitate cu recomandările producătorului.

5.17. Diametrele minime admise pentru conducte subterane:

a) branşamente şi instalaţii de utilizare, minim 1" pentru conducte din oţel, respectiv Dn 32 mm pentru conducte din polietilenă;

b) conducte ale reţelei de distribuţie, de regulă, minim 2" pentru conducte din oţel, respectiv Dn 40 mm pentru conducte din polietilenă.

21

Tabel 6.1.- DEBITUL DE CALCUL QCS, în m3/h, PENTRU CONDUCTE DIN OŢEL, GAZE NATURALE PRESIUNE JOASĂ ( T=288,15 K; = 0,554 )

H		12,5	15,75	21,25	27	35,7	41,2	52,5	68	80,5	104	131	152	Di, în mm
în, Pa/m	în bar/m	3/8	1/2	3/4	1	11/4	11/2	2	21/2	3	4	5	6	Dn, în inch
1		2	3	4	5	6	7	8	9	10	11	12	13
0,1	0,001 • 10- 3	0,02	0,05	0,16	0,41	1,26	2,24	4,2	7,9	12,7	25,5	47,9	71,7
0,2	0,002 • 10- 3	0,04	0,10	0,38	0,83	2,53	2,94	5,7	11,7	18,6	37,4	70,0	104
0,3	0,003 • 10- 3	0,06	0,14	0,42	1,24	2,82	3,04	7,2	14,7	23,9	46,7	87,1	138
0,4	0,004 • 10- 3	0,08	0,19	0,63	1,65	3,11	4,34	8,5	17,2	27,2	54,5	101	151
0,5	0,005 • 10- 3	0,09	0,24	0,77	2,07	3,40	4,92	9,6	19,4	30,7	61,5	114	170
0,6	0,006 • 10- 3	0,11	0,29	0,95	2,48	3,69	5,44	10,6	21,4	33,9	67,8	126	188
0,7	0,007 • 10- 3	0,13	0,33	1,11	2,54	3,99	5,92	12,3	23,3	36,8	73,6	136	203
0,8	0,008 • 10- 3	0,15	0,38	1,27	2,60	4,30	6,38	12,4	25,0	39,6	79,0	146	218
0,9	0,009 • 10- 3	0,17	0,43	1,43	2,66	4,59	6,80	13,2	26,7	42,1	84,1	155	232
1	0,01 • 10-3	0,19	0,48	1,59	2,72	4,86	7,20	14,0	28,2	44,6	88,4	165	245
2	0,02 • 10-3	0,38	0,96	1,80	3,29	7,09	10,48	20,3	40,8	64,3	127	237	352
3	0,03 • 10-3	0,57	1,44	2,19	4,10	8,91	13,01	25,1	50,5	79,5	158	292	435
4	0,04 • 10-3	0,76	1,48	2,48	4,79	10,27	15,16	29,2	58,7	92,3	183	339	504
5	0,05 • 10-3	0,95	1,52	2,79	5,39	11,55	17,05	32,8	65,9	103	205	380	565
6	0,06 • 10-3	1,14	1,56	3,08	5,94	12,72	18,78	36,1	72,5	113	226	416	620
7	0,07 • 10-3	1,15	1,60	3,35	6,45	13,79	20,34	39,1	78,5	123	244	452	671

8	0,08 • 10-3	1,17	1,64	3,59	6,92	14,79	21,81	41,9	81,1	132	251	484	719
9	0,09 • 10-3	1,19	1,68	3,82	7,36	15,73	23,19	44,6	89,3	140	278	514	763
10	0,10 • 10-3	1,20	1,77	4,04	7,78	16,61	24,49	47,1	94,3	148	293	542	805
12	0,12 • 10-3	1,23	1,96	4,45	8,56	18,24	26,92	51,7	103	162	322	595	884
14	0,14 • 10-3	1,26	2,12	4,83	9,28	19,80	29,43	56,0	112	176	348	644	959
16	0,16 • 10-3	1,29	2,28	5,18	9,95	21,22	31,24	60,0	120	188	373	689	1023
18	0,18 • 10-3	1,32	2,42	5,51	10,58	22,25	33,20	63,7	127	200	396	732	1088
20	0,20 • 10-3	1,35	2,58	5,82	11,17	23,91	35,05	67,3	134	211	418	772	1145
22	0,22 • 10-3	1,43	2,69	6,12	11,74	25,01	36,61	70,6	141	221	438	810	1202
24	0,24 • 10-3	1,49	2,82	6,46	12,28	26,16	38,50	73,9	147	231	458	846	1258
26	0,26 • 10-3	1,56	2,94	6,67	12,80	27,26	40,11	76,9	153	241	477	892	1303
28	0,28 • 10-3	162	3,06	6,96	13,30	28,32	41,68	79,9	159	250	496	916	1358
30	0,30 • 10-3	168	3,17	7,19	13,78	29,34	43,85	82,8	165	259	513	940	1408

22

H		203	253	305	353	402	502	600	Di, în mm
în Pa/m	în bar/m	8	10	12	14	16	20	24	Dn, în inch
1		14	16	17	18	19	20	21
0,1	0,001 • 10- 3	157	284	468	692	979	1770	2843
0,2	0,002 • 10- 3	228	411	577	1000	1413	2548	4087
0,3	0,003 • 10- 3	273	509	839	1237	1747	3149	5046
0,4	0,004 • 10- 3	329	593	975	1438	2030	3655	5856
0,5	0,005 • 10- 3	370	666	1096	1615	2279	4103	6570
0,6	0,006 • 10- 3	408	733	1205	1775	2505	4507	7216
0,7	0,007 • 10- 3	442	794	1305	1923	2713	4880	7810
0,8	0,008 • 10- 3	474	851	1399	2060	2906	5226	8364
0,9	0,009 • 10- 3	504	905	1486	2189	3088	5552	8884
1	0,01 • 10-3	532	956	1570	2312	3260	5860	9376
2	0,02 • 10-3	762	1362	2242	3299	4649	8350	13350
3	0,03 • 10-3	938	1682	2758	4057	5717	10262	16402
4	0,04 • 10-3	1087	1948	3194	4697	6617	11875	18975
5	0,05 • 10-3	1219	2183	3578	5261	7410	13295	21243
6	0,06 • 10-3	1338	2395	3925	5771	8127	14580	23393
7	0,07 • 10-3	1447	2591	4244	6239	8787	15762	25179
8	0,08 • 10-3	1589	2772	4541	6876	9401	16862	26934
9	0,09 • 10-3	1644	2943	4820	7086	9978	17895	28582

23

10	0,10 • 10-3	1734	3104	5084	7473	10523	18872	30141
12	0,12 • 10-3	1903	3405	5575	8195	11538	20689	33042
14	0,14 • 10-3	2057	3881	6027	8858	12471	22361	35709
16	0,16 • 10-3	2201	3938	6448	9475	13340	23916	38191
18	0,18 • 10-3	2336	4179	6842	10055	14155	25378	40523
20	0,20 • 10-3	2464	4408	7216	10604	14927	26760	42728
22	0,22 • 10-3	2586	4625	7571	11125	15661	28074	44825
24	0,24 • 10-3	2702	4833	7911	11624	16362	29330	47093
26	0,26 • 10-3	2813	5032	8236	12102	17035	30335	49016
28	0,28 • 10-3	2921	5223	8550	12562	17682	31879	50867
30	0,30 • 10-3	3024	5408	8852	13006	18307	32997	52652

24

LEGENDA:

Di – Diametru interior al conductei, în mm

Dn – Diametrul nominal al conductei, în inch

Regim laminar

Regim instabil

Regim turbulent prepătratic Regim turbulent rugos

H,		20	25	32	40	50	63	75	90	110	125	140	160	De, în mm
în Pa/m	în bar/m	14	19	26	32,6	40,8	51,4	61,2	73,6	90	102,2	114,4	130,8	Di, în mm
1		2	3	4	5	6	7	8	9	10	11	12	13
0,1	0,001 • 10-3	0.04	0,12	0,40	0,97	2,3	4,2	6,5	10,9	19,0	27,0	36,8	53,0
0,2	0,002 • 10-3	0,07	0,23	0,78	1,9	3,3	6,1	9,9	16,4	28,5	40,3	54,9	79,0
0,3	0,003 • 10-3	0,10	0,34	1,2	2,3	4,2	7,7	12,5	20,8	36,0	51,0	69,3	99,7
0,4	0,004 • 10-3	0,14	0,45	1,5	2,7	4,8	9,1	14,8	24,5	42,5	60,1	81,7	117
0,5	0,005 • 10-3	0,17	0,56	1,9	3	5,5	10,4	16,8	27,9	48,3	68,3	92,8	133
0,6	0,006 • 10-3	0,20	0,66	2,2	3,4	6,1	11,6	18,7	31,0	53,7	75,8	103	148
0,7	0,007 • 10-3	0,23	0,77	2,5	3,6	6,7	12,7	20,5	33,9	58,6	82,8	112	161
0,8	0,008 • 10-3	0,27	0,88	2,2	3,9	7,3	13,7	22,1	36,6	63,3	89,3	121	174
0,9	0,009 • 10-3	0,30	0,98	2,8	4,2	7,8	14,7	23,7	39,2	67,7	95,5	130	186
1	0,01 • 10-3	0,33	1,1	3,0	4,5	8,3	15,6	25,2	41,6	71,9	101	138	198
2	0,02 • 10-3	0,65	1,6	3,6	6,7	12,4	23,3	37,5	61,9	107	150	195	279
3	0,03 • 10-3	0,96	2,0	4,5	8,5	15,7	29,4	47,3	77,9	128	180	244	349
4	0,04 • 10-3	1	2,3	5,4	10,0	18,5	34,7	55,4	87,3	150	211	285	407
5	0,05 • 10-3	1,1	2,6	6,1	11,4	21,0	39,2	60,0	98,6	169	238	321	459
6	0,06 • 10-3	1,3	2,9	6,8	12,7	23,4	41,5	66,4	109	187	262	355	507
7	0,07 • 10-3	1,4	3,1	7,5	13,8	24,3	45,1	72,2	119	203	285	385	550
8	0,08 • 10-3	1,5	3,4	8,1	15,0	26,0	48,6	77,7	127	218	306	414	591
9	0,09 • 10-3	1,6	3,6	8,6	15,9	27,8	51,8	82,8	136	233	326	441	629
10	0,10 • 10-3	1,7	3,9	9,2	16,0	29,4	54,9	87,7	144	246	345	466	666
12	0,12 • 10-3	1,9	4,3	10,1	17,7	32,5	60,6	96,8	159	271	381	514	733
14	0,14 • 10-3	2,0	4,7	10,5	19,3	35,4	65,9	105	172	295	413	558	796
16	0,16 • 10-3	2,2	5,1	11,3	20,8	38,1	70,8	113	185	316	444	599	854
18	0,18 • 10-3	2,4	5,3	12,0	22,2	40,6	75,5	120	197	337	472	637	909
20	0,20 • 10-3	2,5	5,4	12,7	23,5	43,0	79,9	127	209	356	499	673	960
22	0,22 • 10-3	2,7	5,7	13,4	24,7	45,3	84,1	134	219	375	525	708	1010
24	0,24 • 10-3	2,8	6,0	14,1	25,9	47,4	88,1	141	230	392	550	741	1057

25

26	0,26 • 10-3	2,9	6,3	14,7	27,1	49,5	92,0	147	240	409	574	773	1102
28	0,28 • 10-3	2,9	6,5	15,3	28,2	51,6	95,7	153	249	426	596	804	1146
30	0,30 • 10-3	3,0	6,8	15,9	29,3	53,5	99,3	158	259	441	618	834	1188

26

27

Tabel 6. 2 – continuare

H		180	200	225	250	280	315	355	400	450	500	560	630	De, în mm
în Pa/m	în mbar/m	147,2	163,6	184	204,4	229	257,6	290,4	327,2	368	409	458	515,4	Di ,în mm
1		18	19	20	21	22	23	24	25	26	27	28	29
0,1	0,001 • 10-3	73,2	97,6	134	179	243	334	462	637	873	1160	1571	2155
0,2	0,002 • 10-3	109	145	199	265	360	494	682	940	1288	1709	2313	3171
0,3	0,003 • 10-3	137	183	251	333	453	621	857	1180	1616	2143	2899	3861
0,4	0,004 • 10-3	162	215	295	392	532	730	1007	1386	1897	2441	3291	4502
0,5	0,005 • 10-3	184	244	335	445	603	827	1141	1570	2076	2749	3713	5079
0,6	0,006 • 10-3	204	271	371	493	668	916	1223	1677	2292	3035	4098	5603
0,7	0,007 • 10-3	222	295	405	537	729	967	1327	1823	2492	3298	4453	6087
0,8	0,008 • 10-3	239	318	437	579	759	1037	1427	1960	2678	3545	4784	6539
0,9	0,009 • 10-3	256	340	466	598	808	1105	1521	2089	2854	3777	5096	6965
1	0,01 • 10-3	272	361	495	632	855	1171	1610	2211	3020	3997	5393	7369
2	0,02 • 10-3	383	508	695	920	1245	1702	2339	3208	4378	5788	7803	10653
3	0,03 • 10-3	478	633	866	1145	1548	2115	2904	3982	5431	7176	9669	13194
4	0,04 • 10-3	558	739	1010	1335	1805	2465	3384	4637	6322	8352	11250	15346
5	0,05 • 10-3	629	833	1138	1504	2032	2774	3808	5217	7111	9391	12646	17247
6	0,06 • 10-3	694	918	1254	1657	2239	3055	4192	5742	7825	10333	13912	18968
7	0,07 • 10-3	753	997	1361	1798	2429	3314	4547	6227	8484	11200	15077	20554
8	0,08 • 10-3	809	1070	1461	1930	2606	3556	4877	6678	9097	12008	16163	22031
9	0,09 • 10-3	861	1139	1555	2054	2773	3783	5188	7102	9674	12768	17184	23420
10	0,10 • 10-3	911	1205	1644	2171	2931	3998	5482	7504	10220	13488	18150	24735
12	0,12 • 10-3	1003	1327	1810	2390	3225	4398	6030	8252	11237	14827	19950	27182
14	0,14 • 10-3	1088	1439	1963	2591	3496	4767	6534	8941	12173	16061	21606	29435
16	0,16 • 10-3	1167	1544	2105	2779	3749	5111	7004	9583	13046	17209	23148	31533
18	0,18 • 10-3	1242	1642	2239	2955	3986	5434	7446	10187	13865	18289	24598	33504
20	0,20 • 10-3	1313	1735	2366	3122	4211	5740	7865	10758	14641	19311	25970	35370
22	0,22 • 10-3	1380	1824	2487	3281	4425	6031	8263	11301	15380	20283	27276	37145
24	0,24 • 10-3	1444	1909	2602	3433	4630	6309	8643	11821	16085	21212	28524	38842

26	0,26 • 10-3	1506	1990	2713	3579	4826	6576	9008	12319	16762	22104	29721	40470
28	0,28 • 10-3	1566	2069	2820	3719	5515	6833	9360	12799	17414	22962	30873	42037
30	0,30 • 10-3	1623	2145	2923	3855	5198	7081	9699	13262	18043	23791	31985	43549

28

De – Diametrul exterior al conductei, în mm ; Di – Diametrul interior al conductei, în mm.

Regim laminar

Regim instabil

Regim turbulent prepătratic

6. REŢELE DE DISTRIBUŢIE ŞI INSTALAŢII DE UTILIZARE EXTERlOARE

Alegerea traseelor. Condiţii pentru amplasarea conductelor de distribuţie şi a instalaţiilor de utilizare exterioare
1. 6.1. (1) Traseele reţelelor de distribuţie şi instalaţiilor de utilizare exterioare sunt, pe cât posibil, rectilinii.
  
  (2) La stabilirea traseelor reţelelor de distribuţie şi instalaţiilor de utilizare se acordă prioritate respectării condiţiilor de siguranţă.
2. 6.2. (1) Conductele reţelelor de distribuţie se montează subteran.
  1. (2) În cazul în care nu există condiţii de montare subterană, conductele reţelelor de distribuţie din oţel se pot monta suprateran, în condiţii justificate de către proiectant şi înscrise în certificatul de urbanism.
  2. (3) În cazul în care nu există condiţii de montare subterană, tronsoane ale reţelelor de distribuţie din polietilenă se pot monta suprateran în tuburi de protecţie sau se intercalează un tronson de conductă din oţel.
3. 6.3. Conductele instalaţiilor de utilizare exterioare se montează:
  1. a) din oţel, suprateran / subteran;
  2. b) din polietilenă, subteran.
4. 6.4. (1) Conductele supraterane ale reţelelor de distribuţie şi ale instalaţiilor de utilizare exterioare se pot monta, în funcţie de condiţiile locale, pe :
  1. a) pereţii exteriori ai clădirilor din cărămidă sau beton;
  2. b) garduri stabile din cărămidă sau beton;
  3. c) stâlpi metalici sau din beton şi estacade.
    
    (2) Conductele supraterane ale reţelelor de distribuţie se pot monta, cu respectarea alin.(1), la înălţimi de până la 6 m de la suprafaţa solului.
5. 6.5. Conductele supraterane ale reţelelor de distribuţie şi ale instalaţiilor de utilizare exterioare se protejează împotriva descărcărilor electrice conform reglementărilor specifice.
6. 6.6. Pe pereţii clădirilor cu risc foarte ridicat de incendiu, asociat pericolului de explozie, se admite montarea numai a instalaţiei proprii de alimentare cu gaze naturale.
7. 6.7. Se interzice:
  1. a) montarea reţelelor de distribuţie şi instalaţiilor de utilizare din polietilenă în soluri saturate cu produse petroliere sau solvenţi agresivi pentru acestea;
  2. b) vehicularea prin reţelele de distribuţie şi instalaţiile de utilizare din polietilenă a gazelor naturale care conţin faza lichidă rezultată din condensarea hidrocarburilor grele.
8. 6.8. (1) Intrarea în clădiri a branşamentelor sau a instalaţiilor de utilizare se realizează suprateran, prin traversarea peretelui exterior al clădirilor; este interzisă intrarea acestora în pardoseala sau sub pardoseala clădirilor.
  1. (2) În cazuri excepţionale, pentru clădiri la care nu se poate realiza soluţia supraterană, intrarea branşamentelor sau instalaţiilor de utilizare în clădiri se realizează prin intermediul unui cămin de aerisire în care se montează robinetul de branşament şi/sau de incendiu, după caz.
  2. (3) Robinetele montate în cămine sunt cu tija înaltă pentru ca manevrarea să se poată face de la suprafaţa solului, iar căminele sunt acoperite cu grătare şi au asigurată evacuarea permanentă a apelor infiltrate.
  3. (4) Soluţia prevăzută la alin. (2) se permite cu condiţia avizării de către operatorul SD a tuturor măsurilor suplimentare necesare pentru alimentarea cu gaze naturale în condiţii de
  siguranţă, inclusiv montarea în încăperea prin care se face alimentarea cu gaze naturale a unui detector a gazelor naturale având limita inferioară de detecţie de 2% CH4 în aer şi care acţionează automat asupra robinetului de închidere (electroventil) a alimentării cu gaze naturale.
9. 6.9. Este interzisă montarea reţelelor de distribuţie şi instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale, indiferent de modul de pozare:
  1. a) în terenuri susceptibile la tasări, alunecări, erodări etc.;
  2. b) sub construcţii de orice categorie;
  3. c) în tunele şi galerii;
  4. d) în canale de orice categorie având comunicaţie directă cu clădiri;
  5. e) la nivel inferior fundaţiei clădirilor învecinate, situate la distanţe de până la 2 m;
  6. f) sub linii de tramvai sau cale ferată, paralel cu acestea la o distanţă, măsurată în proiecţie orizontală, mai mică decât cea prevăzută în Cap. 3, tabelul 1.
10. 6.10. (1) Pentru alimentarea posturilor de reglare situate în firide, branşamentele se pot executa cu ieşire directă în firide.
  1. (2) Este interzisă montarea branşamentelor înzidite în elemente de construcţie.
  2. (3) Este interzisă intrarea instalaţiilor de utilizare din firidele de branşament direct în interiorul clădirilor.
11. 6.11. În scopul identificării conductelor şi branşamentelor din oţel, montate suprateran, acestea se marchează din 2 în 2 m cu simbolul: GNPM, GNPR sau GNPJ, după caz, în funcţie de regimul de presiune.
12. 6.12. (1) Marcarea reţelelor de distribuţie subterane se realizează de către executant prin inscripţii pe plăcuţe amplasate pe construcţii, pe stâlpi sau pe alte repere fixe din vecinătate; distanţa dintre plăcuţele inscripţionate nu va fi mai mare de 30 de metri.
13. 6.13. Pe traseele fără construcţii şi pe câmp, acolo unde nu sunt puncte fixe pentru marcarea traseului, se montează borne inscripţionate, din ţeavă sau beton, la distanţe de 150 m între ele.
14. 6.14. Pe plăcuţe /borne se specifică următoarele caracteristici: regimul de presiune, materialul tubular ( OL sau PE), distanţa măsurată pe orizontală între axul conductei şi plăcuţă /bornă (L) şi adâncimea de pozare a conductei (h). ( Exemplu: GNPR – PE, L = 2,5 m, h = 0,9 m).
15. 6.15. În scopul identificării, reţelele de distribuţie pot fi însoţite pe traseu de sisteme de semnalizare /detecţie.
16. 6.16. (1) În localităţi, reţelele de distribuţie se montează numai în domeniul public.
  1. (2) Reţelele de distribuţie subterane se montează pe trasee mai puţin aglomerate cu instalaţii subterane, ţinând seama de următoarea ordine de preferinţă:
    1. a) zone verzi;
    2. b) trotuare;
    3. c) alei pietonale;
    4. d) carosabil.
  2. (3) Se evită terenurile cu nivel ridicat al apelor subterane, cele cu acţiuni puternic corozive şi cele cu pericol de alunecare; pentru cazuri deosebite în care nu este posibilă evitarea amplasării în terenurile menţionate, se prevăd măsuri speciale de protecţie.
  3. (4) Pentru situaţiile de excepţie (căi de acces private), soluţiile de alimentare se stabilesc de operatorul SD, cu acceptul scris al proprietarilor acestora, prin care se acordă operatorului SD dreptul de uz şi servitute pentru reţelele amplasate pe proprietatea lor.
17. 6.17. (1) Reţelele de distribuţie şi instalaţiile de utilizare subterane se montează la adâncimea minimă de montaj de 0,9 m de la generatoarea superioară a acestora sau a tubului de protecţie, după caz.
  1. (2) La capătul branşamentului, adâncimea minimă de montare este de 0,5 m.
  2. (3) La stabilirea adâncimii de montare se are în vedere că temperatura de îngheţ a solului poate afecta caracteristicile mecanice ale conductelor din polietilenă.
  3. (4) În cazul în care prevederile de la alin. (1) şi (2) nu pot fi respectate, proiectantul poate reduce adâncimea de montare, cu acordul operatorului SD şi cu prevederea unor măsuri de protecţie suplimentare.
18. 6.18. (1) Se interzice montarea reţelelor de distribuţie şi instalaţiilor de utilizare din polietilenă în zone în care temperatura degajată depăşeşte temperatura pentru care producătorul ţevii din polietilenă garantează funcţionarea în condiţii de securitate.
  
