ORDIN nr. 5.236 din 1 septembrie 2008

privind aprobarea curriculumului pentru grupele de învăţământ special - pedagogie curativă, care integrează elevi/tineri cu deficienţe severe, profunde sau asociate

EMITENT

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 805 din 2 decembrie 2008

În baza prevederilor Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 366/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, cu modificările şi completările ulterioare,

în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 231/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Centrului Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar,

ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului emite următorul ordin:

Articolul 1

Se aprobă Planul-cadru de învăţământ pentru învăţământul special - pedagogie curativă, destinat elevilor/tinerilor cu deficienţe grave, profunde sau asociate, şi metodologia privind aplicarea acestuia. Planul-cadru şi metodologia sunt cuprinse în anexa nr. 1.

Articolul 2

Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Formarea, stimularea şi compensarea limbajului" pentru nivelele IV-V. Programa este cuprinsă în anexa nr. 2.

Articolul 3

Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Citire-scriere-comunicare" pentru nivelele IV-VI. Programa este cuprinsă în anexa nr. 3.

Articolul 4

Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Desenul formelor" pentru nivelele IV-VI. Programa este cuprinsă în anexa nr. 4.

Articolul 5

Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Educaţie senzorială, motorie şi psihomotorie" pentru nivelele IV-V. Programa este cuprinsă în anexa nr. 5.

Articolul 6

Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Elemente de matematică aplicată" pentru nivelele IV-VI. Programa este cuprinsă în anexa nr. 6.

Articolul 7

Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Cunoştinţe despre om şi mediu" pentru nivelele V-VI. Programa este cuprinsă în anexa nr. 7.

Articolul 8

Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Elemente de fizică/chimie" pentru nivelele V-VI. Programa este cuprinsă în anexa nr. 8.

Articolul 9

Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Religie - cultul ortodox" pentru nivelele IV-VI. Programa este cuprinsă în anexa nr.9.

Articolul 10

Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Geografie şi istorie locală" pentru nivelul V. Programa este cuprinsă în anexa nr. 10.

Articolul 11

Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Geografie" pentru nivelele V-VI. Programa este cuprinsă în anexa nr. 11.

Articolul 12

Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Istorie" pentru nivelele V-VI. Programa este cuprinsă în anexa nr. 12.

Articolul 13

Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Educaţie plastică" pentru nivelele IV-VI. Programa este cuprinsă în anexa nr. 13.

Articolul 14

Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Educaţie muzicală" pentru nivelele IV-VI. Programa este cuprinsă în anexa nr. 14.

Articolul 15

Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Euritmie" pentru nivelele IV-VI. Programa este cuprinsă în anexa nr. 15.

Articolul 16

Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Educaţie fizică şi activităţi sportive" pentru nivelele IV-VI. Programa este cuprinsă în anexa nr. 16.

Articolul 17

Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Abilitare manuală" pentru nivelele IV-V. Programa este cuprinsă în anexa nr. 17.

Articolul 18

Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Activităţi de preprofesionalizare/meşteşugari" pentru nivelele V-VI. Programa este cuprinsă în anexa nr. 18.

Articolul 19

Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Consiliere şi orientare" pentru nivelele IV-VI. Programa este cuprinsă în anexa nr. 19.

Articolul 20

Programele şcolare cuprinse în anexele nr. 2-19 se aplică integral începând cu anul şcolar 2008-2009.

Articolul 21

La data intrării în vigoare a prezentului ordin, orice altă dispoziţie contrară privind programele şcolare pentru disciplinele menţionate la art. 2-19 se abrogă.

Articolul 22

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Articolul 23

Direcţia generală management învăţământ preuniversitar, Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar, inspectoratele şcolare şi unităţile de învăţământ special duc la îndeplinire prezentul ordin.

Articolul 24

Anexele nr. 1-19*) fac parte integrantă din prezentul ordin.

---------

*) Anexele nr. 1-19 se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr, 805 bis în afara abonamentului, care se poate achiziţiona de la Centrul de vânzări şi informare al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", Bucureşti, şos, Panduri nr. 1.

p. Ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului,

Zvetlana Preoteasa,

secretar de stat

Bucureşti, 1 septembrie 2008.

Nr. 5.236.

Anexa 1

Plan cadru de învăţământ pentru grupele/clasele din învăţământul

special care şcolarizează elevi/tineri cu deficienţe grave,

profunde sau asociate

PEDAGOGIE CURATIVĂ

(alternativă educaţională)


ARIA CURRICULARĂ	NR. DE ORE/ACTIVITĂŢI PE CLASĂ/SĂPTĂMÂNAL
ARIA CURRICULARĂ	I	II	III	IV	V	VI	VII	VIII	IX	X
Nivele Disciplina de înv.	IV		V				VI
I. Limbă şi comunicare	5-7	5-7	5-7	5-7	4-6	4-6	3-4	3-4	3-4	3-4
1. Formarea, stimularea şi compensarea limbajului	2-3	2-3	2-3	2-3	2-3	1-2	-	-	-	-
2. Citire-scriere-comunicare	2-3	2-3	2-3	2-3	2-3	3-4	3-4	3-4-	3-4-	3-4-
3. Desenul formelor	1	1	1	1	-	-	-	-	-	-
II. Matematică şi ştiinţe	3-5	3-5	3-6	3-6	4-7	4-7	5-8	5-8	5-8	5-8
1. Educaţie senzorială, motorie şi psihomotorie	1-2	1-2	1-2	1-2	0-1	-	-	-	-	-
2. Elemente de matematică aplicată	2-3	2-3	2-3	2-3	3-4	3-4	3-4	3-4	2-3	2-3
3. Cunoştinţe despre om şi mediu	-	-	0-1	0-1	1-2	1-2	1-2	1-2	1-2	1-2
4. Elemente de fizică/chimie	-	-	-	-	-	0-1	1-2	1-2	2-3	2-3
III. Om şi societate	1	1	1	1-2	2-3	3	3	3	3-4	3-4
1. Religie	1	1	1	1	1	1	1	1	1	1
2. Cunoştinţe despre istorie/geografie	-	-	-	0-1	1-2	2	2	2	2-3	2-3
IV. Arte	2-3	2-3	2-3	2-3	2-4	2-4	2-4	2-4	2-4	2-4
1. Educaţie plastică	1	1	1	1	1	1	1	1	1	1
2. Educaţie muzicală	1	1	1	1	1	1	1	1	1	1
3. Euritmie	0-1	0-1	0-1	0-1	0-2	0-2	0-2	0-2	0-2	0-2
V. Educaţie fizică şi sport	2	2	2	2	2	2	2	2	2	2
1. Educaţie fizică şi activităţi sportive	2	2	2	2	2	2	2	2	2	2
VI. Tehnologii	2	2	2	2	3-4	3-4	4-5	5-6	6-7	6-7
1. Abilitare manuală	2	2	2	2	-	-	-	-	-	-
2. Activităţi de preprofesionalizare/meşteşuguri	-	-	-	-	3-4	3-4	4-5	5-6	6-7	6-7
VII. Consiliere şi orientare	1	1	1	1	1	1	1	1	1	1
Nr. total de ore în trunchiul comun	16	16	16	16	17	18	20	21	22	22
Curriculum la decizia şcolii	1-2	1-2	1-2	1-2	1-4	1-4	1-4	1-4	1-4	1-4
Număr minim de ore	17	17	17	17	18	19	21	22	23	23
Număr maxim de ore	18	18	18	18	22	23	24	25	26	26
VIII. Terapii specifice şi de compensare	12-13	12-13	12-13	12-13	9-10	9-10	9-10	9-10	6-7	6-7
1.a.* Terapia tulburărilor de limbaj	6-8	6-8	6-8	6-8	5-6	5-6	5-6	5-6	3-4	3-4
1.b.* Educaţie perceptiv-vizuală, orientare, mobilitate, tehnici alternative de comunicare
1.c.* Educaţie perceptiv-auditivă, labiolectură, tehnica vorbirii-audiologie educaţională, kirofonetică
2. Terapii artistice: euritmie curativă, pictură, muzică, dinamica formelor prin desen, artă dramatică	0-2	0-2	0-2	0-2	0-1	0-1	0-1	0-1	0-1	0-1
3. Kinetoterapie, elemente de gimnastică Bothmer, fricţionări ritmice	2-3	2-3	2-3	2-3	1-2	1-2	1-2	1-2	0-1	0-1
4. Psihodiagnoză, consiliere, terapie şi programe de intervenţie personalizate	2	2	2	2	2	2	2	2	2	2
IX. Terapie educaţională şi integrată	20	20	20	20	20	20	20	20	20	20
1. Formarea autonomiei personale	5	5	5	5	3	3	3	3	3	3
2. Terapie ocupaţională	6	6	6	6	7	7	7	7	7	7
3. Stimulare cognitivă	3	3	3	3	4	4	4	4	4	4
4. Ludoterapie	5	5	5	5	3	3	3	3	3	3
5. Socializare	1	1	1	1	3	3	3	3	3	3

METODOLOGIE

privind aplicarea Planului-cadru de învăţământ pentru grupele/clasele

din învăţământul special - pedagogie curativă, care şcolarizează

elevi/tineri cu deficiente grave, profunde sau asociate

1. Prezentul Plan-cadru de învăţământ pentru grupele/clasele din învăţământul special care şcolarizează copii/elevi/tineri cu deficiente severe, profunde sau asociate se aplică de către toate unităţile de învăţământ special, la grupele/clasele alcătuite din aceste categorii de elevi, precum şi de către şcolile de masă care şcolarizează grupe/clase cu acest specific şi aplică metodele alternativei educaţionale de pedagogie curativă.

2. Predarea disciplinelor de bază se face modular, în etape de 2-4 săptămâni, organizate într-un curs de bază de 90 minute, plasat la începutul activităţii zilnice. Disciplinele cuprinse în ariile curriculare: Arte, Educaţie fizică şi sport, Tehnologii sunt realizate după cursul de bază, nefiind predate modular.

3. Activităţile de predare-învăţare din ariile curriculare I-VII se constituie în catedre de educaţie specială pe clase, nu pe discipline de învăţământ. Astfel, o catedră de educaţie specială cuprinde disciplinele prevăzute la clasa respectivă, fără a depăşi norma didactică stabilită conform legislaţiei în vigoare. Aceste catedre pot fi ocupate de: absolvenţi ai unei instituţii de învăţământ superior cu specializarea de: psihopedagogie specială, pedagogie sau psihologie cu studii de lungă durată sau absolvenţi ai unei instituţii de învăţământ superior de scurtă şi de lungă durată care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 68 din Legea nr. 84/1995, precum şi cele prevăzute la alin. 2 art. 7 din Legea nr. 128/1997.

4. Cadrele didactice care predau la clasele din alternativa educaţională de pedagogie curativă necesită aviz de funcţionare eliberat de Federaţia de Pedagogie Curativă din România care atestă parcurgerea modulului de formare în specificul alternativei.

5. Orele de euritmie sunt predate de absolvenţi ai unui studiu de minim patru ani în Arta euritmiei, urmat la o instituţie recunoscută de Universitatea pentru Ştiinţe de la Goetheanum, Dornach Elveţia. Aceste ore se desfăşoară cu un corepetitor.

6. Efectivele de elevi din grupe/clase, precum şi normarea posturilor se fac în conformitate cu legislaţia în vigoare.

7. Disciplinele opţionale se stabilesc de către conducerea şcolii, la recomandarea profesorului diriginte, în funcţie de tipul, de gradul şi de asocierea deficienţelor elevilor, luând în considerare recomandările Comisiei interne de evaluare şi opţiunile părinţilor acestora. Numărul maxim de ore alocate disciplinelor opţionale din aceeaşi arie curriculară nu poate fi mai mare de 2 ore.

8. Copiii/elevii/tinerii care nu pot desfăşura activitatea specifică unei ore de educaţie fizică, vor desfăşura, în timpul alocat acesteia, activităţi de euritmie.

9. Pentru disciplinele din aria curriculară Terapii specifice şi de compensare, repartizarea elevilor precum şi numărul de ore alocat fiecărui elev se face în funcţie de tipul, gradul şi asocierea deficienţelor. Comisia Internă de Evaluare Continuă stabileşte diagnosticul psihointelectual al fiecărui elev, urmând ca profesorul de specialitate să-şi stabilească activităţile şi modalităţile de realizare a acestora. Activităţile de terapie se desfăşoară în cabinete special amenajate, individual sau cu un grup de 2-3 elevi.

10. Pentru disciplinele marcate cu * din cadrul ariei curriculare Terapii specifice şi de compensare se încadrează numai absolvenţi ai unei instituţii de învăţământ superior, cu specializarea: psihopedagogie specială, pedagogie, psihologie sau pedagogie socială, studii de lungă durată.

11. Proiectarea didactică, la disciplina Psihodiagnoză, consiliere, terapie şi programe de intervenţie se realizează pentru fiecare elev care participă la procesul de reabilitare şi de compensare prin programe de intervenţie personalizată.

12. Activităţile din aria curriculară Terapie educaţională complexă şi integrată: Formarea autonomiei personale, Socializare, Terapie ocupaţională, Stimulare cognitivă, Ludoterapie se normează astfel: un post de învăţător-educator sau de profesor-educator cu norma de 20 de ore, pentru fiecare clasă I - a X-a. Având în vedere specificul activităţilor din această arie curriculară, învăţătorul-educator poate fi angajat şi la clasele a V-a - a X-a, iar profesorul-educator poate fi încadrat şi la clasele I - a IV-a, aceştia fiind retribuiţi conform studiilor. Posturile pot fi ocupate, cu prioritate, de cadre didactice absolvente ale liceelor pedagogice, ale colegiilor pedagogice şi ale unor şcoli postliceale pedagogice. Activităţile propuse sunt realizate de către învăţătorul-educator sau de către profesorul-educator cu toţi elevii din clasă, în completarea programului de predare-învăţare evaluare.

13. Activităţile din cadrul ariilor curriculare I-VII se realizează, de regulă, dimineaţa, iar activităţile din cadrul ariilor curriculare VIII şi IX se realizează în completarea activităţilor menţionate mai sus, după-amiaza.

14. Comisia Internă de Evaluare Continuă poate hotărî ca unii copii/elevi/tineri să desfăşoare numai anumite activităţi specifice ariilor curriculare Terapii specifice şi de compensare şi Terapie educaţională complexă şi integrată, în funcţie de gradul şi de tipul deficienţei.

15. Unitatea de învăţământ special poate decide ca unele activităţi ale învăţătorului-educator şi ale profesorului-educator să se desfăşoare în parteneriat cu profesorul psihopedagog de la clasa (în cadrul ariilor curriculare Om şi societate, Arte, Tehnologii, Educaţie fizică şi sport), cu condiţia respectării programului zilnic de reabilitare, compensare, recuperare, integrare a elevului.

Anexa 2

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ

"FORMAREA, STIMULAREA ŞI COMPENSAREA LIMBAJULUI"

Nivelele IV-V

(Cls. I - VI)

Învăţământ special

Bucureşti, 2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Limbajul este un proces psihic complex prin care oamenii exprimă trebuinţe, sentimente, idei. Însuşirea lui oferă copilului posibilitatea de a se apropia de cei din jurul lui şi nu numai. Astfel, se poate vorbi de rolul determinant al formării, stimulării şi compensării limbajului în ceea ce-i priveşte pe copiii/elevii cu deficienţe grave, profunde sau asociate.

Rolul determinant al acestei discipline este că vine în sprijinul formării copilului care întâmpină dificultăţi în realizarea actului vorbirii, perfecţionării şi dezvoltării comunicării, dezvoltării proceselor de cunoaştere şi a auzului fonematic.

În însuşirea, învăţarea limbajului şi recurgerea la oralitate a copilului cu deficienţe grave, profunde sau asociate, pot apărea, o sferă largă de dificultăţi de învăţare, consecinţe ale deficienţelor, cum ar fi: precaritatea limbajului, comunicare săracă, crispare, dificultăţi gramaticale în general, deficienţe de evocare, redare, relatări şi unele tulburări sub aspectul fonetic, articular, ritm, fluenţă.

În programa propusă au fost introduse teme şi activităţi accesibile care vor stimula acele laturi şi componente valide ale proceselor psihice ale copiilor. Ea oferă posibilitatea cadrului didactic să respecte ritmul copilului şi să aleagă activităţile accesibile în funcţie de potenţialul acestuia.

OBIECTIVE CADRU

1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajelor 2. Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare nonverbală 3. Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare verbală 4. Dezvoltarea capacităţii de comunicare, ca mijloc de relaţionare

NIVELUL IV

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajelor

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
1.1. concentrarea atenţiei pentru a asculta mesaje	- exerciţii de dezvoltare auzului; - exerciţii de ascultare a mesajelor transmise de persoane diferite; - povestiri; - jocuri de rol.
1.2. receptarea clară a mesajelor	- exerciţii de dezvoltare a acuităţii auditive; - exerciţii de înţelegere a mesajului şi a comenzii verbale; - povestiri; - conversaţii tematice; - jocuri didactice.
1.3. distingerea cuvintelor şi a sensului lor într-o propoziţie dată	- exerciţii de identificare şi delimitare a cuvintelor dintr-o propoziţie; - jocuri didactice.

2. Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare nonverbală

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
2.1. însuşirea unor procedee figurative (semne, gesturi etc.)	- exerciţii de imitare a unor gesturi, semne; - exerciţii de stabilire a ritmului; - exerciţii de exprimare gestuală a unor comenzi verbale; - jocuri de imitaţie şi tematice.
2.2. operarea cu limbajul gestual, mimico - gestual	- exerciţii de imitaţie; - exerciţii de relaţionare în grup; - jocuri de rol.
2.3. operarea cu limbajul grafico - pictural	- desen liber; - dactilopictură; - modelaj.
2.4. dezvoltarea comunicării nonverbale	- imitaţii; - joc de rol; - exerciţii de dialog nonverbal; - formulări de întrebări şi răspunsuri, prin limbaj figurativ.

3. Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare verbală

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
3.1. pronunţarea clară şi corectă a sunetelor, silabelor şi a cuvintelor	- exerciţii de gimnastică facială, linguală, mandibulară; - exerciţii pentru dezvoltarea auzului fonematic; - exerciţii de respiraţie; - exerciţii de formare şi educare a ritmului vorbirii; - exerciţii de pronunţare corectă a sunetelor; - exerciţii de diferenţiere a vocalelor şi consoanelor; - onomatopee; - jocuri didactice.
3.2. despărţirea cuvintelor în silabe	- exerciţii de despărţire a cuvintelor în silabe; - exerciţii de compunere a cuvintelor din silabe date; - jocuri didactice.
3.3. comunicarea prin enunţuri scurte cu sens (două, trei cuvinte)	- exerciţii de formulare de propoziţii prin imitaţie; - formulări de răspunsuri la întrebări; - exerciţii de denumire a părţilor componente ale corpului omenesc; - jocuri didactice.
3.4. identificarea şi denumirea corectă a obiectelor din mediul ambiant	- exerciţii de identificare şi denumire a fiinţelor, obiectelor concrete; - exerciţii de identificare şi denumire a fiinţelor, obiectelor, după imagini; - jocuri didactice.

4. Dezvoltarea capacităţii de comunicare, ca mijloc de relaţionare

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
4.1. valorificarea propriilor achiziţii de vocabular	- exerciţii de identificare şi denumire a obiectelor din mediul ambiant; - jocuri didactice.
4.2. îmbogăţirea vocabularului cu cuvinte noi	- exerciţii de observare directă; - exerciţii de imitaţie; - jocuri de rol; - jocuri didactice.
4.3. manifestarea interesului pentru comunicare cu cei din jur	- exerciţii de imitaţie; - exerciţii de vorbire dialogată; - jocuri de rol.

NIVELUL V

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajelor

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
1.1. receptarea corectă a semnificaţiei mesajului	- exerciţii de analiză secvenţială a conţinutului mesajului; - formulări corecte de răspunsuri la întrebări; - exerciţii de stimulare a vorbirii dialogate; - exerciţii de sesizare a esenţei mesajului pe baza achiziţiilor anterioare; - jocuri de rol; - jocuri didactice.
1.2. confirmarea prin replici adecvate a înţelegerii mesajului	- exerciţii de vorbire dialogată; - conversaţii pe o temă dată; - jocuri de rol; - dramatizări; - jocuri didactice.
1.3. sesizarea semnificaţiei unui cuvânt nou din contextul mesajului	- exerciţii de înlocuire a cuvântului nou prin sinonime, cu ajutorul imaginilor sau a unor obiecte concrete; - exerciţii de înlocuire a cuvântului nou prin sinonime, fără sprijin; - exerciţii de formulare de propoziţii cu noile cuvinte; - jocuri didactice.
1.4. distingerea sunetelor şi a silabelor din cuvinte	- exerciţii de despărţire a unor cuvinte în silabe; - exerciţii de identificare a sunetelor din silabe; - exerciţii de stabilire a locului sunetelor în silabe şi în cuvinte; - exerciţii de identificare a vocalelor şi a consoanelor învăţate; - jocuri didactice.

2. Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare nonverbală

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
2.1. asocierea comenzii verbale cu imaginea sau obiectul desemnat	- jocuri cu imagini; - jocuri de asocieri: obiect - imagine, imagine - obiect, obiect - imagine - cuvânt; - jocuri didactice.
2.2. însuşirea unor modele de exprimare non verbală (mimică, gesturi) pentru comunicarea unor stări sufleteşti	- exerciţii de pantomimă; - dramatizări; - simulări; - jocuri de rol; - jocuri cu marionete; - jocuri didactice.
2.3. înţelegerea şi semnalizarea prin mijloace nonverbale (gesturi, mimică, pantomimică) a unui mesaj transmis	- exerciţii de pantomimă; - dramatizări; - simulări; - dialog pe o temă dată; - jocuri de rol; - jocuri didactice.

3. Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare verbală

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
3.1. pronunţarea clară şi corectă a unor cuvinte şi propoziţii simple	- exerciţii de pronunţare corectă a sunetelor; - exerciţii de pronunţare corectă a silabelor; - exerciţii de pronunţare corectă a cuvintelor; - jocuri de cuvinte; - exerciţii de reglare a vitezei proprii de vorbire; - exerciţii de comunicare orală; - exerciţii de ordonare a cuvintelor în propoziţii; - exerciţii de recitare a unor poezii; - jocuri didactice.
3.2. formularea de enunţuri corecte	- exerciţii de formulare de propoziţii pe bază de imagini; - formulări de întrebări şi răspunsuri; - descrierea obiectelor din mediul ambiant; - povestirea unor fapte, întâmplări personale; - repovestirea unor texte audiate, cu ajutor sau fără ajutor; - jocuri didactice.
3.3. citirea de cuvinte, propoziţii	- exerciţii de corelare a sunetului cu semnul grafic; - exerciţii de citire a unor cuvinte, propoziţii; - jocuri didactice.

4. Dezvoltarea capacităţii de comunicare, ca mijloc de relaţionare

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
4.1. utilizarea în comunicare a cuvintelor ce denumesc: acţiuni, culori, forme, mărimi, relaţii spaţiale, formule de politeţe etc.	- exerciţii de: grupări, ordonări, clasificări etc; - exerciţii de exprimare în contexte situaţionale; - formulări de răspunsuri la întrebări; - povestiri, repovestiri; - jocuri de rol; - jocuri didactice.
4.2. îmbogăţirea vocabularului	- exerciţii de intuire a imaginilor din basme, fabule, legende; - audiţii de basme, povestiri, fabule, legende; - jocuri de rol; - jocuri didactice.
4.3. manifestarea interesului faţă de interlocutor în comunicare	- exerciţii de stimulare a vorbirii dialogate; - exerciţii de comunicare în grup; - jocuri de rol.
4.4. respectarea intonaţiei, accentului, ritmului şi a pauzelor în vorbire	- exerciţii de intonaţie; - exerciţii de ritm (pronunţie asociată cu bătăi din palme); - exerciţii de recitare de poezii; - dramatizări.

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

(niv. IV-V)

Comunicarea nonverbală

● Relaţionarea pe bază de procedee figurative (gest, mimică, pantonimă)

Comunicarea verbală

● Sunet, silabă, cuvânt, propoziţie, text - pronunţarea sunetelor, silabelor, cuvintelor, propoziţiilor; despărţire în silabe; formulare de propoziţii; identificarea obiectelor din mediul ambiant; identificarea şi denumirea părţilor componente ale corpului omenesc, identificarea mărimii, formei, culorii, relaţiilor spaţiale etc.

● Vorbire dialogată, formule de adresare, comunicare expresivă, relaţionare în grup

Aria tematică

● Şcoala - clasa

● Familia - familia mea

● Corpul omenesc

● Obiecte de igienă personală

● Obiecte de vestimentaţie

● Zilele săptămânii

● Lunile anului

● Anotimpurile

● Formă, culoare, mărime, relaţii spaţiale, relaţii temporale

● Mijloacele de transport

● Formule de adresare (politeţe)

● Fructe

● Legume

● Animale, păsări

● Reguli de circulaţie

● Timpul/vremea

● Localitatea

● Judeţul

● Ţara

LISTA CU MEMBRII COMISIEI

care au definitivat forma revizuită a curriculum-ului la disciplina

Formarea, stimularea şi compensarea limbajului

Nivelele IV - V

(Cls. I - VI)

Alternativa Educaţională de Pedagogie Curativă

NUMELE ŞI PRENUMELE	INSTITUŢIA/UNITATEA ŞCOLARĂ
Mircea Vlad - prof. psihopedagog	Şcoala pentru Surzi nr. 1, Bucureşti
Elisabeta Putere - consilier psiholog	Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Letiţia Trif - lector univ. dr.	Universitatea "1 Decembrie" Alba-Iulia
Lucian Mozer - director	Şcoala Specială Nr. 7, sector 1, Bucureşti
Livia Vlad - prof. psihopedagog	Federaţia de Pedagogie Curativă din România
Anca Perţa - prof. psihopedagog	Centrul de Pedagogie Curativă Simeria
Iolanda Stănică - educator	Centrul de Pedagogie Curativă Simeria
Camelia Voica - educator	Centrul de Pedagogie Curativă Simeria

Anexa 3

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ

"CITIRE - SCRIERE - COMUNICARE"

Nivelele IV - VI

(Cls. I - X)

Învăţământ special

Bucureşti, 2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Prin comunicare, omul se deosebeşte net de toate celelalte fiinţe. Ea este mijlocul cel mai important de înţelegere între noi şi serveşte în şcoală la schimbul dintre cadre didactice şi copii/elevi. Însă este vorba de mult mai mult. În cazul cultivării ei corespunzătoare, devine un mijloc de formare determinant pentru evoluţia copilului. În acest scop ea trebuie înţeleasă şi modelată artistic.

Noul curriculum a dezvoltat un nou concept cu privire la disciplina citire - scriere - comunicare. Acesta a luat naştere din analiza modului în care interacţionează două forţe polare, cu legităţi specifice: receptarea mesajului oral/scris şi formele convenţionale de exprimare orală/scrisă. Din interacţiunea acestora ia naştere capacitatea de comunicare, ce se concretizează la nivelul individului în posibilitatea de exprimare a gândurilor, stărilor, sentimentelor şi opiniilor proprii.

Astfel, obiectivul central al studiului disciplinei este dezvoltarea competenţelor cheie de comunicare, orală şi scrisă a copiilor/elevilor, precum şi familiarizarea acestora cu unele texte literare şi nonliterare, semnificative din punctul de vedere al vârstei. Copilul va deveni capabil să înţeleagă lumea din jurul său, să comunice şi să interacţioneze cu semenii, exprimându-şi gânduri, stări, sentimente, opinii etc., să fie sensibil la frumosul din natură şi la cel creat de om, să se integreze şcolar şi profesional, să-şi utilizeze în mod eficient şi creativ capacităţile proprii pentru rezolvarea unor probleme concrete în viaţa de zi cu zi.

Caracterul de interdisciplinaritate se reflectă în mod deosebit în predarea citirii - scrierii - comunicării, care devine un suport fundamental pentru dobândirea de cunoştinţe şi formarea deprinderilor. Conţinuturile propuse spre abordare cuprind elemente specifice educaţiei plastice, muzicale, istoriei, geografiei, ştiinţelor naturii, iar ea se regăseşte pe rând în fiecare dintre acestea.

OBIECTIVE CADRU

1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral 2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală 3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris (citirea/lectura) 4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă

NIVELUL IV

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
1.1. distingerea semnalelor sonore, din mediul apropiat	- exerciţii de recunoaştere a semnalelor sonore produse de diferite surse; - exerciţii de recunoaştere a direcţiei sunetului sau zgomotului produs de diferite surse sonore; - jocuri de identificare a vocilor colegilor din clasă; - exerciţii de recunoaştere a onomatopeelor.
1.2. sesizarea înţelesului unor mesaje scurte în legătură cu viaţa cotidiană şi în mediul apropiat	- exerciţii de ascultare a unor mesaje; - jocuri de rol utilizând dialogul.
1.3. utilizarea elementelor de comunicare nonverbală (mimico-gestuală) pentru a denumi obiecte, acţiuni	- exerciţii de pantomimă; - jocuri cu marionete; - jocuri de rol.
1.4. orientarea atenţiei pentru a asculta mesaje formulate de diferite persoane	- exerciţii de ascultare a unui dialog; - jocuri de rol.

2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
2.1. dezvoltarea capacităţii fono - articulatorii	- exerciţii pentru dezvoltarea aparatului fono-articulator; - exerciţii - jocuri cu onomatopee; - jocuri cu silabe duble (ga-ga, ta-ta, ma-ma etc.); - jocuri didactice.
2.2. pronunţarea corectă şi clară a sunetelor, silabelor şi a cuvintelor	- exerciţii de pronunţare corectă a sunetelor şi silabelor; - exerciţii de pronunţare corectă a cuvintelor; - jocuri didactice.
2.3. denumirea unor acţiuni, obiecte, fiinţe	- exerciţii de verbalizare a unor acţiuni proprii sau ale altcuiva; - exerciţii de denumire a unor obiecte, fiinţe din mediul familiar; - exerciţii de denumire a obiectelor din imagini; - jocuri didactice.
2.4. utilizarea corectă a cuvintelor în comunicare prin enunţuri simple	- exerciţii de construire a unor enunţuri proprii, cu ajutor; - jocuri didactice.
2.5. adaptarea vorbirii în funcţie de partenerul de dialog	- exerciţii de comunicare orală; - exerciţii de utilizare a unor formule de adresare, de iniţiere, de menţinere şi de închidere a unui dialog; - jocuri de rol.

3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris (citirea/lectura)

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
3.1. recunoaşterea elementelor grafice	- exerciţii de asociere a sunetului cu litera, prin desenul din poveste; - exerciţii de recunoaştere a vocalelor apoi a consoanelor, în ordinea învăţării lor; - exerciţii de citire a elementelor grafice (literele mari şi mici de tipar).
3.2. asocierea formei grafice a cuvântului cu sensul acestuia	- exerciţii de exprimare a înţelesului unor cuvinte; - exerciţii de construire a unor enunţuri cu anumite cuvinte date.
3.3. sesizarea legăturii dintre cuvinte şi imaginile care îl însoţesc	- exerciţii de realizare a corespondenţei dintre cuvânt şi imagine; - exerciţii de sesizare a semnificaţiei textului cu ajutorul imaginilor.
3.4. citirea unor silabe, cuvinte, propoziţii simple	- exerciţii de citire a silabelor; - exerciţii de citire a cuvintelor; - exerciţii de citire a unor propoziţii simple.
3.5. citirea unui text simplu	- exerciţii de citire a unui text simplu.

4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
4.1. adoptarea unei poziţii corecte la scris	- exerciţii - joc pentru însuşirea poziţiei corecte în bancă.
4.2. mânuirea corectă a instrumentelor de lucru	- exerciţii de mânuire corectă a instrumentelor de lucru (creioane cerate, caiete cu foi veline etc.).
4.3. redarea prin desen a unor forme elementare, după model dat	- exerciţii de folosire a pensulei şi a creioanelor colorate pentru realizarea, prin imitare, a unei linii verticale, orizontale etc.
4.4. asocierea sunetului cu forma grafică a literei	- poveste şi desen pentru introducerea vocalelor şi a consoanelor.
4.5. scrierea corectă a literelor mari şi mici de tipar	- exerciţii pregătitoare scrisului; - exerciţii de scriere corectă a literelor mari şi mici de tipar.
4.6. scrierea corectă a unor silabe, cuvinte şi propoziţii simple	- exerciţii de scriere a unor silabe, cuvinte şi propoziţii simple; - exerciţii de copiere şi de transcriere a unor silabe, cuvinte şi propoziţii simple; - dictări.

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

1. Formarea capacităţii de citire/lectură

● Caietul elevului. Desene. Organizarea paginii

● Literele mari şi mici de tipar

● Alfabetul - vocale şi consoane

● Citirea silabelor, cuvintelor, propoziţiilor simple

2. Formarea capacităţii de comunicare

Comunicarea orală

● Poezii având ca temă anotimpurile, sărbătorile anului, natura şi fenomenele sale, părţile corpului etc.

● Cuvântul. Propoziţia. Dialogul

● Basme şi fabule din literatura română şi universală (Petre Ispirescu - "Basme", Fraţii Grimm "Basme", Grigore Alexandrescu - "Fabule", Jean de la Fontaine - "Fabule" etc.)

● Poveşti create de către cadrul didactic pentru introducerea literelor

Comunicarea scrisă

● Literele mari şi mici de tipar

● Silabe. Cuvinte. Propoziţii simple. Aşezarea corectă în pagină (respectarea spaţiului dintre cuvinte)

3. Elemente de construcţie a comunicării

● Sunetele limbii române. Articularea vocalelor şi consoanelor

● Silaba. Cuvântul. Propoziţia

NIVELUL V

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
1.1. sesizarea succesiunii logice a secvenţelor dintr-un mesaj oral	- formulări de întrebări şi răspunsuri; - jocuri didactice.
1.2. dezvoltarea capacităţii de a opera corect cu cuvintele în diferite situaţii	- exerciţii pentru stimularea comunicării dialogate; - exerciţii de structurare a vocabularului prin jocuri; - jocuri de rol; - jocuri cu marionete.
1.3. sesizarea cuvintelor necunoscute dintr-un context dat	- exerciţii de identificare a cuvintelor cunoscute şi a celor necunoscute dintr-un context dat; - exerciţii de determinare a sensului unor cuvinte într-un context dat; - exerciţii de alcătuire de enunţuri cu noile cuvinte.
1.4. manifestarea atenţiei şi interesului faţă de partenerul de dialog	- activităţi de grup pe teme diferite; - exerciţii de dialog; - jocuri de rol.
1.5. receptarea conştientă a unor mesaje simple	- formulări de răspunsuri corecte la întrebări.