  (2) Dacă nu se pot evita zonele prevăzute la alin. (1), se intercalează un tronson de conductă din oţel.
  
  Alegerea traseelor. Condiţii pentru amplasarea branşamentelor
19. 6.19. Instalaţiile de utilizare din clădiri se alimentează cu gaze naturale din reţeaua de distribuţie, conform soluţiei date de operatorul SD prin acordul de acces.
20. 6.20. Criteriile de alegere a soluţiilor de alimentare sunt:
  1. a) alimentarea instalaţiilor de utilizare dintr-o clădire se face de preferinţă din conducta de distribuţie de pe strada pe care este amplasată clădirea (Anexa 25, fig. 8);
  2. b) alimentarea instalaţiilor de utilizare din clădirile situate la intersecţia străzilor se face din oricare dintre conductele de distribuţie amplasate pe străzile respective;
  3. c) alimentarea instalaţiilor de utilizare dintr-o clădire sau grup de clădiri situate pe aceeaşi proprietate se face printr-un singur branşament, indiferent de numărul străzilor cu care se mărgineşte proprietatea (Anexa 25, fig. 10);
  4. d) capătul de branşament se pozează la limita de proprietate a consumatorului, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 6.8., alin. (2).
21. 6.21. (1) Branşamentele utilizate în sistemele de distribuţie pentru alimentarea instalaţiei de utilizare sunt:
  1. a) branşamente individuale pentru fiecare clădire;
  2. b) branşamente comune pentru cel mult două clădiri vecine, în următoarele cazuri:
    1. i) clădirile sunt situate pe aceeaşi stradă şi au curţile alăturate (Anexa 25, fig. 11 a);
    2. ii) clădirile nu sunt situate pe aceeaşi stradă, dar fac parte dintr-un singur corp de clădire, au curte comună şi o intrare comună din strada pe care este pozată conducta de distribuţie (Anexa 25, fig.11 b, );
  3. c) branşamente ramificate:
    1. i) în cazul clădirilor cu mai multe tronsoane (case de scară), (Anexa 25, fig. 11 c);
    2. ii) pentru alimentarea cu gaze naturale a mai multor clădiri, în scopul reducerii numărului de traversări a unei artere importantă de circulaţie, (Anexa 25, fig. 11 d).
  1. (2) În cazul prevederilor de la alin. (1), lit. b) se respectă următoarele condiţii tehnice:
    1. i) branşamentul comun asigură debitul total şi presiunea;
    2. ii) regulatorul de presiune este corespunzător debitului total;
    3. iii) instalaţiile de utilizare exterioare se execută astfel încât să existe posibilităţi de acces rapid la robinetele de incendiu.
22. 6.22. Parcurile industriale şi clădirile cu mai multe scări, pot fi alimentate prin mai multe branşamente cu condiţia ca instalaţia de utilizare racordată la un branşament să nu se interconecteze cu instalaţia de utilizare racordată la alt branşament.
23. 6.23. Traseul branşamentului se realizează:
  1. a) perpendicular pe conducta la care se realizează racordul; pentru situaţii care impun racordarea sub alt unghi, acesta nu va fi mai mic de 600;
  2. b) cu pantă înspre conducta la care se racordează;
  3. c) nu se admit branşamente cu traseu în lungul străzii, cu excepţia branşamentelor ramificate.
    
    Intersecţii ale traseelor reţelelor de distribuţie de gaze naturale cu traseele altor instalaţii şi construcţii
24. 6.24. (1) Intersecţia traseelor reţelelor de distribuţie a gazelor naturale cu traseele altor instalaţii şi construcţii subterane sau supraterane se face cu avizul unităţilor deţinătoare şi se realizează astfel:
  1. a) perpendicular pe axul instalaţiei sau lucrării traversate;
  2. b) la cel puţin 200 mm deasupra celorlalte instalaţii.
    1. (2) În cazuri excepţionale, se admit:
      1. a) traversări sub alt unghi, dar nu mai mic de 600.
      2. b) traversări în tuburi de protecţie, în cazul în care nu se poate respecta condiţia de la alin.1, lit. b).
    2. (3) Alte instalaţii subterane, care se realizează ulterior reţelelor de gaze naturale şi care intersectează traseul acestora, se montează cel puţin la distanţa minimă admisă conform tabelului 1, cu avizul operatorului SD.
25. 6.25. Trecerea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale prin cămine, canale şi construcţii subterane ale altor utilităţi, este interzisă.
26. 6.26. Subtraversarea liniilor de tramvai se face în tub de protecţie din oţel, la adâncimea de minim 1,5 m de la talpa căii de rulare la generatoarea superioară a tubului de protecţie a conductei de gaze naturale.
27. 6.27. (1) Traversarea căilor ferate, autostrăzilor, drumurilor naţionale şi cursurilor de apă se face subteran sau suprateran, în funcţie de condiţiile locale impuse prin avizele specifice acestor obiective.
  1. (2) În cazurile prevăzute la alin. 1) se prevăd cu robinete de secţionare, care să permită scoaterea din funcţiune a conductei de gaze naturale:
    1. a) în ambele părţi ale traversării, pentru reţelele inelare;
    2. b) înainte de traversare, pentru reţelele ramificate.
28. 6.28. Traversările supraterane ale căilor de circulaţie de pe teritoriul unităţilor industriale se fac la înălţimi stabilite în funcţie de gabaritul vehiculelor utilizate, dar nu mai mici de 5 m de la generatoarea inferioară sau dispozitivul de susţinere a conductei până la nivelul carosabilului.
29. 6.29. Proiectarea şi executarea traversării căilor de comunicaţii se realizează în conformitate cu legislaţia în vigoare.
  
  Răsuflători, tuburi de protecţie, ecrane de etanşare
30. 6.30. În zone construite, cu densitate mare de construcţii subterane, pe reţelele de distribuţie şi /sau pe instalaţiile de utilizare exterioare subterane, executate din oţel, se montează răsuflători (Anexa 25, fig. 7):
  1. a) deasupra fiecărei suduri, dar nu la distanţe mai mici de 1 m, cu excepţia sudurilor conductelor din interiorul tuburilor de protecţie; în cazul unor suduri la distanţe mai mici de 1 m, se realizează drenaj continuu între suduri;
  2. b) la capetele tuburilor de protecţie;
  3. c) la ieşirea din pământ a conductelor;
  4. d) la ramificaţii ale conductelor şi la schimbări de direcţie.
31. 6.31. (1) Pentru conductele din polietilenă, răsuflătorile se montează în zone construite, aglomerate cu diverse instalaţii subterane, pe reţelele de distribuţie, respectiv pe instalaţiile de utilizare exterioare subterane astfel:
  1. a) la capetele tuburilor de protecţie;
  2. b) la îmbinări;
  3. c) la ramificaţii;
  4. d) în alte situaţii deosebite evidenţiate de proiectant.
32. 6.32. În cazul conductelor din oţel montate pe trasee fără construcţii, pe câmp, precum şi în zone cu agresivitate redusă şi fără instalaţii subterane, se prevăd răsuflători cu înălţimea de 0,6 m deasupra solului, la schimbări de direcţie şi la suduri de poziţie, dar nu la distanţe mai mici de 50 m.
33. 6.33. Distanţa între generatoarea superioară a conductei pe care se montează răsuflătoarea şi faţa inferioară a calotei răsuflătorii este de 150 mm atât pentru conductele din oţel cât şi pentru conductele din polietilenă.
34. 6.34. (1) Tuburile de protecţie montate pe conducte trebuie să depăşească, în ambele părţi, limitele instalaţiei sau construcţiei traversate, cu cel puţin 0,5 m.
  
  (2) Tuburile de protecţie se prevăd la partea superioară a capetelor tubului cu orificii şi cu răsuflători, iar capetele tubului se etanşează pe conductă.
35. 6.35. (1) Diametrul interior al tubului de protecţie se stabileşte în funcţie de diametrul exterior şi destinaţia conductei protejate:
  1. a) pentru conducte de distribuţie:
    1. i) oţel di tub = de cond izolată 75 mm;
    2. ii) polietilenă di tub = de cond 100 mm;
  2. b) pentru branşamente:
    1. i) oţel di tub = de cond izolată 50 mm;
    2. ii) polietilenă di tub = de cond 50 mm;
      
      (2) Grosimea pereţilor şi materialul din care se confecţionează tubul de protecţie se stabilesc în funcţie de sarcinile la care este solicitat tubul.
      
      6. 36. (1) La toate clădirile amplasate în localităţi în care există reţele de gaze naturale, indiferent dacă clădirile sunt sau nu alimentate cu gaze naturale, pentru evitarea pătrunderii în clădiri a eventualelor scăpări de gaze, se prevăd măsuri de etanşare la trecerile instalaţiilor de orice utilitate (încălzire, apă, canalizare, cabluri electrice, telefonice, televiziune etc.) prin pereţii subterani şi prin planşeele subsolurilor clădirilor.
      
      (2) Este interzisă racordarea la SD a clădirilor care nu au asigurate măsurile de etanşare prevăzute la alin. (1).
      
      Rezemarea conductelor supraterane
      
      6.37. (1) Conductele montate suprateran pe elemente de construcţii, pe stâlpi sau estacade, se reazemă, în funcţie de diametru, pe brăţări sau console confecţionate conform cataloagelor de detalii tip pentru instalaţii.
      
      (2) Distanţele maxime între două reazeme şi tipul reazemelor pentru conducte sunt prezentate în tabelul 7.
      
      Tabelul 7 –DISTANŢELE MAXIME ÎNTRE REAZEME
      
      Distanţa maximă între reazeme, în m
      
      Diametrul conductei, în inch
      
      Tipul reazemului
      
      3,3
      
      3/8 … 1/2
      
      Brăţară
      
      4,2
      
      3/4 …1
      
      Brăţară
      
      5,1
      
      1 ¼…1 ½
      
      Brăţară
      
      5,7
      
      2
      
      Consolă
      
      6,1
      
      2 ½
      
      Consolă
      
      6,7
      
      3
      
      Consolă
      
      7,5
      
      4
      
      Consolă
      
      8,0
      
      5
      
      Consolă
7. STAŢII ŞI POSTURI DE REGLARE SAU REGLARE-MĂSURARE A GAZELOR NATURALE
1. 7.1. (1) Staţiile de reglare sau de reglare-măsurare a gazelor naturale se montează în construcţii proprii.
  
  (2) Posturile de reglare, de reglare - măsurare şi de măsurare se montează în firide sau direct pe instalaţia de utilizare.
2. 7.2. Amplasarea regulatoarelor pe instalaţia de utilizare se face cu îndeplinirea cel puţin a următoarelor condiţii:
  1. a) încăperile în care se montează să fie ventilate;
  2. b) regulatoarele să fie în construcţie etanşă;
  3. c) respectarea prescripţiilor de montaj impuse de producător.
3. 7.3. (1) Staţiile şi posturile de reglare sau reglare–măsurare sunt delimitate prin robinete de închidere, amplasate la intrarea, respectiv ieşirea din staţii şi posturi.
  
  (2) Robinetele fac parte din componenţa staţiilor şi posturilor de reglare sau reglare– măsurare.
4. 7.4. (1) Dimensionarea şi echiparea staţiilor şi posturilor de reglare sau reglare–măsurare se face ţinând seama de următorii parametri: debit, presiune, temperatură, de domeniul de variaţie a acestor parametri şi de calitatea gazelor naturale.
  1. (2) Sistemele de măsurare se aleg şi se poziţionează în conformitate cu cerinţele normelor în vigoare.
  2. (3) Staţiile şi posturile de reglare sau reglare–măsurare se echipează cu dispozitive de securitate corespunzătoare cerinţelor legislaţiei în vigoare.
5. 7.5. Proiectarea staţiilor şi posturilor de reglare sau reglare–măsurare se face astfel încât să rezulte o grupare cât mai compactă, avându-se în vedere şi accesul la echipamentele şi dispozitivele componente.
6. 7.6. Pe conductele din oţel de intrare şi de ieşire din staţiile de reglare sau reglare-măsurare se montează flanşe electroizolante în locuri uşor accesibile.
7. 7.7. Când alimentarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi nu poate fi întreruptă, staţiile de reglare sau reglare-măsurare pot fi prevăzute cu ocolitor.
8. 7.8. În funcţie de natura şi conţinutul de impurităţi a gazelor naturale, la intrarea în staţiile şi posturile de reglare sau reglare–măsurare, se pot monta echipamente de filtrare şi / sau separare.
9. 7.9. Pentru echipamentele care prevăd în mod expres filtre de protecţie, acestea se montează obligatoriu conform instrucţiunilor producătorului.
10. 7.10. (1) Staţiile de reglare sau reglare–măsurare se prevăd cu priză şi centură de împământare (rezistenţa de dispersie sub 4 Ώ), la care se racordează părţile metalice ale fiecărui element din staţie cuprins între două flanşe.
  
  (2) Racordurile prin flanşe nu se consideră electroconductoare decât dacă sunt conectate între ele cu platbandă zincată cu secţiunea de minim 40 mm2.
  
  Regulatoare de presiune
11. 7.11. (1) Reglarea presiunii se face, în funcţie de mărimea debitului, prin regulatoare cu:
  1. a) acţionare indirectă;
  2. b) acţionare directă.
    
    (2) Alegerea regulatoarelor, funcţie de debitul nominal al regulatoarelor Qn, se face conform specificaţiilor tehnice date de producător. La alegerea mărimii regulatoarelor se pot utiliza următoarele relaţii de calcul:
    
    Qn = (1,1...1,2) · Qt, pentru regulatoarele cu acţionare indirectă;
    
    Qn = 1,45 · Qt, pentru regulatoarele cu acţionare directă,
    
    unde Qt reprezintă debitul nominal total al aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi deservite.
12. 7.12. Abaterea maximă a presiunii reglate a regulatoarelor de presiune este de 5%;
13. 7.13. În cazul în care în instalaţia de utilizare industrială sunt necesare diferite trepte de presiune se prevăd panouri de reglare pentru fiecare treaptă de presiune.
  
  Construcţii pentru staţii şi posturi reglare sau reglare - măsurare a gazelor naturale
14. 7.14. Amplasarea staţiilor şi posturilor de reglare sau reglare–măsurare se face respectând prevederile din Cap. 3.
15. 7.15. Amplasarea construcţiilor pentru staţiile şi posturile de reglare sau reglare–măsurare, independente sau alipite altor construcţii, se face:
  1. a) suprateran;
  2. b) cu respectarea distanţelor prevăzute în Cap. 3, tabelul 2;
  3. c) la limita de proprietate a consumatorului sau când nu este posibil, cât mai aproape de limita de proprietate a consumatorului;
  4. d) asigurându-se accesul direct şi permanent al personalului operatorului SD.
16. 7.16. Posturile de reglare sau reglare-măsurare pentru presiunea maximă de intrare între 2 · 105-6·105 Pa (2-6 bar), se pot monta şi în firide aerisite, alipite pereţilor clădirilor, în locuri uşor accesibile, cu condiţia ca pereţii respectivi să nu prezinte goluri (uşi, ferestre etc.):
  1. a) pe o înălţime de cel puţin 8 m;
  2. b) pe o lăţime care să depăşească firida cu minim 5 m, în ambele sensuri.
17. 7.17. Posturile de reglare sau reglare - măsurare pentru presiunea maximă de intrare între 0, 05·105 - 2·105 Pa (0, 05-2 bar) se montează în:
  1. a) firidă îngropată sau semi - îngropată în peretele exterior al clădirii, în ziduri sau garduri;
  2. b) firidă independentă sau alipita de un perete exterior al clădirii.
18. 7.18. (1) Amplasarea construcţiilor pentru staţiile şi posturile de reglare sau reglare– măsurare aferente reţelei de distribuţie se face pe domeniul public, conform precizărilor din certificatul de urbanism, cu asigurarea obligatorie a accesului operatorului SD.
  1. (2) Pentru cazuri excepţionale, cu avizul operatorului SD se pot construi staţii de sector de reglare sau reglare-măsurare subterane, prevăzute cu ventilare şi cu măsuri de evitare a pericolului de incendiu şi explozie.
  2. (3) Construcţiile staţiilor de reglare sau reglare–măsurare se execută din materiale incombustibile şi fără pod.
19. 7.19. (1) Posturile de reglare-măsurare nu se amplasează:
  1. a) pe căile de evacuare din clădiri cu aglomerări de persoane;
  2. b) sub ferestrele clădirilor şi în locuri neventilate.
    
    (2) În cazul excepţional în care nu sunt condiţii tehnice şi există spaţiu de amplasare a postului de reglare numai sub fereastră, se vor realiza următoarele măsuri:
    1. a) ţeava de evacuare a regulatoarelor de presiune se prelungeşte astfel încât să evite pătrunderea gazelor în interiorul clădirii;
    2. b) axul de manevră al robinetelor postului se etanşează.
20. 7.20. Firidele practicate în pereţii unei clădiri se tencuiesc şi se sclivisesc la interior, în condiţii care să nu permită infiltrarea gazelor în clădire.
21. 7.21. Pardoseala staţiilor de reglare sau reglare–măsurare se realizează:
  1. a) din materiale de construcţii care nu produc scântei la lovire;
  2. b) cu suporturi pentru rezemarea echipamentului.
22. 7.22. Evacuarea din firide a eventualelor scăpări de gaze naturale se asigură prin goluri, dispuse în mod egal la partea superioară şi inferioară, însumând:
  1. a) 8% din suprafaţa încăperii, la construcţiile independente ale staţiilor;
  2. b) 2% din suprafaţa uşilor firidelor.
23. 7.23. Iluminatul interior al staţiilor de reglare sau reglare-măsurare se realizează:
  1. a) natural, prin ferestre;
  2. b) artificial, din exteriorul construcţiei.
24. 7.24. Protecţia împotriva descărcărilor electrice, pentru staţiile de reglare sau reglare - măsurare şi instalaţiile montate în exterior, se realizează conform prevederilor din legislaţia în vigoare.
25. 7.25. Protecţia construcţiilor staţiilor de reglare sau reglare-măsurare şi a instalaţiilor exterioare împotriva accesului persoanelor străine se realizează prin împrejmuire.
  