2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
2.1. redarea orală a aspectelor semnificative dintr-un mesaj	- exerciţii de identificare a elementelor semnificative dintr-un mesaj; - exerciţii de diferenţiere a unor elemente esenţiale sau de detaliu; - exerciţii de povestire după imagini.
2.2. pronunţarea clară şi corectă a unui mesaj	- exerciţii de dicţie; - exerciţii de pronunţare clară şi articulare corectă a unor cuvinte; - exerciţii de corectare a pronunţiei regionale; - exerciţii de reglare a volumului şi a vitezei proprii de a vorbi.
2.3. utilizarea corectă a cuvintelor în comunicare	- exerciţii de formulare a unor enunţuri, cu sau fără ajutor intuitiv; - exerciţii de construire a unor enunţuri dezvoltate, pe baza unor cuvinte date; - exerciţii de ordonare a cuvintelor în propoziţii.
2.4. manifestarea independenţei în comunicare	- exerciţii de exprimare a propriilor trăiri; - jocuri de rol.

3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris (citirea/lectura)

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
3.1. citirea corectă a literelor mari şi mici de tipar şi de mână	- exerciţii de recunoaştere a literelor mari şi mici de tipar şi de mână dintr-un cuvânt; - exerciţii de citire.
3.2. citirea corectă a silabelor, cuvintelor şi a propoziţiilor simple	- exerciţii de citire corectă a silabelor, cuvintelor, propoziţiilor simple.
3.3. sesizarea semnificaţiei cuvintelor în funcţie de un context dat	- jocuri didactice de utilizare a categoriilor semantice: sinonime, omonime, antonime etc., fără menţionarea terminologiei lexicale.
3.4. sesizarea semnificaţiei comunicării, prin propoziţii simple sau dezvoltate	- exerciţii de sesizare a semnificaţiei textului cu ajutorul imaginilor sau prin citirea acestuia; - exerciţii de recunoaştere şi de prezentare sumară a însuşirilor fizice şi sufleteşti ale personajelor dintr-un text.

4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
4.1. formarea deprinderii de scriere corectă a semnelor grafice	- exerciţii de scriere a elementelor grafice (literele mari şi mici de tipar şi de mână); - exerciţii de desenare, colorare, haşurare a acestora.
4.2. scrierea corectă a silabelor, cuvintelor, propoziţiilor simple şi dezvoltate, a unor texte scurte	- exerciţii de scriere corectă (copiere sau transcriere); - dictări; - exerciţii de îmbinare a cuvintelor în propoziţii.
4.3. formularea, în scris, de propoziţii cu ajutorul cuvintelor date şi a expresiilor de sprijin	- exerciţii de formulare a unor enunţuri, în scris; - exerciţii de descriere a unor obiecte, fiinţe, fenomene, acţiuni, stări sufleteşti.
4.4. valorificarea în texte proprii a unui vocabular adecvat	- exerciţii de înlocuire a unor cuvinte şi expresii cu echivalentele cerute de context.
4.5. respectarea ortografiei şi punctuaţiei	- exerciţii de folosire corectă a majusculei; - exerciţii de utilizare corectă a semnelor de punctuaţie; - exerciţii de citire şi scriere a literelor care conduc la distorsiuni de nediferenţiere: "p-b", "t-d", "c-g", "fv", "s-z", "s-j"; - exerciţii care conduc la nediscriminare vizuală: "p-b", "m-n", "u-n"; - exerciţii de scriere şi pronunţare corectă a cuvintelor care conţin "m" înaintea lui "b" şi "p"; - exerciţii de scriere cu consoana dublă "nn", "cc"; - exerciţii de scriere a cuvintelor care conţin "îi" sau "iii"; - exerciţii de despărţire a cuvintelor în silabe.

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

1. Formarea capacităţii de citire/lectură

● Caietul elevului. Desene. Organizarea paginii

● Literele mari şi mici de tipar şi de mână

● Alfabetul - vocale şi consoane

● Citirea silabelor, cuvintelor, propoziţiilor simple şi dezvoltate, textelor scurte

2. Formarea capacităţii de comunicare

Comunicarea orală

● Poezii având ca temă anotimpurile, sărbătorile anului, natura şi fenomenele sale, părţile corpului etc.

● Cuvântul. Propoziţia. Dialogul

● Povestiri biblice, legende, povestiri istorice etc. (Alexandru Odobescu - "Povestiri istorice", "Legende populare" etc.)

Comunicarea scrisă

● Literele mari şi mici de tipar şi de mână

● Silabe, cuvinte, propoziţii simple şi dezvoltate. Aşezarea corectă în pagină (respectarea spaţiului dintre cuvinte)

● Ortografia. Scrierea corectă a cuvintelor

● Punctuaţia. Semnele de punctuaţie

3. Elemente de construcţie a comunicării

● Sunetele limbii române. Articularea vocalelor şi consoanelor

● Despărţirea cuvintelor în silabe

● Silaba. Cuvântul. Propoziţia

● Cuvântul - sinonime, antonime, omonime etc.

● Substantivul. Adjectivul. Pronumele. Numeralul. Verbul (exemple, identificare)

NIVELUL VI

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
1.1. creşterea volumului şi structurarea sistemului lexical, formarea unei constelaţii semantice	- exerciţii pentru: acţiunea şi agentul ei, acţiunea şi instrumentul ei, acţiunea şi rezultatul ei, acţiunea şi utilitatea ei, locul acţiunii, obiectul şi materialul din care este făcut întregul şi părţile sale componente şi invers etc.; - exerciţii de structurare a vocabularului prin jocuri; - exerciţii pentru stimularea comunicării dialogate.
1.2. înţelegerea semnificaţiei globale a mesajului ascultat, şi stabilirea legăturii între informaţiile receptate şi cele cunoscute anterior	- exerciţii de sesizare a aspectului esenţial dintr-un mesaj ascultat; - exerciţii de identificare a unor informaţii noi şi de stabilire a legăturilor acestora cu cele achiziţionate anterior.
1.3. sesizarea modificărilor de sens ale unui cuvânt, în contexte diferite	- exerciţii de identificare a cuvintelor cunoscute şi a celor necunoscute dintr-un context dat; - exerciţii de determinare a sensului unor cuvinte într-un context dat; - exerciţii de înlocuire a cuvântului nou prin sinonime.
1.4. manifestarea atenţiei şi a toleranţei faţă de partenerul de dialog	- formulări de răspunsuri corecte la întrebări; - activităţi de grup pe teme diferite; - exerciţii de dialog.

2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
2.1. redarea orală a aspectelor semnificative dintr-un mesaj audiat sau citit	- exerciţii de identificare a elementelor semnificative dintr-un mesaj; - exerciţii de discriminare a unor elemente esenţiale sau de detaliu.
2.2. repovestirea clară, corectă, a conţinuturilor auzite, citite	- exerciţii de povestire cu ajutorul imaginilor; - exerciţii de construire a unui text pe baza unui şir de întrebări.
2.3. exprimarea corectă şi logică folosind un vocabularul însuşit	- exerciţii de reglare a intonaţiei, a tonului şi a vitezei proprii de a vorbi; - exerciţii de formulare de întrebări şi răspunsuri; - exerciţii de repovestire a unor texte audiate sau citite; - exerciţii de povestire a unor fapte, întâmplări personale; - exerciţii de recitare a unor poezii.
2.4. memorarea unor poezii, proverbe, zicători etc.	- exerciţii de memorare a unor poezii, proverbe, zicători etc.
2.5. utilizarea corectă a formelor flexionare ale părţilor de vorbire	- exerciţii de utilizare a genitivului şi a dativului; - exerciţii de identificare şi de utilizare a părţilor de vorbire şi de propoziţie învăţate; - exerciţii de construire de propoziţii simple şi propoziţii dezvoltate; - exerciţii de stabilire a acordurilor gramaticale.
2.6. adaptarea vorbirii la diferitele situaţii de comunicare dialogată	- exerciţii de dialog pe teme cunoscute; - exerciţii de simulare a unor situaţii de comunicare.

3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris (citirea/lectura)

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
3.1. citirea corectă de cuvinte, propoziţii, texte	- exerciţii de citire corectă a cuvintelor, propoziţiilor, a textelor.
3.2. desprinderea unor informaţii de detaliu dintr-un text citit	- exerciţii de citire la prima vedere, în gând şi cu voce tare; - exerciţii de citire explicativă şi selectivă; - exerciţii de înţelegere a mesajului scris; - exerciţii de identificare a personajelor, principale şi secundare, dintr-un text citit.
3.3. identificarea secvenţelor descriptive şi a celor dialogate dintr-un text narativ	- exerciţii de identificare a dialogului prezent într-un text narativ; - exerciţii de identificare a elementelor descrise într-un text narativ; - exerciţii de redare, în scris, a elementelor identificate într-un text; - exerciţii de discutare a textelor citite în funcţie de următorii parametrii: "cine?", "când?", "unde?", "cum?".
3.4. identificarea caracteristicilor fizice şi morale ale personajelor din textele citite	- exerciţii de caracterizare a personajelor; - dramatizări.
3.5. citirea corectă şi expresivă prin respectarea semnelor de punctuaţie a pauzelor logice, a intonaţiilor într-un text	- exerciţii de citire, în ritm propriu, a textului, adaptarea intonaţiei impuse de semnele de punctuaţie.
3.6. sesizarea corectitudinii gramaticale a unui enunţ oral	- exerciţii de sesizare intuitivă a structurilor gramaticale corecte sau incorecte, în fluxul enunţului; - exerciţii de stabilire a acordului gramatical corect a cuvintelor dintr-o propoziţie.

4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
4.1. aşezarea corectă în pagină a cuvintelor, propoziţiilor, textelor scrise	- exerciţii de transcriere corectă a unor cuvinte, propoziţii, texte; - exerciţii de aşezare corectă a textului în pagină; - exerciţii de plasare corectă a alineatelor; - exerciţii de apreciere corectă a spaţiului dintre cuvinte.
4.2. respectarea ortografiei cuvintelor şi punctuaţiei în scrierea enunţurilor, textelor	- exerciţii de copiere a unor cuvinte, propoziţii, texte, cu utilizarea semnelor de punctuaţie, - exerciţii de folosire corectă a majusculei; - exerciţii de percepţie fonică a intonaţiei propoziţiei enunţiative, a propoziţiei interogative şi a propoziţiei exclamative; - dictări.
4.3. formularea în scris a unor propoziţii pe baza unui suport concret sau cu cuvinte date	- exerciţii de alcătuire de enunţuri plecând de la acţiuni, obiecte, imagini; - exerciţii de ordonare corectă a cuvintelor într-o propoziţie; - exerciţii de stabilire a acordurilor gramaticale dintr-o propoziţie.
4.4. redactarea de texte proprii	- exerciţii de redactare a unor mici compuneri cu temă dată sau cu temă la alegere.

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

1. Formarea capacităţii de citire/lectură

● Caietul elevului. Desene. Organizarea paginii

● Cartea - volum (coperta, foaia, pagina, numerotarea paginilor). Aşezarea textului în pagină

● Citirea cuvintelor, propoziţiilor simple şi dezvoltate şi a textelor

● Textul narativ (personaje, povestire orală, caracterizarea personajelor etc.). Textul liric (poezii cu tematică diversă). Textul nonliterar (afişul, invitaţia etc.)

2. Formarea capacităţii de comunicare

Comunicarea orală

● Cuvântul. Propoziţia. Dialogul

● Componentele comunicării dialogate. Mediul prin care este transmisă informaţia

● Formularea mesajului

● Planul simplu de idei. Rezumatul oral

Comunicarea scrisă

● Procesul scrierii

● Organizarea textului scris

● Ortografia. Scrierea corectă a cuvintelor

● Punctuaţia. Semnele de punctuaţie

● Scrierea funcţională (scrisoarea, jurnalul)

● Scrierea imaginativă (compuneri libere sau cu temă dată)

3. Elemente de construcţie a comunicării

● Despărţirea în silabe a cuvintelor

● Cuvântul - sinonime, antonime, omonime etc.

● Propoziţia (afirmativă, negativă, exclamativă, interogativă, enunţiativă)

● Substantivul. Genul. Numărul. Funcţia sintactică

● Adjectivul. Acordul adjectivului în gen şi număr cu substantivul pe care îl determină

● Pronumele. Pronumele personal şi de politeţe. Genul. Funcţia sintactică

● Numeralul. Numeralul ordinal şi cardinal. Funcţia sintactică

● Verbul. Timpul. Modul. Persoana. Funcţia sintactică

● Predicatul. Predicatul verbal şi predicatul nominal

● Subiectul. Subiectul simplu şi subiectul multiplu

● Atributul

● Complementul. Complementul de loc, de timp, de mod

SUGESTII METODICE

(niv. IV-VI)

Limba este un proces viu, în permanentă transformare, însă la baza ei stau legităţi general valabile - forme şi structuri stabile - care îşi au originea în vremuri îndepărtate. De aici s-a născut necesitatea expunerii de către cadrul didactic a acelor texte care au valoare artistică şi care stau la baza creaţiei literare actuale.

Astfel, povestirea zilnică a cadrului didactic, în partea de final a orei principale ocupă un spaţiu larg în desfăşurarea activităţilor didactice din cadrul alternativei educaţionale de pedagogie curativă: basme în clasa I, fabule şi legende în clasa a II-a, texte biblice din Vechiul Testament în clasa a III-a, mitologie în clasa a IV-a. Textele povestite sunt apoi repovestite de copii/elevi, care preiau cu uşurinţă elemente de limbaj specifice, astfel încât se realizează atingerea unui obiectiv esenţial - dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral.

De o deosebită importanţă este modul specific în care aceasta aşează înaintea capacităţii de receptare a mesajului scris (citirea), capacitatea de exprimare scrisă. Printr-o asemenea răsturnare de situaţie se urmăreşte, în clasa I, respectarea criteriului după care achiziţiile cognitive devin mai solide dacă sunt susţinute de activitatea proprie a copilului. Se înţelege prin activitate efortul concret pe care individul îl face cu mâinile sale.

În clasa I copiii/elevii sunt conduşi întâi către scriere şi apoi către citire. Ei citesc la început numai ceea ce au scris ei înşişi, după modelul cadrului didactic. Citirea vine de la sine pentru fiecare copil, în ritm propriu. Copiii/elevii sunt activaţi mai uşor în ceea ce priveşte scrisul, care solicită mai puternic motricitatea.

În predarea literelor, se propune o cale accesibilă vârstei copilului de 6-7 ani. Astfel, cadrul didactic porneşte de la o poveste pe care o expune copiilor/elevilor şi pe care apoi o reia în ziua următoare realizând şi un desen sugestiv pentru copii/elevi. În acelaşi timp, copiii/elevii desenează în caietele proprii imaginea din poveste. Din desenul realizat pe tablă şi în caiete se desprinde forma literei, fie din conturul elementelor imaginate, fie din atitudinea personajelor. Accentul se pune în acest fel pe calitatea scrierii şi nu pe cantitate, întrucât copii/elevii sunt îndrumaţi să perceapă formele în relaţie cu simţurile proprii. Cunoştinţele dobândite în acest mod devin mai solide şi au ca bază memoria afectivă.

În clasele I şi a II-a se învaţă literele mari şi mici de tipar, iar în clasele a III-a şi a IV-a se învaţă literele mari şi mici de mână. Cu acestea copilul trebuie să înveţe treptat să scrie ceea ce i se povesteşte şi, mai târziu, să redea în mici descrieri ceea ce a învăţat el despre animale, plante, câmpie, pădure etc.

Folosirea instrumentelor de scris, de la creioane groase de ceară la creioane colorate şi la stilou, reprezintă o cale firească şi necesară de a răspunde cerinţelor de vârstă ale copiilor/elevilor, cărora li se dezvoltă treptat motricitatea muşchilor fini ai mâinii. În acelaşi timp se are în vedere dezvoltarea simţului estetic. Scrierea caligrafică este exersată în aceeaşi măsură ca şi scrierea ortografică, realizându-se astfel dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă.

LISTA CU MEMBRII COMISIEI

care au definitivat forma revizuită a curriculum-ului la disciplina

Citire - scriere - comunicare

Nivelele IV - VI

(Cls. I - X)

Alternativa Educaţională de Pedagogie Curativă

NUMELE ŞI PRENUMELE	INSTITUŢIA/UNITATEA ŞCOLARĂ
Mircea Vlad - prof. psihopedagog	Şcoala pentru Surzi nr. 1, Bucureşti
Elisabeta Putere - consilier psiholog	Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Letiţia Trif - lector univ. dr.	Universitatea "1 Decembrie" Alba-Iulia
Lucian Mozer - director	Şcoala Specială Nr. 7, sector 1, Bucureşti
Livia Vlad - prof. psihopedagog	Federaţia de Pedagogie Curativă din România
Anca Perţa - prof. psihopedagog	Centrul de Pedagogie Curativă Simeria
Iolanda Stănică - educator	Centrul de Pedagogie Curativă Simeria
Camelia Voica - educator	Centrul de Pedagogie Curativă Simeria

Anexa 4

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ

"DESENUL FORMELOR"

Nivelele IV - V

(Cls. I - IV)

Învăţământ special

Bucureşti, 2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Desenul formelor, ca limbaj artistico-plastic îşi propune să realizeze o incursiune în desenarea neobiectuală. Linia nu este un contur, adică nu exprimă limitarea, mai mult sau mai puţin gândită, a unui fenomen din lumea exterioară, ea este o expresie a unui joc interior de forţe, care trezeşte la viaţă. Cu fantezie, cadrul didactic poate varia la nesfârşit motivele şi îndemnurile, astfel încât desenul formelor va deveni o ocupaţie mult îndrăgită de copii.

Prin formele desenate copiii vor trăi calităţile mişcării, formându-se astfel înţelegerea gesturilor oprite în formele exterioare, aflate în lucrurile şi fiinţele naturale, cât şi în obiectele create.

Prin raportarea la linie se educă sentimentul pentru forme şi se dezvoltă îndemânarea manuală, reuşindu-se pregătirea scrisului.

Programa de Desenul formelor răspunde nevoilor elevilor cu deficienţe grave, profunde sau asociate prin faptul că ea constituie un punct de plecare în însuşirea scrisului, dezvoltând, prin temele şi activităţile propuse, coordonarea oculo-motorie, percepţia vizuală, orientarea spaţială, capacitatea de concentrare, perfecţionând simetria, echilibrul şi armonia.

OBIECTIVE CADRU

1. Dezvoltarea structurilor şi conduitelor perceptiv-motrice de organizare şi orientare spaţială 2. Cunoaşterea şi aplicarea formelor plastice specifice 3. Dezvoltarea capacităţii de a comunică utilizând limbajul specific 4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea desenului de forme, în contexte variate

NIVELUL IV

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea structurilor şi conduitelor perceptiv-motrice de organizare şi orientare spaţială

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
1.1. coordonarea mişcărilor corpului şi ale membrelor	- exerciţii de urmărire din mers a unor trasee.
1.2. dezvoltarea şi perfecţionarea funcţionalităţii muşchilor mici ai mâinii	- exerciţii de gimnastică generală pentru cunoaşterea şi respectarea poziţiei corecte a corpului; - exerciţii de echilibrare a decalajului, privind utilizarea ambelor mâini; - exerciţii grafice libere cu degetul pe bancă, pe tablă, pe nisip, în aer.
1.3. sesizarea direcţiei şi a distanţei obiectelor	- exerciţii de orientare spaţială.
1.4. familiarizarea cu poziţia corectă în bancă în timpul activităţilor	- exerciţii de poziţionare corectă în bancă în timpul activităţii.

2. Cunoaşterea şi aplicarea formelor plastice specifice

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
2.1. realizarea formelor plastice prin mişcare corporală	- exerciţii de exprimare corporală individuală şi de grup: mers de-a lungul unei forme, desenarea ei în aer etc.
2.2. realizarea prin desen, cu mâna liberă, a unor forme plane simple	- exerciţii de reprezentare după model dat, a unor linii drepte verticale, orizontale, oblice, curbe, frânte.
2.3. realizarea prin desen, cu mâna liberă, a unor forme plane complexe	- exerciţii de reprezentare după model dat, a unor unghiuri, forme stelare, triunghiuri, pătrate şi alte forme geometrice regulate; - exerciţii de reprezentare a unor curbe concave sau convexe, cercuri, elipse, spirale, lemniscate etc.
2.4. completarea unui desen de simetrie stânga-dreapta/sus-jos	- exerciţii de completare a formelor date, prin simetrie verticală, cu axă desenată.
2.5. reprezentarea prin desen, cu mâna liberă, forme legate, de desen dinamic	- exerciţii de realizare a unor forme dinamice, de linii continue sau întrerupte, ca pregătire pentru activitatea de scriere.

3. Dezvoltarea capacităţii de a comunică utilizând limbajul specific

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
3.1. folosirea termenilor potriviţi pentru a descrie formele realizate	- exerciţii de descriere a formelor realizate, după model dat, prin limbaj obişnuit.
3.2. sesizarea asemănărilor şi a deosebirilor dintre diverse forme studiate	- exerciţii de comparare a diferitelor forme; - jocuri didactice.

4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea desenului de forme, în contexte variate

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
4.1. educarea atenţiei prin realizarea formelor propuse	- exerciţii de utilizare a culorilor şi combinaţiilor de culori.
4.2. aplicarea în alte lucrări a formelor studiate sau combinaţii ale lor	- exerciţii de utilizare în caietele altor discipline a formelor studiate.

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

● Linii drepte verticale, orizontale, oblice, curbe, frânte

● Unghiuri, forme stelare, triunghiuri, pătrate şi alte forme geometrice regulate

● Linii curbe concave, convexe, cercuri, elipse, spirale, lemniscate

● Forme reflectate faţă de o axă centrală verticală, constând din linii drepte, curbe, frânte

● Forme reflectate faţă de o axă orizontală, constând din linii drepte, curbe, frânte

● Transformarea desenului propus prin inversarea formelor rotunde în forme colţuroase şi invers

● Forme dinamice de linii continue sau întrerupte, ca pregătire pentru activitatea de scriere

SUGESTII METODICE

Dezvoltarea structurilor şi conduitelor perceptiv-motrice de organizare şi orientare spaţială fac obiectul primelor activităţi din cadrul disciplinei desenul formelor, având în vedere specificul deficienţei elevilor.

Se continuă, apoi cu liniile drepte şi curbe care constituie punctul de pornire în realizarea desenelor ulterioare. Lucrul la aceste forme începe prin descoperirea lor prin activităţi ca: mersul de-a lungul unei linii, desenarea în aer, pe bancă etc. Observarea diferenţelor caracteristice dintre liniile drepte şi cele curbe va fi realizată cu întreg trupul mai întâi, apoi prin desen.

Realizarea de forme simple, apoi mai complexe, cum ar fi: forme stelare, elipse, spirale, lemniscate etc., exerciţiile de simetrie şi de transformare a desenelor vor însemna parcursul de studiu în ciclul primar (nivelul IV).

De asemenea, formele dinamice de linii continue sau întrerupte constituie o etapă pregătitoare pentru activitatea de scriere a literelor.

În cadrul orelor de desenul formelor se va avea în vedere întotdeauna elementul de culoare, care subliniază caracteristica modelului ales, dar va fi, în acelaşi timp, un mijloc de lucru al cadrului didactic cu personalitatea copilului.

NIVELUL V

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea structurilor şi conduitelor perceptiv-motrice de organizare şi orientare spaţială

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
1.1. aprecierea mărimii, formei şi culorii obiectelor	- exerciţii de discriminare vizuală şi tactilă, cu verbalizarea însuşirilor obiectelor; - exerciţii de asociere a formelor din spaţiul natural cu spaţii plastice.
1.2. aprecierea direcţiei, poziţiei şi a distanţei dintre obiecte	- activităţi grafice de trasare liberă a liniilor în diferite poziţii şi direcţii; - exerciţii de orientare spaţială - cu verbalizarea poziţiei, distanţei obiectelor.
1.3. orientarea în spaţiul grafic	- exerciţii de orientare în spaţiul grafic.

2. Cunoaşterea şi aplicarea formelor plastice specifice

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
2.1. completarea unui desen de simetrie faţă de axă orizontală sau verticală	- exerciţii de completare a formelor date, prin simetrie verticală sau orizontală.
2.2. reprezentarea prin desen a unor forme care conduc în interior sau în exterior	- exerciţii de reprezentare, după model dat, a unor forme care conduc în interior sau în exterior.
2.3. realizarea de forme complexe pe baza elementelor de simetrie studiate	- exerciţii de desenare a unor forme simetrice complexe şi modele ritmice (simetrie centrală).
2.4. reprezentarea prin desen a unor noduri simple	- exerciţii de reprezentare prin desen a unor noduri simple.

3. Dezvoltarea capacităţii de a comunică utilizând limbajul specific

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
3.1. descrierea formelor realizate, prin termeni specifici	- exerciţii de descriere a formelor realizate.
3.2. compararea formelor studiate	- exerciţii de comparare a diferitelor forme; - jocuri didactice.

4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea desenului de forme, în contexte variate

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
4.1. educarea atenţiei prin realizarea formelor propuse	- exerciţii de utilizare a diferitelor culori şi combinaţii de culori.
4.2. aplicarea în alte lucrări a formelor studiate sau combinaţii ale lor	- exerciţii de aplicare, în caietele altor discipline, a ilustraţiilor sau a ornamentelor folosind elemente sau forme studiate.
4.3. descoperirea în ornamentele obiectelor sau ale clădirilor a modelelor din benzi împletite	- exerciţii de observare a obiectelor şi a clădirilor pentru descoperirea de ornamente din benzi împletite; - exerciţii de desenare a formelor observate.

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

● Forme reflectate faţă de o axă centrală verticală sau orizontală

● Simetria centrală faţă de două axe

● Exerciţii de completare pentru echilibrarea formei

● Forme care conduc în interior sau în exterior

● Forme complexe realizate pe baza elementelor de simetrie studiate

● Spirala formată din linie curbă şi linie dreaptă

● Desenarea unor noduri simple

SUGESTII METODICE

Desenul formelor realizat la ciclul secundar (nivelul V, cls. III-IV) va aprofunda temele de la ciclul primar. Formele vor fi realizate într-un mod mai complex, continuând cu mărirea numărului de axe, pentru a se aprofunda capacitatea de percepere şi de concentrare.

Exerciţiile de completare pentru echilibrarea formei, formele care conduc în interior sau în exterior sunt potrivite pentru cultivarea capacităţii de imaginare a interiorului/exteriorului unei forme, precum şi pentru concepţia echilibrului şi coerenţei formelor.

Un element nou introdus va fi nodul simplu. Desenarea lui va fi făcută cu multă atenţie, fiind un element cu un grad mai mare de complexitate.

Modelele dezvoltate în cadrul orelor de desenul formelor vor putea fi utilizate atât pentru ilustrarea diferitelor caiete sau lucrări, cât şi pentru aplicarea la orele de abilitare manuală şi nu numai.

De asemenea, se va avea în vedere întotdeauna elementul de culoare, care subliniază caracteristica modelului ales, dar va fi, în acelaşi timp, un mijloc de lucru al cadrului didactic cu personalitatea copilului. Culoarea şi forma se vor putea astfel completa reciproc, acordându-se, în acelaşi timp, cu armonizarea interioară.

LISTA CU MEMBRII COMISIEI

care au definitivat forma revizuită a curriculum-ului

la disciplina Desenul formelor

Nivelele IV - V

(Cls. I - IV)

Alternativa Educaţională de Pedagogie Curativă

*Font 8*

NUMELE ŞI PRENUMELE	INSTITUŢIA/UNITATEA ŞCOLARĂ
Mircea Vlad - prof. psihopedagog	Şcoala pentru Surzi nr. 1, Bucureşti
Elisabeta Putere - consilier psiholog	Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Letiţia Trif - lector univ. dr.	Universitatea "1 Decembrie" Alba-Iulia
Lucian Mozer - director	Şcoala Specială Nr. 7, sector 1, Bucureşti
Livia Vlad - prof. psihopedagog	Federaţia de Pedagogie Curativă din România
Anca Perţa - prof. psihopedagog	Centrul de Pedagogie Curativă Simeria
Georgeta Simion - educator	Centrul de Pedagogie Curativă Simeria

Anexa 5

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ

"EDUCAŢIE SENZORIALĂ, MOTORIE ŞI PSIHOMOTORIE"

Nivelele IV - V

(Cls. I - V)

Învăţământ special

Bucureşti, 2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Programa propusă a fost concepută ţinându-se cont de particularităţile elevilor cu deficienţe grave, profunde sau asociate.

Psihomotricitatea este considerată ca o funcţie complexă, o aptitudine care integrează atât aspecte ale activităţii motorii, cât şi manifestări ale funcţiilor perceptive.

Activitatea motorie a elevilor cu deficienţă gravă, profundă sau asociată se constituie în raport de nivelul de maturizare şi structurare a sistemului nervos şi de nivelul de dezvoltare fizică.

Conduitele psihomotorii ale fiecărui individ evoluează în funcţie de înzestrarea sa aptitudinală, de gradul de dezvoltare fizică şi intelectuală şi de influenţele educative.

Educaţia senzorială, motorie şi psihomotorie, integrată în procesul educaţional, constituie un mijloc de valorizare personală, ameliorând comportamentul şi activitatea de învăţare.

Considerăm că în programa propusă au fost introduse teme şi activităţi accesibile care să ofere posibilitatea cadrului didactic de a respecta ritmul copilului cu deficienţe grave, profunde sau asociate şi de a alege activităţile în funcţie de potenţialul acestuia.

OBIECTIVE CADRU

1. Formarea şi dezvoltarea motricităţii generale şi a coordonării mişcărilor 2. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de organizare a schemei corporale 3. Formarea şi dezvoltarea structurii perceptiv-motrice de culoare, mărime şi formă 4. Formarea şi dezvoltarea structurii perceptiv-motrice spaţiale 5. Formarea şi dezvoltarea structurii perceptiv-motrice temporale

NIVELUL IV

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Formarea şi dezvoltarea motricităţii generale şi a coordonării mişcărilor

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
1.1. formarea şi dezvoltarea mişcărilor fundamentale	Exerciţii pentru: - formarea gestului rectiliniu ("Fierăstrăul şi rindeaua", "Drumul şoricelului"); - formarea gestului rotativ ("Mosorelul, ghemul şi şurubul"); - formarea gestului polimorf (gimnastică, dans).
1.2. formarea şi dezvoltarea capacităţilor fizice	- exerciţii pentru educarea echilibrului static ("Jocul statuilor", "Soldaţii"); - exerciţii pentru educarea echilibrului dinamic; - exerciţii de mers pe vârfuri, pe călcâie; - exerciţii de trecere peste obstacole, sărituri; - exerciţii de urcare şi coborâre a scărilor; - exerciţii de alergare, jocuri cu mingea; - exerciţii de manipulare a obiectelor (pe bază de imitaţie sau comandă verbală).
1.3. dezvoltarea respiraţiei nonverbale şi verbale	- exerciţii pentru dezvoltarea capacităţii respiratorii (suflarea în instrumente muzicale, suflarea lumânării etc); - exerciţii de inspir-expir; - exerciţii pentru formarea unei respiraţii corecte costodiafragmale.
1.4. formarea şi dezvoltarea motricităţii fine manuale	- exerciţii de prehensiune; - exerciţii de îndoire, rupere, decupare; - exerciţii de trasare a unor linii curbe, frânte, trasarea unor linii de la un punct la altul etc.

2. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de organizare a schemei corporale

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
2.1. identificarea şi însuşirea elementelor corpului uman	Exerciţii pentru: - recunoaşterea segmentelor propriului corp; - identificarea părţilor propriului corp, cât şi a altei persoane; - asamblarea părţilor unei păpuşi; - identificarea obiectelor de îmbrăcăminte proprii fiecărui segment corporal; - reprezentarea grafică, în formă simplă, a corpului uman.
2.2. dezvoltarea lateralităţii	- exerciţii specifice pentru stabilirea mâinii dominante; - exerciţii de executare a unor acţiuni diverse cu mâna dominantă (a bate toba, a arunca zarurile, a cânta la xilofon etc.); - exerciţii pentru diferenţierea părţii drepte-stângi.

3. Formarea şi dezvoltarea structurii perceptiv-motrice de culoare, mărime şi formă

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
3.1. recunoaşterea şi denumirea culorilor	- exerciţii de recunoaştere a culorilor primare şi secundare prin discriminarea jetoanelor colorate; - exerciţii de asociere a culorii cu un anumit obiect (măr-roşu, iarbă-verde, soare-galben etc.).
3.2. diferenţierea şi denumirea obiectelor mari şi mici	- exerciţii de comparare a figurilor mari-mici, din lumea reală sau de pe suport imagistic.
3.3. cunoaşterea şi diferenţierea formelor geometrice	- exerciţii de explorare a obiectelor naturale; - exerciţii de recunoaştere şi denumire a formelor geometrice simple (pătrat, cerc, triunghi, dreptunghi); - exerciţii de identificare a figurilor geometrice prin pipăit sau folosind incastrele.

4. Formarea şi dezvoltarea structurii perceptiv-motrice spaţiale

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
4.1. recunoaşterea diferitelor poziţii spaţiale ale obiectelor	- exerciţii pentru conştientizarea relaţiilor spaţiale dintre copil şi obiecte şi dintre obiecte între ele (în faţă-în spate, la dreapta-la stânga, sus-jos etc.); - exerciţii pentru aprecierea direcţiilor şi poziţiilor spaţiale într-un câmp perceptiv (stânga-dreapta, înainte-înapoi, înăuntru-în afară, sus-jos etc.); - exerciţii de manipulare şi grupare de obiecte, cu localizare spaţială.
4.2. diferenţierea poziţiilor spaţiale ale obiectelor	- exerciţii de sesizare a poziţiilor simetrice; - jocuri de orientare; - jocuri didactice.