  Amplasarea şi montarea echipamentului de reglare - măsurare
26. 7.26. Panourile de reglare-măsurare se amplasează în plan orizontal sau vertical, în funcţie de mărime, păstrându-se distanţe între elementele componente astfel încât să se asigure posibilitatea întreţinerii şi exploatării.
27. 7.27. (1) Pentru măsurarea în scopuri comerciale a cantităţilor de gaze naturale, se utilizează numai aparate de măsurare aprobate conform legislaţiei metrologice în vigoare .
  
  (2) Tipul aparatului de măsură, modul de amplasare şi condiţiile de montaj se stabilesc de proiectant, cu avizul operatorului SD, pe baza specificaţiilor tehnice date de producător.
28. 7.28. Executanţii staţiilor de reglare sau reglare-măsurare au obligaţia să fixeze, pe distribuitorul fiecărei trepte de reglare, plăcuţe metalice pe care au gravat:
  1. a) denumirea producătorului;
  2. b) presiunea de încercare;
  3. c) presiunea nominală;
  4. d) poziţia robinetului, “ÎNCHIS” sau “DESCHIS”
29. 7.29. Elementele instalaţiei de reglare - măsurare se protejează împotriva coroziunii.
30. 7.30. La exterior, pe fiecare perete al staţiilor şi pe uşile staţiilor şi posturilor de reglare sau reglare-măsurare, se aplică tăbliţe avertizoare pe care se înscrie:
  
  PERICOL DE EXPLOZIE APROPIEREA CU FOC STRICT OPRITĂ

şi indicatorul pentru pericol de explozie, conform reglementărilor în vigoare.

Instalaţii şi dispozitive auxiliare.

7.31. (1) Staţiile şi posturile de reglare a presiunii se dotează cu echipament de securitate care să prevină:
1. a) creşterea presiunii la ieşirea din regulator peste nivelul maxim al treptei de presiune;
2. b) creşterea presiunii peste nivelul admis la consumator;
3. c) scăderea presiunii sub nivelul minim de funcţionare al aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi ale consumatorului.
  
  (2) Pe dispozitivele de securitate se înscrie, vizibil, presiunea de declanşare.
7.32. (1) Echipamentul de securitate se prevede:
1. a) fără armături de închidere pe derivaţia pe care este montată supapa, atât înainte cât şi după aceasta;
2. b) cu conducte de evacuare la exterior, în atmosferă, care pot fi legate la un colector comun.
  1. (2) Evacuarea gazelor de la echipamentul de securitate şi de la regulatoarele montate în posturi de reglare sau pe utilaje se face în aer liber la 0,5 m peste cel mai înalt punct al acoperişului:
    1. a) staţiilor sau posturilor independente;
    2. b) clădirilor la care sunt alipite posturile sau în care se află utilajele.
  2. (3) Capătul liber al conductei de evacuare se prevede cu o curbă îndreptată în jos sau cu o căciulă de protecţie.
7.33. (1) Pe colectoarele şi distribuitoarele staţiilor şi posturilor de reglare sau reglare - măsurare se montează:
1. a) manometre prevăzute cu robinet de închidere;
2. b) armături pentru termometre.
  
  (2) Pe colectoarele filtrelor se prevăd manometre.

8. INSTALAŢII lNTERIOARE DE UTILIZARE

Utilizarea gazelor naturale în clădiri
1. 8.1. Utilizarea gazelor naturale este admisă numai în încăperi în care nu există pericol de:
  1. a) incendiu, prin aprinderea materialelor şi elementelor combustibile;
  2. b) explozie a materialelor şi substanţelor combustibile / inflamabile aflate în interior;
  3. c) intoxicare sau asfixiere a utilizatorilor cu gaze combustibile sau gaze de ardere.
2. 8.2. Condiţii tehnice pentru funcţionarea în siguranţă a instalaţiilor interioare de utilizare a gazelor naturale combustibile:
  1. a) volumul interior minim al încăperilor:
    1. i) 18,0 m3 pentru orice tip de încăpere, cu excepţia bucătăriilor
      
      şi băilor;
    2. ii) 7,5 m3 pentru băi şi bucătării.
  2. b) asigurarea aerului necesar arderii;
  3. c) ventilare naturală sau mecanică;
  4. d) evacuarea totală a gazelor de ardere în atmosferă;
  5. e) suprafeţe vitrate: ferestre, luminatoare cu geamuri, uşi cu geamuri sau goluri, sau suprafeţe asimilate acestora: panouri care conform specificaţiei tehnice date de producători cedează la presiuni de cel puţin 1180 Pa (0, 0118 bar).
3. 8.3. (1) Toate încăperile în care se montează aparate consumatoare de combustibili gazoşi se prevăd, spre exterior sau spre balcoane /terase vitrate, cu suprafeţe vitrate, definite conform art. 8.2., lit. e),cu suprafaţa minimă totală de:
  1. a) 0,03 m2 pentru fiecare m3 de volum net de încăpere, în cazul construcţiilor din beton armat;
  2. b) 0,05 m2 pentru fiecare m3 de volum net de încăpere, în cazul construcţiilor din zidărie.
    1. (2) Pentru cazul în care geamurile au o grosime mai mare de 4 mm sau sunt de construcţie specială (securizat, tip Thermopan etc.) este obligatorie montarea detectoarelor automate de gaze cu limita de sensibilitate de cel puţin 2% metan (CH4 ) în aer, care acţionează asupra robinetului de închidere (electroventil) a conductei de alimentare cu gaze naturale a aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi.
    2. (3) În cazul utilizării detectoarelor, suprafaţa vitrată poate fi redusă la 0,02 m2 pe m3 de volum net de încăpere.
    3. (4) Volumul net reprezintă volumul total al încăperii, din care se scade volumul elementelor de instalaţii sau de construcţii existente în încăpere, în care nu se pot acumula gaze.
4. 8.4. În băi nu sunt admise:
  1. a) aparate consumatoare de combustibili gazoşi pentru prepararea instantanee a apei calde de consum;
  2. b) aparate consumatoare de combustibili gazoşi pentru încălzire centrală sau locală, prevăzute cu arzător atmosferic şi rupere de tiraj, chiar dacă au termostat de coş.
5. 8.5. Fac excepţie de la prevederile art. 8.2., lit. a) şi art. 8.4., aparatele consumatoare de combustibili gazoşi la care prin tubulatură etanşă se asigura accesul din exterior al aerului necesar arderii şi evacuarea în exterior sub presiune a gazelor de ardere (cu cameră de ardere etanşă şi tiraj forţat).
6. 8.6. Debitul total al aparatelor cu flacără liberă care se pot instala într-o încăpere trebuie să satisfacă condiţia: 15 m3 volum interior de încăpere pentru fiecare metru cub debit instalat de gaze naturale.
  
  Asigurarea aerului necesar arderii şi evacuarea gazelor arse
7. 8.7. Pentru toate aparatele consumatoare de combustibili gazoşi racordate la coş sau cu flacără liberă se asigură aerul necesar arderii şi evacuarea în exterior a gazelor de ardere, complet şi fără riscuri, astfel încât în atmosfera încăperii să nu se depăşească concentraţia de noxe admisă de normele de protecţia muncii şi normele de protecţie a mediului.
8. 8.8. (1) Aerul necesar arderii se asigură în funcţie de raportul între volumul interior al încăperii Vi , în m3 şi debitul nominal al aparatului consumator de combustibili gazoşi Qn, în m3/h, astfel:
  1. a) pentru cazul Vi/Qn ≥ 30, se consideră că prin neetanşeităţile existente se asigură aerul necesar pentru ardere;
  2. b) pentru cazul Vi/Qn < 30, se prevăd prize de acces aer direct din exteriorul construcţiei.
    1. (2) Se exceptează de la prevederile alin. (1), litera a) bucătăriile din locuinţele cu încălzire centrală, în care nu există alte aparate consumatoare de combustibili gazoşi, la care se admite accesul aerului dintr-o încăpere vecină prin realizarea unui gol spre această încăpere, cu condiţia satisfacerii raportului Vi/Qn≥30, în care Vi este volumul bucătăriei plus volumul încăperii respective; dacă şi în încăperea vecină, spre care este prevăzut golul, sunt instalate aparate consumatoare de combustibili gazoşi, raportul dintre suma volumelor celor două încăperi [ΣVi=Vi1 Vi2] şi suma debitelor aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi din aceste încăperi [ΣQn=Qn1 Qn2] trebuie să fie ΣVi/ΣQn≥30.
    2. (3) În cazul în care aerul necesar arderii nu poate fi asigurat prin neetanşeităţi (cazul tâmplăriilor prevăzute cu garnituri de cauciuc etc.), indiferent de volumul încăperilor, se realizează prize de aer direct din exteriorul construcţiei.
9. 8.9. (1) Suprafaţa golului pentru accesul aerului de ardere într-o încăpere în care se utilizează gazele naturale se determină cu relaţia:
  
  S = 0,0025 · Qi, în m2, unde Qi reprezintă debitul instalat în încăperea respectivă, în m3/h, iar coeficientul 0,0025 este dat în m2/(m3/h).
  1. (2) Golul pentru accesul aerului de ardere se prevede la partea inferioară a încăperii şi fără dispozitive de închidere sau reglaj; este interzisă obturarea golului de acces al aerului de ardere.
  2. (3) La cazanele de încălzire şi /sau preparare apă caldă, accesul aerului se face conform reglementărilor specifice.
  3. (4) În cazul în care accesul aerului de ardere se asigură prin canale, secţiunile canalelor de aer se calculează luând în considerare rezistenţele aeraulice ale acestora.
10. 8.10. La încăperile, independent de volumul lor, în care se instalează aparate cu flacără liberă, se prevăd canale sau grile de ventilare pentru evacuarea gazelor de ardere, dimensionate şi executate în conformitate cu standardele şi prescripţiile tehnice în vigoare.
11. 8.11. Pentru bucătăriile din construcţiile existente, construite fără canale de ventilare sau a căror canale de ventilaţie au fost desfiinţate, în care sunt instalate aparate cu flacără liberă, se admite practicarea în peretele exterior sau în tocul ferestrei, la partea superioară a încăperii, a unui gol (grilă de ventilare), pentru evacuarea gazelor de ardere.
12. 8.12. Canalele sau grilele de ventilare pentru evacuarea gazelor de ardere:
  1. a) se racordează la partea superioară a încăperilor, cât mai aproape de plafon;
  2. b) nu se prevăd cu dispozitive de închidere sau reglaj.
13. 8.13. Evacuarea gazelor de ardere din bucătării şi oficii se face prin tiraj natural organizat sau mecanic, utilizându-se:
  1. a) canale individuale;
  2. b) canale colectoare;
  3. c) hote cu evacuarea gazelor de ardere în exterior.
14. 8.14. (1) Evacuarea gazelor de ardere din hale de producţie se face, în funcţie de debitul rezultat şi de condiţiile locale, prin ventilare naturală organizată sau ventilare mecanică.
  
  (2) Alegerea tipului de ventilare şi dimensionarea instalaţiei se fac în funcţie de cantitatea de gaze de ardere, astfel încât să nu se depăşească concentraţiile admise prin normele de protecţie a muncii şi normele de protecţie a mediului.
15. 8.15. Pentru evacuarea eventualelor infiltraţii de gaze naturale, în toate cazurile, se asigură ventilarea naturală a subsolului clădirilor prin orificii de ventilare efectuate pe conturul exterior al acestora, între încăperile din subsol, precum şi prin legarea subsolului clădirilor la canale de ventilare naturală, special destinate acestui scop, în afara ventilaţiilor naturale prevăzute pentru anexele apartamentelor sau clădirilor.
16. 8.16. Pentru evacuarea infiltraţiilor şi scăpărilor de gaze care se pot acumula în casa scărilor clădirilor etajate, fără suprafeţe vitrate, se prevede la partea superioară a acestora, în acoperişul clădirii, un orificiu cu diametrul de 150 -200 mm, prevăzut cu un tub racordat la un deflector.
17. 8.17. Este interzisă racordarea la SD a clădirilor care nu au asigurate măsurile de ventilare prevăzute la art. 8.15. şi 8.16.
18. 8.18. În încăperile în care există risc de intoxicări, incendii sau explozii cauzate de scăpările accidentale de gaze naturale acumulate, se prevăd detectoare automate de gaze dotate cu sisteme de semnalizare optică sau alarmare acustică la atingerea concentraţiilor periculoase şi cu comanda închiderii automate a admisiei gazelor naturale în instalaţii.
19. 8.19. (1) Racordarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi la acelaşi canal de fum se face în următoarele condiţii:
  1. a) la înălţimi diferite;
  2. b) secţiunea canalului de fum să poată prelua debitele de gaze arse însumate ale tuturor aparatelor racordate la acesta.
    1. (2) Secţiunile coşurilor de fum pentru evacuarea gazelor de ardere de la aparate consumatoare de combustibili gazoşi, cu un debit maxim de 7 m3/h, pot fi stabilite conform datelor din tabelul din Anexa 12.
    2. (3) Evacuarea gazelor de ardere de la cazane de încălzire şi /sau preparare apă caldă care nu se încadrează în prevederile din tabelul din Anexa 12 se face conform prevederilor din reglementările specifice.
20. 8.20. Racordarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi la coşuri de fum prin burlane din tablă metalică, rigide sau flexibile, se admite în următoarele condiţii (Anexa 25, fig. 13):
  1. a) secţiunea burlanului este cel puţin egală cu secţiunea racordului de ieşire din
    
    aparatul consumator de combustibili gazoşi;
  2. b) porţiunea verticală a burlanului, la ieşirea din aparatul consumator de combustibili gazoşi, este de cel puţin 0,4 m;
  3. c) distanţa de la coşul de fum până la aparatul consumator de combustibili gazoşi
    
    este mai mică de 3 m;
  4. d) dacă distanţa de la coşul de fum până la aparatul consumator de combustibili gazoşi depăşeşte 1 m, panta către coşul de fum este de minim 8 %;
  5. e) îmbinarea şi racordarea la coşul de fum se execută cu asigurarea etanşeităţii.
21. 8.21. Este interzisă:
  1. a) trecerea burlanelor dintr-o încăpere în alta, cu excepţia burlanelor etanşe, îmbinate prin sudură;
  2. b) montarea dispozitivelor de închidere sau obturare a secţiunii de ieşire a gazelor de ardere de la aparatele de consum individual (sobe, maşini de gătit, cazane de încălzire şi /sau preparare apă caldă, radiatoare etc.);
  3. c) evacuarea gazelor de ardere în podurile caselor;
  4. d) evacuarea gazelor de ardere direct prin pereţii exteriori ai clădirilor, cu excepţia aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi prevăzute din fabricaţie cu astfel de evacuare;
  5. e) racordarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi la canalele de fum aferente focarelor alimentate cu alt tip de combustibil (lemn, păcură, cărbune etc.), cu excepţia aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi care au fost construite pentru alimentare mixtă (gaze naturale – combustibil lichid / solid).
22. 8.22. (1) Burlanele de evacuare a gazelor arse se montează asigurându-se rezistenţa mecanică a întregii tubulaturi şi etanşarea între tronsoanele care alcătuiesc burlanul.
  1. (2) Tronsoanele se introduc unul în altul în sensul curgerii gazelor.
  2. (3) Pentru etanşarea tronsoanelor se folosesc numai materiale special destinate acestei operaţii.
    
    (3 Racordarea burlanului la canalul de fum se realizează cu asigurarea etanşeităţii.
  3. (4) În spaţii cu pericol de explozie sau incendiu, nu se folosesc burlane din tablă.
23. 8.23. Coşurile de fum executate din zidărie de cărămidă se căptuşesc la interior cu tuburi din aluminiu sau oţel inoxidabil.
  
  Trasee şi condiţii tehnice de amplasare a conductelor
24. 8.24. (1) La alegerea traseelor instalaţiilor de utilizare gaze naturale, condiţiile de securitate au prioritate faţă de orice alte condiţii.
  
  (2) Fiecare unitate locativă se racordează la coloana sau instalaţia exterioară comună printr-o singură derivaţie.
25. 8.25. Instalaţiile de utilizare interioare, pentru fiecare clădire civilă sau hală industrială, se alimentează cu gaze naturale din instalaţia de utilizare exterioară, prin unul sau mai multe puncte de intrare, cu condiţia ca instalaţiile interioare aferente fiecărui punct de intrare să nu se interconecteze.
26. 8.26. Conductele instalaţiilor interioare de utilizare se amplasează suprateran, în spaţii uscate, ventilate, luminate şi circulate, cu acces permanent, inclusiv în subsolurile care îndeplinesc aceste condiţii şi se montează:
  1. a) pe cât posibil, pe elemente rezistente ale construcţiei: pereţi, stâlpi, grinzi, plafoane;
  2. b) pe stâlpi metalici sau de beton, montaţi special în acest scop sau în scopul susţinerii conductelor de gaze naturale, împreună cu conducte pentru alte instalaţii.
27. 8.27. Conductele orizontale din instalaţiile de utilizare se montează:
  1. a) la partea superioară a pereţilor, deasupra conductelor pentru alte instalaţii;
  2. b) deasupra uşilor şi ferestrelor.
28. 8.28. (1) Este interzisă trecerea conductelor instalaţiilor de utilizare prin:
  1. a) apartamente diferite (dintr-un apartament în altul);
  2. b) spaţii neventilate;
  3. c) poduri ale clădirilor, debarale, cămări, closete şi alte spaţii de acest fel, a conductelor cu îmbinări fixe sau demontabile, dacă încăperile nu sunt ventilate;
  4. d) coşuri şi canale de ventilaţie;
  5. e) puţuri şi camere de ascensoare;
  6. f) încăperi cu mediu corosiv sau cu degajare de noxe;
  7. g) încăperi cu umiditate pronunţată;
  8. h) încăperi de depozitare a materialelor inflamabile;
  9. i) subsoluri tehnice şi canale tehnice;
  10. j) ghene sau nişe, inclusiv în spaţiul de sub acestea, în care sunt montate conducte pentru alte instalaţii;
  11. k) locuri greu accesibile, în care întreţinerea normală a conductelor nu poate fi asigurată;
  12. l) spaţii de depozitare;
  13. m) spaţii de adăpostire din subsolul clădirilor şi prin galerii de evacuare.
    1. (2) Este interzisă montarea înglobată a conductelor instalaţiilor de utilizare în elemente de construcţie (pereţi, planşee, pardoseli etc.)
    2. (3) Se evită trecerea conductelor prin camere de dormit neprevăzute cu aparate consumatoare de combustibili gazoşi.
    3. (4) Când trecerea conductelor prin încăperi cu umiditate pronunţată sau atmosferă corosivă este inevitabilă, se folosesc ţevi zincate sau protejate cu lacuri anticorosive sau se protejează conductele cu tuburi de protecţie.
29. 8.29. (1) Fac excepţie de la art. 8.28., alin. (1), litera a) conductele instalaţiilor de utilizare existente.
  
  (2) Înlocuirea instalaţiilor de utilizare la care se face referire în alin. (1), în cazul în care nu se modifică elemente de natură tehnică (debit instalat, presiune, măsurare a consumului de gaze etc. ), se poate realiza pe acelaşi traseu.
30. 8.30. (1) Se admite montarea conductelor instalaţiilor de utilizare în şliţuri amenajate în perete (Anexa 25, fig. 12) sau în pardoseală.
  
  (2) Şliţurile prevăzute la alin. (1) îndeplinesc următoarele condiţii:
  1. a) sunt acoperite cu capace perforate şi uşor demontabile;
  2. b) sunt uscate şi aerisite;
  3. c) au trasee cât mai scurte;
  4. d) sunt prevăzute cu pantă, în cazul montării în pardoseală, pentru asigurarea scurgerii eventualelor infiltraţii de apă spre puncte de colectare;
  5. e) au dimensiuni care să permită controlul şi repararea conductei.
31. 8.31. Este interzisă:
  1. a) montarea conductelor pentru alte instalaţii în canalele pentru conductele de gaze naturale;
  2. b) intersectarea canalelor pentru conductele de gaze naturale cu canale pentru alte instalaţii sau comunicarea cu acestea.
32. 8.32. Trecerea conductelor prin pereţi sau planşee se face:
  1. a) protejată în tub de protecţie;
  2. b) fără îmbinări în tubul de protecţie.
33. 8.33. (1) Tuburile de protecţie pentru instalaţiile interioare se fixează rigid şi etanş de elementele de construcţie şi depăşesc faţa finită a acestora cu:
  1. a) 10 mm la pereţi şi plafoane;
  2. b) 50 mm la pardoseli.
    