5. Formarea şi dezvoltarea structurii perceptiv-motrice temporale

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
5.1. aprecierea duratei intervalelor şi a pauzei	- exerciţii pentru identificarea duratei unui sunet produs de diferite instrumente muzicale.
5.2. sesizarea ordinii şi succesiunii unor acţiuni cotidiene	- exerciţii pentru anticiparea efectului unei acţiuni cunoscute (ex. înţelege că va ieşi la plimbare dacă e îmbrăcat); - exerciţii pentru recunoaşterea în imagini a succesiunii activităţilor zilnice.
5.3. însuşirea noţiunilor: azi, ieri, mâine	- exerciţii zilnice de stabilire a datei, a zilei prezente prin raportare la ziua precedentă şi cea următoare.
5.4. însuşirea în ordine a zilelor săptămânii	- jocuri didactice.
5.5. însuşirea în succesiune cronologică a anotimpurilor	- exerciţii de observare a anotimpului prezent; - exerciţii de recunoaştere pe suport imagistic a succesiunii anotimpurilor; - exerciţii de asociere a anotimpurilor cu evenimentele existente în cadrul acestora.

NIVELUL V

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Formarea şi dezvoltarea motricităţii generale şi a coordonării mişcărilor

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
1.1. formarea şi dezvoltarea mişcărilor fundamentale	Exerciţii pentru: - exersarea mersului cu ţinuta corectă; - exersarea ţinutei corporale corecte în repaus, şezând; - exersarea ţinutei corporale corecte în actul scris-cititului.
1.2. dezvoltarea respiraţiei nonverbale şi verbale	- exerciţii pentru dezvoltarea capacităţii respiratorii; - diferenţierea respiraţiei orale şi nazale; - exersarea respiraţiei corecte costo-diafragmale.
1.3. formarea şi dezvoltarea motricităţii fine manuale	- incastre de obiecte; - exerciţii de rulare a şerveţelului; - exerciţii de înşirare a mărgelelor etc.; - exerciţii de prindere a unui obiect aruncat cu o singură mână etc.

2. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de organizare a schemei corporale

*Font 8*

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

2.1. cunoaşterea schemei corporale, complet şi funcţional

- exerciţii specifice; - exerciţii pentru consolidarea însuşirii segmentelor corpului uman; - exerciţii pentru diferenţierea corectă a părţii dreapta-stânga a corpului uman; - exerciţii pentru sesizarea corectă a poziţiei obiectelor în spaţiu, în raport cu propriul corp; - activităţi practice pentru formarea reprezentării mentale a imaginii corporale, a acţiunii fiecărei părţi a corpului.

3. Formarea şi dezvoltarea structurii perceptiv-motrice de culoare, mărime şi formă

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
3.1. identificarea şi denumirea culorilor	- jocuri de culori; - exerciţii de reactualizare a culorilor; - exerciţii de operare cu conceptul de culoare, folosind culoarea drept criteriu de clasificare.
3.2. diferenţierea şi denumirea obiectelor după criteriul mărimii	- exerciţii pentru diferenţierea obiectelor după mărimea lor: mare-mic, lung-scurt, înalt-scund etc.; - exerciţii pentru observarea şi interpretarea mărimii obiectelor din mediul înconjurător (casă, bloc etc.); - exerciţii pentru compararea mărimii unor imagini ale obiectelor (aşezare a imaginilor în ordinea mărimii).
3.3. diferenţierea şi denumirea formelor geometrice	- exerciţii de asociere simbolică a formelor cu obiectele naturale (minge-rotund, tabla-dreptunghi etc.); - exerciţii pentru stabilirea corespondenţei între forme, folosind incastrele; - exerciţii pentru constituirea formelor din părţile componente.

4. Formarea şi dezvoltarea structurii perceptiv-motrice spaţiale

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
4.1. denumirea poziţiilor, distanţelor şi orientarea obiectelor, prin recunoaşterea lor	- exerciţii de recunoaştere dreapta-stânga, pe şiruri de obiecte; - exerciţii de parcurgere a unui traseu dat prin sala de gimnastică, urmând acelaşi drum ca şi cadrul didactic.
4.2. însuşirea terminologiei care desemnează noţiunile spaţiale	- exerciţii pentru stabilirea asociaţiilor între comenzile verbale şi cele de execuţie sau manipulare a obiectelor; - exerciţii pentru identificarea şi operarea cu noţiunile spaţiale dreapta-stânga, sus-jos, înainte-înapoi, în faţă-în spate, departe-aproape etc.
4.3. identificarea şi discriminarea poziţiei şi a distanţei propriei persoane faţă de obiectele din mediul ambiant	- exerciţii de recunoaştere a poziţiei şi a distanţei obiectelor din clasă faţă de propria persoană.

5. Formarea şi dezvoltarea structurii perceptiv-motrice temporale

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
5.1. dezvoltarea abilităţilor de percepere a ordinii şi a succesiunii evenimentelor	- exerciţii pentru exersarea ordinii activităţii cotidiene; - jocuri de imitare a gesturilor cotidiene (ordinea îmbrăcatului, a aşezării la masă etc.); - exersarea termenilor: întâi, prima dată, a doua oară, apoi, după aceea etc.; - exerciţii de redare a unor povestiri, asociată cu ordonarea imaginilor; - exerciţii de relatare a unor evenimente din experienţa personală şi situarea lor în timp; - exerciţii de sesizare a succesiunii lunilor anului şi a anotimpurilor.
5.2. dezvoltarea abilităţilor de percepere a duratei intervalului	- exerciţii de sesizare a duratei unei acţiuni; - exerciţii de percepţie a unui interval scurt/lung; - exerciţii de cunoaştere a ceasului; - exerciţii de cunoaştere a duratei anotimpurilor prin asocierea cu denumirea lunilor şi a principalelor activităţi din sezonul respectiv; - exerciţii de cunoaştere a datei de naştere.
5.3. însuşirea terminologiei şi operarea cu noţiunile temporale	- exerciţii pentru însuşirea succesivă a terminologiei temporale în corelaţie cu desfăşurarea acţiunilor; - exerciţii de utilizare a noţiunilor temporale în limbajul oral şi scris.

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

(niv. IV-V)

1. Deprinderi motrice de bază

● Mers cu ţinută corectă

● Mers asociat cu respectarea comenzilor de ritm

● Aruncare şi prindere de obiecte

● Alergare cu ritmuri diferite

● Respiraţie corectă costo-diafragmală

● Postura corporală corectă în diferite activităţi

● Motricitate şi dexteritate manuală

2. Schema corporală

● Părţi componente

● Diferenţierea dreapta-stânga a corpului uman

● Poziţia spaţială a obiectelor în raport cu propriul corp

3. Percepţia culorii, mărimii şi formei

● Culorile

● Figurile geometrice simple

● Discriminarea mărimii şi formei obiectelor

● Identificarea caracteristicilor obiectelor

4. Orientarea spaţială

● Poziţia spaţială a obiectelor

● Direcţia

● Dimensiunea

● Poziţia spaţială a obiectelor în raport cu propriul corp şi invers

● Terminologia specifică

5. Orientarea temporală

● Ordinea şi succesiunea evenimentelor curente

● Durata intervalelor

● Terminologia noţiunilor temporale

● Anotimpurile (caracteristici, succesiune)

● Ceasul

● Calendarul (lunile anului)

● Ziua de naştere

LISTA CU MEMBRII COMISIEI

care au definitivat forma revizuită a curriculum-ului

la disciplina Educaţie senzorială, motorie şi psihomotorie

Nivelele IV - V

(Cls. I - V)

Alternativa Educaţională de Pedagogie Curativă

NUMELE ŞI PRENUMELE	INSTITUŢIA/UNITATEA ŞCOLARĂ
Mircea Vlad - prof. psihopedagog	Şcoala pentru Surzi nr. 1, Bucureşti
Elisabeta Putere - consilier psiholog	Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Letiţia Trif - lector univ. dr.	Universitatea "1 Decembrie" Alba-Iulia
Lucian Mozer - director	Şcoala Specială Nr. 7, sector 1, Bucureşti
Livia Vlad - prof. psihopedagog	Federaţia de Pedagogie Curativă din România
Anca Perţa - prof. psihopedagog	Centrul de Pedagogie Curativă Simeria

Anexa 6

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ

"ELEMENTE DE MATEMATICĂ APLICATĂ"

Nivelele IV - VI

(Cls. I - X)

Învăţământ special

Bucureşti, 2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Studiul Elementelor de matematică aplicată îşi propune să contribuie la perfecţionarea percepţiei senzoriale, la dobândirea unei reprezentări corecte asupra realităţii fizice şi la formarea competenţelor de bază, vizând calculul aritmetic, noţiuni intuitive de geometrie şi măsurarea.

Raportându-se la nivelul de dezvoltare a copilului, elementele de matematică aplicată apare ca o disciplină dinamică, intim legată de domeniul volitiv-acţional al copilului, de unde este treptat extinsă şi consolidată. Se acordă o deosebită importanţă modului în care se formează primele noţiuni de calcul aritmetic, urmărindu-se evoluţia acestora în ontogeneză. Iniţial geometria, aritmetica şi practica nu sunt distincte. Treptat se diferenţiază o noţiune fundamentală: numărul natural. Acesta devine o obişnuinţă adânc înrădăcinată în procesul de gândire, punct de sprijin pentru extinderi succesive ale numerelor.

Pornind de la considerarea calitativ - concretă a numerelor şi de la procesele de mişcare ce însoţesc numărarea şi calculul, se poate dezvolta în copil o formă de inteligenţă ce îi permite orientarea în spaţiul numeric interior. Structurarea şi educarea memoriei se realizează şi prin învăţarea ritmică însoţită de mişcare a tablei înmulţirii. Introducerea aritmeticii urmează principiul "de la întreg la parte". Astfel, se urmăreşte stabilirea unui raport echilibrat între gândirea analitică şi cea sintetică.

OBIECTIVE CADRU

1. Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii 2. Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare şi rezolvare de probleme 3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunică utilizând limbajul matematic 4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii în contexte variate

NIVELUL IV

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
1.1. valorificarea matematică a mulţimilor de obiecte din mediul ambiant	- exerciţii de identificare şi denumire a obiectelor prezente în câmpul perceptiv, izolat sau în grupe, prin modalitate acţională, ludică, asociere obiect-cuvânt; - exerciţii de comparare şi grupare a obiectelor.
1.2. identificarea unor obiecte din mediul ambiant după proprietate comună (culoare, formă, dimensiune)	- exerciţii de identificare şi denumire a culorilor fundamentale; - exerciţii de grupare după criteriul culoare ("Am aceeaşi culoare"); - exerciţii de identificare şi denumire a formelor geometrice (dreptunghi, pătrat, triunghi etc.); - exerciţii de grupare după criteriul formei ("Am aceeaşi formă"); - exemple de comparare a dimensiunilor cu achiziţia termenilor (mare, mijlociu, mic).
1.3. realizarea grafică a elementelor pregătitoare scrierii cifrelor	- exerciţii grafice pregătitoare pentru scriere - liniuţa verticală, orizontală, oblică spre dreapta, oblică spre stânga, ovalul.

2. Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare şi rezolvare de probleme

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
2.1. estimarea numărului de obiecte dintr-o mulţime şi verificarea, prin numărare, a estimării făcute	- exerciţii - joc de estimare a distanţelor cu ajutorul pasului; - jocuri de estimare a numărului de obiecte din mediul înconjurător; - exerciţii cu degetele, poezii şi cântece folosite pentru învăţarea număratului.
2.2. citirea şi scrierea cifrelor române I-X, respectând proporţia şi forma elementelor grafice	- exerciţii de scriere a cifrelor române I-X.
2.3. citirea şi scrierea corectă a cifrelor 0-24 izolat, într-un şir descrescător sau crescător, respectând proporţia, forma elementelor grafice, spaţializarea, aşezarea corectă în pagina caietului	- exerciţii de recunoaştere a grupului de obiecte formate din "n" obiecte; - exerciţii de corespondenţă element cu element (obiect cu obiect) între două mulţimi de obiecte de aceeaşi natură ("Pune tot atât", "Desenează tot atât"); - exerciţii de numărare din 1 în 1 cu şi fără, sprijinul unor obiecte sau desene.
2.4. explorarea modalităţilor de a compune şi a descompune numere în concentrul 0-24	- exerciţii - joc de grupare a obiectelor mulţimii în două submulţimi şi invers.
2.5. adunarea şi scăderea numerelor naturale până la 24	- exerciţii de adunare şi scădere a numerelor naturale până la 24.

3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunică utilizând limbajul matematic

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
3.1. verbalizarea, în mod constant, a operaţiilor efectuate cu mulţimile (grupele) de obiecte	- jocuri didactice cu expresii matematice.

4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii în contexte variate

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
4.1. manifestarea disponibilităţii şi a plăcerii de a utiliza grupe (mulţimi) de obiecte şi numere	- jocuri cu numere - traducerea prin ritmuri a unor configuraţii numerice. - jocuri didactice.

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

● Elemente pregătitoare pentru înţelegerea conceptului de număr natural (exemple practice pentru formarea ideii de corespondenţă între grupe, mulţimi de obiecte, pentru clasificarea unor obiecte după formă, culoare şi dimensiune, aprecierea şi compararea globală a elementelor unor grupe, scrierea semnelor grafice necesare începerii activităţii de scriere)

● Scrierea şi citirea cifrelor române (I-X)

● Scrierea şi citirea numerelor naturale (0-24)

● Adunarea şi scăderea numerelor naturale până la 24

SUGESTII METODICE

Matematica implică ritm, de aceea învăţarea acesteia începe cu stimularea ritmului prin diferite exerciţii de mers şi bătăi din palme. Exerciţii ale degetelor, poezii, cântece sunt folosite pentru învăţarea numerelor naturale de la 0 la 24.

Activitatea cu numere naturale determină o structurare de un anume tip a gândirii umane. Având în vedere importanţa noţiunii, se recomandă abordarea acesteia sub mai multe aspecte, atât calitative cât şi cantitative. Numerele naturale apar într-un proces de "frângere" a unităţii. Aspectul individual-calitativ este pus în evidenţă prin orientarea atenţiei copilului asupra însuşirilor obiectelor observate care pot contribui la sesizarea caracterului arhetipal al numerelor. Această prezenţă activă în realitate a numerelor conduce apoi, prin scrierea lor, la noţiunea de cifră - ca imagine a calităţii numerelor; imaginea este legată aşadar de esenţa numărului, şi nu de forma exterioară a cifrei.

Aspectul ordinal - ritmic apare în cadrul procesului de numărare, accentul căzând acum pe cantitate. Aspectul cardinal este prezentat iniţial prin calculul cu obiecte concrete; ulterior apare calculul ritmic cu numere pure. Aspectul de cifră (mod de scriere) este ultima etapă în prezentarea numerelor naturale.

Copilul învaţă să scrie numerele (0-24), să recunoască cantităţile, să cunoască succesiunea numerelor prin diferite jocuri şi bătăi ale palmelor.

Sunt introduse, în cadrul acestui nivel şi operaţiile de adunare şi de scădere, însă pornind de la întreg, cu sesizarea calităţilor diferite ale celor două operaţii (de ex: 5 = 1 4 sau 5 = 2 3 sau 5 = 4 1).

NIVELUL V

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
1.1. cunoaşterea şi utilizarea semnificaţiei poziţiei cifrelor în formarea unui număr natural mai mic decât 100	- exerciţii de reprezentare a numerelor punând în evidenţă sistemul poziţional de scriere a cifrelor; trecerea de la o formă de reprezentare la alta; - exerciţii de numărare cu start şi paşi daţi crescător şi descrescător, cu şi fără sprijin în obiecte şi desene; - exerciţii de grupare şi regrupare a obiectelor în funcţie de pasul numărării; - jocuri de numărare cu obiecte în care grupuri de câte 10 numere se înlocuiesc cu un alt obiect.
1.2. scrierea, citirea, compararea, ordonarea numerelor naturale în concentrul 0-100	- exerciţii de reprezentare, prin obiecte sau desene sugestive, a numerelor învăţate; - exerciţii de ordonare a numerelor utilizând modele semnificative (figuri geometrice, de poziţionare, numărătoare poziţională etc.).
1.3. efectuarea de adunări şi scăderi cu numere mai mici decât 100, în scris şi oral	- exerciţii de adunare şi scădere, fără şi cu trecere peste ordin în concentrul 1-100; - exerciţii de sesizare a legăturilor între adunarea şi scăderea numerelor naturale; - exerciţii de efectuare a probei; - efectuarea de succesiuni de calcule mentale cu numere din concentrul 0-10 pe principiul "preluării ştafetei", implicând majoritatea elevilor clasei.
1.4. învăţarea înmulţirii şi a împărţirii în concentrul 1-100	- exerciţii de adunare şi scădere repetată, în concentrul 1-100; - jocuri didactice.
1.5. efectuarea de înmulţiri şi împărţiri în concentrul 1-100	- efectuarea de numărări având startul şi pasul numărării (din 2 în 2, din 3 în 3 etc.), ajungându-se la efectuarea de operaţii de înmulţire; - exerciţii de înmulţire prin adunări repetate, în concentrul 1-100.
1.6. recunoaşterea formelor plane, identificarea şi descrierea proprietăţilor simple ale unor figuri geometrice	- exerciţii de decupare a unor figuri desenate; - exerciţii de recunoaştere a formelor desenate la obiectele din mediul înconjurător; - exerciţii de desenare a formelor plane cu şablon sau/şi cu mâna liberă; - exerciţii de sortare a obiectelor după forma lor.
1.7. cunoaşterea unităţilor de măsură standard pentru lungime, capacitate, masă, timp şi unităţile monetare	- jocuri de măsurare cu palma, creionul, paharul; - exerciţii de ordonare a unor obiecte date, în funcţie de lungimea, grosimea, întinderea sau forma lor; - exerciţii de plasare în timp a unor evenimente; - exerciţii de ordonare a unor imagini în funcţie de succesiunea derulării lor în timp; - exerciţii de citire a ceasului; - exerciţii de reprezentare, pe un ceas model, a orelor; - exerciţii de înregistrare a activităţilor desfăşurate într-un interval de timp; - exerciţii de scriere a datei zilnice; - exerciţii de manipulare a monedelor şi a bancnotelor.

2. Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare şi rezolvare de probleme

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
2.1. explorarea modalităţilor de descompunere a numerelor naturale mai mici decât 100	- exerciţii de descompunere a numerelor naturale pe baza operaţiei de adunare (cu sprijin concret); - exerciţii de identificare şi de aplicare a unor reguli pentru efectuarea adunărilor şi scăderilor.
2.2. descoperirea şi utilizarea de corespondenţe simple şi succesiuni de obiecte sau numere asociate după reguli date	- exerciţii de completare a unor şiruri de numere ordonate după o anumită regulă; - exerciţii de adunare cu acelaşi număr.
2.3. rezolvarea problemelor de tipul a b=?, a-b=?	- exerciţii de recunoaştere a situaţiilor concrete sau a expresiilor care presupun efectuarea operaţiilor aritmetice elementare; - exerciţii de identificare a cuvintelor care sugerează operaţii matematice.

3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunică utilizând limbajul matematic

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
3.1. exprimarea clară şi concisă a semnificaţiei calculelor făcute în rezolvarea unei probleme	- exerciţii de transpunere a unor enunţuri simple din limbaj cotidian în limbaj matematic.

4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii în contexte variate

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
4.1. manifestarea interesului pentru rezolvarea unor probleme practice prin metode matematice	- exerciţii de găsire a soluţiilor la anumite probleme; - rezolvări de probleme cu una/două operaţii.
4.2. manifestarea disponibilităţii pentru a învăţa de la alţii şi a-i ajuta	- jocuri în grup; - competiţii de grup.

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

● Numere naturale în concentrul 1-100: formare, scriere, citire, comparare, ordonare

● Operaţii cu numere naturale în concentrul 1-100

- adunarea şi scăderea numerelor naturale fără şi cu trecere peste ordin;

- terminologia specifică: termen, sumă, "cu atât mai mult", "cu atât mai puţin";

- înmulţirea numerelor naturale folosind adunarea repetată de termeni egali;

- terminologia specifică: factor, produs, "de atâtea ori mai mare";

- împărţirea numerelor folosind scăderea repetată şi relaţia cu înmulţirea;

- terminologia specifică: deîmpărţit, împărţitor, cât, "de atâtea ori mai mic";

- evidenţierea unor proprietăţi ale adunării şi înmulţirii cu ajutorul obiectelor şi al reprezentărilor, fără a folosi terminologia

● Probleme care se rezolvă cu ajutorul unei operaţii

● Elemente intuitive de geometrie, figuri geometrice: dreptunghi, pătrat, cerc, triunghi

● Măsurări folosind etaloane neconvenţionale (palma, cotul, pasul, prăjina etc.)

● Unităţi de măsură:

- unităţi pentru lungime - metrul;

- unităţi pentru capacitate - litrul;

- unităţi pentru masă - kilogramul;

- unităţi pentru timp - ora, ziua, săptămâna, luna, anul;

- monede şi bancnote

SUGESTII METODICE

În cadrul acestui nivel, prin exerciţiile de adunare şi scădere repetată este învăţată tabla înmulţirii şi a împărţirii, precum şi toate metodele de calcul, începând de la întreg.

Predarea este însoţită de jocuri şi întărită de demonstraţie cu material intuitiv. Tot acum, se exersează şi calculul mintal.

Se introduc unităţile de măsură, la început cele non-standard, apoi cele standard, pentru lungime, capacitate, masă, timp şi bani, precum şi elementele de geometrie.

Mai întâi copiii se familiarizează cu echipamentul folosit în geometrie: liniare, compase, apoi desenează triunghiuri, pătrate, cercuri, folosind echipamentul geometric şi învaţă despre conceptele acestea.

NIVELUL VI

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
1.1. cunoaşterea şi utilizarea semnificaţiei poziţiei cifrelor în formarea unui număr natural până la ordinul milioanelor	- exerciţii de reprezentare a numerelor, punând în evidenţă sistemul poziţional de scriere a cifrelor; - exerciţii de numărare, cu start şi paşi daţi, crescător şi descrescător, cu sau fără obiecte sau desene; - exerciţii de scriere a unui număr ca sumă de produse în care unul din factori este 10, 100, 1000; - jocuri de numărare cu obiecte în care grupurile de câte 10, 100, 1000 se înlocuiesc un alt obiect.
1.2. compararea, ordonarea numerelor naturale, în concentrul 0-100	- exerciţii de comparare a numerelor naturale, în concentrul 0-100; - exerciţii de ordonare a numerelor utilizând modele semnificative (figuri geometrice, de poziţionare, numărare poziţională etc.).
1.3. utilizarea fracţiilor pentru a exprima subdiviziuni ale întregului	- exerciţii de desenare, decupare, haşurare, colorare sau modelare pentru introducerea noţiunii de fracţie; - exerciţii de scriere şi de citire a unei fracţii; - exerciţii de comparare şi de ordonare a fracţiilor, utilizând cât mai multe metode.
1.4. înţelegerea semnificaţiei operaţiilor aritmetice şi utilizarea algoritmilor de calcul pentru adunare, scădere, înmulţire şi împărţire	- exerciţii de calcul cu numere naturale urmărind respectarea ordinii efectuării operaţiilor; - exerciţii de observare a legăturilor dintre operaţiile cu numere naturale; - efectuarea probei.
1.5. înţelegerea semnificaţiei adunării şi scăderii fracţiilor ordinare, efectuarea de operaţii cu acestea	- exerciţii de calculare a sumei şi a diferenţei a două fracţii cu acelaşi numitor; - exerciţii de scriere a unei fracţii ca sumă de două fracţii cu acelaşi numitor; - rezolvări de probleme cu fracţii.
1.6. recunoaşterea formelor plane şi spaţiale, identificarea şi descrierea proprietăţilor simple ale unor figuri geometrice	- exerciţii de identificare a interiorului şi exteriorului unei figuri; - exerciţii de identificare şi de numire a elementelor constitutive ale figurilor geometrice plane; - exerciţii de reprezentare a figurilor geometrice plane prin desen şi notarea lor; - exerciţii de realizare a corpurilor geometrice (din carton).
1.7. cunoaşterea unităţilor de măsură standard pentru lungime, capacitate, masă, timp şi unităţile monetare	- activităţi practice de măsurare şi comparare; - exerciţii de utilizare a instrumentelor şi a unităţilor de măsură potrivite pentru efectuarea unor măsurători; - exerciţii de recunoaştere a conturului şi a suprafeţei pentru o figură geometrică dată; - exerciţii de determinare a perimetrelor poligoanelor prin măsurare şi calcul; - exerciţii de plasare în timp a unor evenimente; - schimburi echivalente cu monede şi bancnote; - exerciţii de comparare a sumelor de bani.

2. Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare şi rezolvare de probleme

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
2.1. explorarea modalităţilor de descompunere a numerelor naturale utilizând oricare dintre operaţiile învăţate sau combinaţii ale acestora	- exerciţii de descompunere a numerelor naturale pe baza operaţiilor de adunare, scădere, înmulţire, împărţire (cu sau fără sprijin concret); - exerciţii de aplicare a unor reguli şi scheme pentru efectuarea adunărilor, scăderilor, înmulţirilor şi împărţirilor.
2.2. identificarea şi recunoaşterea de corespondenţe simple şi succesiuni de numere sau acţiuni, după reguli date	- exerciţii de completare a unor şiruri numerice ordonate după o regulă anume.
2.3. utilizarea practică a corespondenţelor şi a succesiunilor de numere sau acţiuni	- exerciţii ritmice de adunare şi înmulţire cu acelaşi număr.
2.4. folosirea simbolului "?" pentru a pune în evidenţă numere necunoscute în rezolvarea de probleme	- rezolvări de exerciţii variate care solicită aflarea unui număr necunoscut.
2.5. rezolvarea de probleme	- exerciţii de recunoaştere a situaţiilor concrete sau a expresiilor care presupun efectuarea uneia dintre operaţiile învăţate ("cu atât mai mult", "cu atât mai puţin", "de atâtea ori mai mult", "de atâtea ori mai puţin"); - exerciţii de transpunere a unei situaţii - problemă în limbaj matematic; - exerciţii de analiză a unor probleme; identificarea datelor şi a necunoscutelor; identificarea operaţiilor prin care se ajunge la rezolvare; - exerciţii de identificare a cuvintelor care sugerează operaţii aritmetice.

3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunică utilizând limbajul matematic

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
3.1. exprimarea orală a demersului parcurs în rezolvarea unei probleme	- exerciţii de utilizare a unor metode simple pentru a figura pe scurt datele şi paşii de rezolvare a unei probleme.

4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii în contexte variate

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
4.1. manifestarea interesului pentru analizarea şi rezolvarea unor probleme practice prin metode matematice	- rezolvări de probleme.
4.2. manifestarea disponibilităţii pentru a învăţa de la alţii şi a-i ajuta pe ceilalţi în rezolvarea problemelor	- jocuri în grup; - competiţii de grup.

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

● Numere naturale: formare, clase (unităţi, mii, milioane), ordine, scriere, citire, comparare, ordonare

● Operaţii cu numere naturale

- adunarea şi scăderea numerelor naturale fără şi cu trecere peste ordin;

- terminologia specifică: termen, sumă, "cu atât mai mult", "cu atât mai puţin";

- înmulţirea numerelor naturale folosind adunarea repetată de termeni egali;

- terminologia specifică: factor, produs, "de atâtea ori mai mare";

- înmulţirea unui număr cu 10, 100 şi 1000;

- înmulţirea când unul dintre factori este o sumă (distributivitatea înmulţirii faţă de adunare, fără a folosi terminologia);

- înmulţirea numerelor naturale când un factor are cel mult două cifre;

- împărţirea la un număr de o cifră, diferit de zero;

- împărţirea la 10, 100, 1000;

- ordinea efectuării operaţiilor;

- probleme care se rezolvă prin cel mult două operaţii

● Fracţii

- noţiunea de fracţie, fracţii egale, reprezentări prin desene;

- fracţii echiunitare, subunitare, supraunitare;

- compararea fracţiilor;

- adunarea şi scăderea fracţiilor cu acelaşi numitor

● Elemente intuitive de geometrie

- figuri geometrice: punct, segment, poligon, unghi, drepte paralele, drepte perpendiculare;

- patrulatere speciale: dreptunghi, romb, pătrat, paralelogram, trapez;

- perimetrul, perimetrul dreptunghiului şi al pătratului;

- aria, aria dreptunghiului şi a pătratului;

- exerciţii de observare a unor obiecte cu formă de: cub, sferă, prisma, piramida, cilindru, con

● Unităţi de măsură

- unităţi pentru lungime: metrul, multiplii şi submultiplii;

- unităţi pentru capacitate: litrul, multiplii şi submultiplii;

- unităţi pentru masă: kilogramul, multiplii şi submultiplii;

- unităţi pentru timp: ora, minutul, ziua, săptămâna, luna, anul, deceniul, secolul, mileniul;

- monede şi bancnote

SUGESTII METODICE

Se reiau conţinuturile de la nivelul anterior şi se adaugă o serie de alte noutăţi.

Se studiază formele geometrice solide, ca şi concepte. Copiii le desenează şi le confecţionează din carton, după măsurători.

Un element deosebit de important este introducerea fracţiilor ca subdiviziuni ale întregului, intuitiv, prin desene, decupare, haşurare, colorare, apoi realizarea scrierii, citirii, comparării, adunării şi scăderii lor.

LISTA CU MEMBRII COMISIEI

care au definitivat forma revizuită a curriculum-ului

la disciplina Elemente de matematică aplicată

Nivelele IV - VI

(Cls. I - X)

Alternativa Educaţională de Pedagogie Curativă

NUMELE ŞI PRENUMELE	INSTITUŢIA/UNITATEA ŞCOLARĂ
Mircea Vlad - prof. psihopedagog	Şcoala pentru Surzi nr. 1, Bucureşti
Elisabeta Putere - consilier psiholog	Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Letiţia Trif - lector univ. dr.	Universitatea "1 Decembrie" Alba-Iulia
Lucian Mozer - director	Şcoala Specială Nr. 7, sector 1, Bucureşti
Livia Vlad - prof. psihopedagog	Federaţia de Pedagogie Curativă din România
Anca Perţa - prof. psihopedagog	Centrul de Pedagogie Curativă Simeria
Adina Ghiorghe - prof. psihopedagogie specială	Centrul de Pedagogie Curativă Simeria
Emilia Muntean - prof. psihopedagogie specială	Centrul de Pedagogie Curativă Simeria

Anexa 7

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ

"CUNOŞTINŢE DESPRE OM ŞI MEDIU"

Nivelele V - VI

(Cls. III - X)

Învăţământ special

Bucureşti, 2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Curriculum-ul de Cunoştinţe despre om şi mediu a fost realizat pornind de la înţelegerea unor fapte, realităţi şi fenomene din mediul imediat, familiar copiilor, precum şi trezirea curiozităţii copiilor cu deficienţă severă, profundă sau asociată.

Programa are în vedere posibilităţile de înţelegere, conştientizare şi asimilare a cunoştinţelor referitoare la om şi mediul înconjurător de către copiii care fac parte din această categorie de deficienţă.

Temele au fost selectate în aşa fel încât să asigure copiilor o informare corectă despre lumea înconjurătoare privind organizarea generală a plantelor şi animalelor, procesele cele mai importante care au loc în orizontul natural, sistemele de organe din corpul uman etc.

Exemplele de activităţi de învăţare permit formarea la elevi a unor capacităţi de observare, identificare, localizare a unor fenomene naturale şi geografice de recunoaştere a plantelor, animalelor, de stabilire a unor corelaţii dintre organism şi mediu, cât şi a unor deprinderi de a folosi metode şi tehnici de lucru specifice în activitatea de cunoaştere. Astfel, elevii vor deveni capabili să recunoască organe şi sisteme de organe din corpul uman, să respecte reguli de igienă personală, să execute lucrări simple de întreţinere a unor plante de cultură, să participe activ la acţiuni de ocrotire şi conservare a mediului înconjurător, să demonstreze prin fapte sentimentele de dragoste şi grijă faţă de frumuseţile naturale.

Cadrul didactic are libertatea de a căuta şi de a aplica metode adecvate, ţinând cont de particularităţile psihice şi individuale ale copiilor.

OBIECTIVE CADRU

1. Cunoaşterea şi utilizarea în comunicare a unor termeni şi concepte specifice ştiinţelor despre om şi mediu 2. Dezvoltarea capacităţilor/abilităţilor de explorare/investigare şi experimentare a realităţii, folosind instrumente şi procedee adecvate 3. Dezvoltarea interesului şi formarea unei atitudini corecte faţă de mediul înconjurător

NIVELUL V

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Cunoaşterea şi utilizarea în comunicare a unor termeni şi concepte specifice ştiinţelor despre om şi mediu

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
1.1. cunoaşterea principalelor meşteşuguri (păstoritul, vânatul, pescuitul, tăiatul lemnelor etc.)	- descrieri (verbale, în scris, prin desene) a principalelor meşteşuguri; - prezentări de imagini şi diafilme.
1.2. recunoaşterea şi denumirea tipurilor de locuinţe folosite din cele mai vechi timpuri şi până astăzi	- exerciţii de descriere a tipurilor de locuinţe folosind imagini reprezentative şi machete (grotă, colibă de lut, cort, casă); - exerciţii de realizare a unor desene reprezentative.
1.3. observarea transformărilor prin care trece sămânţa de grâu, de la semănare până la prepararea pâinii	- realizări de experimente privind germinaţia seminţelor, obţinerea şi îngrijirea culturilor de cereale; - excursii şi vizite cu caracter didactic (vizită la brutărie); - activităţi practice desfăşurate pentru obţinerea pâinii.
1.4. descrierea aspectelor generale ale naturii în cele patru anotimpuri	- exerciţii de observare a naturii în cele patru anotimpuri; - prezentări de imagini şi desene; - exerciţii de realizare a unor desene reprezentative pentru fiecare anotimp; - drumeţii, excursii.
1.5. recunoaşterea şi denumirea părţilor componente ale unei plante	- exerciţii de observare a părţilor componente ale unor plante; - desene după natură.
1.6. sesizarea influenţei factorilor de mediu asupra creşterii şi dezvoltării plantelor	- colecţii de frunze, seminţe, flori etc.; - descrieri empirice pe suport concret; - experienţe simple care să reliefeze influenţa factorilor de mediu asupra creşterii şi dezvoltării plantelor.
1.7. recunoaşterea şi denumirea părţilor corpului animalelor şi păsărilor	- exerciţii de observare a părţilor corpului unor animale sau păsări, atât în mediul lor natural, cât şi de pe suport imagistic; - desene ale unor animale sau păsări; - exerciţii de completare a părţilor corpului ale unor animale, păsări, într-un desen dat.
1.8. observarea faptului că fiecare plantă, animal, creşte într-un anumit mediu	- exerciţii de observare; - prezentări de imagini, diafilme; - desene reprezentative.
1.9. diferenţierea şi caracterizarea animalelor	- vizite la ferme de animale; - excursii; - prezentări de imagini şi desene; - desene şi completări de desene; - descrieri empirice pe suport concret; - colecţii de insecte.
1.10. deosebirea rocilor care alcătuiesc munţii (magmatice, metamorfice, sedimentare), pietrele preţioase şi semipreţioase	- exerciţii de observare a diferitelor roci; - desene reprezentative; - colecţii de roci; - excursii şi drumeţii.

2. Dezvoltarea capacităţilor/abilităţilor de explorare/investigare şi experimentare a realităţii, folosind instrumente şi procedee adecvate

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
2.1. realizarea experimentelor dirijate pe teme date	- experienţe simple pe diferite teme: germinaţia seminţelor, relaţii între vreme şi comportamentele unor plante şi animale; - activităţi practice de îngrijire a plantelor; - machete ale locuinţei; - construcţia unui zid de casă.
2.2. executarea operaţiilor experimentale care să conducă la evidenţierea mirosurilor şi gusturilor unor plante; absorbţia apei de către plante	- experienţe simple care să conducă la evidenţierea mirosului şi gustului unor plante; - jocuri didactice de identificare şi comparare a mirosurilor şi a gusturilor; - exerciţii de observare şi de experimentare a absorbţiei apei de către diferite plante.
2.3. observarea modului de creştere şi de dezvoltare a vieţuitoarelor	- observaţii directe privind creşterea şi dezvoltarea unor animale; - imagini reprezentative.
2.4. mânuirea instrumentelor simple (termometru, pahar, riglă) pentru a realiza experimente simple	- exerciţii de mânuire a instrumentelor în activităţi practice simple; - exerciţii de măsurare a temperaturii aerului, a apei.
2.5. observarea şi recunoaşterea transformărilor din mediul înconjurător în urma intervenţiei omului	- activităţi practice de curăţire şi întreţinere a spaţiilor verzi; - activităţi pe lotul şcolar; - excursii şi drumeţii.

3. Dezvoltarea interesului şi formarea unei atitudini corecte faţă de mediul înconjurător

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
3.1. manifestarea curiozităţii faţă de fenomenele întâlnite	- povestiri despre viaţa plantelor şi animalelor.
3.2. participarea activă la acţiunea de semănare a grâului, construcţia unui zid de casă, de curăţire a spaţiilor verzi, de îngrijire a plantelor şi a animalelor	- dramatizări ale relaţiilor dintre vieţuitoare; - acţiuni de semănare a grâului, de construcţie a unui zid de casă etc.; - acţiuni practice de îngrijire a plantelor şi a animalelor.

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

1. Meşteşuguri primordiale (păstoritul, vânatul, pescuitul, tăiatul lemnelor etc.)

2. Tipuri de locuinţe (grotă, colibă de lut, cort, casă)

3. Tipuri de cereale şi activităţi agricole de cultivare şi recoltare a acestora

4. Bobul de grâu şi pâinea

5. Caracteristicile plantelor şi condiţiile lor naturale de existenţă

● Factori şi condiţii necesare germinării seminţelor şi creşterii plantelor

● Relaţia "sol - plantă"

● Răspândirea plantelor în raport cu zona de climat şi relief

6. Părţile componente ale plantelor: rădăcina, tulpina, frunza, floarea, fructul

7. Regnul vegetal

● Talofite: bacterii, alge, ciuperci, licheni, muşchi

● Cormofite: feriga, coada calului

8. Familii reprezentative de plante

● Leguminoase: fasolea, trifoiul

● Rosacee: căpşunul, trandafirul

● Crucifere: rapiţa, traista ciobanului

● Composite: floarea-soarelui, muşeţelul, păpădia

● Plante textile: inul, bumbacul

● Solanacee - alcătuire: cartoful - tulpina subterană - tuberculul

● Liliacee: ghiocelul, laleaua, crinul, ceapa

● Cerealele: grâul, porumbul

9. Animale - abordarea evolutivă a zoologiei

● Protozoare: euglena, amibe

● Metazoare: celenterate

● Nevertebrate: spongieri, viermi, moluşte, artropode

● Vertebrate: peşti, amfibieni, reptile, păsări, mamifere

10. Legătura floră-faună

11. Roci

● Roci ce alcătuiesc formaţiuni muntoase caracteristice

● Tipuri de roci: magmatice, sedimentare, metamorfice

● Pietre preţioase şi semipreţioase

SUGESTII METODICE

În clasa a III-a, disciplina Cunoştinţe despre om şi mediu începe prin a aduce copiii în legătură directă cu reprezentanţii meseriilor "primordiale" (păstoritul, vânatul, pescuitul, tăiatul lemnelor etc.). Acest lucru constituie o adevărată învăţătură de viaţă pentru copii.

Din acestea ei vor dobândi înţelegerea rădăcinilor culturii noastre occidentale, iar înrădăcinarea propriu-zisă, individuală, o vor simţi prin modulul de construcţie a casei.

Aici este bine să se înceapă cu locuinţele popoarelor primitive (grotă, colibă de lut, cort etc.), înainte de a trata actuala casă de locuit. Se vorbeşte despre arhitecţi, zidari, dulgheri, tâmplari etc., totul culminând cu construcţia propriu-zisă a unui zid de casă, pe cât posibil.

În clasa a IV-a bobul de grâu şi pâinea trebuie să preceadă istoriei Genezei, până în punctul în care omul trebuie să devină el însuşi activ cu Pământul. Se face cunoştinţă copiilor cu cele patru tipuri de cereale mai importante şi îi lăsăm, pe cât posibil, să îndeplinească toate activităţile pe care le împlineşte un ţăran de-a lungul anului. În final, copiii vor putea frământa aluatul şi coace pâinea.

Mai departe, copiii vor descoperi caracteristicile diferitelor specii de plante, apoi de animale descoperind că omul are parte în sine de tot ceea ce găsim în aceste regnuri, însă ajutat de gândire se înalţă deasupra tuturor şi gândurile sale se ridică deasupra instinctelor şi performanţelor animale.

Prin studiul rocilor (mineralogia) din clasa a VI-a copiii vor putea descoperi faptul că acestea sunt compuse din diferite elemente: cuarţ - întunecat, granular; mică - luminoasă sau întunecată, strălucitoare etc. Modul deosebit de formare a rocilor trebuie abordat şi el.

Astfel, fiecare copil poate trăi şi simţi intens legătura puternică a omului cu mineralul, vegetalul şi animalul.

NIVELUL VI

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Cunoaşterea şi utilizarea în comunicare a unor termeni şi concepte specifice ştiinţelor despre om şi mediu

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
1.1. recunoaşterea şi denumirea părţilor corpului uman	- exerciţii de recunoaştere şi de denumire a părţilor corpului; - desene ale corpului uman; - completări de desene.
1.2. stabilirea asemănărilor şi deosebirilor dintre om şi alte mamifere	- exerciţii de observare a părţilor componente ale unui mamifer (iepure, urs etc.) în paralel cu părţile componente ale organismului uman; - desene.
1.3. observarea organelor şi sistemelor de organe ale corpului uman	- exerciţii de observare şi de recunoaştere, pe planşe, mulaje a componentelor de organe şi sisteme de organe din corpul uman (sistemul digestiv, respirator, circulator, locomotor); - desene.
1.4. recunoaşterea organelor şi a sistemelor de organe ale corpului uman şi a funcţiilor acestora	- exerciţii de stabilire a topografiei organelor în cavitatea generală a corpului; - exerciţii de recunoaştere a principalelor funcţii ale organelor şi a sistemelor de organe.
1.5. stabilirea relaţiilor dintre funcţiile organelor, sistemele de organe din corp şi influenţele factorilor de mediu	- exerciţii de comparare a stării de sănătate şi a stării de boală; - exerciţii de analiză a formei, compoziţiei oaselor şi a muşchilor; - măsurători ale circumferinţei toracice pentru observarea modificărilor în timpul respiraţiei; - exerciţii de stabilire a cauzelor unor îmbolnăviri; - exerciţii de recunoaştere a influenţei unor factori de mediu (tutun, alcool, droguri) asupra funcţionalităţii unor sisteme de organe (respirator, circulator etc.).
1.6. cunoaşterea importanţei organelor de simţ şi a regulilor de igienă pentru păstrarea sănătăţii individuale şi colective	- exerciţii de determinare a sensibilităţii termice, tactile, gustative, olfactive şi auditive; - exerciţii de identificare şi de comparare a simţurilor; - activităţi de exersare a regulilor de igienă personală şi colectivă în scopul prevenirii unor boli; - imagini.
1.7. cunoaşterea rolului alimentelor şi a regulilor de alimentaţie corectă	- exerciţii de descriere a unor boli cauzate de tulburările de alimentaţie.
1.8. cunoaşterea noţiunilor de biosferă şi de ecosistem	- exerciţii de caracterizare a noţiunilor de biosferă şi de ecosistem natural şi artificial; - exemplificări (ecosisteme naturale şi artificiale); - studii de natură.
1.9. descrierea fermei biodinamice	- exerciţii de descriere a lucrărilor solului, a îngrăşării organice corecte şi a rotaţiei culturilor; - acţiuni practice la fermă.

2. Dezvoltarea capacităţilor/abilităţilor de explorare/investigare şi experimentare a realităţii, folosind instrumente şi procedee adecvate

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
2.1. identificarea pe propriul corp a diferitelor părţi şi organe ale acestuia	- exerciţii de observare dirijată; - exerciţii de identificare a părţilor şi organelor corpului omenesc.
2.2. executarea de operaţii experimentale	- experienţe simple pentru a evidenţia funcţiile de digestie, respiraţie, circulaţia sângelui, acuitatea simţurilor; - exerciţii de punere în evidenţă a reflexelor, ritmului cardiac şi a forţei musculare.
2.3. observarea şi recunoaşterea transformărilor care au loc în organismul uman	- măsurători ale lungimii oaselor, a înălţimii corporale, a circumferinţei toracice.
2.4. reprezentarea grafică a componentelor structurale ale organismului uman	- desen al caracteristicilor unor organe din organismul uman.
2.5. realizarea de activităţi practice în ferma biodinamică	- lucrări ale solului.

3. Dezvoltarea interesului şi formarea unei atitudini corecte faţă de mediul înconjurător

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
3.1. interpretarea relaţiei dintre propriul comportament şi starea de sănătate	- predicţii despre starea de sănătate a organismului uman în condiţii de suprasolicitare fizică, psihică, consum de alcool, tutun, droguri etc.; - jocuri de rol despre necesităţile şi interacţiunile organismului uman.
3.2. acordarea primului ajutor în cazul unor urgenţe medicale simple	- exerciţii practice de prim ajutor în caz de accidente ale sistemului locomotor, circulator, respirator etc.

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

1. Corpul omenesc - structura corpului omenesc

2. Aparatul digestiv

● Părţile aparatului digestiv

● Boli ale aparatului digestiv

● Igiena alimentaţiei. Probleme legate de proteine, hidraţi de carbon

● Metabolismul

● Efectul drogurilor asupra corpului şi psihicului uman

● Aspecte de mediu şi aspecte sociale legate de problema drogurilor

3. Aparatul ritmic (aparatul respirator şi aparatul circulator)

● Aparatul respirator şi respiraţia

● Boli ale aparatului respirator

● Sistemul cardiovascular şi circulaţia

● Boli ale aparatului circulator

5. Aparatul locomotor

● Muşchii - structura şi funcţia lor. Statutul special al muşchiului cardiac

● Mecanica musculară în legătură cu scheletul

● Membrele şi craniul în structurile lor diferite

● Centura scapulară - coaste - centura pelviană ca sistem osos inserat între polarităţile membre-craniu ale sistemului osos

● Coloana vertebrală

● Consideraţii statice şi mecanice ale scheletului braţului şi piciorului

● Deosebirea dintre mişcarea conştientă, intenţionată şi cea reflexă

5. Organele de simţ

● Funcţia şi structura ochiului uman ca "aparat optic", "camera foto"

● Funcţia transmiterii mecanice a sunetului în urechea umană

6. Îngrijirea corpului uman

● Importanţa vestimentaţiei. Diferenţa dintre lână, bumbac, fibre sintetice

● Plantele medicinale folosite de medicina populară şi efectul lor asupra organismului uman (muşeţelul, urzica, sunătoarea etc.)

● Reguli de igienă corporală

7. Biosfera - învelişul viu al Terrei

8. Ecosisteme naturale şi ecosisteme artificiale

9. Ferma biodinamică

● Lucrările solului

● Îngrăşarea organică corectă

● Rotaţia culturilor

● Reciclarea reziduurilor organice din fermă

SUGESTII METODICE

Începând cu clasa a VII-a se studiază omul, astfel încât trebuie să se expună ceea ce este clădit înăuntrul lui, din afară: mecanica sistemului osos, mecanica sistemului muscular etc. Acum se adună cunoştinţe, se creează baze pentru elevi.

La studierea scheletului uman se face legătura cu ceea ce s-a discutat la mineralogie despre calcar. Copiii trebuie lăsaţi să observe oasele, să li se arate cum muşchii menţin articulaţiile legate. Ei acum înţeleg cum legile elaborate la fizică sunt active şi în om, mecanica şi dinamica mişcărilor sale.

Urmează apoi cele trei domenii - hrănire, respiraţie şi necesar de căldură - aici fiind stimulatorii indicaţiile asupra animalelor. Problemele de sănătate şi de hrănire pot fi apropiate copiilor de această vârstă prin expuneri intuitive şi apropiate de viaţă.

Studiul cunoştinţelor despre om şi mediu se încheie, la acest ciclu, prin studiul biosferei, a ecosistemelor şi a fermei biodinamice. Acum se vor trata problema solului, teoria îngrăşământului, succesiunea culturilor şi folosirea preparatelor biodinamice. O practică agricolă realizată acum extinde mult experienţele şi cunoştinţele copiilor.

LISTA CU MEMBRII COMISIEI

care au definitivat forma revizuită a curriculum-ului la disciplina

Cunoştinţe despre om şi mediu

Nivelele V - VI

(Cls. III - X)

Alternativa Educaţională de Pedagogie Curativă

NUMELE ŞI PRENUMELE	INSTITUŢIA/UNITATEA ŞCOLARĂ
Mircea Vlad - prof. psihopedagog	Şcoala pentru Surzi nr. 1, Bucureşti
Elisabeta Putere - consilier psiholog	Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Letiţia Trif - lector univ. dr.	Universitatea "1 Decembrie" Alba-Iulia
Lucian Mozer - director	Şcoala Specială Nr. 7, sector 1, Bucureşti
Livia Vlad - prof. psihopedagog	Federaţia de Pedagogie Curativă din România
Anca Perţa - prof. psihopedagog	Centrul de Pedagogie Curativă Simeria
Adina Ghiorghe - prof. psihopedagogie specială	Centrul de Pedagogie Curativă Simeria
Emilia Muntean - prof. psihopedagogie specială	Centrul de Pedagogie Curativă Simeria

Anexa 8

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ

"ELEMENTE DE FIZICĂ/CHIMIE"

Nivelele V - VI

(Cls. VI - X)

Învăţământ special

Bucureşti, 2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Fizica/chimia se înscrie printre disciplinele fundamentale care, alături de celelalte obiecte de învăţământ, aduce o contribuţie însemnată la dezvoltarea şi pregătirea elevilor.

Predarea fizicii/chimiei trebuie să se clădească exclusiv pe fenomene, numai din ele vom deduce, prin descriere, legităţile fără a introduce formule abstracte. De aceea, vom căuta să legăm toate fenomenele de om şi/sau de viaţa practică şi de domeniul de experienţă a elevilor.

Elementele de fizică/chimie pot folosi, pe de o parte pentru educarea activităţii organelor senzoriale, prin exersarea capacităţii de observare şi pe de altă parte sunt foarte bune pentru a ascuţi capacitatea de gândire prin descrierea exact formulată a experienţelor.

Cel mai important principiu metodic al orelor de predare este acela de a prelucra procesul învăţării cu elevii în trei paşi: observarea experienţelor; descrierea recapitulativă şi rezumarea fenomenelor, precum şi elaborarea legităţilor care se realizează în ziua următoare. Astfel, reuşim să trezim în elevi sentimentul important al aşteptării, al curiozităţii.

Considerăm că programa de Fizică/chimie, prin conţinuturile sale, permite elevilor plăcerea multor experimente, reprezentând o cale de cunoaştere activă, prin acţiune directă, a lumii înconjurătoare.

OBIECTIVE CADRU

1. Cunoaşterea şi utilizarea unor termeni şi noţiuni specifice fizicii şi chimiei 2. Dezvoltarea capacităţii de explorare - investigare a realităţii şi de experimentare, prin folosirea unor instrumente şi proceduri adecvate 3. Dezvoltarea interesului pentru cunoaşterea lumii înconjurătoare

NIVELELE V, VI

(Cls. VI - X)

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Cunoaşterea şi utilizarea unor termeni şi noţiuni specifice fizicii/chimiei

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
1.1. observarea şi descrierea, în cerinţe simple, a corpurilor din natură, discriminarea dintre materie, corp şi substanţă	- excursii, vizite cu caracter didactic în scopul identificării unor corpuri, materii; - exerciţii de observare a unor corpuri în scopul stabilirii caracteristicilor acestora.
1.2. recunoaşterea şi denumirea unei serii de fenomene fizice din natură şi din laborator (acustice, optice, termice, electrice, magnetice, mecanice)	- observări în cadrul experimentelor a unor transformări suferite de corpuri: fenomene fizice, deformarea corpurilor, schimbarea stării de mişcare a unui mobil, dizolvarea unor substanţe; fenomene chimice - arderea, ruginirea.
1.3. identificarea transformărilor de stare ale substanţelor	- observări în cadrul experimentelor a transformărilor de stare; - experimente în care se evidenţiază rolul oxigenului în întreţinerea arderii.
1.4. clasificarea amestecurilor după criterii simple	- exerciţii de observare şi de discriminare a amestecurilor de soluţie.
1.5. perceperea şi diferenţierea existenţei unor interacţiuni	- desene şi experimente pentru a evidenţia interacţiunea dintre diferite corpuri şi efectele acesteia; - experimente privind fenomenele de propagare a luminii şi a sunetului, magnetizarea, electrizarea.
1.6. identificarea elementelor unui circuit electric	- observări a unor circuite electrice simple realizate experimental.
1.7. identificarea materiilor prime importante, utilizarea lor şi produsele chimice mai importante	- exerciţii de observare a materiilor prime, a produselor chimice mai importante, - exerciţii de stabilire a importanţei şi a utilizării produselor chimice.

2. Dezvoltarea capacităţii de explorare - investigare a realităţii şi de experimentare, prin folosirea unor instrumente şi proceduri adecvate

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
2.1. utilizarea adecvată a truselor şi a instrumentelor din dotare	- exerciţii practice de mânuire a vaselor şi a ustensilelor de laborator, precum şi a instrumentelor de lucru.
2.2. efectuarea operaţiilor experimentale simple şi a observaţiilor pentru a descoperi însuşirile corpurilor, transformările fizice suferite de acestea, precum şi interacţiunile dintre ele	- operaţii experimentale care să conducă la descoperirea însuşirilor corpurilor, a apei, a oxigenului şi a metalelor; la transformări de stare; la schimbarea stării de mişcare; la interacţiunile dintre corpuri.
2.3. efectuarea de experimente pentru a descoperi fenomenele de propagare a luminii şi a sunetului, a magnetizării	- operaţii experimentale de punere în evidenţă a fenomenelor de propagare a luminii şi a sunetului, a magnetizării şi a electrizării.
2.4. realizarea circuitelor electrice simple	- exerciţii de realizare a unor circuite electrice simple, legarea becurilor în serie şi în paralel.
2.5. utilizarea mecanismelor simple, pârghii şi scripeţi	- exerciţii de utilizare a pârghiilor şi a scripeţilor în activităţi practice.
2.6. realizarea experimentelor pe teme date, selecţionând materialele şi ustensilele adecvate	- exerciţii de selectare a materialelor şi a ustensilelor necesare investigaţiei, dintr-un set dat; - investigaţii pe teme diferite - folosind fişe de instrucţiuni sau desene: transformări fizice suferite de acelaşi corp, interacţiuni dintre corpuri, separarea unui fascicul de lumină, realizarea circuitelor electrice simple, stingerea varului, înlăturarea petelor etc.

3. Dezvoltarea interesului pentru cunoaşterea lumii înconjurătoare

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
3.1. manifestarea şi dezvoltarea imaginaţiei şi a curiozităţii	- jocuri de rol, povestiri, dramatizări vizând poluarea apei şi a aerului, circuitul apei în natură, însuşirile apei, metalelor, transformări fizice, fenomene optice, acustice şi electrice; - vizite, excursii cu caracter didactic cu scopul dezvoltării curiozităţii ştiinţifice.

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII - FIZICĂ

(niv. V-VI)

1. Fenomene acustice

● Sunetul şi zgomotul

● Calităţile sunetului, studiate la instrumentele muzicale (instrumente de percuţie, cu coarde, de suflat)

● Figurile Chladni

● Viteza sunetului în aer şi în alte medii

2. Fenomene optice

● Surse de lumină. Corpuri luminate. Corpuri transparente, translucide şi corpuri opace

● Raza de lumină. Fasciculul de lumină

● Umbra şi penumbra

● Culori. Culori complementare

● Propagarea luminii

● Oglinzi plane. Oglinzi sferice

● Lentila. Instrumente optice

3. Fenomene termice

● Încălzire - răcire

● Evaporare. Condensare. Fierbere. Topire. Solidificare

● Dilatare - Contracţie

● Termometrul

4. Fenomene elementare de electrostatică

● Electrizarea corpurilor prin frecare, contact şi influenţă

● Interacţiunea corpurilor electrizate

● Fenomene electrice în atmosferă

5. Fenomene elementare magnetice

● Exemple privind magnetizarea şi demagnetizarea corpurilor

● Magneţi naturali şi magneţi artificiali. Polii unui magnet

● Busola. Magnetismul terestru

6. Fenomene mecanice

● Mişcarea mecanică. Deplasarea

● Deformarea corpurilor. Greutatea corpurilor

● Mecanisme simple: foarfecele, ranga, balanţa, roaba

● Pârghia, scripetele fix, scripetele mobil, planul înclinat

7. Fenomene electrice şi magnetice

● Curentul electric

● Circuite electrice. Componentele unui circuit electric simplu

● Legarea becurilor în serie şi în paralel

● Efectele curentului electric

● Câmp magnetic

● Pericolele curentului electric

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII - CHIMIE

(niv. V-VI)

1. Stări de agregare ale substanţei

● Materie. Corp. Substanţă

● Stări de agregare ale substanţelor

● Transformări de stare: fierbere, evaporare, condensare, topire, solidificare

2. Arderea

● Arderea - fenomen prin care substanţele suferă o transformare

● Compuşii rezultaţi în urma arderii

● Arderea lichidelor inflamabile

3. Aerul

● Compoziţia, proprietăţi fizico-chimice ale aerului

● Importanţa aerului. Importanţa biologică a oxigenului

● Poluarea aerului. Măsuri de prevenire a poluării aerului

4. Apa

● Proprietăţile apei. Apa în natură (apa potabilă, apa minerală, apa distilată)

● Circuitul apei în natură. Importanţa apei

● Poluarea apei. Măsuri pentru combaterea poluării apei

5. Soluţii apoase

● Amestecuri omogene şi neomogene

● Dizolvarea în apă a unor substanţe solide, lichide

6. Metale. Aliaje

● Metale mai importante. Proprietăţi. Întrebuinţări

● Aliaje mai importante

● Protecţia împotriva coroziunii metalelor

7. Materii prime şi importanţa lor

● Sarea. Proprietăţi. Întrebuinţări

● Cărbuni naturali şi artificiali

● Calcarul

● Varul

● Nisipul

● Petrolul

● Gazul metan

8. Produse chimice mai importante pentru industrie, agricultură şi viaţă

● Vitaminele: A, D, E, K, B1, B12, C, P

● Zaharide, grăsimi, proteine

● Îngrăşămintele chimice

● Săpunul şi detergenţii:

- noţiuni de igienă

- prepararea săpunului în gospodărie

● Scoaterea petelor:

- reguli pentru înlăturarea petelor

- recunoaşterea naturii petelor

- substanţe chimice utilizate la scoaterea petelor

● Amidonul. Celuloza

SUGESTII METODICE

Studiul fizicii începe cu acustica (lumea sunetelor), apoi urmează optica, teoria căldurii, electrostatica, magnetismul, mecanica şi în final electricitatea, toate acestea urmând cursul firesc de dezvoltare a copiilor/elevilor.

În ceea ce priveşte studiul chimiei, aceasta se bazează pe studiul proceselor chimice. Foarte important este că procesele fundamentale din chimie sunt arderea şi dizolvarea în apă.

Astfel, studiul chimiei se începe cu arderea diferitelor materiale, cum ar fi: lemnul, diferite părţi ale plantelor, diferite materiale textile, diferite sortimente de cărbuni etc.

Copiii/elevii vor fi tot timpul antrenaţi în realizarea de experienţe pentru a descoperi diferitele fenomene fizice şi procese chimice.

LISTA CU MEMBRII COMISIEI

care au definitivat forma revizuită a curriculum-ului la

disciplina Elemente de fizică/chimie

Nivelele V - VI

(Cls. VI - X)

Alternativa Educaţională de Pedagogie Curativă

NUMELE ŞI PRENUMELE	INSTITUŢIA/UNITATEA ŞCOLARĂ
Mircea Vlad - prof. psihopedagog	Şcoala pentru Surzi nr. 1, Bucureşti
Elisabeta Putere - consilier psiholog	Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Letiţia Trif - lector univ. dr.	Universitatea "1 Decembrie" Alba-Iulia
Lucian Mozer - director	Şcoala Specială Nr. 7, sector 1, Bucureşti
Livia Vlad - prof. psihopedagog	Federaţia de Pedagogie Curativă din România
Anca Perţa - prof. psihopedagog	Centrul de Pedagogie Curativă Simeria
Adina Ghiorghe - prof. psihopedagogie specială	Centrul de Pedagogie Curativă Simeria
Emilia Muntean - prof. psihopedagogie specială	Centrul de Pedagogie Curativă Simeria

Anexa 9

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ

"RELIGIE CULTUL ORTODOX"

Nivelele IV - VI

(Cls. I - X)

Învăţământ special

Bucureşti, 2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Programa pentru disciplina Religie a fost concepută ţinându-se cont de particularităţile psihointelectuale ale elevilor cu deficienţe grave, profunde sau asociate.

Considerăm că în programa propusă au fost introduse teme şi activităţi accesibile care să ofere posibilitatea cadrului didactic de a respecta ritmul copilului şi de a alege activităţile în funcţie de potenţialul acestuia.

Dacă unele conţinuturi pot părea uşor exagerate în raport cu vârsta elevilor, trebuie să ţinem seama că prezenta programă este un document şcolar destinat în primul rând profesorilor, la îndemâna cărora stau modalităţi variate de abordare a lecţiilor în vederea realizării obiectivelor propuse.

Fiecare domeniu din programă are importanţa sa bine determinată astfel încât, la sfârşitul nivelului VI, elevul să poată avea un cumul de cunoştinţe şi deprinderi religioase bine formate.

Conţinuturile prezentei programe au fost preluate din programa analitică pentru disciplina Religie, cultul ortodox, aprobat în şedinţa Sfântului Sinod din data de 16 iunie 1999.

OBIECTIVE CADRU

1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului religios în viaţa cotidiană 3. Formarea virtuţilor creştine şi cultivarea comportamentului religios - moral 4. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţă de alte credinţe şi convingeri

NIVELUL IV

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
1.1. aflarea despre existenţa lui Dumnezeu înconjurătoare.	- exerciţii de observare şi de contemplare a lumii
1.2. numirea câtorva din lucrările lui Dumnezeu	- exerciţii de observare asupra naturii ocrotite de Dumnezeu; - povestiri cu conţinut religios despre iubirea lui Dumnezeu faţă de lume.
1.3. descrierea domnului Iisus Hristos ca mare învăţător al omenirii	- exerciţii de observare şi de discutare a faptelor Mântuitorului.

2. Cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului religios în viaţa cotidiană

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
2.1. utilizarea corectă a termenilor religioşi învăţaţi	- exerciţii de antrenare a elevilor în folosirea noţiunilor cu sens religios; - observări de imagini cu conţinut religios.

3. Formarea virtuţilor creştine şi cultivarea comportamentului religios - moral

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
3.1. identificarea principalelor calităţi ale unui bun creştin	- povestiri a unor fapte bune, proprii sau a altora.
3.2. recunoaşterea în faptele sfinţilor, modele de comportament creştin	- povestiri a unor fapte bune din viaţa sfinţilor.
3.3. formarea deprinderii de a se ruga	- rugăciuni în comun; - exerciţii în vederea învăţării unor rugăciuni.

4. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţă de alte credinţe şi convingeri

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
4.1. implicarea în acţiuni comune cu colegii	- exerciţii de rezolvare a unor sarcini în comun; - jocuri; - serbări; - concursuri.

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

● Noţiuni de Catehism

● Vechiul Testament

● Noul Testament

● Noţiuni de Morală Creştină

NIVELUL V

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
1.1. conştientizarea faptului că Dumnezeu poate fi cunoscut din împrejurările concrete ale vieţii	- relatări şi discuţii referitoare la unele întâmplări, pe această temă; - lecturări de texte biblice.
1.2. înţelegerea semnificaţiei Sfintei Treimi, ca model desăvârşit de iubire şi trăire în comuniune	- exerciţii de stabilire de analogii între Sfânta Treime şi exemple din mentalitatea concretă.
1.3. înţelegerea semnificaţiei şi a importanţei simbolului de credinţă	- exerciţii de dialog şi de observare a învăţăturilor cuprinse în Crez.

2. Cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului religios în viaţa cotidiană

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
2.1. desprinderea semnificaţiei globale a unui text cu conţinut religios	- exerciţii de povestire a unor texte biblice; - exerciţii de dialogare pe baza unui text religios.
2.2. stabilirea ideilor principale ale unui text religios	- exerciţii de observare şi de descriere a unor imagini cu conţinut religios; - exerciţii de selectare a elementelor esenţiale dintr-un text religios.
2.3. formularea de opinii personale în aprecierea unor situaţii cu conţinut religios	- dezbateri colective asupra unor situaţii concrete; - formulări de argumente pro şi contra asupra unor situaţii concrete.
2.4. dezvoltarea vocabularului utilizând corect cuvintele şi expresiile noi din temele studiate	- exerciţii de integrare a expresiilor noi în contexte diverse.

3. Formarea virtuţilor creştine şi cultivarea comportamentului religios - moral

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
3.1. integrarea în comportamentul propriu a învăţăturilor desprinse din pildele studiate	- discuţii referitoare la cazuri reale sau imaginare; - jocuri de rol; - dramatizarea unor pilde.
3.2. conştientizarea necesităţii împlinirii datoriilor creştine în familie, şcoală şi societate	- discuţii referitoare la unele reguli de comportament; - jocuri de rol.
3.3. recunoaşterea importanţei modelelor spirituale din istoria bisericii în formarea caracterului moral-religios	- exerciţii de analiză comparativă a unor situaţii concrete; - exerciţii de realizare a unor profiluri spirituale ale unor personalităţi din istoria bisericii.
3.4. conştientizarea faptului că păcatul reprezintă încălcarea voii lui dumnezeu	- exerciţii de comparare a comportamentelor unor personaje din textele biblice.

4. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţă de alte credinţe şi convingeri

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
4.1. acceptarea existenţei unor valori religios-morale şi în alte convingeri religioase	- exerciţii de descriere şi de comparare a tipurilor de atitudini religios-morale; - acţiuni de întrajutorare.
4.2. aplicarea exemplului samariteanului milostiv în relaţiile cu cei din jur şi din alte credinţe	- acţiuni în comun cu scop caritabil.

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

● Noţiuni de Catehism

● Noţiuni de Morală creştină

● Istoria Bisericii Universale

● Spiritualitate şi misiune

NIVELUL VI

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
1.1. înţelegerea faptului că din iubire Dumnezeu a creat lumea şi îi poartă de grijă	- exerciţii de comentare a teoriilor ştiinţifice privind apariţia lumii şi a omului.
1.2. evidenţierea trăsăturilor persoanelor Sfintei Treimi manifestate în lucrările divine de mântuire, sfinţire, judecată	- exerciţii de dialog privind necesitatea îndeplinirii condiţiilor mântuirii; - lecturări şi comentarea textelor biblice privind judecata.

2. Cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului religios în viaţa cotidiană

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
2.1. redarea prin cuvinte proprii a conţinutului unui document istoric studiat	- exerciţii de selectare a sensului corect al termenilor istorici.
2.2. utilizarea expresiilor şi a noţiunilor religioase învăţate	- exerciţii de dialog pe teme stabilite; - exerciţii de utilizare a dicţionarelor.

3. Formarea virtuţilor creştine şi cultivarea comportamentului religios - moral

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
3.1. analizarea mesajului moral-religios din pildele Mântuitorului	- lecturări şi comentarea pildelor biblice.
3.2. participarea la viaţa comunităţii, manifestând interes faţă de semenii săi	- acţiuni de caritate; - participări la slujbele bisericii.

4. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţă de alte credinţe şi convingeri

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
4.1. manifestarea dragostei faţă de semeni prin acţiuni concrete	- întruniri cu tineri de diferite convingeri şi credinţe; - exerciţii de rugăciune în comun.
4.2. înţelegerea faptului că scopul adevăratei vieţi creştine este comuniunea deplină cu Dumnezeu şi cu semenii	- dezbateri religioase cu tineri de diferite convingeri şi credinţe; - serbări comune.

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

● Noţiuni de Catehism

● Noţiuni de Morală creştină

● Istoria Bisericii Ortodoxe Creştine

● Spiritualitate şi misiune

LISTA CU MEMBRII COMISIEI

care au definitivat forma revizuită a curriculum-ului la disciplina

Religie - cultul ortodox

Nivelele IV - VI

(Cls. I - X)

Alternativa Educaţională de Pedagogie Curativă

NUMELE ŞI PRENUMELE	INSTITUŢIA/UNITATEA ŞCOLARĂ
Mircea Vlad - prof. psihopedagog	Şcoala pentru Surzi nr. 1, Bucureşti
Elisabeta Putere - consilier psiholog	Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Letiţia Trif - lector univ. dr.	Universitatea "1 Decembrie" Alba-Iulia
Lucian Mozer - director	Şcoala Specială Nr. 7, sector 1, Bucureşti
Livia Vlad - prof. psihopedagog	Federaţia de Pedagogie Curativă din România
Anca Perţa - prof. psihopedagog	Centrul de Pedagogie Curativă Simeria
Constantin Cotelea - prof. psihopedagogie specială	Centrul de Pedagogie Curativă Simeria

Anexa 10

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ

"GEOGRAFIE ŞI ISTORIE LOCALĂ"

Nivelul V

(Cls. a IV-a)

Învăţământ special

NOTĂ DE PREZENTARE

Disciplina de Geografie şi istorie locală presupune studiul domeniului istoriei şi al geografiei României, abordabile la vârsta de 10-11 ani, corespunzătoare clasei a IV-a de şcolarizare. Această disciplină sa născut din necesitatea de a corela interdisciplinar cele două domenii - istoria şi geografia. Ele nu se pot încă diferenţia prea bine ca discipline la această clasă, întrucât obiectivul general este acela de a dobândi noţiuni, cunoştinţe şi capacităţi elementare referitoare la cadrul geografic şi socio-istoric în care trăieşte copilul.

Astfel, se porneşte în mod treptat de la mediul apropiat, concret, cunoscut din proprie experienţă pentru ca, în clasele următoare, să se poată extinde privirea către spaţiul geografic, respectiv timpul istoric al omenirii.

Programa de Geografie şi istorie locală orientează activitatea de învăţare înspre formarea capacităţilor de înţelegere a faptelor şi fenomenelor caracteristice mediului geografic înconjurător, în procesul dezvoltării sale istorice, din cele mai vechi timpuri şi până în prezent. Accentul cade pe formarea deprinderilor de investigare şi orientare, prin activităţi de învăţare, care au ca punct de pornire contactul direct cu faptul studiat - descoperirea.

Conţinuturile programei sunt structurate într-un mod care permite delimitarea clară a elementelor specifice istoriei de cele ale geografiei, dar în acelaşi timp oferă libertate cadrului didactic în decizia sa de a alege modul în care le parcurge.

Prin parcurgerea programei, alternativa educaţională de Pedagogie Curativă urmăreşte stabilirea unui echilibru între studiul elementelor istoriei şi geografiei locale şi celei naţionale, astfel încât să răspundă în mod concret cerinţelor de vârstă ale elevilor, pentru crearea unui mod de raportare optim la acestea în studiul ulterior al acestor materii.

OBIECTIVE CADRU

1. Perceperea şi reprezentarea spaţiului geografic şi a timpului istoric 2. Relaţionarea elementelor de mediu geografic şi istoric pe baza observării şi descrierii diverselor surse geografice şi istorice 3. Cunoaşterea şi utilizarea unor elemente de limbaj specifice geografiei şi istoriei 4. Interpretarea faptelor şi a proceselor istorice 5. Dezvoltarea interesului şi a responsabilităţii pentru mediul înconjurător

NIVELUL V

(cls. a IV-a)

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Perceperea şi reprezentarea spaţiului geografic şi a timpului istoric

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
1.1. localizarea corectă a elementelor spaţiului geografic şi istoric	- activităţi cu harta; - exerciţii de identificare în teren a punctelor cardinale; - exerciţii de identificare în teren a construcţiilor reprezentative şi a locurilor cu rezonanţă istorică; - exerciţii de ordonare a unor obiecte aparţinând familiei sau localităţii (fotografii, documente, monede etc.), folosind criteriul "vechi-nou" sau "mai vechi-mai nou".
1.2. orientarea în spaţiul geografic	- exerciţii de orientare după repere naturale; - exerciţii de orientare folosind instrumente şi metode neconvenţionale; - trasee turistice; - vizite, excursii.
1.3. reprezentarea în plan a elementelor ţinutului natal	- exerciţii de utilizare a simbolurilor; - desen de simboluri proprii; - exerciţii de elaborare a unor planuri ale clasei, camerei personale, şcolii, cartierului şi localităţii, folosind culori adecvate; - construcţii de machete, din lut ale împrejurimilor imediate, ale formelor de relief, precum şi ale unor obiective istorice relevante.
1.4. exprimarea, în cuvinte proprii, a aspectelor legăturilor dintre mediul istorico-geografic şi viaţa oamenilor	- exerciţii de identificare a diferitelor ocupaţii ale oamenilor, tipuri de construcţii, aşezări omeneşti şi îmbrăcăminte.

2. Relaţionarea elementelor de mediu geografic şi istoric pe baza observării şi descrierii diverselor surse geografice şi istorice

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
2.1. observarea elementelor comune mediului geografic şi istoric	- activităţi de observare în natură; - exerciţii de observare a unor obiective istorice, a unor imagini.
2.2. înregistrarea datelor observate	- calendarul naturii; - desene/schiţe ilustrative pentru elementele observate direct.
2.3. descrierea caracteristicilor elementelor comune geografiei şi istoriei	- descrieri a formelor de relief, a unui oraş, sat, a unor obiective istorice, culturale, industriale, turistice etc.

3. Cunoaşterea şi utilizarea unor elemente de limbaj specifice geografiei şi istoriei

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
3.1. utilizarea termenilor comuni geografiei şi istoriei	- povestiri a unor legende despre ţinutul natal; - relatări, cu cuvinte simple.
3.2. manifestarea curiozităţii pentru cunoaşterea şi folosirea termenilor comuni geografiei şi istoriei	- dialoguri cu privire la fenomenele studiate; - jocuri de rol; - dramatizări; - excursii, drumeţii, vizite.

4. Interpretarea faptelor şi a proceselor istorice

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
4.1. descrierea, după posibilităţi, a unui eveniment istoric	- povestiri pentru a prezenta un fapt istoric; - desene ilustrative a faptelor istorice studiate; - jocuri de rol; - dramatizări.
4.2. observarea faptelor istorice, punând în evidenţă schimbările survenite	- jocuri de rol.

5. Dezvoltarea interesului şi a responsabilităţii pentru mediul înconjurător

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
5.1. manifestarea grijii faţă de mediul înconjurător	- acţiuni de plantare a unor pomi; - acţiuni de întreţinere a zonei în care se află şcoala; - activităţi de sortare a materialelor refolosibile.
5.2. sesizarea unor legături vizibile între realităţile lumii înconjurătoare	- excursii, drumeţii, vizite.

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

1. Orientarea în orizontul apropiat

● Locul geografic, linia orizontului

● Poziţia soarelui în momentele principale ale zilei

● Punctele cardinale

● Orientarea în teren, metode de orientare

● Drumul de acasă la şcoală (reprezentare prin desen)

2. Reprezentarea suprafeţei terestre

● Planul clasei, al camerei, al şcolii

● Planul localităţii (sau al cartierului)

● Dezvoltarea în timp a localităţii

● Harta judeţului sau a regiunii

● Harta României

3. Observarea cerului

● Mişcarea unor corpuri cereşti în timpul zilei sau al nopţii

● Elemente de meteorologie (temperatură, mişcarea aerului, precipitaţii, nori etc.)

4. Elemente ale cadrului natural

● Forme de relief: munţi, dealuri, câmpii

● Apele de suprafaţă: ape curgătoare (râuri locale şi râuri importante ale ţării), ape stătătoare

5. Elemente de geografie umană

● Populaţia regiunii şi ocupaţii tradiţionale (agricultură, meşteşuguri, comerţ şi industrie)

● Dezvoltarea turismului local şi regional, obiective turistice importante

● Protecţia şi conservarea mediului înconjurător

6. Elemente de istorie locală

● Din istoria familiei

● Din istoria localităţii

● Legende, povestiri, întâmplări istorice semnificative

● Personalităţi din istoria localităţii

● Ocupaţii ale locuitorilor regiunii natale

● Manifestări culturale şi spirituale locale

7. Elemente de istoria naţională

● Personalităţi şi evenimente reprezentative (legende)

LISTA CU MEMBRII COMISIEI

care au definitivat forma revizuită a curriculum-ului la disciplina

Geografie şi istorie locală

Nivelul V

(Cls. a IV-a)

Alternativa Educaţională de Pedagogie Curativă

NUMELE ŞI PRENUMELE	INSTITUŢIA/UNITATEA ŞCOLARĂ
Mircea Vlad - prof. psihopedagog	Şcoala pentru Surzi nr. 1, Bucureşti
Elisabeta Putere - consilier psiholog	Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Letiţia Trif - lector univ. dr.	Universitatea "1 Decembrie" Alba-Iulia
Lucian Mozer - director	Şcoala Specială Nr. 7, sector 1, Bucureşti
Livia Vlad - prof. psihopedagog	Federaţia de Pedagogie Curativă din România
Anca Perţa - prof. psihopedagog	Centrul de Pedagogie Curativă Simeria

Anexa 11

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ

"GEOGRAFIE"

Nivelele V - VI

(Cls. V - X)

Învăţământ special

Bucureşti, 2008

NOTĂ DE PREZENTARE

O sarcină esenţială a predării geografiei este aceea de a trezi în copil interesul faţă de lume.

Prin considerarea elementului spaţial, o predare intuitivă a geografiei ajută copiilor în vederea unei anumite consolidări în sine. Ea are efect asupra formării morale şi trezeşte sentimente sociale, dirijând conştienţa asupra faptului că împărţim spaţiul terestru cu alţi oameni.

Prezenta programă de Geografie urmăreşte trezirea interesului de a cunoaşte direct, de a investiga şi de a înţelege faptul geografic, precum şi importanţa prezervării unui mediu ambiant favorabil unei vieţi sănătoase şi echilibrate.

Curriculum-ul de faţă este conceput astfel încât să nu îngrădească stilul cadrului didactic, să ofere acestuia libertate de alegere şi de organizare a unor activităţi de învăţare, considerate a fi cele mai adecvate potenţialului intelectual şi ritmului copilului cu deficienţă severă, profundă sau asociată.

OBIECTIVE CADRU

1. Perceperea şi reprezentarea spaţiului geografic 2. Relaţionarea elementelor de mediu geografic pe baza observării şi descrierii diverselor surse geografice 3. Cunoaşterea şi utilizarea unor elemente de limbaj specific geografiei 4. Dezvoltarea interesului şi a responsabilităţii pentru mediul înconjurător

NIVELUL V

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Perceperea şi reprezentarea spaţiului geografic

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
1.1. dezvoltarea capacităţii de precizare pe hartă şi în natură a punctelor cardinale	- exerciţii de utilizare a semnelor de pe hartă; - desenul unei hărţi, după realitatea observată.
1.2. localizarea corectă a elementelor spaţiului geografic	- lucrul cu harta şi cu atlasul geografic.
1.3. reprezentarea în plan a elementelor din mediul înconjurător	- exerciţii de utilizare a simbolurilor; - reconstituiri a unor schiţe de hartă.

2. Relaţionarea elementelor de mediu geografic pe baza observării şi descrierii diverselor surse geografice

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
2.1. observarea elementelor mediului geografic	- activităţi de observare în natură.
2.2. descrierea caracteristicilor elementelor geografice observate	- calendarul naturii; - exerciţii de descriere a elementelor geografice observate.
2.3. identificarea de relaţii între componentele naturale şi cele socio-economice	- exerciţii de stabilire a relaţiilor de tipul: condiţii naturale-densitatea populaţiei, resurse-activităţi economice.
2.4. compararea aspectelor din diferite regiuni ale lumii	- prezentări de imagini, filme etc.

3. Cunoaşterea şi utilizarea unor elemente de limbaj specific geografiei

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
3.1. definirea noţiunilor de bază	- exerciţii de utilizare a noţiunilor: forme de relief, ape curgătoare, altitudine, adâncime etc.
3.2. utilizarea corectă a terminologiei minime pentru descrieri geografice	- relatări, cu cuvinte simple, a conţinuturilor prezentate; - exerciţii de identificare a denumirilor de ape, ţări, continente etc. dintr-un text, precum şi de pe hartă.
3.3. sesizarea unor legături vizibile între realităţile lumii înconjurătoare	- excursii, drumeţii, vizite.

4. Dezvoltarea interesului şi a responsabilităţii pentru mediul înconjurător

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
4.1. participarea la acţiuni de protecţie şi conservare a mediului înconjurător	- acţiuni de întreţinere a zonei în care se află şcoala; - excursii, drumeţii.

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

1. Elemente de geografie fizică

● Forma şi dimensiunile pământului

● Sistemul solar. Constelaţii

● Globul geografic. Polii, paralelele, meridianele, emisferele

● Harta şi atlasul geografic

● Forme de relief ale uscatului

● Ape continentale: izvoare, râuri, lacuri, bălţi, mlaştini

● Clima caldă, temperată şi rece. Tipuri de climă în Europa

2. Europa

● Localitatea natală. Judeţul. Ţara

● Europa - aşezare geografică, vecini, suprafaţă, ţărmuri

● Polarităţi între Nord-Vest şi Sud-Est, Vest şi Est, Nord şi Sud

3. Geografia continentelor

4. Continentele lumii

NIVELUL VI

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Perceperea şi reprezentarea spaţiului geografic

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
1.1. localizarea pe hartă a elementelor geografice studiate	- lucrul cu harta de mărimi diferite; - exerciţii de localizare la hartă a elementelor geografice studiate.
1.2. identificarea elementelor principale ale unei reprezentări cartografice	- descrieri de imagini cartografice; - exerciţii de utilizare a semnelor convenţionale.
1.3. redarea de imagini cartografice	- hărţi prin desen, din hârtie etc.

2. Relaţionarea elementelor de mediu geografic pe baza observării şi descrierii diverselor surse geografice

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
2.1. identificarea de relaţii între elementele mediului geografic şi fenomenele observate	- exerciţii de observare a elementelor şi fenomenelor geografice; - exerciţii de stabilire a unor relaţii între acestea.
2.2. utilizarea corectă a sistemelor referenţiale, tip coordonate geografice	- exerciţii de utilizare a coordonatelor geografice.
2.3. compararea de regiuni, ţări, elemente antropografice şi etnografice	- prezentări de imagini, filme.

3. Cunoaşterea şi utilizarea unor elemente de limbaj specific geografiei

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
3.1. descrierea corectă a elementelor şi a fenomenelor geografice observate, prin definirea noţiunilor	- relatări ale conţinuturilor prezentate; - exerciţii practice de denumire de ape, ţări, continente, forme de relief etc. dintr-un text, precum şi de pe hartă; - exerciţii de definire a noţiunilor: litosferă, atmosferă, hidrosferă, biosferă etc.
3.2. realizarea de investigaţii independente, pe teme date	- lucrul cu harta şi cu atlasul geografic.

4. Dezvoltarea interesului şi a responsabilităţii pentru mediul înconjurător

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
4.1. evidenţierea relaţiei dintre om şi spaţiul geografic, în plan local şi naţional	- exerciţii de observare a mediului înconjurător şi a relaţiei acestuia cu omul; - exerciţii de apreciere a frumuseţilor lumii (imagini, filme, diapozitive etc.); - prezentări de acţiuni ale omului, dăunătoare mediului înconjurător.
4.2. participarea la acţiuni de protecţie şi conservare a mediului înconjurător	- acţiuni de întreţinere a zonei în care se află şcoala şi nu numai; - excursii, drumeţii.

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

1. Elemente de geografie fizică

● Orientarea geografică. Coordonatele geografice

● Învelişurile geografice: litosferă, atmosferă, hidrosferă, biosferă

2. Geografia continentelor

● Populaţia şi aşezările umane

● Elemente de etnografie şi antropografie comparată

● Mari mişcări de populaţie

● Economia mondială

● Organizarea pe criterii geografice şi administrativ-teritoriale

3. Geografia României

● Aşezare geografică

● Cadru natural

● Populaţia şi aşezările

● Economia

● Probleme ecologice pe plan mondial şi naţional

SUGESTII METODICE

(niv. V-VI)

În clasa a V-a, pentru a da copiilor/elevilor o imagine a întregului pământ, se vor aborda părţile pământului cu principalele masive muntoase şi cu oceanele, se vor discuta diversele zone climatice, curenţii marini şi mareele.

Predarea geografiei este strâns legată de desen: hărţi, clădiri, peisaje, oameni, plante etc. Unele pot fi chiar şi modelate, ceea ce duce la solicitarea de a se raporta şi mai concret şi mai plin de viaţă de configurarea obiectului ales.

Atunci când se studiază o anumită ţară, este important să se realizeze, împreună cu copiii/elevii, ceva caracteristic pentru ţara respectivă: un lucru de mână simplu, ceva artistic sau de artă decorativă etc. Astfel, se creează o legătură între viaţa copilului şi viaţa din lume.

LISTA CU MEMBRII COMISIEI

care au definitivat forma revizuită a curriculum-ului

la disciplina Geografie

Nivelele V - VI

(Cls. V - X)

Alternativa Educaţională de Pedagogie Curativă

NUMELE ŞI PRENUMELE	INSTITUŢIA/UNITATEA ŞCOLARĂ
Mircea Vlad - prof. psihopedagog	Şcoala pentru Surzi nr. 1, Bucureşti
Elisabeta Putere - consilier psiholog	Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Letiţia Trif - lector univ. dr.	Universitatea "1 Decembrie" Alba-Iulia
Lucian Mozer - director	Şcoala Specială Nr. 7, sector 1, Bucureşti
Livia Vlad - prof. psihopedagog	Federaţia de Pedagogie Curativă din România
Anca Perţa - prof. psihopedagog	Centrul de Pedagogie Curativă Simeria
Constantin Cotelea - prof. psihopedagogie specială	Centrul de Pedagogie Curativă Simeria

Anexa 12

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ

"ISTORIE"

Nivelele V - VI

(Cls. V - X)

Învăţământ special

Bucureşti, 2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Predarea istoriei în alternativa educaţională de pedagogie curativă respectă treptele de maturizare psihică, de la gândirea concretă, cauzală, la gândirea creatoare, ajungându-se astfel la formarea unei imagini asupra evoluţiei biografiei umanităţii.

Atmosfera de înţelepciune şi dreptate a culturilor antice, crearea ordinelor cavalereşti, cu principiile lor, marile descoperiri geografice, războaiele purtate de diverse popoare, sunt povestite copiilor. Acestea constituie adevărate exemple de curaj, moralitate şi de ordine socială. Astfel, copilul simte fazele existenţei umane foarte puternic în interiorul lui.

Secvenţele instructiv-educative vor fi stabilite, de către fiecare cadru didactic, în funcţie de nivelul de înţelegere al copiilor cu care lucrează, urmărind, pe cât posibil, înlăturarea barierelor de înţelegere a faptului istoric prin folosirea materialelor auxiliare ca: imagini, filme istorice, hărţi etc.

Considerăm că în conceperea programei de Istorie s-a ţinut cont de particularităţile copilului cu deficienţă severă, profundă sau asociată şi de ritmul de dezvoltare al acestuia.

OBIECTIVE CADRU

1. Formarea şi dezvoltarea capacităţilor senzorio-perceptive pentru înţelegerea şi reprezentarea timpului şi spaţiului istoric 2. Cunoaşterea modului de viaţă al oamenilor de-a lungul timpului, creaţiile culturilor şi civilizaţiilor în diferite perioade de dezvoltare a comunităţilor umane 3. Încadrarea istoriei poporului român în istoria universală 4. Formarea priceperilor de a folosi harta istorică, reprezentarea spaţiului istoric

NIVELUL V

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Formarea şi dezvoltarea capacităţilor senzorio-perceptive pentru înţelegerea şi reprezentarea timpului şi spaţiului istoric

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
1.1. dezvoltarea abilităţilor de percepere a duratei, a succesiunii faptelor şi a evenimentelor	- exerciţii senzoriale, de percepere a duratei şi succesiunii faptelor, evenimentelor.
1.2. recunoaşterea principalelor instrumente de măsurare a timpului de-a lungul istoriei omenirii	- exerciţii de măsurare a timpului în viaţa cotidiană; - descrieri sumare a celor mai importante instrumente de măsurare a timpului.
1.3. definirea noţiunii de calendar şi cunoaşterea principalelor calendare: grecesc, român, dacic	- exerciţii de stabilire a ordinii logice a unor evenimente.
1.4. manifestarea curiozităţii pentru înţelegerea timpului istoric	- jurnalul clasei, a evenimentelor importante.

2. Cunoaşterea modului de viaţă al oamenilor de-a lungul timpului, creaţiile culturilor şi civilizaţiilor în diferite perioade de dezvoltare a comunităţilor umane

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
2.1. descrierea evenimentelor principale din diferite perioade ale istoriei universale	- exerciţii de observare şi de descriere a uneltelor, armelor, podoabelor vechi; - exerciţii de exprimare a evenimentelor cu ajutorul unor cuvinte specifice.
2.2. caracterizarea diferitelor epoci istorice, popoare, culturi	- prezentări ale vieţii oamenilor şi societăţilor primitive, a civilizaţiilor şi statelor din Orientul Antic, Grecia Antică, Roma Antică, marile migraţii, Evul Mediu; - desene reprezentative (personaje istorice).
2.3. distingerea cauzelor unui eveniment istoric	- exerciţii de ierarhizare a cauzelor unui eveniment sau proces istoric.
2.4. aprecierea rolului oamenilor în procesul schimbării istoriei	- biografii şi portrete ale personalităţilor istorice.

3. Încadrarea istoriei poporului român în istoria universală

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
3.1. integrarea în cadrul marilor epoci istorice a principalelor evenimente din istoria României	- prezentări cronologice a evenimentelor istoriei din cadrul istoriei poporului român, în paralel cu ordonarea epocilor istorice pe o axă a timpului.
3.2. manifestarea interesului pentru compararea personalităţilor istorice din istoria naţională cu personalităţile din istoria universală	- exerciţii de construire de "portrete" a unor mari domnitori români care au contribuit la mersul evenimentelor istorice în plan european.
3.3. distingerea cauzelor comune ale unui eveniment istoric produs pe plan universal şi pe plan naţional	- exerciţii de comparare a cauzelor unui eveniment istoric comun pentru mai multe ţări.

4. Formarea priceperilor de a folosi harta istorică, reprezentarea spaţiului istoric

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
4.1. achiziţionarea noţiunilor şi relaţiilor spaţiale	- exerciţii de recunoaştere a poziţiilor spaţiale pe suprafaţă plană a foii de hârtie şi pe hartă.
4.2. citirea hărţii istorice (legendă, colorit, contur)	- exerciţii de citire a hărţilor istorice.
4.3. realizarea de hărţi istorice şi integrarea pe conturul lor a unor date	- exerciţii de amplasare pe o hartă "albă" a unor evenimente studiate.
4.4. descrierea relaţiei dintre om şi spaţiul istoric şi geografic în epocile studiate	- observări a relaţiei om/mediu în plan local şi naţional.

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

● Viaţa oamenilor şi societăţile primitive - epoca pietrei şi a metalelor

● Civilizaţii şi state în Orientul Antic: Mesopotamia, Babilon, Egipt, India, Persia

● Grecia Antică: culturi, războaie

● Roma Antică: expansiunea romană, societatea romană, Imperiul Roman, cultura romană, războaiele cu Dacia

● Marile migraţii: celţii, germanii şi tracii

● State feudale centralizate, din Europa Medievală

NIVELUL VI

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Formarea şi dezvoltarea capacităţilor senzorio-perceptive pentru înţelegerea şi reprezentarea timpului şi spaţiului istoric

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
1.1. operarea cu noţiuni şi relaţii temporale	- exerciţii senzoriale.
1.2. perceperea ordinii unor fenomene observate sau prezentate	- exerciţii de prezentare a unor succesiuni reale; - exerciţii de precizare corectă a timpului istoric; - exerciţii de apreciere a unor intervale de timp.
1.3. aprecierea empirică a duratelor diferite de timp	- exerciţii de apreciere corectă a duratei unor fenomene observate; - exerciţii de apreciere a unor intervale mari de timp; - exerciţii de ordonare de diverse obiecte folosind criteriul "mai vechi", "mai nou".
1.4. manifestarea curiozităţii pentru înţelegerea timpului istoric	- jurnalul clasei.

2. Cunoaşterea modului de viaţă al oamenilor de-a lungul timpului, creaţiile culturilor şi civilizaţiilor în diferite perioade de dezvoltare a comunităţilor umane

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
2.1. caracterizarea principalelor evenimente istorice şi relevarea consecinţelor lor	- exerciţii de descriere a uneltelor, armelor, podoabelor din diferite perioade ale istoriei; - exerciţii de exprimare a evenimentelor cu ajutorul unor cuvinte specifice.
2.2. distingerea cauzelor unui eveniment istoric	- exerciţii de ierarhizare a cauzelor unui eveniment sau proces istoric.
2.3. identificarea aspectelor pozitive de cele negative ale unor evenimente istorice	- exerciţii de stabilire a aspectelor pozitive sau negative ale unor evenimente istorice.
2.4. analizarea unui eveniment, personaj sau fapt istoric, pornind de la diferite surse de informare	- exerciţii de analizare a unor surse variate de informaţie.
2.5. manifestarea interesului pentru căutarea şi păstrarea izvoarelor istoriei	- vizite la muzee pentru observarea materialului arheologic şi de arhivă.

3. Încadrarea istoriei poporului român în istoria universală

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
3.1. descrierea relaţiei dintre un eveniment istoric universal şi comunitatea umană din spaţiul geografic românesc	- exerciţii de definire şi folosire a termenilor istorici; - exerciţii practice de utilizare a izvoarelor istorice.
3.2. redarea prin cuvinte proprii a conţinutului unor evenimente istorice comune pentru istoria universală şi cea naţională	- exerciţii de exprimare, cu cuvinte proprii, a unor evenimente istorice; - desene prin care să se construiască evenimentul istoric respectiv.
3.3. compararea personalităţilor istorice din istoria naţională cu personalităţi din istoria universală	- "portrete" a unor mari domnitori români care au contribuit la mersul evenimentelor istorice pe plan european.

4. Formarea priceperilor de a folosi harta istorică, reprezentarea spaţiului istoric

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
4.1. plasarea corectă a evenimentelor istorice în spaţiul geografic	- exerciţii de plasare a evenimentelor istorice în spaţiul geografic.
4.2. citirea hărţii istorice (legendă, colorit, contur)	- exerciţii de citire a hărţilor istorice.
4.3. realizarea de hărţi istorice şi integrarea pe conturul lor a unor date	- exerciţii de amplasare pe o hartă "albă" a unor evenimente studiate.
4.4. utilizarea hărţii istorice pentru identificarea formaţiunilor statale din epocile studiate	- exerciţii de localizare pe harta istorică a evenimentelor desfăşurate în acelaşi timp.

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

● Marile descoperiri geografice şi urmările lor

● Reforme şi contrareforme - reforma în Germania, Franţa, Anglia

● Monarhiile absolutiste în Franţa, Imperiul Habsburgic, Prusia, Rusia

● Marea revoluţie franceză - primul Imperiu Francez, Napoleon Bonaparte

● Anul revoluţionar 1848 în Europa

● România - dacii şi românii, marii domnitori români

● Războiul de Independenţă a României

● Cele două conflagraţii mondiale şi urmările lor

● Democraţiile occidentale şi statele totalitare comuniste

● Cultura universală în epoca contemporană - învăţământul, artele, revoluţia tehnico-ştiinţifică

SUGESTII METODICE

(niv. V-VI)

În clasa a V-a, pentru predarea vechilor popoare orientale, cadrul didactic trebuie să trăiască intens în dispoziţia şi atmosfera vechilor culturi, astfel încât să poată îmbrăca în descrieri cât mai imaginative relaţiile existente. La rândul lor, copiii/elevii trebuie să înţeleagă faptul că oamenii vechilor culturi au trăit şi au gândit la fel ca noi.

Toate descrierile pentru această vârstă vor fi pătrunse de fantezii, pentru ca sentimentul şi puterile sensibile ale copiilor să poată participa activ.

Începând cu clasa a VII-a, predarea istoriei trebuie pătrunsă de raporturile de cauzalitate. Populaţiile şi conducătorii lor vom fi descrise în aşa fel încât elevii să resimtă specificul diferit al fiecărui popor.

LISTA CU MEMBRII COMISIEI

care au definitivat forma revizuită a curriculum-ului

la disciplina Istorie

Nivelele V - VI

(Cls. V - X)

Alternativa Educaţională de Pedagogie Curativă

NUMELE ŞI PRENUMELE	INSTITUŢIA/UNITATEA ŞCOLARĂ
Mircea Vlad - prof. psihopedagog	Şcoala pentru Surzi nr. 1, Bucureşti
Elisabeta Putere - consilier psiholog	Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Letiţia Trif - lector univ. dr.	Universitatea "1 Decembrie" Alba-Iulia
Lucian Mozer - director	Şcoala Specială Nr. 7, sector 1, Bucureşti
Livia Vlad - prof. psihopedagog	Federaţia de Pedagogie Curativă din România
Anca Perţa - prof. psihopedagog	Centrul de Pedagogie Curativă Simeria
Constantin Cotelea - prof. psihopedagogie specială	Centrul de Pedagogie Curativă Simeria

Anexa 13

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ

"EDUCAŢIE PLASTICĂ"

Nivelele IV - VI

(Cls. I - X)

Învăţământ special

Bucureşti, 2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Educaţia plastică are un rol important în dezvoltarea armonioasă a copilului. Ea reprezintă, pe tot parcursul şcolarităţii, una dintre căile de conducere a copilului către cunoaşterea lumii şi cunoaşterea de sine.

Astfel, această activitate are în vedere cultivarea gustului pentru frumos, capacitatea de exprimare liberă, prin compoziţii plastice, a propriilor gânduri şi sentimente în legătură cu spaţiul perceput sau cu cel imaginar.

Educaţia plastică, alături de abilitarea manuală şi de disciplinele tehnologice, contribuie la obţinerea motricităţii fine, exprimând o bună coordonare şi, prin aceasta, poate fi considerată un factor armonizator al fiinţei copilului pe mai multe planuri.

Conţinuturile, obiectivele de referinţă şi activităţile de învăţare propuse în programă pot fi adaptate la particularităţile intelectuale şi fizice ale fiecărui elev în parte. Predarea acestei discipline necesită din partea cadrului didactic o documentare minimă obligatorie, cum ar fi: cunoaşterea limbajului plastic, cercul culorilor, reproduceri după opere de artă etc.

OBIECTIVE CADRU

1. Dezvoltarea structurilor şi conduitelor perceptiv-motrice de organizare şi orientare spaţială 2. Cunoaşterea materialelor, a instrumentelor de lucru şi a unor tehnici specifice artelor plastice 3. Recunoaşterea tipurilor de culori şi nonculori - obţinerea amestecurilor 4. Utilizarea materialelor şi a elementelor de limbaj plastic

NIVELUL IV

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea structurilor şi conduitelor perceptiv-motrice de organizare şi orientare spaţială

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
1.1. coordonarea mişcărilor corpului şi ale membrelor	- exerciţii pregătitoare de gimnastică generală.
1.2. dezvoltarea şi perfecţionarea funcţionalităţii muşchilor mici ai mâinii	- exerciţii de gimnastică a mâinii dominante; - exerciţii grafice libere, cu degetul pe bancă, pe tablă, pe nisip, în aer etc.; - exerciţii grafice libere de trasare a unor linii neregulate.
1.3. sesizarea direcţiei, poziţiei şi a distanţei dintre obiecte	- exerciţii de orientare spaţială.

2. Cunoaşterea materialelor, a instrumentelor de lucru şi a unor tehnici specifice artelor plastice

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
2.1. identificarea instrumentelor şi materialelor folosite în cadrul activităţilor	- exerciţii de identificare şi de pregătire a materialelor şi a instrumentelor de lucru (pensule, hârtie, culori, borcane cu apă, planşete).
2.2. dezvoltarea capacităţii de manipulare a instrumentelor şi a materialelor	- exerciţii de manipulare corectă a pensulei, a hârtiei, a planşetei şi a culorilor; - exerciţii de fluidizare a culorilor pigment.
2.3. familiarizarea cu tehnica de pictură pe suprafaţă umedă	- exerciţii de udare a planşetei şi a colii de hârtie, cu ajutorul buretelui; - exerciţii de aşternere a colii ude pe planşetă; - exerciţii de aşternere a culorii pe hârtie.

3. Recunoaşterea tipurilor de culori şi nonculori - obţinerea amestecurilor

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
3.1. recunoaşterea şi discriminarea culorilor primare	- exerciţii-joc de recunoaştere a culorilor primare în obiecte naturale; - exerciţii-joc de asociere a culorilor cu obiectul căruia îi aparţin (măr roşu, soare galben etc.).
3.2. sesizarea, pe cale intuitivă, a gestului şi a calităţilor culorilor primare	Exerciţii de utilizare a culorilor primare: ● pata albastră înconjurată de galben; ● pata galbenă înconjurată de roşu; ● pata roşie înconjurată de galben; ● pata roşie înconjurată de albastru; ● pata albastră înconjurată de roşu.
3.3. obţinerea diferitelor tonuri ale culorilor primare	Exerciţii de obţinere a tonurilor culorilor primare: ● albastru intens luminat spre centru; ● galben intens degradat spre exterior până la alb; ● roşu degradat spre interior şi apoi spre exterior.
3.4. obţinerea culorilor secundare din întâlnirea două câte două a culorilor primare	Exerciţii de obţinere a culorilor secundare: ● roşu şi galben = orange; ● roşu şi albastru = violet; ● galben şi albastru=verde.
3.5. recunoaşterea culorilor calde şi reci şi calităţile acestora	- exerciţii de observare a culorilor primare şi secundare; - exerciţii de asociere a acestora cu calitatea de cald, rece.
3.6. obţinerea fuzionării culorilor primare cu cele secundare	Exerciţii de fuzionare: ● galben întâlnind portocaliu strălucitor; ● albastru transparent întâlnind violet; ● galben strălucitor întâlnind verde strălucitor; ● albastru intens întâlnind violet intens; ● roşu intens radiind în albastru intens; ● roşu transparent radiind în albastru transparent; ● galben transparent în albastru delicat.