    (2) Capetele tubului de protecţie se etanşează pe conducta instalaţiei de utilizare.
34. 8.34. Conductele instalaţiilor de utilizare se amplasează astfel încât să fie protejate împotriva degradării prin:
  1. a) lovire directă sau trepidaţii;
  2. b) contactul cu lichide corosive;
  3. c) contactul îndelungat cu apa;
  4. d) radiaţie sau conducţie termică.
35. 8.35. Distanţele minime între conductele de gaze naturale şi elementele celorlalte instalaţii se încadrează în prevederile din prescripţiile tehnice de specialitate în vigoare.
36. 8.36. Capetele conductelor instalaţiilor de utilizare la care nu sunt legate aparate consumatoare de combustibili gazoşi se închid obligatoriu cu dopuri din fontă sau oţel, etanşe, chiar dacă conductele respective sunt prevăzute cu robinete.
37. 8.37. Este interzisă utilizarea conductelor de gaze naturale pentru orice alte scopuri, cum ar fi:
  - - legarea la pământ a altor instalaţii;
  - - realizarea prizelor de protecţie electrică;
  - - susţinerea cablurilor şi / sau conductorilor electrici, indiferent de tensiune şi curent;
  - - agăţarea sau rezemarea unor obiecte.
  8.38 (1) In clădirile de locuit cu mai mult de 3 niveluri, coloanele instalaţiilor de utilizare se montează, de regulă, în casa scărilor.
  
  (2) Se admite montarea coloanelor instalaţiilor de utilizare şi în exteriorul clădirilor sau prin balcoane deschise, cu respectarea următoarelor condiţii:
  1. a) asigurarea accesului în vederea întreţinerii instalaţiilor de utilizare;
  2. b) protejarea coloanelor cu măşti ventilate (perforate) şi demontabile.
  Aparate consumatoare de combustibili gazoşi
  1. (2) Numărul robinetelor de închidere care se montează înaintea fiecărui aparat consumator de combustibil gazoşi sunt stabilite astfel:
    1. a) în cazul aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi racordate rigid, care nu au robinet de manevră propriu, două robinete montate pe conductă;
    2. b) în cazul aparatelor consumatore de combustibili gazoşi racordate prin racord flexibil, care nu au robinet de manevră propriu, două robinete montate pe conductă înaintea racordului flexibil;
    3. c) în cazul aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi care au racord rigid
      
      şi robinet de manevră propriu, un robinet;
    4. d) în cazul aparatelor consumatore de combustibili gazoşi care au racord flexibil şi robinet de manevră propriu, un robinet.
9. ECHIPAMENTE, INSTALATII, APARATE, PRODUSE ŞI PROCEDEE UTILIZATE ÎN SISTEMELE DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE
1. 9.1. (1) În sistemele de alimentare cu gaze naturale se utilizează numai echipamente, instalaţii, aparate, produse şi procedee care îndeplinesc una din condiţiile, în conformitate cu legislaţia în vigoare:
  1. a) poartă marcajul european de conformitate CE;
  2. b) sunt agrementate /certificate tehnic de către un organism abilitat.
    
    (2) În sistemele de alimentare cu gaze naturale se pot utiliza şi alte echipamente, instalaţii, aparate, produse şi procedee decât cele prezentate în prezentele norme tehnice, cu respectarea alin. (1).
    
    Ţevi
2. 9.2. (1) Ţevile care se folosesc la executarea oricăror lucrări trebuie să corespundă tipului, calităţii şi caracteristicilor dimensionale prevăzute în proiectele de execuţie a lucrărilor.
  1. (2) Grosimea peretelui ţevii se calculează în funcţie de solicitările la care este supusă conducta şi gradul de agresivitate al solului.
  2. (3) În sistemele de alimentare cu gaze naturale se interzice reutilizarea ţevilor.
3. 9.3. (1) Ţevile din oţel utilizate la executarea conductelor se înscriu într-o gamă extrem de largă, în funcţie de calitatea oţelului, tipul şi dimensiunile ţevii.
  
  (2) În sistemele de alimentare cu gaze naturale se interzice utilizarea ţevilor sudate longitudinal.
4. 9.4. Panourile de măsurare se confecţionează numai din ţeavă din oţel fără sudură, laminată la cald sau trasă la rece.
5. 9.5. (1) La executarea conductelor din polietilenă se utilizează ţevi cu SDR 11 de tipul PE 80 sau PE 100, în funcţie de presiunea de regim.
  
  (2) Ţevile din polietilenă au culoarea neagră cu dungi longitudinale galbene sau sunt complet galbene.
  
  Tuburi de protecţie, răsuflători
6. 9.6. (1) Tuburile de protecţie se confecţionează din oţel, polietilenă, beton sau alte materiale cu caracteristici similare.
  1. (2) Protecţia conductelor ce subtraversează linii de cale ferată sau tramvai se realizează numai cu tuburi de protecţie din oţel.
  2. (3) Se interzice montarea conductelor în tuburi de protecţie din oţel lângă sau la intersecţia cu cabluri electrice.
  3. (4) Se interzice montarea conductelor în tuburi de protecţie din polietilenă:
    1. a) lângă sau la intersecţia cu canale termice;
    2. b) în carosabil, la preluarea sarcinilor mecanice.
7. 9.7. Tuburile şi calotele răsuflătorilor se confecţionează din oţel. Capacele pentru răsuflătorile pozate în carosabil se confecţionează din fontă.
  
  Fitinguri
  
  Fitinguri pentru conducte din oţel
8. 9.8. Din punct de vedere al funcţiei pe care o îndeplinesc, la realizarea conductelor se utilizează diferite tipuri de fitinguri: flanşe, mufe, coturi, curbe, ramificaţii, capace, nipluri, racorduri olandeze, reducţii etc.
  
  Fitinguri pentru conducte din polietilenă
9. 9.9. La realizarea de conducte din polietilenă sunt folosite următoarele categorii de fitinguri:
  1. a) coturi, teuri, reducţii, dopuri de capăt, mufe de legătură etc., realizate prin procedeul de injecţie;
  2. b) fitinguri de tranziţie PE-metal;
  3. c) adaptor de flanşă, flanşă liberă şi garnituri de etanşare;
  4. d) racorduri metalice cu etanşare prin compresiune pe pereţii ţevii;
  5. e) racord mixt PE-metal din trei bucăţi (tip olandez) cu etanşare cu garnitură de cauciuc.
    
    Armături de închidere şi securitate
    
    9.10 Tipul de armături se alege în funcţie de treapta de presiune a instalaţiei pe care se montează.
10. EXECUTAREA SlSTEMELOR DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE
1. 10.1. (1) În timpul executării sistemelor de alimentare cu gaze naturale se iau măsuri pentru evitarea deteriorării instalaţiilor şi construcţiilor subterane sau supraterane aparţinând altor deţinători.
  
  (2) La executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale, înainte de montare, se verifica calitatea echipamentelor, instalaţiilor şi produselor.
  
  Manipularea, transportul, depozitarea şi conservarea produselor
2. 10.2. Executantul asigură manipularea, transportul, depozitarea şi conservarea produselor astfel încât să nu se producă deteriorări ale acestora, în conformitate cu instrucţiunile impuse de producător.
3. 10.3. Conductele şi fitingurile din polietilenă se depozitează în magazii închise, uscate, bine aerisite sau în locuri acoperite şi ferite de acţiunea directă a radiaţiilor solare şi a intemperiilor, la cel puţin 2 m distanţă de orice sursă de căldură.
  
  Şanţuri pentru conducte subterane
4. 10.4. (1) Adâncimea minimă a şanţului se stabileşte în conformitate cu art. 6.17.
  1. (2) Lăţimea şanţului pentru conducte (ls), se stabileşte în funcţie de diametrul conductei Dn:
    1. a) pentru Dn< 100mm, ls = 0,4 m;
    2. b) pentru Dn 100 mm, ls = 0,4 m Dn.
  2. (3) Gropile pentru sudare în punctele de îmbinare a tronsoanelor conductelor se realizează cu următoarele dimensiuni:
    1. a) lăţimea = lăţimea şanţului 0,6 m;
    2. b) lungimea = 1,2 m;
    3. c) adâncimea = 0,6 m sub partea inferioară a conductei.
  3. (4) Pentru terenuri nisipoase, de umplutură etc., lăţimea şanţului se stabileşte de la caz la caz, avându-se în vedere consolidarea pereţilor şanţului.
  4. (5) Consolidarea pereţilor şanţurilor se face în funcţie de natura terenului şi adâncimea de pozare.
5. 10.5. Lăţimea de desfacere a pavajelor pe fiecare latură a şanţului (ld), este în funcţie de natura acestora:
  1. a) pentru pavaje din piatră cubică, bolovani, calupuri, ld =15 cm;
  2. b) pentru pavaje din asfalt pe pat de beton, ld = 5 cm.
6. 10.6. (1) Săparea şanţurilor se face cu puţin timp înainte de montarea conductelor.
  1. (2) Fundul şanţului se execută fără denivelări, se curăţă de pietre, iar pereţii se execută fără asperităţi.
  2. (3) Fundul şanţului se acoperă cu un strat de 10…15 cm de nisip de granulaţie 0,3…0,8 mm.
7. 10.7. (1) Pozarea conductelor din polietilenă se realizează numai după răcirea corespunzătoare a îmbinărilor sudate.
  1. (2) Conductele din polietilenă se aşează şerpuit în şanţ şi se acoperă cu un strat de nisip de minimum 10 cm.
  2. (3) După stratul de nisip, acoperirea conductei din polietilenă se efectuează în straturi subţiri, cu pământ mărunţit, prin compactare după fiecare strat.
8. 10.8. (1) Conductele din oţel se aşează în şanţ astfel încât să nu se deterioreze izolaţia.
  1. (2) Umplerea şanţurilor se face în straturi subţiri cu grosime maximă de 20 cm, cu pământ mărunţit sau nisip, prin compactare după fiecare strat, în cazul compactării
    
    manuale şi conform prevederilor din cartea utilajului de compactare, în cazul compactării mecanice.
  2. (3) Folosirea dispozitivelor mecanice de compactare este admisă numai după realizarea stratului minim de protecţie a conductei, care se stabileşte în funcţie de adâncimea de acţionare a utilajului la gradul de compactare maximă.
9. 10.9. Acoperirea conductei (pentru primii 50 cm deasupra conductei) se efectuează într-o perioadă mai răcoroasă a zilei, pe zone de 20…30 m, avansând într-o singură direcţie, pe cât posibil în urcare.
10. 10.10. Se poate folosi forajul dirijat în cazul subtraversărilor căilor ferate, autostrăzilor, drumurilor naţionale şi altele asemenea.
11. 10.11. (1) În dreptul răsuflătorilor, peste conducta din polietilenă care a fost acoperită pe toată lungimea cu un strat de nisip gros de 10…15 cm, se adaugă un strat de piatră măruntă, gros de 15 cm, peste care se aşează calota răsuflătorii.
  
  (2) În dreptul răsuflătorilor pentru conducte din oţel, conducta se înconjoară pe o lungime de 50 cm cu un strat de nisip gros de 5…10 cm peste care se adaugă un strat de piatră de râu cu granulaţia 5…8 mm, gros de 15 cm peste care se aşează calota răsuflătorii.
  
  Montarea conductelor
12. 10.12. (1)Pregătirea ţevilor în vederea executării conductelor:
  1. a) ţevile se curăţă la interior şi exterior;
  2. b) capetele ţevilor se protejează cu capace împotriva pătrunderii de corpuri
    
    străine.
    
    (2) Pe toată durata montajului, executantul lucrării are obligaţia respectării condiţiilor prevăzute la alin. (1).
13. 10.13. (1) Conductele şi branşamentele din polietilenă sunt însoţite pe întreg traseul de un fir trasor, în scopul identificării traseului şi a determinării integrităţii acestora.
  1. (2) Firul trasor este un conductor de cupru monofilar, cu secţiunea minimă de 1,5 mm2, cu izolaţie corespunzătoare unei tensiuni de străpungere minimă de 5 kV.
  2. (3) Firul trasor se fixează de-a lungul generatoarei superioare a conductei din polietilenă, la distanţe de maxim 4m, cu bandă adezivă.
  3. (4) La montarea firului trasor se au în vedere normele specifice executării subterane a reţelelor electrice.
  4. (5) În zonele fără construcţii se vor monta la distanţe de 300 m cutii de acces la firul trasor.
  5. (6) Capătul firului trasor montat pe branşamente se fixează cu bandă adezivă de capătul branşamentului, după ieşirea din pământ.
14. 10.14. Montarea conductelor se face astfel încât să nu se producă tensionarea mecanică a acestora.
15. 10.15. La conductele din oţel montate suprateran, susţinerea se realizează, de regulă, cu suporturi tip pentru instalaţii.
16. 10.16. (1) Susţinerea conductelor supraterane pe elementele de construcţii se realizează cu elemente de susţinere de tip console, coliere (bride, brăţări) etc. în funcţie de diametru, la distanţe de:
  1. a) 1,5 8,0 m între punctele de susţinere;
  2. b) 20 30 mm între conducte şi elementele de construcţii.
    
    (2) Între elementele de susţinere şi conducta metalică se asigură o rezistenţă de izolaţie de minim 1M.
17. 10.17. Se asigură electrosecuritatea porţiunilor supraterane prin legarea directă sau, în cazul reţelelor protejate catodic, indirectă (prin dispozitive specifice), a acestora la o priză de împământare a cărei rezistenţă de dispersie este de maxim 4 .
18. 10.18. Pentru realizarea schimbărilor de direcţie, ramificaţiilor şi modificărilor diametrelor conductelor din oţel, se pot utiliza:
  1. a) fitinguri filetate, numai la instalaţii supraterane cu Dn până la 90 mm; b)curbe, coturi, teuri forjate;
    1. c) curbe din ţeavă trasă la cald, pentru sudare:
      1. i) curbate la rece pe maşini speciale, pentru Dn până la 100 mm;
      2. ii) curbate la cald, pentru Dn până la 500 mm:
    2. d) curbe din segmente, pentru conducte cu Dn peste 350 mm, controlate integral prin metode nedistructive.
    3. e) ramificaţii cu Dn minim de 20 mm sudate direct pe conducte cu Dn de cel puţin 40 mm;
    4. f) ramificaţii prin mufe sudate pe conducta cu Dn minim 20 mm pentru ramificare cu Dn mai mic sau egal decât conducta;
    5. g) reducţii.
19. 10.19. Pentru realizarea schimbărilor de direcţie, ramificaţiilor şi modificărilor diametrelor conductelor din polietilenă se pot utiliza:
  1. a) fitinguri (mufe, coturi, teuri, reducţii etc.) realizate prin injecţie;
  2. b) fitinguri mecanice (mufe, coturi, teuri, reducţii etc.) cu etanşare pe peretele exterior al ţevii;
20. 10.20. (1) La curbarea ţevilor din oţel se respectă razele minime de curbură.
  1. (2) Curbarea ţevilor din polietilenă se realizează fără aport de căldură.
  2. (3) Raza minimă de curbură pentru ţevile din PE SDR 11 este de 30 Dn.
21. 10.21. Se recomandă ca racordarea branşamentelor la conductele de distribuţie din oţel să se facă în funcţie de diametrul acestora:
  1. a) pentru Dn până la 80 mm inclusiv, prin intermediul unei piese de racordare (teu de branşament), fără scoaterea din funcţiune a conductei de distribuţie;
  2. b) pentru Dn mai mare de 80 mm, se racordează prin sudare directă pe conducta de distribuţie, cu scoaterea temporară din funcţiune, fără piesa de racord, şi se prevăd cu un robinet.
22. 10.22. (1) La capătul branşamentului executat din ţeavă din oţel racordat la reţeaua de presiune medie / redusă se montează (Anexa 25, fig. 3):
  1. a) un robinet de branşament;
  2. b) o piesă electroizolantă, în aval de robinetul de branşament;
  3. c) unul sau mai multe regulatoare de presiune sau după caz, o staţie de reglare - măsurare.
    1. (2) La capătul branşamentului executat din ţeavă din oţel racordat la reţeaua de presiune joasă se montează:
      1. a) un robinet de branşament;
      2. b) o piesă electroizolantă, în aval de robinetul de branşament.
    2. (3) Pentru robinetul de branşament se utilizează robinet cu sferă, montat suprateran.
    3. (4) Branşamentele ramificate se echipează în conformitate cu alin. (1) respectiv alin. (2), considerându-se fiecare ramificaţie ca fiind un capăt de branşament.
23. 10.23. (1) Racordarea branşamentelor la conductele de distribuţie din polietilenă se face în funcţie de diametrul acestora:
  1. a) pentru Dn până la 63 mm inclusiv, prin intermediul unui teu de branşament, fără scoaterea din funcţiune a conductei de distribuţie;
  2. b) pentru Dn mai mare de 63 mm prin intermediul unui fiting de ramificaţie.
    
    (2) În situaţia de la alin. (1), lit. b), se prevede un robinet de secţionare pentru Dn mai mare de 110 mm.
24. 10.24. (1) Conductele de distribuţie din polietilenă se perforează după efectuarea sudurii teului de branşament cu branşamentul propriu zis.
  
  (2) Perforarea conductelor din polietilenă se realizează cu dispozitive specifice acestei operaţii.
25. 10.25. (1) Legătura branşamentului din polietilenă cu postul de reglare sau cu instalaţia de utilizare se face prin intermediul capătului de branşament, denumit şi riser.
  
  (2) Capetele de branşament sunt de două tipuri:
  1. a) fără anod de protecţie, la care trecerea polietilenă /oţel se realizează deasupra solului, în partea verticală a capătului de branşament, pentru diametre de 32…63 mm (Anexa 25, fig. 14 şi 15);
  2. b) cu anod de protecţie, la care trecerea polietilenă /oţel se realizează subteran, în partea orizontală a capătului de branşament, pentru diametre de 75 mm şi mai mari (Anexa 25, fig. 16) .
26. 10.26. (1) La capătul branşamentului executat din ţeavă din polietilenă racordat la reţeaua de presiune medie /redusă se montează (Anexa 25, fig. 9):
  1. a) un robinet de branşament;
  2. b) unul sau mai multe regulatoare de presiune sau după caz, o staţie de reglare - măsurare.
    1. (2) La capătul branşamentului executat din ţeavă din polietilenă racordat la reţeaua de presiune joasă se montează un robinet de branşament;
    2. (3) Pentru robinetul de branşament se utilizează robinet cu sferă, montat suprateran.
    3. (4) Branşamentele ramificate se echipează în conformitate cu alin. (1) respectiv alin. (2), considerându-se fiecare ramificaţie ca fiind un capăt de branşament.
27. 10.27. Deasupra conductelor şi branşamentelor montate subteran, pe toată lungimea traseului, la o înălţime de 35 cm de generatoarea superioară a acestora, este obligatorie montarea unei benzi de avertizare din materiale plastice de culoare galbenă cu o lăţime minimă de 15 cm şi inscripţionată « Gaze naturale - Pericol de explozie» (Anexa 25, fig. 17).
28. 10.28. În scopul sectorizării reţelelor de distribuţie, în funcţie de configuraţia acestora, se prevăd robinete de secţionare.
29. 10.29. În funcţie de conţinutul de impurităţi al gazelor naturale, în puncte convenabil alese ale reţelelor de distribuţie şi instalaţiilor de utilizare exterioare, se montează, după caz:
  1. a) separatoare de impurităţi;
  2. b) refulatoare, prevăzute cu câte 2 robinete.
30. 10.30. (1)Robinetele, îmbinările cu flanşe şi /sau dispozitivele de dilatare pot fi montate suprateran sau subteran, conform specificaţiilor producătorului.
  
  (2) Se evită montarea subterană a pieselor electroizolante; atunci când montarea lor supraterană nu este posibilă, ele pot fi montate şi subteran, conform specificaţiilor producătorului.
31. 10.31. (1) Înainte de intrarea în clădiri a instalaţiei de utilizare se montează, în loc accesibil, un robinet de incendiu, marcat corespunzător.
  
  (2) Se montează un singur robinet de incendiu în instalaţia de utilizare aferentă unei clădiri, amplasat înaintea primei ramificaţii a instalaţiei.
32. 10.32. În cazul în care distanţa dintre robinetul de ieşire din postul sau staţia de reglare şi robinetul de incendiu este sub 5 m, se poate renunţa la robinetul de ieşire din postul sau staţia de reglare.
33. 10.33. În instalaţiile cu un singur contor, dacă distanţa între robinetul de incendiu şi contor nu depăşeşte 5 m, robinetul de incendiu ţine loc de robinet de contor.
34. 10.34. Robinetele de incendiu plasate la înălţimea de peste 2 m se prevăd cu scară metalică fixă de acces şi platformă pentru manevrare.
35. 10.35. (1) Montarea conductelor în tuburi de protecţie se face astfel încât să nu existe îmbinări pe toată lungimea tubului.
  1. (2) Pentru tuburi de protecţie cu lungimi peste 6 m, se admit numai îmbinări prin sudare care în mod justificat nu se pot evita.
  2. (3) Pentru cazul prezentat la alin. (2) toate sudurile se verifică obligatoriu prin metode nedistructive.
36. 10.36. Conductele sau fitingurile din polietilenă nu se deformează la cald în vederea montării.
37. 10.37. (1) Capacul căminului de vizitare se montează deasupra axului vertical al robinetului şi se prevede cu găuri de ventilare.
  