4. Utilizarea materialelor şi a elementelor de limbaj plastic

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
4.1. utilizarea corectă a instrumentelor şi a materialelor	- activităţi practice de utilizare corectă a instrumentelor şi a materialelor specifice activităţilor.
4.2. familiarizarea cu elementele de limbaj plastic (culoare, pată de culoare, culori calde, culori reci)	- exerciţii plastice cu pată de culoare; - exerciţii de denumire a culorilor calde şi a culorilor reci.
4.3. interpretarea pe plan afectiv a semnificaţiei culorilor calde, reci	- exerciţii plastice folosind culorile calde şi culorile reci.

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

● Materialele de lucru şi folosirea lor

● Spaţiul natural şi reprezentarea lui plastică

● Grupele de culori

- culori primare

- culori secundare, obţinerea lor prin amestecul celor primare

- tonuri ale culorilor primare

- culori calde, culori reci, calitatea acestora

● Forme elaborate

- suprafeţe realizate prin tehnica sugestivă a caracteristicilor de culoare aleasă

- povestiri prin personificări ale culorilor

- ilustrarea unor momente din povestirile orei de bază

● Noţiuni elementare de compunere a spaţiului plastic

SUGESTII METODICE

Activităţile de educaţie plastică din clasele I şi a II-a contribuie la educarea simţurilor şi astfel la hrănirea percepţiilor afective.

Povestirile despre culori introduc exerciţiile şi personifică culorile în caracterul şi interacţiunile lor. Se poate însoţi povestirea cu pictarea simultană pe foaia cadrului didactic, udă, lipită de tablă. Este o cale de a le furniza copiilor o îndrumare tehnică, în acelaşi timp cu povestirea propriu-zisă. Folosirea corectă a pensulei poate fi astfel vizualizată şi imitată de toţi copiii.

Pe măsură ce au fost introduse o serie de elemente de culoare şi de combinaţii de culori primare şi secundare, se poate trece la picturi care ilustrează conţinutul narativ al basmelor sau fabulelor.

Întotdeauna strădania este de a realiza figura din culoarea însăşi şi nu de a o identifica prin liniaritate sau prin folosirea stilului de grafică pictată.

Culorile de apă folosite tind să accentueze această tehnică, deci nu va fi foarte greu să o inducem şi ne vor sluji în evitarea formelor naturaliste. Perceperea calităţii culorilor trebuie să fie întotdeauna linia directoare a picturii.

NIVELUL V

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea structurilor şi conduitelor perceptiv-motrice de organizare şi orientare spaţială

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
1.1. identificarea, discriminarea formelor prin descriere şi suprapunere	- exerciţii de discriminare vizuală a formelor, mărimilor, prin descriere şi suprapunere.
1.2. aprecierea relativă a mărimii, formei şi culorii obiectelor	- exerciţii de discriminare vizuală şi tactilă, cu verbalizarea însuşirilor obiectelor.
1.3. aprecierea corectă a relaţiei dintre direcţie, poziţie şi distanţa obiectelor	- activităţi grafice de trasare liberă a liniilor, în diferite poziţii.

2. Cunoaşterea materialelor, a instrumentelor de lucru şi a unor tehnici specifice artelor plastice

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
2.1. utilizarea materialelor de pictură şi tehnicile adecvate	- exerciţii cu diferite materiale de pictură - pensulă, hârtie, culori fluide şi tehnicile de lucru adecvate.
2.2. utilizarea tehnicii de pictură pe suprafaţă umedă	- exerciţii de aşternere a culorilor pigment pe suport umed, cu diferite consistenţe ale pigmentului; - compoziţii plastice cu un centru de interes: scene biblice, cele patru elemente (apă, aer, foc, pământ), diferite peisaje.

3. Recunoaşterea tipurilor de culori şi nonculori - obţinerea amestecurilor

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
3.1. recunoaşterea şi discriminarea culorilor primare şi secundare, precum şi a nuanţelor acestora	- exerciţii de recunoaştere şi discriminare a culorilor primare şi secundare; Exerciţii de obţinere a nuanţelor culorilor primare şi secundare: - galben strălucitor şi nuanţarea lui cu albastru, obţinând diferite nuanţe de verde; - albastru transparent şi nuanţarea lui cu roşu, obţinând diferite nuanţe de violet; - dialog între albastru, verde închis şi galben orange; - albastru strălucitor întâlnind verde-gălbui; - liniştea unui roşu cărămiziu într-un verde palid.
3.2. obţinerea tonurilor culorilor secundare din amestecul lor cu alb şi negru	- exerciţii de deschidere şi de închidere a tonurilor culorilor, utilizând alb şi negru.
3.3. obţinerea unei dominante de culoare prin folosirea unei culori în cantitate mai mare, atât în amestec, cât şi ca întindere pe suport	- exerciţii de obţinere a amestecurilor; - compoziţii figurative şi nonfigurative folosind amestecurile şi dominantă de culoare.
3.4. realizarea contrastului de cantitate	- exerciţii de realizare a contrastului de cantitate - strălucirea rece a lunii în lumina transparentă a nopţii etc.
3.5. obţinerea armoniei din amestecul fizic a două culori în apropiere de o a treia	- exerciţii de obţinere a amestecurilor dintre culorile calde şi culorile reci, realizând armonii cromatice - dialog între roşu şi portocaliu înconjurat de albastru transparent, verde rece în violet cu roşu etc.
3.6. recunoaşterea şi utilizarea culorilor complementare	- exerciţii de observare a culorilor complementare; - exerciţii de asociere plastică a culorilor complementare.

4. Utilizarea materialelor şi a elementelor de limbaj plastic

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
4.1. utilizarea elementelor de limbaj plastic (tonuri, nuanţe, culori complementare, dominantă cromatică, armonie cromatică)	- exerciţii de obţinere a tonurilor, a nuanţelor; - exerciţii de asociere a culorilor complementare.
4.2. intuirea punctului şi a liniei, ca elemente de limbaj plastic	- compoziţii figurative în care să folosească linia şi punctul, ca elemente de expresie plastică.
4.3. realizarea de compoziţii plastice folosind elemente de limbaj plastic	- compoziţii figurative şi nonfigurative folosind elementele de limbaj plastic.

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

● Materialele de lucru şi folosirea lor

● Spaţiul natural şi reprezentarea lui plastică

● Grupele de culori

- tonuri ale culorilor secundare

- nuanţe ale culorilor primare şi secundare

- culori complementare

● Dominantă de culoare. Contrast de cantitate. Armonii cromatice

● Forme elaborate

- suprafeţe realizate prin tehnica sugestivă a caracteristicilor de culoare aleasă

- ilustrarea unor momente din povestirile orei de bază

● Compoziţia echilibrată a spaţiului plastic

SUGESTII METODICE

Începând cu clasa a III-a povestirile despre culori sunt transformate în exerciţii de nuanţare a posibilităţilor de expresie a culorilor.

Crearea impresiei de lumină sau de întuneric în aplicarea culorilor, crearea diferitelor nuanţări şi intensităţi de culoare, precum şi formarea pe hârtie a culorilor complementare din suprapunerea culorilor primare, sunt teme de studiat aparte cu elevii.

Pe măsură ce au fost prelucrate o serie de elemente de culoare şi de combinaţii de culori primare şi secundare, se pot realiza picturi care ilustrează conţinutul narativ al lecţiilor, povestiri, legende şi mituri.

Tehnicile deprinse în anii precedenţi vor sprijini cu folos strădania actuală de a ilustra, de a da imagine subiectelor studiate la ştiinţe sau personajelor din povestirile şi legendele audiate. Exerciţiile de acum conduc culorile spre forme care ilustrează figurat esenţa subiectului. Forma trebuie găsită prin culoare, iar culoarea dedusă din tema zilei.

Astfel, un urs poate să se nască din fundalul realizat cu grijă, nu prea ud, în care culorile pădurii se îngemănează şi contribuie la naşterea din ele a formei caracteristice. În alt sens, ursul polar poate lua naştere din păstrarea foii albe intacte şi înconjurarea albului cu albastrul pal al gheţii, până ce rămâne sub forma animalului.

Suprafeţe întinse de peisaj, păduri, diferiţi copaci, vor susţine aplicarea tehnicii studiate până acum. O variantă de lucru ar putea fi şi pictura pe foi colorate, care creează ele însele o atmosferă specifică şi cer o atenţie mărită în aplicarea nuanţelor potrivite.

La început se caută mai mult reflectarea atmosferei povestirii, dar rând pe rând picturile pot deveni mai figurative, arătând forme de plante, animale sau figuri omeneşti.

NIVELUL VI

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea structurilor şi conduitelor perceptiv-motrice de organizare şi orientare spaţială

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
1.1. dezvoltarea capacităţii de apreciere a mărimii, formei, culorii, distanţei, poziţiei, direcţiei obiectelor	- exerciţii de apreciere a mărimii, formei, culorii, distanţei, poziţiei, direcţiei diferitelor obiecte.
1.2. dezvoltarea deprinderii de orientare în spaţiu, prin organizarea spaţiului plastic	- activităţi de organizare a spaţiului plastic.

2. Cunoaşterea materialelor, a instrumentelor de lucru şi a unor tehnici specifice artelor plastice

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
2.1. consolidarea utilizării tehnicii de pictură pe suprafaţă umedă	- compoziţii figurative şi nonfigurative.

3. Recunoaşterea tipurilor de culori şi nonculori - obţinerea amestecurilor

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
3.1. realizarea unui amestec cromatic obţinându-se cenuşiul (negrul)	- exerciţii de amestec pentru obţinerea cenuşiului (negrului).
3.2. recompunerea unei imagini alb-negru în culoare şi din culoare în alb-negru	- exerciţii de recompunere a imaginilor alb-negru în culoare şi din culoare în alb-negru.
3.3. realizarea perspectivei cu ajutorul elementelor de perspectivă	- suprafeţe plastice utilizând culorile calde, culorile reci, proporţia mare-mic etc.
3.4. utilizarea dominantei de culoare şi a armoniei cromatice	- compoziţii cu diferite teme: formarea mugurilor pe copaci, diferite forme de copaci, flori, încolţirea plantelor, curcubee; - hărţi cu câmpii, munţi, dealuri.

4. Utilizarea materialelor şi a elementelor de limbaj plastic

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
4.1. realizarea de compoziţii plastice folosind elemente de limbaj plastic însuşite	- compoziţii figurative şi nonfigurative folosind elementele de limbaj plastic însuşite.

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

● Materialele de lucru şi folosirea lor

● Spaţiul natural şi reprezentarea lui plastică

● Grupele de culori şi nonculori. Dominantă de culoare. Contrast de cantitate. Armonii cromatice

● Punctul şi linia şi rolul lor de semne plastice

● Forme elaborate

- suprafeţe realizate urmărind jocul luminos-întunecat, echilibrul, proporţia, perspectiva, contrastul cald-rece

- ilustrarea dispoziţiilor din natură

- ilustrarea unor momente din povestirile orei de bază sau unor compoziţii libere

● Compoziţia echilibrată a spaţiului plastic

SUGESTII METODICE

Începând cu clasa a VII-a, disciplina educaţie plastică este legată mult de domeniul geografiei.

Din punct de vedere tematic, fenomenele din natură sunt punctul central, la fel ca şi hărţile. Elementul sufletesc ce se poate vieţui în elementul culorii se uneşte la configurarea atentă a unei hărţi geografice cu o putere crescândă a raţiunii. Prin activitatea artistică, elevii însoţesc cu sentimentul cele învăţate în privinţa diversităţii configurării lumii.

Pentru fenomenele din natură se preiau teme din domeniul atmosferei, procese ale vremii, cum ar fi de exemplu: o furtună, îngheţul, căldura etc.

Dinamica ce se formează în natură, lupta dintre lumină şi întuneric sunt experimentate la această vârstă şi în propriul suflet. Ceea ce urcă şi coboară ca val în suflet poate fi obiectivat prin teme picturale.

La acest nivel se utilizează toate tehnicile cu care copiii au fost familiarizaţi de-a lungul orelor de educaţie plastică.

LISTA CU MEMBRII COMISIEI

care au definitivat forma revizuită a curriculum-ului

la disciplina Educaţie plastică

Nivelele IV - VI

(Cls. I - X)

Alternativa Educaţională de Pedagogie Curativă

NUMELE ŞI PRENUMELE	INSTITUŢIA/UNITATEA ŞCOLARĂ
Mircea Vlad - prof. psihopedagog	Şcoala pentru Surzi nr. 1, Bucureşti
Elisabeta Putere - consilier psiholog	Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Letiţia Trif - lector univ. dr.	Universitatea "1 Decembrie" Alba-Iulia
Lucian Mozer - director	Şcoala Specială Nr. 7, sector 1, Bucureşti
Livia Vlad - prof. psihopedagog	Federaţia de Pedagogie Curativă din România
Anca Perţa - prof. psihopedagog	Centrul de Pedagogie Curativă Simeria
Iulia Raţ - educator	Centrul de Pedagogie Curativă Simeria

Anexa 14

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ

"EDUCAŢIE MUZICALĂ"

Nivelele IV - VI

(Cls. I - X)

Învăţământ special

Bucureşti, 2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Educaţia muzicală, componentă de bază a educaţiei artistice, dispune de valenţe formative multiple, vizând toate resorturile personalităţii umane, atât pe cele afective, cât şi pe cele psihomotrice şi intelectuale.

Scopul educaţiei muzicale constă în dezvoltarea sensibilităţii estetice a elevilor, a capacităţilor de receptare şi exprimare muzicală, prin activităţi practice vocale şi instrumentale.

Un element deosebit de important în cadrul acestei discipline de învăţământ este armonia dintre gest şi faptă, precum şi dintre cuvânt şi faptă, ceea ce implică participarea integrală a copilului/elevului la acest tip de activităţi.

Educaţia muzicală nu este privită doar ca o educaţie de specialitate, ci ca o educaţie care formează omul. Prin cântecele studiate vocal şi instrumental copilul trăieşte justa orientare a voinţei în activitatea sa. În primii ani de şcoală cântecele se învaţă exclusiv după auz şi îl vor ajuta pe copil să trăiască sunetele şi spaţiul sonor în mod liber, aşa cum este posibil în cântecele pentatonice.

În clasele mai mari se face cunoştinţă cu sunete noi, intonând diferite cântece în tonalităţi majore, iar sunetele muzicale vor fi scrise şi citite, acordându-se o atenţie sporită duratelor muzicale.

Astfel, educaţia muzicală se desfăşoară în două etape: etapa oral intuitivă (a prenotaţiei), în care muzica se învaţă exclusiv după auz, prin ascultare şi cântare, mişcare şi acompaniament ritmic de jucării sonore sau instrumente de percuţie şi etapa notaţiei (a scris-cititului muzical), în care cunoaşterea şi aplicarea elementelor de limbaj muzical se realizează în mod conştient.

Repertoriul clasei va conţine cântece accesibile, potrivite cu vârsta copiilor, bogate în conţinut, iar planificarea acestora va fi făcută în strânsă legătură cu tematica orei de bază.

Cântecele studiate vocal vor fi redate şi instrumental.

OBIECTIVE CADRU

1. Receptarea elementelor de limbaj muzical în practica muzicală vocală şi instrumentală 2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare prin muzică (vocală şi instrumentală) 3. Educarea şi stimularea interesului şi a dragostei pentru activităţile muzicale

NIVELUL IV

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

4. Receptarea elementelor de limbaj muzical în practica muzicală vocală şi instrumentală

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
1.1. diferenţierea auditivă a sunetelor diverse din natură şi din mediul înconjurător	- exerciţii de exersare a acuităţii auditive; - jocuri de recunoaştere a diferitelor surse sonore, provenite din mediul ambiant.
1.2. diferenţierea sunetelor muzicale de zgomote	- jocuri de diferenţiere a sunetelor muzicale de zgomote; - ghicitori.
1.3. diferenţierea sunetelor cântate de cele vorbite	- audiţii; - jocuri de intuire, a sunetelor cântate şi vorbite.
1.4. diferenţierea sunetelor vocale de cele instrumentale	- jocuri pentru intuirea sunetelor emise vocal şi instrumental (flaut, tamburină, trianglu, clopoţei etc.).
1.5. reproducerea unui repertoriu de cântece receptate după auz, prin imitaţie	- exerciţii de redare fragmentară şi integrală, în colectiv, a cântecelor din repertoriul propus; - exersări de a cânta colectiv.
1.6. evidenţierea, prin mişcarea corpului, a conţinutului de idei a textului	- jocuri de mişcare sugerate de ritmul şi de textul melodiei.
1.7. diferenţierea auditivă a calităţilor sunetului muzical (intensitate, durată, înălţime)	- audiţii; - jocuri muzicale; - jocuri de diferenţiere auditivă a calităţilor sunetului muzical (tare-încet, lung-scurt, înalt-jos); - reproduceri vocale, cu jucării muzicale şi cu bătăi din palme a unor onomatopee recitative şi formule ritmice.
1.8. recunoaşterea auditivă, după structura ritmică, a cântecelor învăţate	- exerciţii de marcare a structurii ritmice a cântecului, prin bătăi din palme, mişcări corporale, jucării muzicale.

2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare prin muzică (vocală şi instrumentală)

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
2.1. interpretarea vocală, după auz, la unison, a cântecelor studiate	- exerciţii sub formă de jocuri pentru emisie corectă, respiraţie corectă, poziţie corectă; - intonări de cântece (în seria cvintă); - exerciţii de urmărire a mersului melodiei prin gesturi; - serbări cu diferite ocazii.
2.2. obţinerea emiterii de sunete la flaut interval	4. exerciţii de mânuire corectă a instrumentului; 5. exerciţii de digitaţie; 6. improvizaţii; 7. exerciţii sub formă de jocuri.
2.3. dezvoltarea abilităţii de acompaniere liberă şi spontană a cântecelor	8. exerciţii de acompaniere cu materiale din natură (pietricele, nisip, beţe etc.); 9. exerciţii de acompaniere a cântecelor cu propriul corp (bătăi din palme, pe genunchi, pe masă, cu talpa pe podea etc.); 10. exerciţii de acompaniere cu jucării muzicale (tamburină, trianglu, clopoţei, xilofon, tobă mică etc.).

3. Educarea şi stimularea interesului şi a dragostei pentru activităţile muzicale

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
3.1. însuşirea unui repertoriu de cântece, cu conţinut specific vârstei	- jocuri cu cântece şi mişcare; - serbări.

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

● Cântarea vocală în colectiv (poziţia corporală, emisia naturală, dicţia, sincronizarea)

● Cântarea instrumentală

- Jucării muzicale

- Instrumente muzicale - flaut interval

- Percuţie corporală

- Cântarea cu acompaniament (flaut, liră)

● Elemente de limbaj muzical

1. Timbrul

- Sunete din natură şi din mediul înconjurător

- Sunete vocale şi instrumentale

- Timbrul vocal (sunete calde, aspre, moi, stridente, liniştite, agitate)

- Timbrul instrumental (flaut, tamburină, trianglu, clopoţei, xilofon, tobă mică)

2. Ritmul

- Sunete lungi şi scurte

- Pauzele (momente de tăcere în muzică)

- Asocierea ritmului cu mişcarea

- Acompaniament ritmic

- Recunoaşterea auditivă a structurilor ritmice din cântece

- Improvizaţia spontană colectivă

3. Melodia

- Sunete înalte şi joase

- Melodii pătrunse preponderent de trăirea cvintei

- Asocierea mersului melodiei cu mişcări ale mâinilor

4. Interpretarea

- Sunete care se aud tare - încet

- Mişcarea pe muzică (liberă, ritmică)

- Nuanţe: tare, potrivit, încet

- Acompaniamentul ritmic cu jucării muzicale şi cu instrument mânuit de cadrul didactic

5. Elemente de cultură muzicală

- Date despre cântece: titlul, autorul textului

- Povestiri şi poveşti despre atmosfera cântecului

- Audiţii muzicale (pe viu, fără înregistrări)

6. Sugestii pentru repertoriul de cântece

- Cântece cu teme din basme, fabule

- Cântece despre anotimpuri, cu teme din natură

- Cântece din folclorul copiilor

- Colinde

SUGESTII METODICE

Ora de Educaţie muzicală începe prin a se preciza schimbările din natură remarcate în ziua respectivă.

Ritmul plin de viaţă, încadrat în măsuri de doi şi trei timpi va fi realizat în strânsă legătură cu textul cântecului pentru a nu frâna înainte de vreme capacitatea deosebită a copiilor de percepere a lumii. O deosebită importanţă se va acorda pauzelor, pentru a realiza imaginile dorite.

Cântecele noi vor fi prezentate printr-o scurtă poveste. Învăţarea acestora se face după auz, prin imitaţie şi vor fi selectate ţinându-se cont şi de mesajul educativ al textului şi de valoarea lor din punct de vedere artistic. Se va urmări formarea unui repertoriu de bază, tematica fiind legată de viaţa plantelor, a animalelor, de sărbători şi de anotimpuri.

Se va exersa mai ales cântatul la unison pentru a se omogeniza colectivul nou format.

Alături de cântece sunt exersate şi diferite jocuri pentru a-l face pe copil să înţeleagă sensul cunoştinţelor. Apar diferite jocuri în cerc în care sunt exersate alergarea, diferiţi paşi şi sărituri ca şi orientarea pentru recunoaşterea diferitelor părţi ale corpului.

Cântecelor pe o voce li se vor alătura cântece însoţite de acompaniament la flaut, dar cu o armonie liberă în vederea dezvoltării auzului muzical.

Tot acum se introduce şi studiul la flaut (flautul interval). Studiul acestui instrument va fi cu multă grijă condus, însă în cadrul acestui nivel copiii doar vor învăţa cum se mânuieşte acest instrument, vor face improvizaţii şi simple exerciţii de emitere a sunetelor.

NIVELUL V

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Receptarea elementelor de limbaj muzical în practica muzicală vocală şi instrumentală

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
1.1. diferenţierea sursei sonore şi a direcţiei de propagare a sunetului	- exerciţii de exersare a acuităţii auditive prin diferenţierea timbrală şi spaţială a sunetelor.
1.2. diferenţierea timbrului vocal de cel instrumental	- jocuri de audiere comparată şi de intuire a sunetelor cântate şi vorbite, emise vocal şi instrumental; - exerciţii de recunoaştere a acestor sunete.
1.3. diferenţierea calităţilor sunetelor muzicale (intensitate, durată, înălţime)	- jocuri de audiere comparată a sunetelor de intensităţi diferite (tare, potrivit, încet); - jocuri de audiere comparată a unor sunete de durate diferite (pătrime, doime, şaisprezecime, notă întreagă); - exerciţii de audiere comparată a unor sunete de înălţimi diferite (gama do major) şi asocierea lor cu mişcări corporale; - exerciţii de emitere vocală a unor sunete diferite ca intensitate, durată, înălţime.
1.4. reproducerea unui repertoriu de cântece receptate după auz, respectând intonaţia corectă	- exerciţii de redare fragmentară şi integrală, în colectiv sau în grupuri mici, a cântecelor din repertoriul propus; - exersări de a cânta colectiv, în grupuri, respectând poziţia corectă a corpului, respectarea semnalului de început, emisia naturală, dicţia, sincronizarea.
1.5. evidenţierea, prin mişcare a elementelor de limbaj muzical întâlnite în melodia cântecului	- exersări ale mişcărilor sugerate de ritmul, metrul, textul şi de mersul melodiei.
1.6. recunoaşterea auditivă, după structura ritmică şi după cea melodică a cântecelor învăţate	- exerciţii de marcare prin bătăi din palme, prin mişcări corporale, cu ajutorul jucăriilor muzicale, a structurii ritmice a cântecului (strofă-refren).
1.7. recunoaşterea şi scrierea corectă, pe portativ, a notelor muzicale	- exerciţii de utilizare a noţiunilor de portativ şi cheia sol; - exerciţii de citire şi de scriere a notelor muzicale; - exerciţii de corelare a sunetului cu nota muzicală, în cadrul gamei do1-do2.

2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare prin muzică (vocală şi instrumentală)

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
2.1. interpretarea vocală a cântecelor studiate	- exerciţii de intonare a cântecelor, la unison sau pe grupe; - exerciţii de urmărire a mersului melodiei prin gesturi; - exersări a cântatului în canon, pe două voci; - exerciţii de intonare a cântecelor populare româneşti.
2.2. intonarea corectă a sunetelor muzicale în cadrul gamei do1-do2	- exerciţii de intonare corectă a sunetelor muzicale do1-do2.
2.3. acompanierea ritmică a cântecelor	11. exerciţii de acompaniere a cântecelor cu propriul corp, cu jucării muzicale, cu flautul.
2.4. emiterea de sunete obţinute la flautul pentatonic	12. improvizaţii; 13. exerciţii sub formă de jocuri.

3. Educarea şi stimularea interesului şi a dragostei pentru activităţile muzicale

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
3.1. însuşirea unui repertoriu de cântece	- exersări ale cântecelor învăţate; - jocuri cu cântece şi mişcare; - serbări cu diferite ocazii.
3.2. exprimarea preferinţei pentru anumite cântece, pentru un anumit gen de muzică	- exerciţii de comparare a cântecelor din repertoriu învăţat; - exerciţii de alegere a cântecelor adecvate pentru diferite evenimente din viaţa clasei sau a şcolii; - exerciţii de alegere a cântecelor preferate, precum şi a genului de muzică preferat.
3.3. dezvoltarea capacităţii de a improviza scurte melodii	- exerciţii de improvizaţie.

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

● Cântarea vocală în colectiv (poziţia corporală, emisia naturală, dicţia, sincronizarea), pe grupe sau în canon

● Cântarea instrumentală

- Jucării muzicale

- Instrumente muzicale -flaut pentatonic

- Percuţie corporală

- Cântarea cu acompaniament (flaut, liră)

● Elemente de limbaj muzical

1. Timbrul

- Sunete vocale şi instrumentale

- Timbrul vocal

- Timbrul instrumental (flaut, tamburină, trianglu, clopoţei, xilofon, tobă mică)

2. Ritmul

- Asocierea ritmului cu mişcarea

- Acompaniament ritmic

- Recunoaşterea auditivă a structurilor ritmice din cântece

- Improvizaţia spontană

- Duratele muzicale: pătrime, optime, doime, notă întreagă

- Pauzele muzicale corespunzătoare duratelor studiate

- Combinaţii ritmice în măsura de doi timpi, trei timpi, patru timpi

3. Melodia

- Melodii pătrunse preponderent de trăirea terţei, cvintei, cvartei, sextei

- Portativul

- Cheia sol

- Formule melodice cu sunetele învăţate

- Sunetele şi notele muzicale do1 - do2

- Legătura dintre text şi melodie (strofa şi refrenul)

4. Interpretarea

- Mişcarea pe muzică (liberă, ritmică, pe timpii măsurii, inspirată de caracterul muzicii, mişcarea de dans)

- Nuanţe: tare, potrivit, încet

- Tempo: repede-lent

- Acompaniamentul ritmic cu jucării muzicale sau cu instrument mânuit de cadrul didactic

5. Elemente de cultură muzicală

- Date despre cântece: titlul, autorul textului, compozitorul, tematica

- Audiţii muzicale (pe viu, fără înregistrări)

6. Sugestii pentru repertoriul de cântece

- Cântece cu teme din natură

- Cântece despre anotimpuri, meserii, munca câmpului

- Cântece religioase

- Cântece populare

- Colinde

- Canon

SUGESTII METODICE

În predarea elementelor de bază ale scrierii notelor se vor folosi ca puncte de plecare cântecele învăţate în clasele anterioare. Fiecare sunet trebuie descoperit auditiv, intonat corect şi apoi transformat în culoare de către copil, ca primă formă de notare şi, în cele din urmă, transformat în notă muzicală şi scris pe portativ.

Un alt element important acum este notarea duratelor muzicale, care se face în strânsă legătură cu fracţiile învăţate la matematică. Relaţia dintre duratele muzicale va fi studiată cu ajutorul exerciţiilor ritmice. Exerciţiile ritmice vor fi realizate cu instrumente de percuţie din dotare care reprezintă cel mai bine caracterul fiecărei durate. Sunt posibile mici teme de compoziţie ritmică, de exemplu, pe patru instrumente de percuţie. Cântecul studiat poate fi acum acompaniat (bătăi din palme) cu ritmul lui complementar. Exerciţiul trebuie să-i ajute pe elevi să facă legătura între melodie şi ritmul ei. Este important să afle de fiecare dată ce efect are asupra cântecului, ritmul adăugat.

Tot acum se mai are în vedere perceperea auditivă şi înţelegerea terţei, cvintei, cvartei şi sextei, continuându-se studiul instrumentelor muzicale în paralel cu interpretarea vocală.

În interpretarea vocală, ca punct de plecare rămâne cântatul pe o voce şi canon la două voci, dacă se poate. Cântecele vor avea tematica legată de muncă, meserii, obiceiuri, sărbători, anotimpuri. Fiecare cântec este preluat printr-o scurtă povestire despre compozitor sau despre tematica cântecului. Elevul poate fi şi dirijor, poate conduce cântând la un instrument.

Se va continua şi studiul instrumentelor muzicale. Se vor exersa mai întâi cântece din două sunete, compuse de către cadrul didactic sau din folclorul copiilor. Apoi se va trece mai departe la cântece din trei sunete, din patru sunete ş.a.m.d.. La sfârşitul anului şcolar se pot face mici exerciţii în timpul cărora copiii să poată arată că degetele lor stăpânesc instrumentul. În cântarea alternativă, schimbul se va produce fluent, activitatea va începe în auz şi apoi va fi transferată în cânt.

Elevii vor fi solicitaţi să compună cu ajutorul instrumentelor melodii scurte sub formă de întrebare-răspuns. Cântecele bine cunoscute vor fi cântate prin imitaţie la flautul pentatonic, dacă se poate.

Începând cu clasa a VI-a în centrul atenţiei va sta familiarizarea elevilor cu expresivitatea minorului şi a majorului. Cu ajutorul jocului şi al cântecului popular, elevii vor face adevărate excursii în ţară, familiarizându-se cu expresivitatea majorului şi minorului modal.

Pot fi abordate instrumentele muzicale, dansuri populare şi cântece specifice zonei folclorice.

NIVELUL VI

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Receptarea elementelor de limbaj muzical în practica muzicală vocală şi instrumentală

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
1.1. utilizarea de procedee armonico-polifonice (cântări în canon pe două sau pe trei voci)	- cântări în canon pe două sau pe trei voci; - cântări armonice pe două voci.
1.2. distingerea în lucrări sau fragmente muzicale a diverselor genuri şi stiluri, a timbrurilor muzicale	- audiţii muzicale; - concerte; - spectacole muzicale.
1.3. reprezentarea grafică a sunetelor cuprinse între do1 şi sol2, duratele şi pauzele muzicale învăţate	- exerciţii de scriere a semnelor grafice, reprezentarea înălţimii sunetelor, a duratelor şi a pauzelor muzicale învăţate.
1.4. descifrarea de cântece simple	- exerciţii ritmico-melodice; - exerciţii de recunoaştere a notelor muzicale; - exerciţii de dirijare în măsurile de 2/4, 3/4, 4/4.
1.5. cunoaşterea aspectelor semnificative din viaţa şi creaţia unor mari compozitori	- povestiri despre viaţa şi opera unor mari compozitori; - exerciţii de recunoaştere de lucrări sau fragmente muzicale din creaţia acestora.

2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare prin muzică (vocală şi instrumentală)

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
2.1. interpretarea vocală a unor cântece de diferite tipuri şi genuri, controlând schimbările de dinamică, timbru şi tempo	- exerciţii de relaxare, respiraţie, articulaţie, intonaţie, dicţie; - interpretări vocale, individuale sau în grup; - exersări ale cântatului în canon, pe două voci; - intonări de cântece populare româneşti.
2.2. intonarea corectă a sunetelor muzicale cuprinse între do1) şi sol2)	- exerciţii de percepere a sunetelor cuprinse între do1) şi sol2); - exerciţii de intonare corectă a sunetelor muzicale cuprinse între do1) şi sol2).
2.3. acompanierea ritmică a cântecelor	14. exerciţii de acompaniere a cântecelor cu propriul corp, cu jucării muzicale, cu flautul, lira etc.
2.4. interpretarea instrumentală a melodiilor învăţate vocal	15. exerciţii de tehnică instrumentală; 16. exerciţii de interpretare instrumentală (flaut pentatonic, flaut diatonic, liră).

3. Educarea şi stimularea interesului şi a dragostei pentru activităţile muzicale

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
3.1. interpretarea cu sensibilitate şi expresivitate a pieselor muzicale studiate	- exerciţii de interpretare a cântecelor studiate; - participări la diverse evenimente muzicale şcolare şi extraşcolare organizate.
3.2. asocierea de idei şi impresii sugerate de lecturi şi de imagini vizuale, cu muzica audiată	- exerciţii de descriere a unui personaj muzical.
3.3. improvizarea spontană a unor melodii, vocale sau instrumentale	- improvizaţii melodice.

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

● Cântarea vocală în colectiv, pe grupe, în canon pe două sau pe trei voci

● Cântarea instrumentală

- Instrumente muzicale - flaut pentatonic, flaut diatonic

- Cântarea cu acompaniament (flaut, liră etc.)