  (2) În cazul mai multor robinete montate în acelaşi cămin, se asigură acces direct la acestea de la suprafaţă.
38. 10.38. (1) Confecţionarea răsuflătorilor pentru carosabil şi /sau perete, se face din ţeavă din oţel cu diametrul de Dn 50 mm sau din alte materiale cu rezistenţă mecanică similară sau superioară.
  
  (2) Pentru evitarea degradării conductelor din polietilenă sau a izolaţiei anticorosive a conductelor din oţel de către dispozitivul de curăţire a răsuflătorilor, răsuflătorile la care se montează capac au calotă prevăzută cu opritor.
  
  Executarea îmbinărilor
39. 10.39. (1) Îmbinările demontabile ale conductelor din oţel se execută cu piese de racord:
  1. a) fitinguri;
  2. b) flanşe din oţel asamblate cu şuruburi.
    
    (2) Îmbinările nedemontabile ale conductelor din oţel se realizează prin sudură.
40. 10.40. Îmbinarea conductelor din oţel montate subteran se face prin sudură, cu excepţia îmbinării capului protector al teului de branşament, care se îmbină prin înşurubare.
41. 10.41. (1) Ramificaţia dintr-o conductă subterană este admisă prin racord direct, sudat pe conductă sau prin teu de ramificaţie.
  
  (2) Dacă diametrul ramificaţiei depăşeşte 50 % din diametrul conductei, îmbinarea se consolidează în mod corespunzător.
42. 10.42. (1) Îmbinarea conductelor din oţel montate suprateran este admisă prin:
  1. a) fitinguri, la diametre până la:
    1. i) 100 mm (4 inch), pentru presiunea joasă şi redusă;
    2. ii) 20 mm (¾ inch), pentru presiunea medie.
  2. b) sudură, la diametre peste 20 mm (¾ inch), la orice presiune, cu asigurarea caracteristicilor de sudabilitate;
    
    d) sudură oxiacetilenică în instalaţiile de utilizare la diametre mai mici de 20 mm (¾ inch), cu asigurarea caracteristicilor de sudabilitate;
    
    (2) Se acordă prioritate îmbinărilor prin sudură la conductele montate suprateran.
43. 10.43. Ramificaţia din conductele montate suprateran este admisă prin:
  1. a) fitinguri la conducte cu diametrul până la 100 mm;
  2. b) sudură la conducte cu diametrul mai mare de 100 mm.
44. 10.44. Îmbinări prin flanşe se admit la:
  1. a) conducte subterane, numai la armături (vane) sau la legăturile de separare electrică montate în cămine de vizitare, cu izolarea anticorozivă corespunzătoare;
  2. b) în staţii şi posturi de reglare sau reglare-măsurare;
  3. c) conducte şi armături cu diametrul mai mare de 50 mm, montate suprateran.
45. 10.45. Îmbinări prin fitinguri tip racord olandez se admit numai la:
  1. a) regulatoare de presiune pentru debit mic;
  2. b) contoare volumetrice cu membrană;
  3. c) aparatele consumatoare de combustibili gazoşi, după robinetul de siguranţă montat pe conductă;
  4. d) montarea armăturilor în instalaţiile exterioare de utilizare.
46. 10.46. (1) Îmbinările sudate la conductele din oţel se execută:
  1. a) în funcţie de modul de realizare:
    1. i) cap la cap;
    2. ii) cu manşon, pentru conducte supuse la eforturi mari în terenuri accidentate sau montate în terenuri cu agresivitate mare şi la traversări de obstacole, în interiorul tuburilor de protecţie;
    3. iii) cu niplu interior, pentru conducte cu diametrul interior peste 100 mm.
  2. b) În funcţie de procedeul de sudură :
    1. i) cu flacără oxiacetilenică, până la diametrul de 100 mm;
    2. ii) cu arc electric, pentru orice diametru.
      1. (2) Sudurile executate la conductele de distribuţie amplasate pe arterele de circulaţie pot fi întărite cu eclise.
      2. (3) Numărul ecliselor se stabileşte în funcţie de diametrul conductei:
        
        a) 50 < Dn  150 - 3 buc;
        
        b) 150 < Dn  300 - 4 buc;
        
        c) Dn > 300 - 6 buc.
47. 10.47. (1) Îmbinările prin sudură se execută de sudori autorizaţi de organisme abilitate, conform reglementărilor în vigoare;
  1. (2) Este obligatorie marcarea sudurilor, conform reglementărilor în vigoare;
  2. (3) Procedeele de sudare utilizate sunt certificate, conform reglementărilor în vigoare.
  10.48.(1) Se evită sudarea în condiţii meteorologice improprii; pentru situaţii speciale se iau măsurile de realizare impuse de tehnologia de sudare (paravane, corturi, preîncălzirea capetelor etc.).
  
  (2) Este interzisă răcirea forţată a sudurilor.
11. PROTECŢIA ECHIPAMENTELOR ŞI A CONDUCTELOR DIN OŢEL ÎMPOTRIVA COROZIUNII
1. 11.1. Toate echipamentele şi conductele metalice se protejează împotriva coroziunii în funcţie de modul de montare subteran sau suprateran.
2. 11.2. Protecţia echipamentelor şi a conductelor supraterane se face prin grunduire şi vopsire, operaţiuni care se execută după efectuarea verificărilor la presiune.
3. 11.3. Alegerea tipului şi calităţii protecţiei conductelor subterane din oţel se face în funcţie de: rezistivitatea solului (agresivitatea solului), prezenţa curenţilor de dispersie în zona în care se montează conducta (respectiv valorile acestora), potenţialul conductă / sol, rezultate din determinări specifice efectuate de un laborator autorizat, cu respectarea prescripţiilor tehnice specifice.
4. 11.4. (1 ) Protecţia conductelor subterane executate din oţel se face prin:
  1. a) izolaţie de bază (cu materiale rezistente la mediul coroziv: bitum, materiale plastice etc.);
  2. b) izolaţie de bază şi protecţie catodică.
    1. (2) Izolaţia de bază se execută astfel încât să se asigure continuitatea protecţiei pe întregul traseu al conductei.
    2. (3) Protecţia mecanică a izolaţiei cu bitum se execută prin aplicarea peste ultimul strat a unui strat din materiale corespunzătoare acestui scop.
5. 11.5. (1) Suprafaţa ţevilor se curăţă înainte de izolare cu dispozitive speciale (de preferinţă prin sablare) îndepărtându-se complet rugina şi urmele de grăsime.
  
  (2) Ţevile cu defecte de suprafaţă vizibile se retrag de la izolare.
6. 11.6. Izolaţia anticorozivă de bază a tuburilor de protecţie din oţel respectă condiţiile de izolare impuse conductelor de gaze.
7. 11.7. (1) Izolarea conductelor din oţel se face de către producător (ţevi preizolate) sau în staţii autorizate.
  1. (2) La ieşirea din sol a conductelor, pe conductă se aplică, pe o lungime de 0,5 m, izolaţie anticorozivă care respectă cel puţin tipul de izolaţie aplicat conductei îngropate.
  2. (3) Se admite izolarea la locul de montaj la: îmbinări, corectarea degradărilor produse în timpul manipulării şi transportului conductelor, intervenţii pentru remedierea defectelor, precum şi în situaţia prezentată la alin. (2).
  3. (4) Verificarea calităţii izolaţiei se face conform reglementărilor în vigoare.
  Protecţia catodică a conductelor din oţel
8. 11.8. Pentru asigurarea electrosecurităţii conductelor şi instalaţiilor aferente şi pentru efectuarea determinărilor privind starea de coroziune, conductele din oţel aparţinând SD şi, după caz, instalaţiile exterioare de utilizare din oţel, se prevăd cu:
  1. a) posturi de măsurare a parametrilor specifici (potenţial, curent, rezistenţă etc.) care se montează pe tronsoanele de conductă în conformitate cu prescripţiile tehnice în vigoare;
  2. b) piese electroizolante.
9. 11.9. (1) Determinările de potenţial se efectuează:
  1. a) în posturile de măsurare, în cazul conductelor din oţel fără branşamente şi în cazul branşamentelor din polietilenă racordate la conducte din oţel;
  2. b) direct pe branşamente, în situaţia conductelor din oţel prevăzute cu branşamente din oţel.
    
    (2) Diagramele de înregistrare a valorilor potenţialului conductă /sol se anexează la cartea tehnică a construcţiei.
10. 11.10. În cazul în care nu a fost aplicată iniţial protecţia catodică, operatorul SD stabileşte, pe baza măsurătorilor specifice, necesitatea aplicării acesteia.
11. 11.11. Piesele electroizolante se montează în SD din oţel:
  1. a) pe fiecare branşament, înainte de intrarea în staţiile şi posturile de reglare sau reglare–măsurare;
  2. b) pe traseele conductelor, acolo unde este necesar;
  3. c) la ieşirea din staţiile de reglare sau reglare-măsurare.

12. VERIFICĂRI ŞI PROBE DE REZISTENŢĂ ŞI ETANŞElTATE LA PRESIUNE A SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE

12.1. Verificările de rezistenţă şi etanşeitate la presiune a SD şi a instalaţiilor de utilizare se efectuează de către executant pe parcursul realizării lucrărilor.
12.2. Probele de rezistenţă şi etanşeitate la presiune a SD şi a instalaţiilor de utilizare se efectuează de către executant, în prezenţa delegatului operatorului SD, la terminarea lucrărilor în vederea recepţiei.

12.3. (1) Verificările şi probele de rezistenţă şi etanşeitate la presiune se efectuează cu:

a) aer comprimat, în reţelele de distribuţie, posturile de reglare sau reglare– măsurare şi instalaţiile de utilizare;

b) apă, în staţiile de reglare sau reglare-măsurare.

(2) Valorile presiunilor sunt date în tabelul 8.

Tabelul 8 - PRESIUNI PENTRU EFECTUAREA VERIFICĂRILOR ŞI PROBELOR DE REZISTENŢĂ ŞI ETANŞEITATE

Nr. crt.	Categoria instalaţiilor şi treapta de presiune	Presiunea pentru verificarea şi proba de rezistenţă, în Pa şi în bar	Presiunea pentru verificarea şi proba de etanşare, în Pa şi în bar
1.	Reţele de distribuţie şi instalaţii de utilizare subterane:	9 • 105 (9) 4 • 105 (4) 2 • 105 (2)	6 • 105 (6) 2 • 105 (2) 1 • 105 (1)
2.	Staţii şi posturi de reglare sau reglare-măsurare, având în amonte:	9 • 105 (9) 4 • 105 (4)	6 • 105 (6) 2 • 105 (2)
3.	Instalaţii de utilizare supraterane:	9 • 105 (9) 4 • 105 (4) 1 • 105 (1)	6 • 105 (6) 2 • 105 (2) 0, 2 • 105 (0,2)**

1.1. Presiune medie*)
1.2. Presiune redusă
1.3. Presiune joasă

2.1. Presiune medie
2.2. Presiune redusă

3.1. Presiune medie
3.2. Presiune redusă
3.3. Presiune joasă

*) În cazul reţelelor de distribuţie şi instalaţiilor de utilizare realizate din PE 80, proba de rezistenţă se face la 6•105 (6 bar) şi proba de etanşeitate se face la 4•105 Pa (4 bar).

**) Cu manevrarea armăturilor.

12.4. Pentru conductele din oţel care se montează subteran se recomandă efectuarea verificărilor înainte de coborârea acestora în şanţ.
12.5. (1) Efectuarea verificărilor şi probelor de rezistenţă şi etanşeitate la presiune a reţelelor de distribuţie şi instalaţiilor de utilizare din polietilenă se efectuează după răcirea, la nivelul temperaturii exterioare, a ultimei suduri efectuate pe tronsonul respectiv.

(2) În cazul în care recepţia branşamentelor din polietilenă se efectuează independent de recepţia conductei la care se racordează, probele de etanşeitate şi rezistenţă la presiune a branşamentelor se execută înainte de perforarea conductei.
12.6. Efectuarea verificărilor şi probelor la presiune a sistemelor de alimentare se realizează la presiuni conform datelor din tabelul 9, astfel:
1. a) verificarea se efectuează pe tronsoane de până la 500 m şi se consideră corespunzătoare dacă presiunea se menţine constantă timp de minim 4 ore;
2. b) proba se efectuează pe conductele terminate şi se consideră corespunzătoare dacă presiunea se menţine constantă timp de 24 de ore.
12.7. Timpul de realizare a probei de rezistenţă la presiune este de 1 oră, iar pentru proba de etanşeitate la presiune este de 24 de ore.
12.8. (1) La efectuarea probelor de rezistenţă şi etanşeitate, aparatele de bază pentru măsurarea presiunii şi temperaturii sunt de tipul cu înregistrare continuă, cu verificarea metrologică în termen de valabilitate.
1. (2) Clasa de exactitate a aparatelor de măsură trebuie să fie de minimum 1,5.
2. (3) Pe lângă aparatele de bază, se montează în paralel aparate de control indicatoare de presiune şi de temperatură, având aceeaşi clasă de exactitate cu cea a aparatelor de bază.
3. (4) Înregistrarea parametrilor de presiune şi temperatură pe diagramă sau pe protocolul tipărit dat de echipamentul electronic, constituie dovada probelor de rezistenţă şi de etanşeitate.
4. (5) Înregistrarea parametrilor de presiune şi temperatură se datează şi semnează de către responsabilul metrolog al operatorului SD, instalatorul autorizat al constructorului, beneficiar şi conţine şi următoarele date:
  1. a) lungimea şi diametrul tronsonului de conductă supus probelor;
  2. b) datele de identificare şi verificare ale aparatelor de măsurare.
5. (6) La efectuarea probelor de rezistenţă şi etanşeitate pentru branşamente şi instalaţii de utilizare nu este necesară utilizarea aparatelor de măsurare cu înregistrare continuă a presiunii şi a temperaturii.
12.9. Verificările şi probele de rezistenţă şi etanşeitate la presiune se efectuează după egalizarea temperaturii aerului din conductă cu temperatura mediului ambiant.

12.10. Timpul necesar pentru egalizarea temperaturii este în funcţie de volumul conductei, conform valorilor date în tabelul 9.

Tabelul 9 - TIMPUL NECESAR PENTRU EGALIZAREA TEMPERATURII

Volumul conductei, în m3	Timp necesar pentru egalizarea temperaturii conductei montate
	Subteran, în ore		Suprateran, în minute
	OL	PE	OL; PE
0.1	0,50	0,75	9
0.2	0,75	1,00	20
0.3	1,00	1,50	30
0.5	1,50	2,00	40
1	2,00	3,00	50
2	2,50	3,75	60
3	3,00	4,50	75
4	4,00	6,00	90
5	5,00	7,50	90
10 şi mai mare	8,00	12,00	120

12.11. Corespondenţa între lungimea, diametrul şi volumul conductelor este prezentată în tabelul 10.

Tabelul 10 - VOLUMUL CONDUCTELOR ÎN FUNCŢIE DE DIAMETRUL ŞI LUNGIMEA ACESTORA

Diametr ul, în inch	De x g, în mm	V [m3] Vunitar, în m3/m	0.001	0.01	0.0 5	0.075	0.1	0.1 5	0.3 0	0.6 0	0.90	1	1.5	2	5	10
Diametr ul, în inch	De x g, în mm	V [m3] Vunitar, în m3/m	Lungimea conductei, în m
1	32x3	5,31 • 10-4	1,9	18,8	94	141	188	283	565	113 1	1696	188 4	282 5	376 9	942 3	1884 8
11/4	38x3	8,04 • 10-4	1,2	12,4	62, 2	93	124	187	373	746	1120	122 4	186 6	248 8	622 0	1244 1
11/2	48x3	1,38 • 10-3	-	7,2	36	54	72	108	217	433	650	722	108 3	144 4	361 1	7221
2	57x3. 5	2,55 • 10-3	-	3,9	19, 6	29	39	59	118	235	353	392	588	784	196 0	3921
21/2	73x3. 5	3,22 • 10-3	-	3,11	15, 6	23	31	46, 6	93	187	280	311	466	622	155 5	3110
3	89x3. 5	5,28 • 10-3	-	-	9,5	14,2	19	28	57	114	170	189	284	379	947	1894
4	108x 4	7,85 • 10-3	-	-	6,4	9,6	13	19	38	76	115	127	191	255	637	1274
5	133x 4	1,23 • 10-2	-	-	4	6	8	12	24	48, 9	73	81	122	163	408	815
6	168x 5	1,96 • 10-2	-	-	-	3,8	5	7,7	15	31	46	51	76	102	255	510
8	219x 6	3,36 • 10-2	-	-	-	-	3	4,5	8,9	18	26,7	30	44	59	149	297
10	273x 7	5,27 • 10-2	-	-	-	-	-	2,8	5,7	11, 4	17	19	28	38	95	190
12	324x 8	7,45 • 10-2	-	-	-	-	-	-	4	8	12	13	20	27	67	134
14	377x 9	1,01 • 10-1	-	-	-	-	-	-	3	5,9	8,9	10	15	20	49	99
16	419x 9	1,26 • 10-1	-	-	-	-	-	-	-	4,8	7	8	11, 9	16	40	79
20	530x 9	2,06 • 10-1	-	-	-	-	-	-	-	-	4,4	4,9	7,3	9,7	24	48
24	620x 9	2,84 • 10-1	-	-	-	-	-	-	-	-	-	-	5,3	7	17, 6	35

12.12. În timpul verificărilor şi probelor nu se admit pierderi de presiune.
12.13. Condiţiile de efectuare a probelor şi rezultatele acestora se consemnează în procesul verbal de recepţie tehnică, conform modelului din Anexa 1.
12.14. Este interzisă remedierea defectelor la conducte şi branşamente în timpul efectuării probelor.
12.15. (1) Efectuarea probelor de rezistenţă a conductelor din staţiile şi posturile de reglare sau reglare-măsurare se face cu blindarea la ambele capete ale contoarelor şi regulatoarelor.

(2) Probele de etanşeitate se fac cu toate dispozitivele şi echipamentele montate în stare de funcţionare.
12.16. (1) La extinderi de instalaţii de utilizare, conductele se probează în aceleaşi condiţii ca orice instalaţie nouă.

(2) Sunt exceptate derivaţiile din instalaţiile de utilizare supraterane în funcţiune, care nu depăşesc lungimea de 4 m; acestea se verifică cu spumă de săpun sau cu alte tehnologii de verificare a etanşeităţii, sub presiunea gazelor din conductă.
12.17. Se supun probelor de presiune şi etanşeitate şi porţiunile de conducte înlocuite sau modificate din instalaţiile existente.

13. RECEPŢIA TEHNICĂ ŞI PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE LA TERMINAREA LUCRĂRILOR
1. 13.1. (1) Recepţia tehnică şi punerea în funcţiune a lucrărilor din cadrul sistemelor de alimentare cu gaze naturale se face de operatorul SD, după anunţarea de către executant a terminării lucrărilor, printr-un document scris.
  
  (2) Efectuarea recepţiei tehnice şi punerea în funcţiune se confirmă pe bază de documente încheiate conform Anexelor 1, 2, 3, 4, 5, 6 şi 7.
  
  Recepţia tehnică a lucrărilor
2. 13.2. (1) Operaţiile tehnice necesare pentru recepţia tehnică a lucrărilor se fac, conform legislaţiei în vigoare, de executant, în prezenţa operatorului SD, membrilor comisiei de recepţie, executantului şi proiectantului.
  
  (2) Pentru toate lucrările se prezintă documentaţia tehnică de execuţie şi documentele privitoare la realizarea şi exploatarea lucrărilor, cu toate modificările aduse pe parcursul executării lucrărilor.
3. 13.3. Pentru conductele de distribuţie, în care se includ şi branşamentele, se prezintă în plus faţă de prevederile cuprinse la art. 13.2., alin. (2):
  1. a) fişa tehnică a conductei de distribuţie gaze naturale / branşamentului (Anexa 9
    
    /Anexa 10 );
  2. b) pe planul avizat, poziţia cotată a armăturilor, schimbărilor de direcţie, răsuflătorilor, sudurilor de poziţie, căminelor, adâncimea de pozare a conductei etc.;
  3. c) certificatul de calitate al ţevilor;
  4. d) factura de procurare a ţevilor şi armăturilor;
  5. e) buletinele de examinare a sudurilor, emise de un laborator autorizat pentru controlul nedistructiv al sudurilor;
  6. f) buletin de verificare a calităţii protecţiei anticorosive, emis de un laborator autorizat;
  7. g) proces verbal pentru lucrări ascunse, însoţit şi de buletinul de verificare a calităţii protecţiei anticorosive a conductelor subterane (după umplerea completă a şanţului cu pământ) şi de asigurare a electrosecurităţii porţiunilor de conductă supraterane (rezistenţa de dispersie a prizelor de împământare /electrosecuritate), eliberat de un laborator autorizat (Anexa 7);
  8. h) valoarea declarată a investiţiei;
  9. i) autorizaţia de construire;
  10. j) procesul verbal de recepţie a reparaţiei drumului, semnat de administraţia domeniului public;
  11. k) referatul de prezentare întocmit de proiectant cu privire la modul în care a fost executată lucrarea.
4. 13.4. Pentru staţii şi posturi de reglare sau reglare-măsurare, se prezintă în plus faţă de prevederile cuprinse la art. 13.2., alin. (2):
  1. a) fişa tehnică a staţiei de reglare-măsurare ( Anexa 11);
  2. b) certificate de conformitate / agremente tehnice pentru elementele componente;
  3. c) certificatele de calitate pentru materialele folosite;
  4. d) factura de procurare a echipamentului;
  5. e) valoarea declarată a investiţiei;
  6. f) proces verbal de încercări, pentru staţiile confecţionate în atelier;
  7. g) buletin de verificare a prizei de împământare şi respectarea prevederilor de electrosecuritate;
  8. h) referatul de prezentare întocmit de proiectant cu privire la modul în care a fost executată lucrarea.
5. 13.5. Recepţia tehnică constă în:
  1. a) verificarea documentelor de recepţie;
  2. b) verificarea calităţii lucrărilor şi a concordanţei acestora cu documentaţia de execuţie avizată, cu prevederile din autorizaţia de construire, precum şi cu avizele şi condiţiile de execuţie impuse de autorităţile competente;
  3. c) efectuarea probelor de rezistenţă şi de etanşeitate de către executant în prezenţa delegatului operatorului SD;
  4. d) întocmirea procesului-verbal de recepţie tehnică.
    
    Punerea în funcţiune a instalaţiilor
6. 13.6. Operaţiile tehnice necesare pentru punerea în funcţiune a instalaţiilor se fac de executant, în prezenţa operatorului SD şi a beneficiarului, după caz.
7. 13.7. Punerea în funcţiune se face pe baza procesului-verbal de recepţie tehnică, după încheierea contractului de furnizare a gazelor naturale.
8. 13.8. (1) Racordarea conductelor noi de distribuţie şi a branşamentelor la conductele în funcţiune se face de operatorul SD, la solicitarea scrisă a reprezentantului legal al executantului.
  
  (2) Operaţiile de închidere a sectorului, anunţarea abonaţilor şi redeschiderea sectorului se efectuează de formaţia de exploatare a operatorului SD.
9. 13.9. Îmbinările care s-au executat după proba de presiune, pentru cuplarea noilor instalaţii la cele în funcţiune, se verifică la presiunea din conductă sau din instalaţie.
10. 13.10. Înainte de punerea în funcţiune a reţelelor de distribuţie şi instalaţiilor de utilizare, se face refularea aerului:
  1. a) prin capătul opus punctului de racordare, la conductele de distribuţie în funcţiune;
  2. b) prin robinetele montate în amonte de regulatoare, la branşamentele cu posturi de reglare;
  3. c) prin refulator sau prin robinetele manometrului de pe colectorul de ieşire din staţie, la branşamentele cu staţii de reglare sau reglare - măsurare, când acestea nu sunt prevăzute cu refulator;
  4. d) prin robinetele aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi şi a unui racord flexibil scos în exteriorul clădirii prin ferestrele încăperilor, la instalaţiile de utilizare.
11. 13.11. La punerea în funcţiune a staţiilor şi posturilor de reglare sau reglare - măsurare se efectuează următoarele operaţiuni:
  1. a) se verifică legarea la centura de împământare a părţilor metalice conform prevederilor art. 7.10, alin (1).;
  2. b) se verifică şi se închid toate armăturile staţiei sau postului de reglare;
  3. c) se verifică şi se închid toate punctele de ardere şi toate capetele instalaţiei;
  4. d) se deschide robinetul staţiei la branşament sau la instalaţia din amonte;
  5. e) se leagă instalaţiile în aval de staţia sau postul de reglare;
  6. f) se pune în funcţiune staţia, postul sau instalaţia de utilizare.
12. 13.12. La punerea în funcţiune a instalaţiilor de utilizare, se urmăreşte comportarea regulatoarelor şi aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi, verificându-se stabilitatea şi aspectul calitativ al flăcării, cu:
  1. a) toate aparatele consumatoare în funcţiune;
  2. b) un singur arzător în funcţiune (cu debitul cel mai mic din instalaţie);
  3. c) controlul arderii se realizează folosind aparate pentru analiza gazelor arse.
13. 13.13. (1) La fiecare aparat consumator de combustibili gazoşi se verifică modul în care se face evacuarea gazelor de ardere, în următoarele situaţii:
  1. a) funcţionarea individuală a arzătoarelor /aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi;
  2. b) funcţionarea simultană a tuturor aparatelor, în cazul racordării la acelaşi coş de fum a mai multor aparate consumatoare de combustibili gazoşi.
    
    (2) În cazul funcţionării defectuoase a evacuării gazelor arse se procedează la:
    1. a) amânarea punerii în funcţiune, până la remedierea canalelor sau coşului de fum;
    2. b) sigilarea robinetelor aparatului consumator de combustibili gazoşi.
14. 13.14. Aparatele consumatoare de combustibili gazoşi racordate la coş se pun în funcţiune numai după ce consumatorul prezintă dovada, nu mai veche de 30 zile, de verificare şi curăţire a coşurilor de fum printr-o unitate abilitată.
15. 13.15. (2) La punerea în funcţiune a oricărei instalaţii de utilizare, delegatul operatorului SD are următoarele obligaţii:
  1. a) să monteze contorul de gaze naturale;
  2. b) să verifice încheierea contractului de furnizare gaze;
  3. c) să instruiască consumatorul pentru folosirea corectă a instalaţiei de utilizare;
  4. d) să încheie cu consumatorul şi instalatorul autorizat pentru execuţie proces-verbal de punere în funcţiune, conform Anexei 5.
  5. e) să predea consumatorului instrucţiunile privind modul de utilizare corectă a gazelor naturale, prevăzute în Anexa 8.
16. 13.16. (1) Pentru lucrările aferente SD (conducte, branşamente şi staţii şi posturi de reglare sau reglare-măsurare), înainte de punerea în funcţiune, investitorul predă operatorului SD cartea tehnică a construcţiei.
  
  (2) Cartea tehnică a construcţiei conţine, conform legislaţiei în vigoare, documentaţia privind: proiectarea, execuţia, recepţia, punerea în funcţiune şi exploatarea SD;
17. 13.17. Documentaţia privind proiectarea, întocmită în conformitate cu art. 2.7., care se ataşează cărţii tehnice a construcţiei se completează, după cum urmează:
  1. a) pentru conductele din SD, cu planul conductelor efectiv montate pe traseul real;
  2. b) pentru branşamente, cu planul branşamentului şi schemă izometrică pe care se indică diametrul, lungimea, punctul de racord, debitul instalaţiei de
    
    utilizare, poziţia şi caracteristicile constructive ale armăturilor şi pieselor electroizolante;
  3. c) pentru staţii şi posturi de reglare sau reglare-măsurare, cu planul lucrărilor executate şi schema izometrică pe care se indică diametrele şi lungimile panourilor, distribuitoarelor, poziţia regulatoarelor, armăturilor, flanşelor de măsurare, poziţia şi caracteristicile contoarelor, punctele de intrare şi ieşire cu precizarea presiunilor, capacitatea de reglare şi măsurare a staţiei / postului, poziţia ţăruşilor şi platbandelor aferente sistemului de împământare.
18. 13.18. Pe planurile precizate la art. 13.17. se menţionează, după caz:
  1. a) distanţele de identificare faţă de repere fixe, distanţele între suduri, locul sudurilor de poziţie, diametrele conductelor, locul schimbărilor de diametru şi al schimbărilor de direcţie, lungimea fiecărui tronson de conductă, pe diametre şi lungimea totală a conductei, locul de intersecţie cu alte conducte, distanţele până la alte instalaţii întâlnite în săpătură, construcţii sau obstacole subterane, locul armăturilor;
  2. b) detalii de montaj la schimbările de direcţie sau diametre, la traversarea altor conducte sau construcţii subterane, pentru punctele de racord ale branşamentelor sau conductelor, pentru dispozitivele de închidere şi profiluri transversale în punctele aglomerate cu instalaţii subterane, la subtraversări de căi ferate, drumuri, cursuri de ape.
19. 13.19. Fiecare piesă desenată care se ataşează cărţii tehnice a construcţiei se completează cu datele de identificare ale proiectantului şi executantului şi se semnează şi se ştampilează de aceştia.
14. EXPLOATAREA SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE
1. 14.1. Exploatarea sistemelor de distribuţie a gazelor naturale, numite în continuare SD, se efectuează prin personal autorizat, de către operatori economici titulari ai licenţei de distribuţie a gazelor naturale acordată de către ANRE, numiţi în continuare operatori SD.
2. 14.2. (1) Exploatarea instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale aparţinând consumatorilor persoane juridice poate fi efectuată de către:
  1. a) personal propriu, desemnat prin ordin scris de către conducătorul unităţii şi autorizat de către ANRE. Acest personal nu este abilitat să efectueze verificări şi revizii tehnice periodice;
  2. b) operatori economici autorizaţi de către ANRE;
  3. c) operatori SD.
3. 14.3. Exploatarea instalaţiilor de utilizare aparţinând consumatorilor casnici, cu excepţia verificării şi a reviziei tehnice periodice, poate fi efectuată de aceştia şi, după caz, de fochişti autorizaţi pentru exploatarea centralelor termice, conform Instrucţiunilor de utilizare a gazelor naturale primite la punerea în funcţiune a instalaţiei de utilizare a gazelor naturale sau la cerere.
4. 14.4. Instrucţiunile de utilizare a gazelor naturale sunt elaborate conform prevederilor prezentelor norme tehnice şi a prescripţiilor tehnice de folosire a aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi, elaborate de producător şi se întocmesc conform cu Anexa 8.
5. 14.5. (1) Verificarea şi revizia tehnică periodică a instalaţiilor de utilizare este obligatorie pentru toţi consumatorii.
  1. (2) Realizarea operaţiilor de verificare şi revizie tehnică periodică se efectuează de către un operator economic autorizat de către ANRE, selectat de către consumator.
  2. (3) Verificarea şi revizia tehnică periodică a instalaţiilor de utilizare se execută pe baza documentaţiilor tehnice care au stat la baza executării instalaţiei de utilizare, avizate de operatorul SD, existente la operatorul SD şi /sau la consumator.
6. 14.6. (1) Operatorul SD completează la zi documentele necesare exploatării sistemului de alimentare cu gaze naturale, după cum urmează:
  1. a) schema de ansamblu a SD, cu amplasarea staţiilor de reglare-măsurare de predare, staţiilor de reglare sau reglare-măsurare de sector, posturilor de reglare sau reglare-măsurare, robinetelor de secţionare şi branşamentelor la consumatorii industriali, marcate prin semne şi culori convenţionale;
  2. b) planurile conductelor, scara 1:500, cu repere faţă de puncte fixe;
  3. c) fişele tehnice completate la zi pentru conducte, branşamente, posturi şi staţii de reglare sau reglare-măsurare aparţinând SD pe care îl operează, întocmite conform prevederilor din Normele tehnice pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale.
  4. d) documentaţia tehnică a instalaţiilor de utilizare;
  5. e) registrul de evidenţă a reclamaţiilor şi defectelor din SD, conform Anexei 13;
  6. f) registrul de evidenţă a reclamaţiilor şi defectelor din instalaţiile de utilizare, conform Anexei 14;
  7. g) registrul de evidenţă a accidentelor tehnice, conform Anexei 15;
  8. h) registrul de evidenţă zilnică a parametrilor pentru staţiile de reglare- măsurare supravegheate, conform Anexei 16.
    
    (2) Operatorul SD este obligat să deţină un exemplar din cartea construcţiei pentru SD /alte obiective pentru care are licenţa de distribuţie a gazelor naturale şi să o completeze la zi; pentru cazul în care nu există cartea tehnică a construcţiei, se va elabora releveul construcţiei.
7. 14.7. Pentru toţi consumatorii, operatorul SD ţine la zi evidenţa debitelor aprobate şi a debitelor puse în funcţiune.
8. 14.8. (1) Operatorul SD are dreptul să sisteze alimentarea cu gaze naturale a aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi şi a instalaţiilor de utilizare care nu sunt conforme cu prevederile legale.
  1. (2) Operatorul SD procedează conform alin. (1):
    1. a) la solicitarea în scris a furnizorului de gaze naturale;
    2. b) în situaţia în care aceste neconformităţi sunt constatate ca urmare a activităţii specifice operatorului SD.
  2. (3) Operatorul SD asigură primirea reclamaţiilor şi rezolvarea acestora.
  EXPLOATAREA SD
  1. A. Exploatarea conductelor şi branşamentelor
9. 14.9. Operatorul SD este obligat să efectueze verificarea şi revizia tehnică a conductelor
  
  şi branşamentelor.
10. 14.10. (1) Verificarea tehnică a conductelor şi branşamentelor, în vederea depistării eventualelor scăpări de gaze, se face periodic, cu detectoare de gaze, verificate metrologic conform prevederilor legislaţiei în vigoare şi se efectuează de către operatorul SD, conform regulamentelor proprii, în funcţie de:
  1. a) starea tehnică şi vechimea conductelor şi branşamentelor;
  2. b) densitatea construcţiilor şi nivelul de risc în funcţie de destinaţia acestora;
  3. c) intensitatea traficului;
  4. d) număr de defecte /kilometru;
  5. e) alte condiţii locale specifice;
  6. f) tipul conductelor, oţel sau polietilenă (PE).
    1. (2) Verificarea tehnică periodică a conductelor şi branşamentelor se execută la intervale de timp precizate în Anexa 17.
    2. (3) Echipa care efectuează verificarea are în componenţă cel puţin un instalator autorizat ANRE.
11. 14.11. Controlul scăpărilor de gaze naturale se efectuează:
  1. a) pe toată lungimea traseelor conductelor şi branşamentelor şi în posturile
    
    /staţiile de reglare sau reglare-măsurare;
  2. b) în căminele altor reţele de utilităţi subterane amplasate în domeniul public la o distanţă de minim 5 m faţă de conductele de gaze naturale.
12. 14.12. După efectuarea verificării tehnice a conductelor şi branşamentelor, echipa care a efectuat verificările consemnează în ordinul de serviciu, întocmit conform cu Anexa 18, constatările făcute şi măsurile luate în vederea diminuării / eliminării neconformităţilor.
13. 14.13. (1) La constatarea unor scăpări de gaze în SD care impun intervenţie de urgenţă, se anunţă imediat biroul de reclamaţii care consemnează sesizarea în registrul de evidenţă a reclamaţiilor şi defectelor din SD, întocmit conform cu Anexa 13.
  
  (2) În situaţia menţionată la alin. (1), echipa care efectuează verificările ia de urgenţă primele măsuri, după caz:
  1. a) opreşte sau deviază circulaţia autovehiculelor şi pietonilor în zonă;
  2. b) asigură evacuarea în atmosferă a scăpărilor de gaze prin deschiderea capacelor căminelor aferente conductei de gaze şi ale altor reţele subterane existente în zonă;
  3. c) ridică capacele răsuflătorilor GN;
  4. d) supraveghează zona până la sosirea echipei de intervenţie a operatorului SD;
  5. e) verifică existenţa acumulărilor de gaze în imobilele din vecinătatea defectului şi dispune măsuri în consecinţă.
14. 14.14. (1) În cazul constatării prezenţei unor scăpări de gaze într-o construcţie, se anunţă imediat biroul de reclamaţii, care consemnează sesizarea în registrul de evidenţă a reclamaţiilor şi defectelor din instalaţiile de utilizare, întocmit conform cu Anexa 14.
  1. (2) În situaţia menţionată la alin. (1), echipa de intervenţie sosită la solicitarea constatatorului, acţionează astfel:
    1. a) interzice accesul cu foc sau cu surse de producere a scânteilor;
    2. b) întrerupe alimentarea cu gaze naturale;
    3. c) efectuează aerisirea încăperilor;
    4. d) localizează defectul şi nu părăseşte zona până la eliminarea totală a gazelor din imobil;
    5. e) anunţă dispeceratul operatorului SD;
    6. f) extinde controlul pe întreaga zonă unde este posibilă infiltrarea gazelor.
15. 14.15. (1) Revizia tehnică a conductelor şi branşamentelor se realizează la maxim 2 ani, prin efectuarea următoarelor operaţii:
  1. a) curăţirea tijelor şi eventuala reparare a răsuflătorilor;
  2. b) manevrarea robinetelor şi remedierea neetanşeităţilor acestora şi a defecţiunilor constatate;
  3. c) curăţirea căminelor de vizitare;
  4. d) completarea cu capace a căminelor de vizitare, acolo unde capacele lipsesc;
  5. e) refacerea marcajelor pe traseul conductelor, unde este cazul;
  6. f) controlul staţiilor de protecţie catodică;
  7. g) verificarea continuităţii firului trasor pentru conductele din PE cu aparatură adecvată; în cazul constatării unor discontinuităţi, acestea se remediază imediat.
    
    (2) Constatările se menţionează în fişele tehnice ale conductelor şi ale branşamentelor, întocmite conform cu Anexa 9, respectiv cu Anexa 10 din Normele tehnice pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale.
16. 14.16. Pentru reţelele protejate catodic, o dată la 30 zile, se efectuează controlul funcţionării staţiilor de protecţie catodică; constatările se menţionează în ordinul de serviciu, întocmit conform cu Anexa 18.
17. 14.17. Înlocuirea conductelor de gaze naturale sau a unor porţiuni din acestea se face în funcţie de:
  1. a) starea tehnică;
  2. b) număr de defecte /kilometru;
  3. c) agresivitatea solului şi valorile curenţilor de dispersie;
  4. d) modernizarea carosabilului şi infrastructurii sistemelor de utilităţi;
  5. e) necesitatea redimensionării;
  6. f) schimbarea regimului de presiune etc.
18. 14.18. Înlocuirea capacelor la căminele de vizitare se face imediat după constatarea deteriorării sau lipsei acestora.
19. 14.19. În cazul conductelor situate pe străzi care urmează a fi supuse modernizării, se verifică în prealabil prin sondaj starea tehnică a conductelor, stabilindu-se măsurile necesare pentru asigurarea funcţionării în condiţii de siguranţă.
20. 14.20. Efectuarea intervenţiilor sau executarea cuplării conductelor noi la conductele în funcţiune se face în raport de complexitatea şi natura lucrărilor, prin:
  1. a) închiderea şi / sau depresurizarea reţelei;
  2. b) reducerea presiunii de regim în reţea şi utilizarea dispozitivelor speciale de cuplare.
21. 14.21. (1) Întreruperea planificată a alimentării cu gaze naturale pentru efectuarea de lucrări în SD se face numai după anunţarea consumatorilor afectaţi de întrerupere, înainte cu minimum 48 ore.
  1. (2) Perioada minimă de întrerupere a alimentării cu gaze naturale este de 3 ore.
  2. (3) Perioada minimă de întrerupere poate fi diminuată dacă consumatorii sunt anunţaţi în totalitate de reluarea alimentării cu gaze naturale.
22. 14.22. (1) În cazul întreruperilor accidentale, reluarea alimentării cu gaze naturale se face după anunţarea prealabilă a consumatorilor afectaţi de întrerupere cu minimum 3 ore înainte de aceasta.
  
  (2) Perioada minimă de întrerupere poate fi diminuată dacă consumatorii sunt anunţaţi în totalitate de reluarea alimentării cu gaze naturale.
23. 14.23. Trecerea unei conducte la un regim de presiune superioară celei pentru care a fost construită se face cu respectarea Normelor tehnice pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale.
24. 14.24. Operaţiile de intervenţie pe conducte în funcţiune se fac numai pe baza programelor de lucru aprobate, care trebuie să conţină minimum următoarele precizări:
  1. a) măsuri tehnice care să excludă pericolul de accidente;
  2. b) personalul autorizat al operatorului SD, desemnat pentru intervenţie;
  3. c) măsurile de apărare împotriva incendiilor, prevăzute de regulamentele în vigoare.
    1. B. Exploatarea staţiilor şi posturilor de reglare sau reglare-măsurare
25. 14.25. (1) Staţiile şi posturile de reglare sau reglare–măsurare de la consumatori funcţionează, de regulă, fără supraveghere, cu excepţia celor pentru care operatorul SD împreună cu consumatorul, stabilesc, funcţie de importanţa obiectivului sau de necesităţile tehnologice, pentru o perioadă limitată de timp, necesitatea existenţei personalului de supraveghere.