● Elemente de limbaj muzical

1. Timbrul

- Timbrul vocal

- Timbrul instrumental (flaut, chitară)

2. Ritmul

- Acompaniament ritmic

- Improvizaţia spontană

- Duratele muzicale: pătrime, optime, doime, notă întreagă

- Pauzele muzicale corespunzătoare duratelor studiate

- Combinaţii ritmice în măsura de doi timpi, trei timpi, patru timpi

3. Melodia

- Melodii pătrunse preponderent de trăirea septimei, octavei

- Formule melodice cu sunetele învăţate

- Sunetele şi notele muzicale do*1) - sol*2)

4. Interpretarea

- Mişcarea pe muzică (liberă, ritmică, pe timpii măsurii, inspirată de caracterul muzicii, mişcarea de dans)

- Nuanţe: tare, potrivit, încet

- Tempo: repede-lent

- Acompaniamentul ritmic cu instrument mânuit de cadrul didactic (chitară)

5. Elemente de cultură muzicală

- Date despre cântece: titlul, autorul textului, compozitorul, tematica

- Date din biografiile unor mari compozitori

- Audiţii muzicale (pe viu, fără înregistrări)

6. Sugestii pentru repertoriul de cântece

- Cântece din creaţia românească şi universală

- Cântece religioase

- Cântece populare

- Colinde

- Canon, pe voci

- Menuet

- Balade

SUGESTII METODICE

La acest nivel copiii se concentrează asupra sextei şi a octavei.

Ei trebuie să simtă bucuria pe care le-o produce muzica şi să o savureze ca pe un scop în sine. Ca atare, vor lua contact direct cu opera "Flautul fermecat" de W. A. Mozart, ascultând fragmente din lucrare.

Contactul cu marile perioade din istoria muzicii şi marii compozitori se va face prin intermediul lucrărilor muzicale. Vor fi selecţionate lucrări ce pot fi audiate cu clasa pentru a se familiariza cu stilul compozitorului. Dacă este posibil, se va interpreta un fragment dintr-o lucrare muzicală reprezentativă.

Este momentul când elevii pot fi solicitaţi să cânte într-o formaţie de două instrumente, să interpreteze balade cu schimb de replici sau să fie solişti.

Astfel, copiii sunt îndrumaţi spre admiraţia frumuseţii muzicii.

LISTA CU MEMBRII COMISIEI

care au definitivat forma revizuită

a curriculum-ului la disciplina

Educaţie muzicală

Nivelele IV - VI

(Cls. I - X)

Alternativa Educaţională de Pedagogie Curativă

NUMELE ŞI PRENUMELE	INSTITUŢIA/UNITATEA ŞCOLARĂ
Mircea Vlad - prof. psihopedagog	Şcoala pentru Surzi nr. 1, Bucureşti
Elisabeta Putere - consilier psiholog	Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Letiţia Trif - lector univ. dr.	Universitatea "1 Decembrie" Alba-Iulia
Lucian Mozer - director	Şcoala Specială Nr. 7, sector 1, Bucureşti
Livia Vlad - prof. psihopedagog	Federaţia de Pedagogie Curativă din România
Anca Perţa - prof. psihopedagog	Centrul de Pedagogie Curativă Simeria

Anexa 15

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ

"EURITMIE"

Nivelele IV - VI

(Cls. I - X)

Învăţământ special

Bucureşti, 2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Euritmia este o artă a mişcării care exprimă prin gesturi şi forme specifice, de mişcare ale membrelor şi corpului, legităţile vorbirii şi muzicii. Transpunând în domeniu vizibil, euritmia este vorbire vizibilă şi muzică vizibilă.

Prin gesturi şi mişcări ale membrelor superioare şi corpului sunt redate în principal sunetele vorbirii, stări sufleteşti, tonuri, intervale şi armonii muzicale. Prin formele coregrafice parcurse individual sau configurate în grup, apar elementele formale, conţinuturile ideatice, sensurile şi structurile ce stau la baza creaţiilor poetice sau a compoziţiilor muzicale.

Vorbirea şi muzica impresionează nemijlocit omul. Atunci când legităţile lor sunt transpuse şi se exprimă prin formele de mişcare ale corpului omenesc, ele acţionează nemijlocit, formator şi configurator asupra constituţiei omeneşti.

Prezentul curriculum de Euritmie cuprinde obiective care sunt centrate pe formarea de capacităţi şi atitudini esenţiale în formarea personalităţii.

Parcursurile de învăţare oferite elevilor cu deficienţe grave, profunde sau asociate asigură continuitate în progresul copilului/elevului de la un nivel la altul.

Propunerile privind textele poetice şi piesele muzicale sunt orientative. Repertoriul poate fi modificat şi extins atâta vreme cât el pune în practică obiectivele cadru şi obiectivele de referinţă specifice fiecărui nivel.

În predarea euritmiei este necesară prezenţa unui corepetitor.

OBIECTIVE CADRU

1. Dezvoltarea personalităţii prin euritmie poetică 2. Dezvoltarea personalităţii prin euritmie muzicală 3. Formarea unei imagini interioare coerente cu privire la propria dezvoltare

NIVELUL IV

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea personalităţii prin euritmie poetică

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
1.1. redarea prin imitaţie a gesturilor euritmice vocalice	- jocuri de mişcare pentru gesturi sufleteşti vocalice instinctive: "aaah", "eeei", "iiiată-mă", "oooh", "uuuh".
1.2. redarea prin imitaţie a gesturilor euritmice consonantice	- jocuri pentru gesturi consonantice de redare a unor forme de mişcare din natură: "r" pentru rostogolire, "b" pentru boltă, "w" pentru mişcarea valurilor.
1.3. redarea ritmului simplu diferenţiat între "scurt" şi "lung" prin bătăi din palme şi păşire	- jocuri: "Piticii şi uriaşii", "Şoriceii şi motanul încălţat" etc.
1.4. exprimarea prin mişcare susţinută corporal a trăsăturilor dominante ale unor personaje din fabule	- fragmente semnificative din fabule.
1.5. exprimarea prin forme de mişcare a acţiunilor şi a atmosferei dintr-un basm	- euritmizări; - basme parţial versificate; - dramatizări.

2. Dezvoltarea personalităţii prin euritmie muzicală

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
2.1. redarea prin formă de păşire a ritmului lent şi a ritmului alert	- jocuri de păşire atentă şi păşire precipitată.
2.2. realizarea formelor de mers "uşor" şi "apăsat"	- jocuri de mişcare pentru "aşteptare" şi "acţiune".
2.3. alternarea redării ritmului, prin bătăi din palme, cu cel redat prin păşire ritmică	- joc euritmic cu alternanţe între motive ritmice şi "în tact".
2.4. redarea, prin imitaţie, a gestului euritmic pentru intervalul muzical de cvintă	- jocuri euritmice realizate cu instrumente specifice: xilofon, liră, flaut.

3. Formarea unei imagini interioare coerente cu privire la propria dezvoltare

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
3.1. realizarea formaţiei grupate "în cerc" şi identificarea locului fiecăruia în cadrul acestuia	- jocuri de adunare: "Prietenii în căsuţă", "Puii în cuib" etc.; - jocuri de mişcare în formaţie de "horă".
3.2. parcurgerea unui traseu cu formă geometrică simplă, de dreaptă şi cerc, prin realizarea prin imitare a ţinutei corporale cu accent pe "verticalitate"	- jocuri de "Plimbare la pădure", cu "Trecere peste pod" şi "Ocolirea lacului" etc.; - jocuri de prezentare: "Aşa sunt eu!", "Unde sunteţi? - Iată-ne!" etc.
3.3. conştientizarea componentelor mari ale corpului: membre, trunchi şi cap	- poezii cu imagini despre fiinţa umană.

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

● Mişcări pentru redarea prin imitaţie a gesturilor euritmice vocalice şi consonantice

● Mişcări corporale pentru realizarea unor ţinute care redau "prezenţa", "verticalitatea", trăsăturile unor personaje din basme sau fabule

● Mişcări de redare a ritmurilor prin bătaie din palme sau păşire

● Basme, fabule, piese versificate tematizate ca subiecte pentru a fi exprimate euritmic

● Parcurgerea în mers a unor trasee în linie dreaptă, curbă, în cerc, în spirală, în linie şerpuită

● Intervalul muzical de cvintă

● Motive muzicale pentatonice

Propuneri pentru texte poetice:

● Otilia Cazimir - "Poezii"

● Vasile Alecsandri - "Pasteluri"

● Petre Ispirescu - "Basme"

● Fraţii Grimm - "Basme"

● Grigore Alexandrescu - "Fabule"

● Emil Gârleanu - "Povestiri despre animale"

Propuneri pentru piese muzicale:

● Improvizaţii muzicale reprezentative pentru diferitele tipuri de păşire

● Cântece pentru copii din folclorul românesc sau al altor popoare ("Alunelu", "Vine, vine primăvara!" etc.)

● Kunstler - "Ploaia"

● C. Runecke - "Lento"

SUGESTII METODICE

Lucrul cu copiii/elevii se desfăşoară în cea mai mare parte a timpului în formaţia de cerc.

Gesturile şi mişcările euritmice vor fi învăţate de copii/elevi prin imitarea mişcărilor cadrului didactic.

Lecţia se desfăşoară, în principal, în atmosfera specifică a basmului, iar formele de mişcare şi gesturile sunt adecvate caracterului imaginativ al acestuia.

În cadrul lecţiei se utilizează texte poetice despre anotimpuri, fabule şi povestiri versificate despre animale.

Piesele muzicale pentatonice vor fi integrate în contextul unitar al lecţiei, ca suport pentru părţile ritmice sau de sine stătătoare, în vederea redării mişcării euritmice a intervalului muzical de cvintă.

NIVELUL V

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea personalităţii prin euritmie poetică

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
1.1. redarea vocalelor şi consoanelor prin mişcări şi gesturi euritmice corespunzătoare	- exerciţii cu texte poetice, care au sonoritate preponderent vocalică sau consonantică.
1.2. redarea prin mişcare a ritmurilor poetice	- exerciţii cu piese poetice care au ritm de iamb, troheu, anapest sau dactil.
1.3. redarea prin mişcare euritmică a aliteraţiilor	- exerciţii cu texte poetice create după modelul poeziei nordice sau germanice.
1.4. aplicarea mişcărilor euritmice în unele texte reprezentative din culturile antice	- euritmizări ale unor texte din diferite culturi vechi: India, Persia, Egipt, Grecia.
1.5. exprimarea prin mişcare a ritmurilor corespunzătoare poeziei din culturile antice	- fragmente din cosmogonia antică privind elementele: pământ, apă, aer, foc; - fragmente poetice antice scrise în hexametru.

2. Dezvoltarea personalităţii prin euritmie muzicală

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
2.1. redarea liniei melodice, prin mişcarea euritmică a braţelor	- exerciţii de ascultare şi de urmărire a liniei melodice.
2.2. redarea, în mers ritmic, a formelor corespunzătoare unor motive muzicale	- dansuri pe perechi.
2.3. redarea prin mişcarea euritmică, specifică intervalelor muzicale, măsurilor şi variaţiunilor de ritm	- audiţii muzicale; - exerciţii de diferenţiere a intervalelor muzicale şi a măsurilor; - exerciţii euritmice: "Dansul energic", "Dansul păcii".

3. Formarea unei imagini interioare coerente cu privire la propria dezvoltare

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
3.1. realizarea parcurgerii în mers a unor forme liniare şi şerpuite, în spirală	- exerciţii de parcurgere a unor forme liniare şi şerpuite.
3.2. parcurgerea în mers a formei de spirală pe motivul "întrebare-răspuns"	- jocuri de mişcare cu grupa şi individual, cu suport poetic tematizat "O fi melcul în căsuţă?".
3.3. conştientizarea formării unei ţinute corporale cultivate, echilibrate	- exerciţiu euritmic pentru verticalitate ("i"), lateralitate ("a") şi frontalitate ("o"); - exerciţii euritmice cu bagheta de cupru.
3.4. dezvoltarea amplitudinii şi a siguranţei mişcării membrelor	- exerciţii de sărituri peste baghete de cupru.
3.5. construirea propriei imagini prin coordonarea mişcărilor capului, trunchiului, membrelor şi controlul ţinutei corporale	- exerciţii de îndreptare a trunchiului, de stabilizare laterală a poziţiei picioarelor şi de cuprindere frontală cu braţele.
3.6. dezvoltarea relaţiilor interpersonale prin conştientizarea poziţiei spaţiale	- exerciţiu euritmic de întâlnire, de despărţire, de revenire.
3.7. redarea euritmică a calităţii imaginii elevului prin relaţia interiorizare-exteriorizare	- exerciţii de "adunare - contracţie" şi "răspândire - extindere".

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

● Ritmurile: iamb, troheu, anapest şi dactil

● Parcurgerea, în mers, în linie dreaptă sau frântă, în formă de spirală, de curbă dublă, de lemniscată

● Parcurgerea, în mers, a figurilor geometrice: cerc, triunghi, pătrat, pentagon stelat

● Mişcări euritmice pentru vocale, consoane, intervale muzicale

● Euritmizarea unor texte poetice aparţinând culturilor româneşti şi antice

Propuneri pentru textele poetice

Mihai Eminescu - "Poezii"

Vasile Alecsandri - "Poezii"

George Coşbuc - "Antologie sanscrită"

George Agenor Crişan - "Drumul tăcerii"

Eugeniu Speranţia - "Poezii"

Rudolf Steiner - "Sunetul clopotelor"

Propuneri pentru textele muzicale

B. Bartok - "Menuet"

L. Mozart - "Poloneza"

G. Handel - "Gavotă"

J. Haydn - "Allegro"

P. I. Ceaikovski - "Polka"

D. Kabaleski - "Variaţiuni"

L. v Beethoven - "Bagatelle"

SUGESTII METODICE

La acest nivel, se va trece treptat de la lucrul în formaţie de cerc, la lucrul în formaţie frontală, în grupe mici, pe perechi şi individual.

Se va lucra cu grupe mici, folosindu-se figurile geometrice simple triunghiul şi pătratul.

Pentru lucrul cu grupe mari se vor folosi forme mari, circulare, şerpuitoare şi cu intersecţie (lemniscata).

În ceea ce priveşte euritmizarea tonurilor şi intervalelor muzicale, aceasta se face în poziţia "stând". Exerciţiile euritmice cu bagheta de cupru se vor exersa cu atenţie, cât mai exact.

NIVELUL VI

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea personalităţii prin euritmie poetică

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
1.1. exprimarea prin mişcare euritmică a diferitelor dispoziţii sufleteşti	- exersări ale gesturilor sufleteşti de afirmaţie, negaţie, tristeţe, voioşie, seriozitate, simpatie, antipatie.
1.2. realizarea parcursului euritmic specific redării diferitelor elemente gramaticale	- exersări ale formelor euritmice apolinice pentru substantiv, verb, adjectiv şi pronume; - exersări ale formelor euritmice dionisiace pentru gândire, simţire şi voinţă.
1.3. redarea euritmică a unor roluri poetice	- euritmizări ale unor poezii umoristice; - euritmizări ale unor fragmente din balade.

2. Dezvoltarea personalităţii prin euritmie muzicală

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
2.1. redarea euritmică a intervalelor muzicale: cvinta, terţa, octava	- exerciţii de ascultare; - exerciţii pentru formarea gesturilor euritmice pentru intervale.
2.2. redarea prin forma de mişcare în spaţiu a dinamicii din muzică	- audiţii muzicale; - exersări ale polarităţilor muzicale: forte - piano, allegro - largo.
2.3. redarea euritmică a dispoziţiei muzicale minore şi majore	- fragmente muzicale caracterizate de modul minor şi major.

3. Formarea unei imagini interioare coerente cu privire la propria dezvoltare

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
3.1. formarea capacităţii de orientare într-un câmp perceptiv în care direcţiile şi poziţiile spaţiale ale elementelor componente se află în mişcare	- exerciţii, în grupe de câte patru, pentru parcurgerea elementelor formei de pătrat - latura, diagonala, cu schimbarea rapidă a direcţiei; - exerciţiul euritmic "noi vrem să căutăm"; - exerciţii de parcurgere a formelor "Curbele lui Cassini" şi a metamorfozelor traseelor circulare: elipsă, lemniscată, cerc.
3.2. conştientizarea stabilităţii poziţiei proprii	- exerciţii de simetrie cu şapte şi douăsprezece mişcări, cu bagheta de cupru; - exerciţiu euritmic: "priveşte în tine însuţi, priveşte în jurul tău" sub formă de spirală înfăşurată şi desfăşurată.
3.3. conştientizarea mişcării de verticalizare a ţinutei corporale, ca o consecinţă a echilibrului	- exerciţiu euritmic terapeutic "i - a - o", repetiţii executate într-un tempo crescător; - exerciţii euritmice, pe perechi, cu baghetele de cupru: rulări, aruncări, prinderi.
3.4. recunoaşterea, prin experienţa practică, a posibilităţilor maxime de mişcare în cele trei planuri: orizontal, vertical şi lateral	- exerciţii euritmice cu bagheta cu şapte şi douăsprezece mişcări, cu deplasare în spaţiu.

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

● Euritmizarea unor texte poetice umoristice

● Euritmizarea unor fragmente din balade

● Euritmizarea intervalelor muzicale: cvinta, terţa, octava

Propuneri pentru textele poetice

Vasile Voiculescu - "Poezii"

Ştefan Augustin Doinaş - "Atlas de sunete fundamentale"

Agenor Crişan - "Drumul tăcerii"

Rudolf Steiner - "Texte pentru euritmie"

Propuneri pentru piese muzicale

P. I. Ceaikovski - "Micul călăreţ"

R. Schumann - "Călăreţul sălbatic", "Cântec de vânătoare"

G. Ph. Telemann - "Fantezie"

L. v Beethoven - "Rondo"

M. Reger - "Vânătoarea"

W. A. Mozart - "Marş turcesc"

SUGESTII METODICE

Începând cu clasa a VII-a se va acorda o atenţie deosebită în ceea ce priveşte exactitatea parcurgerii formelor spaţiale simetrice şi a executării exerciţiilor cu bagheta de cupru.

Astfel, se va urmări realizarea unei participări angajate şi plină de expresie prin accentuarea caracterelor şi dispoziţiilor sufleteşti ce se regăsesc în textele poetice prelucrate.

Piesele muzicale se vor alege, cu preponderenţă, din perioada clasică.

LISTA CU MEMBRII COMISIEI

care au definitivat forma revizuită

a curriculum-ului la disciplina

Euritmie

Nivelele IV - VI

(Cls. I - X)

Alternativa Educaţională de Pedagogie Curativă

NUMELE ŞI PRENUMELE	INSTITUŢIA/UNITATEA ŞCOLARĂ
Mircea Vlad - prof. psihopedagog	Şcoala pentru Surzi nr. 1, Bucureşti
Elisabeta Putere - consilier psiholog	Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Letiţia Trif - lector univ. dr.	Universitatea "1 Decembrie" Alba-Iulia
Lucian Mozer - director	Şcoala Specială Nr. 7, sector 1, Bucureşti
Livia Vlad - prof. psihopedagog	Federaţia de Pedagogie Curativă din România
Anca Perţa - prof. psihopedagog	Centrul de Pedagogie Curativă Simeria
Dumitra Carapalea - prof. psihopedagog	Centrul de Pedagogie Curativă şi Terapie Socială Corabia, Bucureşti
Sabina Dumitru - educator	Centrul de Pedagogie Curativă şi Terapie Socială Corabia, Bucureşti
Constantin Gruia - euritmist, prof. de psihopedagogie specială	Centrul de Pedagogie Curativă şi Terapie Socială Corabia, Bucureşti
Mihaela Şeulean - prof. psihopedagog	Centrul de Pedagogie Curativă şi Terapie Socială Corabia, Bucureşti

Anexa 16

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ

"EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI ACTIVITĂŢI SPORTIVE"

Nivelele IV - VI

(Cls. I - X)

Învăţământ special

Bucureşti, 2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Curriculum-ul şcolar de Educaţie fizică şi activităţi sportive propus la ciclul primar pentru şcolile, grupele/clasele de copii/elevi cu deficienţă severă, profundă sau asociată a rezultat din necesitatea diversificării ofertei educaţionale, care să permită forme de activitate la care să participe toţi copiii/elevii.

Curriculum-ul de faţă reflectă concepţia după care aceşti copii/elevi sunt ajutaţi, în dezvoltarea complexă a personalităţii lor, de a fi capabili să devină persoane autonome la vârstă matură, să nu aibă nevoie permanentă de membrii familiei şi să se integreze eficient. Prin obiectivele stabilite, sunt urmărite corectarea deficienţelor individului, motricitatea, starea de sănătate şi menţinerea echilibrului dintre acestea.

Întreţinerea şi îmbunătăţirea stării de sănătate a copiilor/elevilor şi formarea deprinderilor igienico-sanitare se va realiza printr-o activitate permanentă în cadrul activităţilor organizate pe tot parcursul claselor I-X.

Dezvoltarea capacităţilor psihomotrice au un rol dominant alături de dezvoltarea fizică armonioasă şi educarea unor trăsături pozitive de comportament.

Programa acordă importanţă deosebită jocurilor de mişcare care trebuie să fie organizate la toate activităţile de educaţie fizică, legate de tematica activităţii şi aplicarea practică a celor învăţate în jocurile alese.

OBIECTIVE CADRU

1. Întreţinerea şi îmbunătăţirea stării de sănătate a copiilor/elevilor 2. Parcurgerea evoluţiei corecte şi armonioase a organismului prin dezvoltarea calităţilor motrice de bază 3. Dezvoltarea deprinderilor motrice de bază, aplicativ-utilitare 4. Dezvoltarea spiritului de echipă, a colaborării, prin conştientizarea şi respectarea sistemului de reguli acceptate

NIVELUL IV

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Întreţinerea şi îmbunătăţirea stării de sănătate a copiilor/elevilor

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
1.1. diferenţierea factorilor favorabili şi nefavorabili stării de sănătate	- prezentări şi comparări a programului de activitate zilnică şi săptămânală.
1.2. cunoaşterea şi respectarea regulilor igienico-sanitare	- exerciţii de prezentare a echipamentului adecvat orelor de educaţie fizică; - exersări în condiţii igienice; - exerciţii de pregătire a organismului pentru efort; - exerciţii de reglare a respiraţiei după un efort fizic.
1.3. cunoaşterea regulilor de evitare a accidentelor şi aplicarea lor în timpul activităţilor sportive	- exersări în condiţiile respectării regulilor stabilite.

2. Parcurgerea evoluţiei corecte şi armonioase a organismului prin dezvoltarea calităţilor motrice de bază

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
2.1. identificarea segmentelor corpului şi adoptarea poziţiei corecte a acestora în situaţii statice şi dinamice	- exerciţii de identificare a segmentelor corpului; - adoptări de poziţii de bază: stând, stând depărtat, ghemuit, pe genunchi, şezând, culcat; - mişcări ale capului, braţelor, picioarelor, trunchiului; - jocuri.
2.2. conştientizarea realizării unui complex de exerciţii pentru dezvoltarea fizică	- exerciţii pentru fiecare segment al corpului: dezvoltarea mobilităţii, supleţei şi forţei membrelor superioare, inferioare, a trunchiului, a musculaturii abdominale.
2.3. executarea de exerciţii pentru dezvoltarea calităţilor motrice de bază	- exerciţii de dezvoltare a calităţilor motrice de bază: viteză, îndemânare, rezistenţă şi forţă; - jocuri dinamice.

3. Dezvoltarea deprinderilor motrice de bază, aplicativ-utilitare

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
3.1. însuşirea mecanismului de bază al deprinderilor necesare desfăşurării activităţilor sportive	- exerciţii de mers: obişnuit, pe vârfuri, pe călcâie; - variante de alergare; - variante de sărituri: de pe loc, cu deplasare înainte, înapoi; - exerciţii de aruncare şi de prindere a mingii, cu două mâini de la piept; - jocuri.
3.2. însuşirea mecanismului de bază al deprinderilor aplicativ-utilitare	- exersări în relaţie cu alte deprinderi; - exerciţii libere de urcare şi coborâre pe scări; - transportul unor obiecte de volum şi greutate diferită; - exerciţii de echilibru - mers pe un culoar marcat, cu braţele întinse lateral; - jocuri care solicită deprinderi motrice.

4. Dezvoltarea spiritului de echipă, a colaborării, prin conştientizarea şi respectarea sistemului de reguli acceptate

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
4.1. cunoaşterea şi respectarea regulilor de organizare şi desfăşurare a activităţilor sportive	- activităţi în diferite formaţii de lucru; - jocuri de mişcare pe echipe.
4.2. manifestarea spiritului de echipă	- jocuri individuale şi pe echipe.

NIVELUL V

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Întreţinerea şi îmbunătăţirea stării de sănătate a copiilor/elevilor

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
1.1. aplicarea măsurilor adecvate pentru menţinerea stării de sănătate	- exemple de măsuri adecvate, luate pentru menţinerea stării de sănătate; - exerciţii de stabilire a unui program echilibrat de activitate zilnică şi săptămânală; - exerciţii de utilizare a procedurilor de călire a organismului.
1.2. respectarea regulilor igienico-sanitare în funcţie de anotimp şi de locul de desfăşurare a activităţii	- activităţi practice desfăşurate în condiţii de mediu variate.
1.3. adoptarea unui comportament care să asigure prevenirea producerii unor accidente în timpul activităţilor sportive	- exerciţii de respectare a regulilor de prevenire a accidentelor ce pot surveni în desfăşurarea activităţilor sportive.

2. Parcurgerea evoluţiei corecte şi armonioase a organismului prin dezvoltarea calităţilor motrice de bază

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
2.1. adoptarea poziţiei corecte a coloanei vertebrale şi ale segmentelor corpului în raport cu aceasta, în situaţii statice şi dinamice	- exerciţii de execuţie a poziţiilor, după modelul demonstrat; - exerciţii selective pentru dezvoltarea fiecărui segment al corpului; - exerciţii pentru formarea reflexului de menţinere a posturii corecte; - jocuri.
2.2. executarea unui complex de exerciţii de dezvoltare fizică	- exerciţii de mobilitate şi de stabilitate a principalelor articulaţii.
2.3. exersarea calităţilor motrice de bază	- exerciţii de exersare a calităţilor motrice de bază: viteză, îndemânare, rezistenţă, forţă; - jocuri dinamice; - ştafete.

3. Dezvoltarea deprinderilor motrice de bază, aplicativ-utilitare

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
3.1. perfecţionarea deprinderilor motrice de bază	- exersări parţiale şi globale ale mersului, alergării, săriturii, aruncării-prinderii; - jocuri; - ştafete.
3.2. perfecţionarea deprinderilor aplicativ-utilitare, prin folosirea lor în activităţi motrice complexe	- exersări ale deprinderilor aplicativ-utilitare: echilibru, târâre, căţărare, escaladare, tracţiune, împingere, transport de greutăţi; - jocuri care solicită deprinderi motrice.
3.3. executarea de exerciţii fizice potrivit posibilităţilor individuale, în condiţii diverse	- exerciţii fizice executate în condiţii diverse; - jocuri; - ştafete.

4. Dezvoltarea spiritului de echipă, a colaborării, prin conştientizarea şi respectarea sistemului de reguli acceptate

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
4.1. aplicarea regulilor cunoscute în desfăşurarea activităţilor motrice	- exerciţii de aplicare, în condiţii concrete de activitate motrică, a regulilor stabilite.
4.2. manifestarea iniţiativei de colaborare cu colegii, pe parcursul activităţilor practice	- activităţi practice de exersare; - jocuri; - ştafete; - întreceri.

NIVELUL VI

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Întreţinerea şi îmbunătăţirea stării de sănătate a copiilor/elevilor

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
1.1. respectarea regulilor de igienă personală şi colectivă şi pe cele specifice efortului	- aplicaţii practice ale regulilor de igienă personală şi colectivă; - exerciţii de reglare a respiraţiei, de relaxare şi de refacere după efort.
1.2. prevenirea producerii unor accidente în procesul de exersare	- exersări în condiţiile respectării integrale a regulilor stabilite.

2. Parcurgerea evoluţiei corecte şi armonioase a organismului prin dezvoltarea calităţilor motrice de bază

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
2.1. executarea de complexe de exerciţii libere şi cu obiecte specifice	- complexe de exerciţii pentru dezvoltarea fizică armonioasă a corpului, libere sau cu obiecte specifice; - exerciţii localizate la nivelul principalelor regiuni musculare; - exerciţii analitice cu creşterea gradului de complexitate; - jocuri dinamice; - ştafete.
2.2. dezvoltarea rezistenţei şi a vitezei	- exerciţii de alergare de durată, în tempo moderat şi uniform; - exerciţii de alergare de viteză, în linie dreaptă; - jocuri dinamice; - ştafete.

3. Dezvoltarea deprinderilor motrice de bază, aplicativ-utilitare

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
3.1. aplicarea în activităţi practice a deprinderilor motrice de bază şi pe cele utilitar-aplicative	- exersări ale deprinderilor însuşite în condiţii variabile; - întreceri sub formă de ştafete; - parcursuri aplicative.
3.2. selectarea de activităţi pentru valorificarea calităţilor şi deprinderilor însuşite	- exerciţii de identificare de activităţi variate în care pot fi valorificate calităţile şi deprinderile însuşite.
3.3. formarea deprinderii de practicare constantă a exerciţiilor fizice, în funcţie de interesele şi posibilităţile proprii	- exersări independente, individuale şi pe grupe pe parcursul activităţilor.

4. Dezvoltarea spiritului de echipă, a colaborării, prin conştientizarea şi respectarea sistemului de reguli acceptate

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
4.1. adaptarea comportamentului în relaţia cu partenerii şi cu adversarii, în funcţie de regulile stabilite	- întreceri cu parteneri de nivele competitive variate.

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

(niv. IV-VI)

1. Elemente de organizare a activităţii practice sportive

● Formaţii de adunare (în linie pe un rând/pe două rânduri)

● Formaţii de deplasare în coloană câte unul şi câte doi

● Poziţiile de drepţi şi pe loc repaus

● Întoarceri la dreapta/stânga de pe loc

● Pornire şi oprire din mers

● Formarea şi strângerea coloanei de gimnastică

2. Elemente ale dezvoltării fizice armonioase

● Postura corectă în poziţii şi acţiuni motrice variate

● Poziţiile de bază: stând, stând depărtat, stând ghemuit, pe genunchi, şezând, culcat

● Poziţii şi mişcări specifice segmentelor corpului: cap-gât, braţe, picioare, trunchi

● Complexe de dezvoltare fizică cu/fără obiecte portative

● Exerciţii corective pentru atitudini deficiente (cu/fără obiecte de sprijin)

● Educarea actului respirator, reglarea respiraţiei în efort

3. Calităţi motrice de bază

● Viteza (viteză de reacţie la stimuli vizuali, auditivi şi tactili, viteză de execuţie în acţiuni motrice complexe, viteză de deplasare)

● Îndemânarea (coordonarea acţiunilor motrice în acţiunile segmentelor corpului, în manevrarea de obiecte, în relaţiile motrice de colaborare cu partenerii)

● Rezistenţa (rezistenţă generală la eforturi aerobe, rezistenţă musculară locală)

● Forţa (exerciţii dinamice segmentare, cu învingerea greutăţii propriului corp)

● Mobilitate şi stabilitate articulară

4. Deprinderi motrice de bază

● Mers şi variante de mers (pe vârfuri, pe călcâie, ghemuit, cu ridicarea coapsei la piept, mers cu schimbarea direcţiei de deplasare, mers cu purtare de obiecte)

● Alergare şi variante de alergare (alergare şerpuită, alergare cu pendularea gambei înapoi, alergare laterală cu pas adăugat, alergare cu diferite sarcini: opriri, ocoliri, întoarceri, alergare cu accelerare, alergare cu transport de obiecte)

● Săritură (sărituri în adâncime de pe suprafeţe înălţate, săritură cu desprindere de pe un picior şi de pe ambele picioare, sărituri cu deplasare: înainte, înapoi, săritura la coardă, săritura în lungime de pe loc, pasul săltat)

● Aruncare şi prindere de pe loc şi din deplasare (aruncări lansate, azvârlire, aruncare la ţintă, aruncare la distanţă, aruncare la partener, prinderi în sus, prinderi în podea, prinderi cu două mâini)

5. Deprinderi motrice utilitar-aplicative

● Echilibrul (deplasări în echilibru pe suprafeţe înguste şi înălţate, deplasări în echilibru cu purtare şi păşire peste obstacole)

● Târâre (târâre joasă şi laterală, târâre pe sub obstacole cu/fără obiecte)

● Căţărare (căţărare pe scară fixă şi pe banca înclinată)

● Escaladare (escaladare cu apucare, sprijin şi păşire peste obstacol)

● Tracţiune (pe perechi)

● Împingere (împingerea de obiecte, individual şi pe perechi, împingere reciprocă între parteneri, cu/fără obiecte, împingeri reciproce din şezând spate în spate)

● Transport (transport de obiecte)

LISTA CU MEMBRII COMISIEI

care au definitivat forma revizuită

a curriculum-ului la disciplina

Educaţie fizică şi activităţi sportive

Nivelele IV - VI

(Cls. I - X)

Alternativa Educaţională de Pedagogie Curativă

NUMELE ŞI PRENUMELE	INSTITUŢIA/UNITATEA ŞCOLARĂ
Mircea Vlad - prof. psihopedagog	Şcoala pentru Surzi nr. 1, Bucureşti
Elisabeta Putere - consilier psiholog	Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Letiţia Trif - lector univ. dr.	Universitatea "1 Decembrie" Alba-Iulia
Lucian Mozer - director	Şcoala Specială Nr. 7, sector 1, Bucureşti
Livia Vlad - prof. psihopedagog	Federaţia de Pedagogie Curativă din România
Anca Perţa - prof. psihopedagog	Centrul de Pedagogie Curativă Simeria

Anexa 17

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ

"ABILITARE MANUALĂ"

Nivelele IV - V

(Cls. I - IV)

Învăţământ special

Bucureşti, 2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Disciplina Abilitare manuală urmăreşte stimularea forţelor care dezvoltă o inteligenţă vie şi sănătoasă şi duce la maturizarea personalităţii copilului/elevului.

Relaţia dintre domeniul capului şi al membrelor este spaţiul afectiv al sentimentului. Aici se face posibilă pe de o parte, perceperea senzorială a materialelor şi a proceselor, care creează o viaţă diferenţiată a simţirii, iar pe de alta, experienţa estetico-artistică, ce transformă acele sentimente în baza judecăţii sănătoase.