(2) Obligaţiile personalului responsabil cu supravegherea staţiilor şi posturilor de reglare sau reglare-măsurare se stabilesc de operatorul SD.

14.26 Staţiile şi posturile de reglare sau reglare–măsurare, indiferent de capacitate, se revizuiesc pe bază de program aprobat prin grafic, la intervalul de timp recomandat de producător / proiectant, după caz, dar nu la un interval mai mare de 2 ani.

14.27. (1) Revizia staţiilor şi posturile de reglare sau reglare–măsurare se face în funcţie de prescripţiile producătorului de echipamente şi constă, în principal, din:
1. a) verificarea etanşeităţii şi, după caz, înlocuirea pieselor şi garniturilor uzate;
2. b) curăţirea şi ungerea mecanismelor;
3. c) curăţirea de impurităţi a conductelor;
4. d) verificarea şi reglarea funcţionării regulatoarelor la parametrii proiectaţi, a armăturilor de închidere şi de siguranţă;
5. e) verificarea şi remedierea sistemelor de separare / filtrare;
6. f) verificarea şi, după caz, înlocuirea aparaturii de măsură şi control, cu excepţia celei pentru care se stabilesc alte termene în conformitate cu prevederile reglementărilor metrologice în vigoare;
7. g) vopsirea instalaţiei şi a echipamentelor aferente, după caz;
8. h) verificarea şi remedierea părţii de construcţie a staţiilor şi posturile de reglare sau reglare–măsurare precum şi a sistemelor de încălzire, ventilare şi iluminare aferente, după caz;
9. i) asigurarea curăţeniei şi degajarea spaţiilor exterioare aferente, după caz;
10. j) verificarea instalaţiei de paratrăsnet, printr-o firmă autorizată.
(2) Data de efectuare a reviziei se înscrie în fişa staţiilor şi posturile de reglare sau reglare–măsurare.
14.28. Operaţiile de revizie a staţiilor şi posturile de reglare sau reglare–măsurare încep după anunţarea consumatorilor privind întreruperea sau limitarea alimentării cu gaze naturale, cu cel puţin 48 ore înainte.
14.29. Dacă la efectuarea operaţiilor de revizie este necesară oprirea staţiilor şi posturilor de reglare sau reglare–măsurare, repunerea în funcţiune se face după obţinerea confirmării scrise a delegatului consumatorului, care garantează că robinetele tuturor punctelor de consum sunt închise.
14.30. În timpul operaţiilor de revizie a staţiilor şi posturilor de reglare sau reglare– măsurare se asigură ventilarea permanentă a încăperii.
14.31. Remedierea defecţiunilor la instalaţia electrică a staţiilor şi posturilor de reglare sau reglare–măsurare se face numai după scoaterea de sub tensiune a acesteia, de personalul autorizat, în prezenţa unui delegat al operatorului SD.
14.32. Controlul etanşeităţii tuturor îmbinărilor între elementele componente se face cu spumă de săpun sau cu alte tehnologii de verificare a etanşeităţii; este strict interzis controlul etanşeităţii cu flacără.
14.33. (1) Manevrarea elementelor de închidere şi folosirea ocolitorului precum şi a refulatoarelor staţiilor şi posturilor de reglare sau reglare–măsurare se fac numai de personalul operatorului SD.
1. (2) Robinetele de pe ocolitor se sigilează în poziţia închis.
2. (3) În situaţii deosebite, cu acceptul operatorului SD, consemnat prin proces verbal, pentru asigurarea continuităţii alimentării cu gaze, utilizarea ocolitorului se face pentru perioade strict limitate, de personalul autorizat al consumatorului, instruit în acest sens.
14.34. Este interzisă depozitarea materialelor în clădirile care adăpostesc staţiile şi posturile de reglare sau reglare–măsurare şi în apropierea acestor clădiri la distanţe mai mici de:
1. a) 10 m pentru materiale incombustibile;
2. b) 40 m pentru materiale combustibile.
14.35. Pentru staţiile şi posturile de reglare sau reglare–măsurare fără personal de exploatare permanent, se asigură accesul controlat de către operatorul SD.

EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR DE UTILIZARE
14.36. Consumatorii de gaze naturale sunt obligaţi să asigure exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor de utilizare, în conformitate cu specificaţiile tehnice în vigoare.
14.37. Consumatorii, persoane juridice, sunt obligaţi să întocmească şi să afişeze la locuri vizibile:
1. a) instrucţiuni specifice de utilizare şi exploatare pentru fiecare aparat consumator de combustibili gazoşi;
2. b) numerele de telefon ale echipelor de intervenţie proprii şi ale operatorului SD.
14.38. (1) Exploatarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi constă din efectuarea următoarelor operaţiuni:
1. a) aprinderea şi stingerea focului;
2. b) supravegherea arderii şi respectarea parametrilor tehnologici pentru funcţionare în condiţii optime;
3. c) supravegherea aparatelor de măsură şi control şi a echipamentelor de siguranţă;
4. d) supravegherea instalaţiilor de automatizare;
(2) Verificarea şi repararea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi se face la cererea consumatorului prin unităţi specializate, ori de câte ori este nevoie; acestea se efectuează de către operatori economici autorizaţi de organisme abilitate.
14.39. (1) Întreţinerea instalaţiilor de utilizare constă din efectuarea următoarelor operaţiuni:
1. a) controlul eventualelor scăpări de gaze;
2. b) supravegherea, întreţinerea curentă, vopsirea părţilor supraterane;
3. c) verificarea tehnică a instalaţiilor de utilizare la maximum 2 ani;
4. d) revizia tehnică a instalaţiilor de utilizare la maximum10 ani.
(2) Consumatorii, persoane juridice, ce deţin instalaţii industriale de utilizare a gazelor naturale, efectuează controlul eventualelor scăpări de gaze la intervale de cel mult 72 ore, în funcţie de:
1. a) complexitatea instalaţiei;
2. b) procesul tehnologic;
3. c) posibilitatea scăpării şi infiltrării gazelor.
14.40. (1) Verificarea tehnică periodică a instalaţiilor de utilizare se face conform instrucţiunilor specifice şi constă din efectuarea următoarelor operaţiuni:
1. a) verificarea arzătoarelor şi a stării îmbinărilor şi garniturilor de etanşare aferente;
2. b) verificarea stabilităţii conductelor montate aparent pe suporturi;
3. c) verificarea etanşeităţii îmbinării conductelor şi armăturilor la presiunea de lucru a gazului din instalaţie, cu spumă de apă cu săpun sau cu alte tehnologii de verificare a etanşeităţii;
4. d) verificarea funcţionării aparatelor de măsurare, control, reglare şi de siguranţă;
5. e) demontarea / debranşarea punctelor de consum fără aprobare legală şi a conductelor de alimentare aferente;
6. f) verificarea funcţionării echipamentului de reglare din instalaţiile de utilizare;
7. g) verificarea stării răsuflătorilor şi a căminelor existente;
8. h) verificarea documentelor, emise cu maximum 6 luni înainte de data verificării, prezentate de consumator, care să ateste verificarea de către operatori economici autorizaţi, conform reglementărilor în
  
  vigoare, a aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi, a curăţirii coşurilor şi canalelor de evacuare a gazelor arse;
9. i) verificarea stării construcţiilor care adăpostesc staţiile şi posturi de reglare sau reglare–măsurare.
  
  (2) Se efectuează şi verificarea tehnică periodică conform alin.(1) a instalaţiilor de utilizare comune, care deservesc mai mulţi consumatori, cuprinse între staţiile sau posturile de reglare şi contoare.
14.41. (1) Revizia tehnică periodică a instalaţiilor de utilizare constă în:
1. a) efectuarea tuturor operaţiunilor prevăzute la verificarea tehnică periodică, revizia din anul respectiv înlocuind verificarea;
2. b) efectuarea probei de rezistenţă la presiune, conform prevederilor din Normele tehnice pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale, numai pentru partea de instalaţie la care s-au făcut înlocuiri şi / sau modificări;
3. c) efectuarea probei de etanşeitate la presiune, conform prevederilor din Normele tehnice pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale, a întregii instalaţii.
(2) Se efectuează şi revizia tehnică periodică conform alin.(1) a instalaţiilor de utilizare comune care deservesc mai multor consumatori, cuprinse între staţiile sau posturile de reglare şi contoare.
14.42. Revizia tehnică a instalaţiilor de utilizare este obligatorie la termenul prevăzut la art. 14.39., alin. (1), lit. d) şi în următoarele situaţii:

a) după întreruperea utilizării instalaţiei pentru o perioadă timp care depăşeşte 6 luni;
b) după orice eveniment care ar fi putut afecta instalaţia de utilizare gaze naturale.

14. 43. (1) Verificările şi reviziile tehnice periodice se consemnează, după caz, în:
1. a) Fişa de evidenţă a lucrărilor periodice de verificare tehnică a instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale aparţinând consumatorilor persoane juridice, întocmită conform cu Anexa 19;
2. b) Fişa de evidenţă a lucrărilor periodice de revizie tehnică a instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale aparţinând consumatorilor persoane juridice, întocmită conform cu Anexa 20;
3. c) Fişa de evidenţă a lucrărilor periodice de verificare tehnică a instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale la consumatorii casnici, întocmită conform cu Anexa 21;
4. d) Fişa de evidenţă a lucrărilor periodice de revizie tehnică a instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale la consumatorii casnici, întocmită conform cu Anexa 22.
1. (2) Operatorul economic autorizat care efectuează verificarea sau revizia tehnică periodică a instalaţiei de utilizare are următoarele obligaţii:
  1. a) să preia de la operatorul SD copii ale fişelor de evidenţă a lucrărilor tehnice periodice, anterior efectuării verificărilor sau reviziilor tehnice;
  2. b) să transmită operatorului SD un exemplar original al fişelor de evidenţă a lucrărilor tehnice periodice, întocmite în conformitate cu alin. (1), completate, semnate şi stampilate.
2. (3) Fişele de evidenţă a lucrărilor periodice de verificare şi revizie tehnică se păstrează, în câte un exemplar, la:
  1. a) consumator;
  2. b) operatorul economic care a efectuat revizia sau verificarea instalaţiei de utilizare;
  3. c) operatorul SD;
  4. d) furnizorul de gaze naturale.
1. (2) Identificarea se efectuează de delegaţi ai operatorului SD şi, după caz, ai beneficiarului şi constructorului, pe bază de:
  1. a) proces verbal încheiat la terminarea lucrărilor de dezafectare;
  2. b) plan de situaţie şi schema conductei;
  3. c) verificarea diametrelor conductelor;
  4. d) sondaje, prin perforări fără foc;
  5. e) injectare de odorizant în SD.
2. (3) Toate capetele conductelor dezafectate ce nu pot fi scoase din pământ se obturează cu capace sudate.
15. SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ
1. 15.1. În toate etapele de proiectare, executare şi exploatare a sistemului de alimentare cu gaze naturale se respectă prevederile legale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protecţia sănătăţii, securitatea societală şi reducerea riscului terorismului.
2. 15.2. La executarea lucrărilor se va folosi numai personal autorizat, cu instruire profesională corespunzătoare, cu aptitudini, experienţă şi capacitate fizică şi neuropsihică normală.
3. 15.3. În documentaţiile tehnice de execuţie a lucrărilor se includ recomandări cu privire la prevederile actelor normative care permit executarea şi exploatarea sistemului de distribuţie în condiţii de deplină securitate şi sănătate, pe de o parte pentru personalul de execuţie, iar pe de altă parte pentru personalul de exploatare.
4. 15.4. Obligaţiile şi răspunderile pentru protecţia, siguranţa şi igiena muncii revin:
  1. a) conducătorilor locurilor de muncă;
  2. b) personalului de exploatare;
  3. c) consumatorilor.
5. 15.5. Conducătorii locurilor de muncă sau, după caz, delegaţii împuterniciţi ai acestora, au obligaţia să asigure, în principal:
  1. a) instruirea personalului la fazele şi intervalele stabilite prin legislaţia în vigoare, întocmirea şi semnarea cu personalul instruit a documentelor doveditoare;
  2. b) dotarea cu echipament individual de protecţie şi de lucru corespunzător sarcinilor;
  3. c) acordarea alimentaţiei de protecţie şi a materialelor igienico-sanitare pentru prevenirea îmbolnăvirilor profesionale;
  4. d) verificarea stării utilajelor, agregatelor, aparatelor şi sculelor cu care se lucrează şi înlăturarea sau repararea celor care prezintă defecţiuni;
  5. e) măsurile organizatorice de protecţie, securitate şi sănătate în muncă, specifice lucrărilor de gaze naturale, printre care: formarea şi componenţa echipelor de lucru, anunţarea consumatorilor afectaţi de lucrările în sistemele de alimentare cu gaze naturale, închiderea şi deschiderea alimentării cu gaze naturale, lucrări asupra conductelor aflate sub presiune, manipularea buteliilor sub presiune etc.
  6. f) formarea şi componenţa echipelor de lucru;
  7. g) anunţarea consumatorilor înainte de închiderea / deschiderea gazelor;
  8. h) închiderea şi deschiderea gazelor în SD;
  9. i) manipularea buteliilor sub presiune etc.
6. 15.6. Personalul de exploatare a sistemului de distribuţie are următoarele obligaţii:
  1. a) să participe la toate instructajele în conformitate cu legislaţia în vigoare;
  2. b) să poarte echipamentul de lucru şi de protecţie la locul de muncă şi să-l întreţină în stare de curăţenie;
  3. c) să nu utilizeze scule, aparate şi echipamente defecte;
  4. d) să aplice în activitatea sa prevederile normelor de care a luat cunoştinţă în cadrul instruirilor, precum şi orice alte măsuri necesare pentru evitarea accidentelor.
7. 15.7. Principalele măsuri obligatorii la executarea / intervenţia pentru remedierea defectelor / reparaţii curente şi / sau capitale în sistemul de alimentare cu gaze naturale sunt:
  1. a) transportul ţevilor spre şantiere numai cu mijloace de transport apte pentru această operaţiune;
  2. b) încărcarea şi descărcarea ţevilor se face cu macaraua ori pe planuri înclinate sau manual prin purtare directă, astfel încât să se evite pericolul de lovire, rănire sau electrocutare a persoanelor care efectuează operaţiile respective;
  3. c) nu este permisă staţionarea lucrătorilor sub conducte, în faţa planurilor înclinate pe care se descarcă conducte sau sub vasele cu bitum topit;
  4. d) în timpul transportului sau manipulării buteliilor de oxigen sau de acetilenă se iau toate măsurile pentru împiedicarea căderii sau lovirii acestora, fiind interzisă deplasarea prin rostogolire a acestora;
  5. e) buteliile sunt purtate de doi lucrători sau deplasate pe cărucioare speciale;
  6. f) nu este permisă aşezarea buteliilor de oxigen şi acetilenă în bătaia razelor de soare sau în locuri cu temperaturi ridicate;
  7. g) manipularea buteliilor cu oxigen se face numai de lucrători care au mâinile, hainele şi instrumentele de lucru curate, lipsite de urme de materii grase;
  8. h) manipularea instalaţiilor, a cazanelor, a găleţilor cu bitum topit şi izolarea cu bitum a conductelor, se face numai de personal special instruit, dotat cu echipament de protecţie pentru aceste operaţiuni;
  9. i) folosirea generatoarelor de acetilenă este permisă numai dacă acestea au supapa hidraulică de siguranţă în bună stare de funcţionare, umplută cu apă la nivelul necesar;
  10. j) de la începerea săpăturilor şi până la terminarea completă a lucrărilor se utilizează semnalizatoare de zi şi de noapte, iar unde este cazul, circulaţia este dirijată de o persoană instruită în acest scop.
8. 15.8. În timpul lucrului, lucrătorii utilizează echipament de protecţie adecvat pentru a evita contactul cu substanţele utilizate pentru curăţirea conductelor şi fitingurilor.
9. 15.9. Manevrele necesare exploatării în condiţii de siguranţă a instalaţiilor de gaze naturale se efectuează numai de personalul instruit în acest scop.
10. 15.10. Prelucrarea materialelor din polietilenă se execută numai în ateliere aerisite, pentru eliminarea noxelor rezultate la efectuarea sudurilor.
  
  15.11 (1) In toate situaţiile care necesită intervenţii la conductele din polietilenă în funcţiune, se iau măsuri de protecţie a personalului operator împotriva accidentelor cauzate de apariţia sarcinilor electrostatice.
  
  (2) După deschiderea şanţului, înainte de accesul la conductele defecte, se iau măsuri de legare la pământ a conductei şi a tuturor sculelor şi aparatelor de sudare şi măsuri de echipare a personalului operator cu echipament specific.
16. PROTECŢIA MEDIULUI ŞI A APELOR
1. 16.1. În toate etapele de proiectare, executare şi exploatare a sistemului de alimentare cu gaze naturale se respectă prevederile legale specifice protecţiei mediului şi a apelor.
2. 16.2. (1) Beneficiarul lucrărilor realizează studii de impact pentru lucrările de infrastructură rutieră, care pot avea un impact asupra mediului prin natura, dimensiunea sau amplasarea lor.
  1. (2) În evaluarea impactului asupra mediului se iau în considerare cel puţin următoarele:
    1. a) lucrările din perioada execuţiei conductei;
    2. b) amplasarea şi termenul de funcţionare a conductei;
    3. c) eventualele pierderi de gaze naturale.
17. APĂRAREA ÎMPOTRIVA INCENDlILOR
1. 17.1. În toate etapele de proiectare, executare şi execuţie a sistemelor de alimentare cu gaze naturale se respectă prevederile din legislaţia în vigoare privind:
  1. a) apărarea împotriva incendiilor;
  2. b) instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă;
  3. c) echiparea şi dotarea construcţiilor şi instalaţiilor din sistemul de alimentare cu gaze naturale cu mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor.
2. 17.2. Mijloacele de stingere a incendiilor, prevăzute la art. 17.1. litera c), se amplasează la loc vizibil şi uşor accesibil şi se verifică la termenele prevăzute în instrucţiunile date de furnizor.
3. 17.3. Obligaţiile şi răspunderile pentru apărarea împotriva incendiilor se stabilesc în conformitate cu legislaţia în vigoare şi revin conducătorilor locurilor de muncă şi personalului de execuţie.
4. 17.4. Conducătorii locurilor de muncă au obligaţia să asigure în principal:
  1. a) instruirea personalului la etapele stabilite prin legislaţie, întocmirea şi semnarea cu personalul instruit a documentelor doveditoare;
  2. b) verificarea stării utilajelor, aparatelor, echipamentelor şi sculelor cu care se lucrează şi înlăturarea sau repararea celor care prezintă pericol de incendiu;
  3. c) măsurile organizatorice de apărare împotriva incendiilor specifice instalaţiilor de gaze naturale, referitoare la formarea şi componenţa echipelor de lucru;
  4. d) asigurarea îndeplinirii la termen a măsurilor de apărare împotriva incendiilor, stabilite potrivit legii;
  5. e) formarea şi componenţa echipelor de lucru;
  6. f) dotarea cu echipament individual de protecţie şi de lucru;
  7. g) anunţarea consumatorilor înainte de închiderea /deschiderea gazelor;
  8. h) închiderea şi deschiderea gazelor în SD;
  9. i) manipularea generatoarelor şi a buteliilor de acetilenă etc.
5. 17.5. Personalul de execuţie are următoarele obligaţii:
  1. a) să participe la toate instructajele;
  2. b) să nu utilizeze scule şi echipamente defecte;
  3. c) să aplice în activitatea sa prevederile normelor de care a luat cunoştinţă la instruire, precum şi orice alte măsuri necesare pentru evitarea incendiilor.
6. 17.6. Personalul de exploatare are următoarele obligaţii:
  1. a) să participe la toate instructajele în conformitate cu legislaţia în vigoare;
  2. b) să nu utilizeze utilaje, aparate, echipamente şi scule defecte sau neadecvate mediului de lucru;
  3. c) să aplice în activitatea sa prevederile normelor de care a luat cunoştinţă la instruire, precum şi orice alte măsuri necesare pentru evitarea incendiilor;
  4. d) să asigure îndeplinirea măsurilor de apărare împotriva incendiilor, stabilite potrivit legii.
7. 17.7. (1) Incintele staţiilor şi posturilor de reglare şi măsurare, precum şi cele în care există instalaţii de utilizare a gazelor naturale, se dotează cu mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor potrivit normelor specifice de dotare.
  
  (2) Mijloacele de stingere a incendiilor se amplasează la loc vizibil, uşor accesibil şi se verifică la termenele prevăzute în instrucţiunile date de furnizor.
8. 17.8. (1) Executarea lucrărilor cu foc deschis, în spaţii cu pericol de incendiu, este admisă numai după luarea măsurilor necesare de apărare împotriva incendiilor şi numai după obţinerea permisului de lucru cu foc.
  
  (2) Lucrările prevăzute la alin. (1) se execută numai de către echipe instruite în acest scop şi dotate cu echipament de lucru, protecţie şi intervenţie adecvat.
9. 17.9. În vederea primei intervenţii în caz de incendiu se prevăd următoarele:
  1. a) organizarea de echipe cu atribuţii concrete;
  2. b) măsuri şi posibilităţi de alertare a serviciilor voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă.
10. 17.10. (1) În cazul producerii unui incendiu în instalaţiile de gaze naturale, personalul prezent închide în primul rând robinetul de incendiu şi apoi procedează la stingerea incendiului, concomitent cu anunţarea serviciilor pentru situaţii de urgenţă.
  
  (2) În cazul în care nu este posibilă oprirea alimentării cu gaze naturale, şi pentru a preveni crearea de acumulări de gaze naturale urmate de explozii, până la sosirea serviciilor pentru situaţii de urgenţă, se procedează numai la răcirea zonelor învecinate fără stingerea flăcării de gaz.
11. 17.11. Se interzice racordarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi la canalele de fum aferente focarelor alimentate cu alt tip de combustibil (lemn, păcură, cărbune etc.), cu excepţia aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi care au fost construite pentru alimentare mixtă (gaze naturale – combustibil lichid / solid).
12. 17.12. Înainte de aprinderea focului, în aparate consumatoare de combustibili gazoşi
  
  neautomatizate, utilizatorul respectă şi asigură următoarele:
  1. a) ventilarea încăperilor în care funcţionează aparate consumatoare de combustibili gazoşi cu flacără liberă;
  2. b) controlul tirajelor coşurilor la care sunt racordate aparatele consumatoare de combustibili gazoşi;
  3. c) controlul robinetului de manevră al aparatului consumator de combustibili gazoşi, depistarea şi înlăturarea eventualelor scăpări de gaze;
  4. d) accesul liber al aerului de ardere în focar;
  5. e) ventilarea focarului.
13. 17.13. (1) La aprinderea focului se respectă principiul “gaz pe flacără”.
  
  (2) Aprinderea focului se face cu aprinzătorul special, fiind interzisă folosirea chibriturilor, precum şi a hârtiei, deşeurilor sau a altor materiale, care pot obtura orificiile arzătoarelor.
14. 17.14. La aprinderea focului, gazele sunt deschise de la robinetul de siguranţă şi apoi de la robinetul de manevră al aparatului consumator de combustibili gazoşi.
15. 17.15. Stingerea focului se face prin închiderea robinetului de siguranţă, iar după stingerea flăcării se închide şi robinetul de manevră, amplasat înaintea aparatului consumator de combustibili gazoşi.
16. 17.16. În cazul sesizării într-un spaţiu închis a mirosului caracteristic substanţelor odorizante din gazele naturale, personalul prezent va proceda imediat la:
  1. a) ventilarea rapidă a spaţiului respectiv, prin deschiderea ferestrelor care conduc direct spre exteriorul clădirii (nu spre holuri, case ale scărilor, curţi de lumină etc.);
  2. b) întreruperea alimentării cu gaze naturale prin închiderea robinetului de incendiu;
  3. c) anunţarea operatorului SD;
  4. d) interzicerea fumatului şi folosirii unor surse de generare a scânteilor;
  5. e) decuplarea instalaţiei electrice;
  6. f) anunţarea celorlalţi consumatori racordaţi la instalaţia de utilizare (cazul consumatorilor alimentaţi prin branşament comun).
18. DISPOZIŢII FINALE

Anexele nr. 1 – 29 fac parte din prezentele norme tehnice şi pot fi actualizate prin Ordin al preşedintelui ANRE, la propunerea justificată a operatorilor SD şi /sau a operatorilor economici autorizaţi de ANRE pentru lucrări în sistemele de alimentare cu gaze naturale.

Prezentele norme tehnice au fost a fost aprobate cu respectarea prevederilor Directivei 98/34/CE privind procedura pentru schimb de informaţii în domeniul standardelor şi reglementărilor tehnice, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 204 din 21 iulie 1998.

Anexa 1

PROCES VERBAL DE RECEPŢIE TEHNICĂ CONDUCTE / BRANŞAMENTE / INSTALAŢII DE PROTECŢIE CATODICĂ Nr ............/.....................

Astăzi, ziua ......., luna ........................, anul............., comisia de recepţie tehnică a conductei / branşamentului / instalaţiei de protecţie catodică, executată pe str. ,

între nr. .…..….. şi nr.……........., localitatea. , a constatat următoarele:

a. Documentaţia tehnică a fost întocmită de societatea ......................................................................................
b. Executantul lucrărilor este societatea.........................................................................................................................

d. Documentaţia tehnică de executare a lucrărilor înregistrată sub nr. ................../ a fost avizată de

d. - Conducta este realizată cu următoarele materiale:

Diametru Cantitate Furnizor Certificat calitate Certificat conformitate mm m / buc n.r..../data nr. /data

Ţeavă..........................................................................................................................................……………...................

Ţeavă..........................................................................................................................................……………...................

Tub protecţie...............................................................................................................................…………......................

Armătură închidere.....................................................................................................................………….....................

Cămin armături............................................................................................................................…………....................

Răsuflători...................................................................................................................................………….

Capace GN ................................................................................................................................…………..
e. Ţeavă din OL - Îmbinările au fost efectuate manual, automat, prin sudură, prin procedeul. şi sunt

întărite prin ...............................................................

- Rezultatul încercării nedistructive a sudurilor este ............................., conform buletinului de examinare anexat, nr. ........../..................., emis de laboratorul autorizat .......................

Ţeavă din polietilenă - Îmbinările s-au făcut prin procedeul...............................................................................

Tipul aparatului ...................................................................................................................
f. – Conducta / branşamentul a fost încercată la presiune, cu aer, în prezenţa comisiei, după cum urmează: proba de rezistenţă la ...... Pa, timp de ...........

proba de etanşeitate la ...... , timp de ...........

Rezultatul probelor de presiune la care a fost supusă conducta / branşamentul este

......................................……………
g. Ţeavă din OL – Conducta / branşamentul a fost izolată anticorosiv cu..................., în straturi, armate

cu.................………….

straturi din ....................................................., şi protecţie mecanică din ..................................………….

......................, conform certificatului de calitate nr ............../.............. emis de .......................………….
h. - Executantul lucrărilor a prezentat

- Procesul verbal de lucrări ascunse nr ............../.............…………..

Ţeavă din OL - Buletinul de verificare a rezistenţei de izolaţie a conductelor / branşamentelor după umplerea completă a şanţului cu pământ nr……/…………….emis de …………………….......................................................
i. - În vederea recepţiei, comisia a efectuat sondaje, constatând următoarele:

........................................................................................................................................................................................

.....................
j. Ţeavă din polietilenă – S-a verificat continuitatea firului trasor.

Concluzia :

Pe baza documentelor prezentate şi a verificărilor proprii, comisia constată că la executarea lucrărilor s-au respectat prevederile Normativului pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare gaze naturale şi declară admisă recepţia acestora.

Prezentul proces verbal a fost încheiat în exemplare, din care fiecare semnatar a reţinut câte un

exemplar.

1. Constructor

Numele şi prenumele ... Nr. aut. ANRE / Nr. aut. sudor Semnătura
- - Instalator autorizat...................................................................................................................................................
- - Responsabil A.Q. autorizat .............................................................................................................................
- - Sudor PE ...........................................................................................................................................................
- - Sudor OL
2. Proiectant..........................................................................................................................................
3. Reprezentant Inspectoratul de Stat în Construcţii (după caz).................
4. Comisia de recepţie
- - Operator SD ( Investitor) – Inspector C.Q..................................................................................................................
- - Reprezentant al administraţiei publice locale..............................................................................................................
- - Beneficiar (după caz) .......................................................................................................................
- - Specialişti în domeniu.................................................................................................................................................

Notă: Sudorii PE şi OL sunt /autorizaţi de organisme abilitate, conform reglementărilor în vigoare.

Anexa 2

PROCES VERBAL DE RECEPŢIE TEHNICĂ STAŢIE/POST DE REGLARE - MĂSURARE

Nr ............/.....................

Astăzi, ziua ......., luna ........................, anul. , comisia de recepţie tehnică a staţiei /postului de

reducere - reglare - măsurare gaze naturale, executată în str. ,

nr.........., localitatea , a constatat următoarele:

a – Documentaţia tehnică a fost întocmită de societatea....................................................................................

b - Furnizorul staţiei este societatea............................................................................................

c - Montorul staţiei este societatea .............................................................................................. care a emis certificatul de calitate nr......................../.....................................

d. Documentaţia tehnică de executare a lucrărilor înregistrată sub nr. ................../ a fost avizată de

e - Lucrarea este realizată conform proiectului avizat de operatorul licenţiat de distribuţie, cu următoarele materiale:

Diametru Cantitate Furnizor Certificat calitate mm ; m, buc nr. / data

Ţeavă..............................................................................................................................................................

Ţeavă..............................................................................................................................................................

Ţeavă..............................................................................................................................................................

Armătură închidere........................................................................................................................................

Cămine armături............................................................................................................................................

Regulatoare presiune ....................................................................................................................................

Contoare.........................................................................................................................................................

Supape de siguranţă.......................................................................................................................................

Filtre.......... ...................................................................................................................................................

f - Rezultatul încercării nedistructive a sudurilor este , conform buletinului de examinare anexat,

nr.........../...................., emis de laboratorul autorizat .....………………....................

.......................................................................................................................................…………...............

g – Staţia / postul a fost încercată la presiune, cu apă, în prezenţa comisiei, după cum urmează: proba de rezistenţă la ...... Pa, timp de ore.

proba de etanşeitate la ...... Pa, timp de ore.

Rezultatul probelor de presiune la care a fost supusă conducta este .............……………...........................

h - Conducta a fost izolată anticorosiv cu ....................................................…………….............................

. ,
i – Staţia / postul este prevăzută cu priză de împământare şi de electrosecuritate, verificată de ………….…….. Buletin de verificare nr……/………..…

Concluzia :

Pe baza documentelor prezentate şi a verificărilor proprii, comisia constată că la executarea lucrărilor s-au respectat prevederile Normativului pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale şi declară admisă recepţia staţiei / postului de reglare-măsurare supusă recepţiei.

Prezentul proces verbal a fost încheiat în exemplare, din care fiecare semnatar a reţinut câte un

exemplar.

Numele şi prenumele ... Nr. aut. ANRE / Nr. aut. sudor Semnătura

1. Constructor
- - Instalator autorizat................................................................................................................................................................
- - Responsabil A.Q. autorizat .............................................................................................................................
- - Sudor PE ........................................................................................................................................................
- - Sudor OL ..........................................................................................................................................................
2. Proiectant........................................................................................................................................................
3. Reprezentant Inspectoratul de Stat în Construcţii (după caz)..................................................................
4. Comisia de recepţie
- - Operator SD ( Investitor) – Inspector C.Q..................................................................................................................
- - Reprezentant al administraţiei publice locale..............................................................................................................
- - Beneficiar .......................................................................................................................................
- - Specialişti în domeniu.................................................................................................................................................

.....................................................................................................................................................................

Notă: Sudorii PE şi OL sunt autorizaţi de organisme abilitate, conform reglementărilor în vigoare.

Anexa 3 PROCES VERBAL DE RECEPŢIE TEHNICĂ INSTALAŢIE DE UTILIZARE

Nr ............/.....................

Astăzi, ziua ......., luna ........................, anul............., comisia de recepţie tehnică a instalaţiei de

utilizare gaze naturale, executată la imobilul din în str. ,

nr..........,Bl............,Sc..........,Ap....... ,localitatea , a constatat următoarele:

a - Acordul de acces pentru debitul de gaze naturale a fost dat de , şi a fost comunicat

beneficiarului cu scrisoarea nr .................../..................................................

b - Proiectul a fost întocmit de societatea....................................................................................

c Executantul lucrărilor este societatea......................................................................................–

d. Documentaţia tehnică de executare a lucrărilor înregistrată sub nr. ................../ a fost avizată de

e - Lucrarea este realizată conform proiectului avizat de operatorul licenţiat de distribuţie, cu următoarele materiale:

Diametru Cantitate Furnizor Certificat calitate mm ; m, buc nr. / data

Ţeavă..............................................................................................................................................................

Armături de închidere............................

Detector............................. .-................................................................................................................................

f - Instalaţia de utilizare este realizată conform proiectului avizat, pentru următoarele puncte de consum:

Debit instalat Debit instalat

unitar ........ total Certificat calitate

Nr. crt. Denumirea Caracteristici tehnice m3 / h Bucăţi ..............m3 / h nr. / data

........................................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................................

..................................................................................................................................

g - Conducta supraterană din a fost încercată la presiune, cu aer, în prezenţa comisiei, după

cum urmează:

proba de rezistentă la ...... Pa, timp de ore.

proba de etanşeitate la ...... Pa, timp de ore.

Rezultatul probelor de presiune la care a fost supusă conducta este ........................................

h - Conducta subterană din a fost încercată la presiune, cu aer, în prezenta comisiei, după cum

urmează:

proba de rezistenţă la ...... Pa, timp de ore.

proba de etanşeitate la ...... Pa, timp de ore.

Rezultatul probelor de presiune la care a fost supusă conducta este ........................................

i – Pentru conducta din OL s-a folosit o izolaţie anticorosiva cu ........................................, în , straturi, armate cu

straturi de ........................................................................................., şi protecţie mecanică din ,

conform certificatului de calitate nr ............../.............. emis de .......................………….

j – Pentru conducta din PE îmbinările s-au făcut prin procedeul .............................................................. Tipul aparatului ......................................................................................................................................

k - Executantul lucrărilor a prezentat procesul verbal de lucrări ascunse nr ............/.................

l - In vederea recepţiei comisia a efectuat sondaje, constatând următoarele:

......................................................................................................................................................................

m - Beneficiarul a luat la cunoştinţă de obligaţia înlocuirii racordului flexibil montat în instalaţia de utilizare înaintea expirării duratei normate de utilizare conform prescripţiei tehnice a producătorului.

Concluzia :

Pe baza documentelor prezentate şi a verificărilor proprii, comisia constată că la executarea lucrărilor s-au respectat prevederile Normativului pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale şi declară admisă recepţia instalaţiei de utilizare supusă recepţiei. Orice modificare adusă ulterior instalaţiei de utilizare recepţionate executată neautorizat cade în răspunderea beneficiarului.

Prezentul proces verbal a fost încheiat în exemplare, din care fiecare semnatar a reţinut câte un

exemplar.

Numele şi prenumele ... Nr. aut. ANRE / Nr. aut. sudor Semnătura

1. Constructor
- - Instalator
  
  autorizat................................................................................................................................................................
- - Responsabil A.Q. autorizat
  
  ................................................................................................................................................
- - Sudor PE
  
  ..............................................................................................................................................................................
- - Sudor OL
2. Comisia de recepţie
- - Operator SD ( Investitor) – Instalator autorizat Gr. I D sau II DA ............................................................................
- - Beneficiar ........................................................................................................................................
- - Specialişti în domeniu (după caz)...............................................................................................................................

...................................................................................................................................................................

Notă: Sudorii PE şi OL sunt autorizaţi de organisme abilitate, conform reglementărilor în vigoare.

Anexa 4

PROCES VERBAL DE PUNERE IN FUNCŢIUNE CONDUCTE DE DISTRIBUŢIE ŞI BRANŞAMENTE Nr ............/.....................

Încheiat astăzi, ziua .............. luna ...................., anul ,

Subsemnaţii:

- instalator autorizat al executantului ........................................................... Aut. nr. .................
- delegat al operatorului de distribuţie ......................................................... Aut. nr. .................

În baza prevederilor dosarului avizat de operatorul licenţiat de distribuţie nr............., din. ,

şi a procesului verbal de recepţie tehnică nr..........., din , am pus în funcţiune conducta de distribuţie gaze

naturale (branşamentul) din localitatea ................................, str. ................................, nr. ,

bloc..............,executat(ă) de societatea ............................................................................................

Obiectivul pus în funcţiune se compune din:

Diametru Furnizor Cantitate

mm m ; buc

Ţeavă..........................................................................................................................………........................

Tub protecţie..................................................................................................................................................

Armătură închidere........................................................................................................................................

Regulatoare de presiune ...............................................................................................................................

Răsuflători......................................................................................................................................................

Capace GN ....................................................................................................................................................

La punerea în funcţiune s-au verificat următoarele:
- - etanşeitatea la presiunea gazului din conductă (branşament), pentru îmbinările la care nu se fac probe la recepţie;
- - refularea aerului:
- • prin capătul opus punctului de racordare, la conductele de distribuţie în funcţiune
- • prin robinetele de branşament, la branşamente
Prezentul proces verbal s-a încheiat în două exemplare din care fiecare parte a reţinut câte un

exemplar.

Delegat operator Instalator autorizat

de distribuţie al executantului

Aut. ANRE nr.................. Aut. ANRE nr..................

Anexa 5

PROCES VERBAL DE PUNERE ÎN FUNCŢIUNE INSTALAŢIE DE UTILIZARE GAZE NATURALE Nr ............/.....................

Încheiat astăzi, ziua .............. luna ...................., anul ,

Subsemnaţii:
- instalator autorizat al executantului ........................................................... Aut. nr. .................
- delegat al operatorului de distribuţie ......................................................... Aut. nr. .................
- prestator de specialitate...........................................................................................
- consumator ............................................................................................................

în baza prevederilor documentaţiei de executare a lucrărilor nr .............., din. ,

şi a procesului verbal de recepţie tehnică nr..........., din , am pus în funcţiune instalaţia de utilizare gaze

naturale executată de societatea ...................................................... la imobilului din localitatea ,

str. ................................, nr........, bloc............,Sc..............Ap..,

scară......, etaj......, ap......., având destinaţia ................................., abonat ...............................

Nr.

Aparatul consumator

Presiune

Bucăţi

Debit

Debit

crt.

pus în funcţiune

utilizare

Pa sau bar

unitar

m3 / h

total

m3/h

........................................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................................

........................................................................................................

.......................................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................................

Totodată am sigilat următoarele puncte de consum care nu întrunesc condiţiile de funcţionare în siguranţă ..............................................................................................................................

La punerea în funcţiune am verificat următoarele:

- tirajul la fiecare aparat consumator de combustibili gazoşi legat la coş, după caz;
- presiunea de utilizare la debit maxim şi minim;
- etanşeitatea la presiunea gazului din conductă (pentru îmbinările la care nu se fac probe la

recepţie);

- existenţa dopurilor la ramificaţiile pentru punctele de consum fără aparate Măsurarea consumului se face prin:
- contor................................, cu debit nominal ........... m3/h, marca ................ seria ,

la indexul ........ m3, presiune statică ........Pa şi presiunea diferenţială Pa.

Totodată s-a procedat la instruirea consumatorului pentru exploatarea corectă a instalaţiei de utilizare gaze naturale şi a obligaţiilor ce-i revin.

Consumatorul a primit exemplare din instrucţiunile pentru utilizarea gazelor naturale şi se obligă să

le afişeze împreună cu instrucţiunile specifice ale aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi pe care le posedă, la locul de folosinţă.

Prezentul proces verbal s-a încheiat în trei exemplare din care fiecare parte a reţinut câte un exemplar.

Delegat operator SD	Instalator autorizat	Prestator de	Consumator
al executantului	specialitate
Aut. ANRE nr...........	Aut. ANRE nr...........	Aut. nr ..............................	....................

Notă: Prestatorul de specialitate pentru montare/ instalare, punere în funcţiune aparate consumatoare de combustibili gazoşi este autorizat de organisme abilitate.

Anexa 6

PROCES VERBAL DE PUNERE IN FUNCŢIUNE STAŢIE / POST DE REGLARE SAU REGLARE-MĂSURARE

Nr ............/.....................

Încheiat astăzi, ziua .............. luna ...................., anul ,

Subsemnaţii:

- instalator autorizat al executantului ........................................................... Aut. nr. .................
- delegat al operatorului de distribuţie ......................................................... Aut. nr. .................

În baza prevederilor dosarului avizat de operatorul licenţiat de distribuţie nr............., din. ,

şi a procesului verbal de recepţie tehnică nr..........., din , am pus în funcţiune staţia de reglare-măsurare din

localitatea ................................, str. ................................, nr........, executată de societatea

............................................................................................

Obiectivul pus în funcţiune se compune din:

Diametru Furnizor Cantitate

mm ; m, buc