Activităţile manuale trebuie integrate în întregul curriculum şi nu separate de conţinuturile şi scopurile diferitelor discipline de învăţământ. Astfel, fiecare activitate manuală trebuie trăită în context şi legată de componentele de viaţă.

În cadrul activităţilor de abilitare manuală, copiii/elevii îşi dezvoltă spiritul de observaţie şi învaţă să reproducă ceea ce văd sau simt. Ei îşi dezvoltă o mai bună coordonare şi îşi îmbunătăţesc motricitatea fină prin modelaj, îndoire, înşiruire, rupere, legare etc.

În elaborarea programei de Abilitare manuală s-au avut în vedere următoarele aspecte:

● dezvoltarea abilităţii de lucru cu diferite materiale şi cu instrumentele/uneltele adecvate;

● însuşirea unor tehnici de lucru (pliere, tăiere, asamblare, lipire etc.);

● formarea priceperilor şi însuşirea cunoştinţelor pentru realizarea de lucrări gospodăreşti şi de grădinărit;

● realizarea unor produse de utilitate practică;

● stimularea copiilor pentru folosirea simţurilor, pentru dobândirea siguranţei şi a independenţei în acţiunile proprii;

● educarea comportamentului social prin lucrări colective şi de întrajutorare în lucru;

● dezvoltarea simţului artistic;

● educarea respectului pentru natură;

● cultivarea respectului pentru muncă;

● pregătirea pentru viaţa profesională.

OBIECTIVE CADRU

1. Însuşirea mişcărilor fundamentale de lucru cu scopul utilizării diverselor materiale şi instrumente 2. Manipularea diverselor instrumente şi materiale de lucru în vederea confecţionării unor produse simple şi utile 3. Asumarea responsabilităţilor pentru activităţile practice realizate şi pentru protejarea mediului înconjurător

NIVELUL IV

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Însuşirea mişcărilor fundamentale de lucru cu scopul utilizării diverselor materiale şi instrumente

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
1.1. formarea şi dezvoltarea gesturilor manuale fundamentale	- jocuri didactice pentru organizarea perceptivă şi orientarea în câmpul perceptiv; - exerciţii de dezvoltare a motricităţii fine şi a preciziei mişcărilor; - exerciţii pentru învăţarea gestului liniar, rectiliniu, rotativ etc.; - exerciţii elementare de rupere/lipire/îndoire/ modelare/bobinare/răsucire/mulare/înşirare/ şnuruire/tăiere/înnodare/îmbinare/împletire.
1.2. explorarea diverselor obiecte şi materiale din mediul înconjurător	- exerciţii de observare a obiectelor din natură (frunze, petale, seminţe, rădăcini, crengi, conuri, crenguţe de brad, fructe uscate, coji de fructe, petale, flori, ghinde, castane, paie, scoarţe de arbori, pietre, nisip, scoici etc.); - exerciţii de descriere a proprietăţilor obiectelor (mărime, formă, culoare, duritate, dimensiuni, transparenţă, textură etc.).
1.3. recunoaşterea proprietăţilor diferitelor materiale specifice activităţilor de abilitare manuală	- exerciţii de recunoaştere a diverselor materiale (lână, hârtie, vopsele, ceară etc.), după proprietăţile lor; - exerciţii de recunoaştere a diverselor instrumente (pensulă, pahar, lipici, planşete etc.), după utilizările lor.

2. Manipularea diverselor instrumente şi materiale de lucru în vederea confecţionării unor produse simple şi utile

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
2.1. identificarea instrumentelor specifice prelucrării materialelor	- exerciţii de recunoaştere a diverselor instrumente (pensulă, pahar, lipici, planşete etc.) şi a utilităţii acestora în activitatea practică.
2.2. identificarea materialelor de lucru utilizate în activitatea practică	- exerciţii practice de recunoaştere şi individualizare a materialelor (lână, hârtie, vopsele, ceară, seminţe, frunze, rădăcini, crenguţe, flori etc.); - activităţi simple de prelucrare a materialelor (presarea şi păstrarea frunzelor, florilor, vopsirea, scărmănarea lânii etc.).
2.3. manipularea instrumentelor şi a materialelor de lucru cunoscute	- exerciţii de manipulare a instrumentelor şi a materialelor de lucru.
2.4. confecţionarea unor lucrări din materiale diverse (lână, hârtie, plastilină)	- exerciţii de răsucire a unui fir de lână; - împletituri simple pe degete (lănţişoare, noduri); - tablouri din lână colorată; - exerciţii de aplicare a unor tehnici de lucru simple din hârtie (îndoire, pliere, tăiere, lipire, asamblare etc.); - tablouri simple prin suprapunere de straturi de hârtie transparentă; - lucrări tematice în funcţie de anotimp.
2.5. confecţionarea unor lucrări folosind materiale din natură	- lucrări realizate cu ajutorul materialelor din natură: flori, frunze, paie de grâu, trestie, seminţe, flori presate etc.
2.6. realizarea unor lucrări prilejuite de sărbătorile de peste an	- bentiţe, cordoane; - tablouri; - felicitări, invitaţii; - obiecte ornamentale.

3. Asumarea responsabilităţilor pentru activităţile practice realizate şi pentru protejarea mediului înconjurător

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
3.1. finalizarea unui produs, cu sau fără ajutor	- produse realizate din diferite materiale, cu sau fără ajutor.
3.2. participarea la realizarea şi întreţinerea curăţeniei în sala de clasă	- activităţi în sala de clasă, în timpul şi după realizarea lucrărilor; - activităţi gospodăreşti elementare: spălarea obiectelor utilizate, sortarea şi aranjarea lor.
3.3. participarea la întreţinerea curăţeniei în mediul apropiat	- activităţi practice pentru realizarea şi întreţinerea curăţeniei în mediul apropiat.

NIVELUL V

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Însuşirea mişcărilor fundamentale de lucru cu scopul utilizării diverselor materiale şi instrumente

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
1.1. automatizarea gesturilor manuale fundamentale	- jocuri didactice pentru organizarea spaţială; - exerciţii de dezvoltare a motricităţii fine şi a preciziei mişcărilor; - exerciţii de obţinere a unor colaje prin combinarea diferitelor materiale.
1.2. explorarea diverselor obiecte şi materiale din mediul înconjurător	- exerciţii de observare a obiectelor şi instrumentelor de lucru (andrele, fir de lână, fir de melană, etamină, ac etc.); - exerciţii de descriere a proprietăţilor obiectelor (mărime, formă, culoare, duritate, dimensiuni, transparenţă, textură etc.).
1.3. recunoaşterea proprietăţilor diferitelor materiale specifice activităţilor de abilitare manuală	- exerciţii de recunoaştere a proprietăţilor diverselor materiale şi instrumente specifice (andrele, fir de lână, fir de melană, etamină, ac etc.).

2. Manipularea diverselor instrumente şi materiale de lucru în vederea confecţionării unor produse simple şi utile

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
2.1. identificarea materialelor de lucru utilizate în activitatea practică	- exerciţii practice de recunoaştere şi individualizare a materialelor (fir de lână, fir de melană, etamină etc.).
2.2. recunoaşterea şi folosirea unor operaţii simple de lucru cu materiale naturale	- activităţi de: împletire a lânii, pâslire a lânii, toarcere a lânii cu mâna; - exerciţii de ornamentare a unor obiecte textile; - exerciţii de umplere cu lână a diverselor figurine confecţionate din pâslă.
2.3. realizarea unor lucrări din diverse materiale	- exerciţii de răsucire, înnodare, împletire, coasere etc., cu fir de lână sau melană, - tablouri din lână colorată cu temă dată; - lucrări prin tehnica origami; - tablouri realizate prin decupaje şi suprapunerea unor straturi de hârtie transparentă; - macheta unei case (hârtie sau plastilină); - figurine realizate din plastilină sau ceară, ce pot reprezenta păsări, animale, lumânări ornamentale, forme de relief etc.
2.4. realizarea unor lucrări cu materiale din natură	- obiecte decorative pentru amenajarea colţului anotimpului; - brăţări, bentiţe, cordoane etc.; - tablouri, cu diferite tematici; - felicitări, invitaţii.
2.5. realizarea unor lucrări prilejuite de sărbătorile de peste an	- globuri de Crăciun; - felicitări; - măşti pentru carnaval; - mărţişoare.

3. Asumarea responsabilităţilor pentru activităţile practice realizate şi pentru protejarea mediului înconjurător

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
3.1. finalizarea unui produs şi evaluarea lui	- produse realizate din diferite materiale; - aprecieri ale lucrărilor colegilor şi autoaprecierea propriei lucrări; - miniexpoziţii cu produsele finite realizate.
3.2. asumarea responsabilităţilor în cadrul unei echipe de lucru	- repartizări ale responsabilităţilor în funcţie de activitatea desfăşurată, precum şi de interesele şi aptitudinile individuale.
3.3. participarea la realizarea şi întreţinerea curăţeniei în sala de clasă şi în mediul apropiat	- activităţi practice pentru realizarea şi întreţinerea curăţeniei în sala de clasă şi în mediul apropiat.
3.4. formarea şi exersarea deprinderilor simple de îngrijire a plantelor şi animalelor	- activităţi simple de îngrijire a plantelor (plantare, stropire, curăţare, recoltare etc.); - activităţi de recoltare a plantelor medicinale; - activităţi simple de îngrijire a animalelor de casă (identificare, hrănire adecvată, îngrijire etc.); - vizite la livezi/ferme, grădini botanice, zoologice.

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

(niv. IV-V)

1. Lucrări din materiale din natură (fructe uscate, coji de fructe, frunze, petale, flori, ghinde, conuri, castane, seminţe, paie, crengi, scoarţe de arbori, rădăcini, pietre, nisip, scoici etc)

● Colaje tematice

● Obiecte decorative

● Felicitări tematice

● Mărţişoare

● Tablouri tematice

2. Lucrări din fire de lână şi material textil

● Obiecte decorative

● Tablouri tematice

● Păpuşi şi marionete

● Covoraşe

● Săculeţe

● Tricotaje

3. Lucrări din hârtie

● Colaje

● Măşti pentru Carnaval

● Teme realizate prin tehnica Origami

● Rame foto

● Felicitări tematice

● Tablouri tematice

● Ornamente pentru pomul de iarnă

4. Modelaj (plastilină, ceară, aluat)

● Obiecte decorative

● Mărţişoare

● Figurine (animale, plante, forme de relief, litere, cifre etc)

5. Activităţi gospodăreşti

6. Activităţi de grădinărit

7. Activităţi de îngrijire a animalelor

SUGESTII METODICE

(niv. IV-V)

În clasa întâi orele de abilitare manuală încep cu învăţarea mânuirii instrumentelor şi a materialelor de lucru specifice.

Prima acţiune a copiilor/elevilor în cadrul acestei discipline este lucrul cu firul de lână. Acesta poate începe printr-o poveste despre un loc deosebit de unde vin sau se duc firele şi prin câteva versuri pentru însoţirea activităţilor.

Toarcerea firului de lână, realizarea de fire răsucite, împletiturile simple pe degete, urmate de realizarea de bucle şi noduri, umplerea cu lână a figurinelor sau realizarea de tablouri tematice cu lână fac doar o parte obiectul activităţilor de abilitare manuală.

La învăţarea tricotatului se poate introduce gestul de punere a ochiurilor printr-o poveste sau un vers semnificativ, care-l poate ajuta pe copil atunci când lucrează singur.

O altă activitate, croşetatul, pune accent pe o singură mână în loc de două. Echilibrul este diferit, deşi ambele mâini sunt ocupate. Este nevoie de o concentrare nouă, mai intensă. Aceasta este o altă activitate ritmică, repetitivă cu mâinile, care întăreşte voinţa şi aduce limpezime în gândire.

Învăţarea cusutului este o altă activitate importantă care necesită multă răbdare şi mai ales multă atenţie. În funcţie de posibilităţile fizice ale copiilor se pot realiza diferite obiecte (şerveţele, semne de carte sau doar simple exerciţii de coasere pe o bucată mare de etamină). Este potrivit să se înceapă cu o lucrare mai mare, care să le ofere copiilor posibilitatea coaserii pe o perioadă mai lungă de timp.

Lucrările realizate cu materiale din natură, lucrările din hârtie, modelajul în ceară, activităţile gospodăreşti, precum şi cele de grădinărit sunt o altă categorie de activităţi realizate în cadrul disciplinei de abilitare manuală. În alegerea tematicii se are foarte mult în vedere anotimpul, sărbătorile de peste an, evenimentele deosebite care au loc în şcoală (carnaval, expoziţii etc.).

Pentru desfăşurarea orelor se poate folosi un vers, în care se regăseşte ideea de semnificaţie a mâinilor şi a muncii. La sfârşitul orelor se poate spune o poveste, pentru a linişti clasa şi a încheia cu sens activitatea de creaţie.

LISTA CU MEMBRII COMISIEI

care au definitivat forma revizuită

a curriculum-ului la disciplina

Abilitare manuală

Nivelele IV - V

(Cls. I - IV)

Alternativa Educaţională de Pedagogie Curativă

NUMELE ŞI PRENUMELE	INSTITUŢIA/UNITATEA ŞCOLARĂ
Mircea Vlad - prof. psihopedagog	Şcoala pentru Surzi nr. 1, Bucureşti
Elisabeta Putere - consilier psiholog	Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Letiţia Trif - lector univ. dr.	Universitatea "1 Decembrie" Alba-Iulia
Lucian Mozer - director	Şcoala Specială Nr. 7, sector 1, Bucureşti
Livia Vlad - prof. psihopedagog	Federaţia de Pedagogie Curativă din România
Anca Perţa - prof. psihopedagog	Centrul de Pedagogie Curativă Simeria
Loredana Stan - prof. psihopedagogie specială	Centrul de Pedagogie Curativă Simeria
Mironică Golăşie - prof. psihopedagogie specială	Centrul de Pedagogie Curativă Simeria

Anexa 18

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ

"ACTIVITĂŢI DE PRE-PROFESIONALIZARE/MEŞTEŞUGURI"

Nivelele V - VI

(Cls. V - X)

Învăţământ special

Bucureşti, 2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Disciplina Activităţi de preprofesionalizare/meşteşuguri pregăteşte copilul/elevul cu deficienţă, în timp, în vederea dobândirii unor abilităţi practice necesare pentru a trece treptat în activitatea de profesionalizare, permiţând astfel orientarea profesională şi inserţia socială a tinerilor absolvenţi.

Acum, activităţile devin mai complexe, necesită mai multă atenţie şi precizie, iar cel mai important pentru elevi este exemplul personal, experimentarea de către cadrul didactic a tuturor lucrărilor pentru a întări convingerea copilului că ceea ce urmează să facă este practic, util şi poate fi realizat.

În elaborarea curriculum-ului s-au fost avut în vedere următoarele aspecte:

● dezvoltarea abilităţii de lucru cu diferite materiale şi cu instrumentele/uneltele adecvate;

● însuşirea unor tehnici de lucru;

● formarea priceperilor şi însuşirea cunoştinţelor pentru realizarea de lucrări gospodăreşti şi de grădinărit;

● realizarea unor produse de utilitate practică;

● stimularea copiilor pentru folosirea simţurilor, pentru dobândirea siguranţei şi a independenţei în acţiunile proprii;

● educarea comportamentului social prin lucrări colective şi de întrajutorare în lucru;

● cultivarea respectului pentru muncă;

● pregătirea pentru viaţa profesională.

OBIECTIVE CADRU

1. Manipularea diverselor materiale şi instrumente de lucru 2. Confecţionarea şi evaluarea unor produse practice şi utile 3. Dezvoltarea capacităţii de cooperare în grup şi asumarea responsabilităţilor pentru activităţile realizate 4. Diversificarea modalităţilor de rezolvare a situaţiilor practice şi de viaţă

NIVELUL V

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Manipularea diverselor materiale şi instrumente de lucru

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
1.1. identificarea şi numirea materialelor de lucru utilizate în activitatea manuală	- exerciţii de familiarizare cu principalele materiale şi instrumente de lucru.
1.2. efectuarea unor operaţii simple de lucru	- exerciţii pentru dezvoltarea motricităţii manuale; - operaţii simple de coasere; - exerciţii de ornamentare a unor obiecte textile; - exerciţii de umplere cu lână, nisip sau seminţe a figurinelor din pâslă; - exerciţii de pregătire a lutului.

2. Confecţionarea şi evaluarea unor produse practice şi utile

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
2.1. cunoaşterea şi respectarea etapelor procesului tehnologic	- exerciţii practice de ordonare a etapelor unei activităţi; - exerciţii de selectare a unor materiale conform sarcinii de lucru; - activităţi gospodăreşti; - activităţi de grădinărit; - activităţi de îngrijire a animalelor; - activităţi simple de ambalare a unor produse.
2.2. confecţionarea şi evaluarea unor lucrări din materiale diverse	- exerciţii de umplere cu lână a unor figurine; - tablouri din lână colorată cu temă dată; - exerciţii de realizare a unor obiecte prin tehnica origami: broscuţe, păsări, flori etc.; - macheta unei căsuţe; - exerciţii de modelare (ceară sau lut) a unor grupuri de animale, oameni şi a unor forme de construcţii, avându-se în vedere cele trei perspective: faţă, spate, lateral; - exerciţii de răsucire a firelor, înnodare, împletire, tors etc.; - exerciţii de realizare a unui cordon, din ochiuri, cu croşeta; - exerciţii de urmărire a unei linii drepte (imaginare) prin împunsături şi alcătuirea unui tiv; - exerciţii de coasere cu diferite tipuri de puncte de ornamentaţie.
2.3. realizarea unor lucrări prilejuite de sărbătorile de peste an	- obiecte ornamentale cu ajutorul unor materiale naturale sau sintetice, realizate în preajma sărbătorilor.
2.4. evaluarea rezultatelor activităţii	- exerciţii de indicare a utilităţii obiectelor realizate după diverse criterii (necesitate, utilitate, eficienţă).

3. Dezvoltarea capacităţii de cooperare în grup şi asumarea responsabilităţilor pentru activităţile realizate

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
3.1. organizarea spaţiului de lucru	- exerciţii de pregătire a spaţiului de lucru; - exerciţii de debarasare a spaţiului de lucru.
3.2. participarea la realizarea şi la întreţinerea curăţeniei spaţiului în care se desfăşoară activitatea	- activităţi gospodăreşti elementare: spălarea obiectelor utilizate, sortarea şi aranjarea lor.
3.3. exersarea spiritului de întrajutorare în cadrul grupului	- roluri în cadrul grupului în funcţie de particularităţile psihoindividuale (un elev realizează etapele mai uşoare, în timp ce altul şi le asumă pe cele mai complicate); - exerciţii de respectare a normelor de cooperare în grup.
3.4. evaluarea aportului propriu în realizarea produselor	- expoziţii cu produsele realizate.
3.5. formarea şi exersarea deprinderilor de îngrijire a mediului înconjurător	- activităţi de îngrijire şi de recoltare a plantelor; - activităţi de îngrijire a animalelor de casă (identificare, hrănire adecvată, îngrijire etc.); - vizite la livezi/ferme, grădini botanice, zoologice.

4. Diversificarea modalităţilor de rezolvare a situaţiilor practice şi de viaţă

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
4.1. cunoaşterea utilităţilor multiple a diverselor produse	- activităţi de cunoaştere a utilităţii diferitelor obiecte ce pot fi realizate.
4.2. realizarea unor produse simple în funcţie de nevoi	- obiecte utilitare şi de uz personal; - exerciţii de utilizare a produselor sau a activităţilor realizate.
4.3. valorificarea produselor realizate	- expoziţii cu vânzare în cadrul instituţiei sau în afara ei.

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

8. Lucrări din materiale din natură (fructe uscate, coji de fructe, frunze, petale, flori, ghinde, conuri, castane, seminţe, paie, crengi, scoarţe de arbori, rădăcini, pietre, nisip, scoici etc.)

● Colaje tematice

● Obiecte decorative

● Felicitări tematice

● Mărţişoare

● Tablouri tematice

9. Lucrări din fire de lână şi material textil

● Obiecte decorative

● Tablouri tematice

● Păpuşi şi marionete

● Covoraşe

● Săculeţe

● Tricotaje

10. Lucrări din hârtie

● Colaje

● Măşti pentru Carnaval

● Teme realizate prin tehnica Origami

● Rame foto

● Felicitări tematice

● Tablouri tematice

● Ornamente pentru pomul de iarnă

11. Modelaj (ceară, lut)

● Obiecte decorative

● Mărţişoare

● Figurine (animale, plante, forme de relief etc)

12. Cusut, tricotat

● Obiecte decorative (şerveţele, fulare etc.)

13. Activităţi gospodăreşti

14. Activităţi de grădinărit

15. Activităţi de îngrijire a animalelor

NIVELUL VI

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Manipularea diverselor materiale şi instrumente de lucru

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
1.1. descrierea materialelor şi a instrumentelor de lucru utilizate în activitatea manuală	- exerciţii de numire şi de descriere a principalelor instrumente şi materiale de lucru utilizate în activitatea manuală.
1.2. cunoaşterea utilităţii materialelor şi a instrumentelor în procesul muncii	- exerciţii de utilizare a materialelor şi a instrumentelor de lucru.

2. Confecţionarea şi evaluarea unor produse practice şi utile

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
2.1. realizarea unor produse din materiale diverse	- obiecte din lână, hârtie, lut, în funcţie de diferite tematici (sărbători, anotimpuri, evenimente organizate în şcoală); - obiecte, mai mici sau mai mari, cu utilitate practică (fulare, feţe de masă, şerveţele etc.); - exerciţii de desenare a şablonului şi a tiparului necesar, decuparea componentelor, asamblarea prin însăilare, apoi prin cusătură fixă); - activităţi de iniţiere şi formare de deprinderi de utilizare a războiului de ţesut, precum şi a maşinii de cusut; - activităţi de şmirgheluire a unor bucăţi de lemn brute sau a unor obiecte realizate din lemn; - exerciţii de desenare a şablonului şi a tiparului necesare pentru confecţionarea unui produs din lemn; - activităţi de realizare a unor obiecte utilizând trusa de traforaj; - activităţi de decupare a detaliilor şi de asamblare a părţilor componente ale produsului.
2.2. realizarea unor acţiuni simple pentru igiena şi alimentaţia personală	- activităţi de spălat/călcat a unor obiecte mici; - activităţi de ordonare şi aranjare a unor obiecte personale; - activităţi de sortare/curăţare a fructelor legumelor, diverselor alimente; - activităţi de asociere a unor alimente (salate de legume, salate de fructe).
2.3. evaluarea rezultatelor activităţii după diverse criterii	- evaluări şi autoevaluări ale obiectelor realizate; - expoziţii cu sau fără vânzare a produselor realizate.

3. Dezvoltarea capacităţii de cooperare în grup şi asumarea responsabilităţilor pentru activităţile realizate

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
3.1. participarea la realizarea şi la întreţinerea curăţeniei în spaţiul de activitate	- exerciţii de menţinere a ordinii şi a curăţeniei la locul desfăşurării activităţii.
3.2. asumarea de responsabilităţi în activităţile de grup şi executarea în cadrul grupului a sarcinilor care îi revin	- exerciţii de identificare a conţinutului activităţilor ce urmează să se desfăşoare; - dezbateri pe tema fixării rolurilor în echipă, în funcţie de posibilităţile individuale; - discuţii privind abordarea problemelor ce apar pe parcursul desfăşurării activităţilor.
3.3. conştientizarea necesităţii aportului propriu în realizarea produselor	- expoziţii cu produsele realizate.
3.4. exersarea unor deprinderi gospodăreşti	- activităţi de aranjarea şi decorare a mesei; - drumeţii; - excursii.
3.5. exersarea deprinderilor de îngrijire a mediului înconjurător	- activităţi de cultivare a pământului, de îngrijire a plantelor şi de recoltarea acestora; - activităţi de îngrijire a animalelor de casă (identificare, hrănire adecvată, îngrijire etc.); - vizite la livezi/ferme, grădini botanice, zoologice.

4. Diversificarea modalităţilor de rezolvare a situaţiilor practice şi de viaţă

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
4.1. exercitarea în practica social-utilă a cunoştinţelor învăţate	- activităţi de realizare a unor produse, ţinând cont de cunoştinţele însuşite.
4.2. rezolvarea unor probleme practice din realitatea cotidiană, utilizând tehnicile învăţate	- exerciţii de reparare a unor obiecte; - lucrări de întreţinere a rechizitelor şcolare, a mobilierului clasei etc.
4.3. construirea unor produse simple în funcţie de nevoi şi valorificarea produselor realizate	- obiecte utilitare şi de uz personal; - expoziţii cu vânzare.

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

1. Lucrări din materiale din natură, fire de lână, material textil, hârtie, ceară, lut

● Obiecte realizate în funcţie de anotimpuri, sărbători şi evenimente (măşti pentru Carnaval, felicitări tematice, ornamente pentru pomul de iarnă, mărţişoare etc.)

● Obiecte de uz personal (suport pentru creioane, cutii de diferite forme şi mărimi etc.)

● Obiecte de design interior (tablouri tematice, panouri decorative, colaje pentru sala de clasă, şcoală sau camera proprie etc.

● Teme realizate prin tehnica Origami, păpuşi şi marionete (lână), figurine (animale, plante, forme de relief etc.)

2. Ţesut, croitorie, broderie

● Cusături decorative (puncte de cusături la alegere)

● Utilizarea războiului de ţesut şi a maşinii de cusut

● Noţiuni de croitorie: aşezarea şi fixarea tiparului pe material; trasarea conturului după şablon; decuparea după contur; asamblarea materialelor textile croite prin însăilare

● Săculeţe, semn de carte, covoraşe

● Obiecte de design vestimentar (şnur, batic, cravată, cordon etc.)

3. Prelucrarea lemnului

● Materiale lemnoase

● Operaţii de pregătire, de prelucrare şi de finisare a bucăţilor din lemn

● Operaţii de îmbinare a componentelor produselor din lemn

● Produse din lemn (marionete, puzzle, jucării, obiecte decorative)

4. Activităţi gospodăreşti

● Salate de legume, de fructe etc.

● Pregătire pentru drumeţie (aranjarea rucsacului, folosirea sacului de dormit, instalarea cortului etc.)

● Bucătăria (vase şi ustensile), aranjarea şi decorarea mesei

5. Activităţi de grădinărit şi de îngrijire a animalelor

● Creşterea plantelor

● Creşterea animalelor

● Valorificarea şi depozitarea produselor agricole şi a reziduurilor

● Îngrijirea animalelor de apartament/casă

SUGESTII METODICE

(niv. V-VI)

Începând cu clasa a V-a copiii sunt gata să facă proiecte, să lucreze manual destul de bine şi să confecţioneze obiecte cât mai utile.

În cazul în care există posibilităţi şi interes, se pot realiza proiecte de genul realizării de păpuşilor din material textil, îmbrăcarea lor umplerea lor cu lână netoarsă şi alte operaţii atractive, care îl fac pe copil să descopere spaţiul tridimensional. Toate acestea pot fi finalizate într-o expoziţie care să cuprindă lucrările elevilor din întreaga clasă la sfârşitul de semestru sau cu ocazia unor evenimente din cadrul şcolii: serbările şcolare, carnavalul primăverii sau altele.

În clasele mai mari se va pune accent pe activitatea de tricotat, de data aceasta pentru a se realiza un obiect de îmbrăcăminte care să ia forma unei părţi a corpului. Tot acum se introduc şi noţiunile de croitorie şi de utilizare a războiului de ţesut.

Mai întâi vor crea un model, vor realiza modelul cu toate detaliile şi vor învăţa să folosească decupajele în diferite moduri. Vor studia modul în care modelele de lucru, pot potenţa aspectul hainei, dacă vor şti cum şi unde să fie plasate.

Un element deosebit de important în cadrul acestei discipline este prelucrarea lemnului. Această activitate începe cu studiul materialelor lemnoase (caracteristici ale lemnului), se continuă cu operaţiile de pregătire, de prelucrare şi de finisare a bucăţilor de lemn. În cadrul acestor activităţi se vor realiza diferite produse, cum ar fi: marionete, puzzle, jucării, obiecte decorative etc.

Lucrările din materiale naturale, din fire de lână şi materiale textile, din hârtie, activităţile gospodăreşti, de grădinărit şi de îngrijire a animalelor fac în continuare obiectul activităţilor de preprofesionalizare.

În cadrul acestor activităţi, cadrul didactic poate adapta materialele, tehnicile de lucru cât şi conţinutul, la specificul deficienţei, în funcţie de nevoile subiectului cu care lucrează. Astfel, explicaţiile trebuie să fie scurte şi concrete, pe sarcini uşoare, iar implicarea elevilor trebuie să se realizeze în toate etapele realizării unui produs în grup, în funcţie de posibilităţile fiecăruia.

LISTA CU MEMBRII COMISIEI

care au definitivat forma revizuită

a curriculum-ului la disciplina

Activităţi de preprofesionalizare/meşteşuguri

Nivelele V - VI

(Cls. V - X)

Alternativa Educaţională de Pedagogie Curativă

NUMELE ŞI PRENUMELE	INSTITUŢIA/UNITATEA ŞCOLARĂ
Mircea Vlad - prof. psihopedagog	Şcoala pentru Surzi nr. 1, Bucureşti
Elisabeta Putere - consilier psiholog	Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Letiţia Trif - lector univ. dr.	Universitatea "1 Decembrie" Alba-Iulia
Lucian Mozer - director	Şcoala Specială Nr. 7, sector 1, Bucureşti
Livia Vlad - prof. psihopedagog	Federaţia de Pedagogie Curativă din România
Anca Perţa - prof. psihopedagog	Centrul de Pedagogie Curativă Simeria
Loredana Stan - prof. psihopedagogie specială	Centrul de Pedagogie Curativă Simeria
Mironică Golăşie - prof. psihopedagogie specială	Centrul de Pedagogie Curativă Simeria

Anexa 19

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ

"CONSILIERE ŞI ORIENTARE"

Nivelele IV - VI

(Cls. I - X)

Învăţământ special

Bucureşti, 2008

NOTĂ DE PREZENTARE

De-a lungul şcolarizării toate disciplinele îşi asumă o parte din responsabilitatea privind dezvoltarea în plan personal, social şi profesional a elevilor, precum şi pentru achiziţionarea abilităţilor necesare integrării în societate. În cadrul Consilierii şi orientării preocuparea pentru cele trei arii de dezvoltare devine centrală, focalizarea pe acestea fiind evidentă.

Derularea activităţilor specifice ariei curriculare Consiliere şi orientare la clasele I - X are în vedere:

● dezvoltarea abilităţilor necesare în viaţa socială;

● nivelul de dezvoltare şi maturizare personală;

● pregătirea elevilor pentru a face faţă integrării şcolare şi profesionale.

În cursul orelor de Consiliere şi orientare, elevii au posibilitatea de a exersa abilităţi de comunicare eficientă, de relaţionare, de învăţare şi de a deveni conştienţi de posibilitatea de transferare a acestora în contexte sociale diferite, prin dezvoltarea competenţelor care vor contribui ulterior la integrarea socială şi profesională.

Activităţile de învăţare sunt în acord cu obiectivele cadru şi obiectivele de referinţă, ţinându-se seama de vârsta elevilor şi de stadiul lor de dezvoltare a personalităţii, cu atât mai mult cu cât în centrul atenţiei acestei programe stă copilul cu deficienţă severă, profundă sau asociată, care trebuie să aibă o anumită comportare civică, să se integreze în comunităţile lui apropiate (familia, rudele), dar şi în comunităţi mai largi ca: şcoala, locul natal etc., să facă faţă integrării profesionale.

OBIECTIVE CADRU

1. Dezvoltarea capacităţii de autocunoaştere şi a atitudinii pozitive faţă de sine 2. Dezvoltarea abilităţilor de interrelaţionare în contexte variate 3. Dezvoltarea abilităţilor de utilizare a informaţiilor în vederea integrării socio-profesionale 4. Conştientizarea necesităţii stabilirii relaţiei cu mediul social prin comportamente dezirabile

NIVELUL IV

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea capacităţii de autocunoaştere şi a atitudinii pozitive faţă de sine

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
1.1. conştientizarea identităţii personale/individuale	- exerciţii de numire a prenumelui, numelui, vârstei şi sexului personal; - exerciţii de identificare a unor aspecte legate de înfăţişarea fizică; - exerciţii de numire a adresei personale; - exerciţii de numire a localităţii unde se află şcoala; - jocuri didactice; - desene.
1.2. cunoaşterea componenţei familiei	- exerciţii de numire a componenţei familiei (numele părinţilor, a fraţilor sau a surorilor); - desenul familiei; - jocuri de rol.

2. Dezvoltarea abilităţilor de interrelaţionare în contexte variate

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
2.1. identificarea şi stăpânirea emoţiilor de bază apărute în contexte variate	- exerciţii de identificare a emoţiilor de bază apărute în situaţii variate; - simulări; - jocuri de rol; - dramatizări.
2.2. exersarea comportamentelor de cooperare în grup	- activităţi pe grupe; - jocuri de echipă în care sunt create situaţii de cooperare/necooperare.

3. Dezvoltarea abilităţilor de utilizare a informaţiilor în vederea integrării socio-profesionale

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
3.1. familiarizarea cu situaţii noi, specifice activităţii şcolare	- exerciţii de identificare a ritmului unei zile: parte ritmică, oră de bază, poveste, activităţi artistice, servirea mesei, activităţi de după-amiază.

4. Conştientizarea necesităţii stabilirii relaţiei cu mediul social prin comportamente dezirabile

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
4.1. manifestarea grijii faţă de propria persoană	- exerciţii în vederea formării autonomiei personale; - jocuri de rol.

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

Autocunoaştere şi dezvoltare personală

● Autocunoaştere - date de identificare a persoanei: nume, prenume, aspecte legate de înfăţişarea fizică, vârstă, sex, adresă, membrii familiei

Comunicare şi abilităţi sociale

● Recunoaşterea emoţiilor de bază

● Comportamente de cooperare în grup. Relaţiile cu colegii

Utilizarea informaţiilor în integrarea socio-profesională

● Ritmul zilei

Calitatea stilului de viaţă

● Formarea autonomiei personale

NIVELUL V

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea capacităţii de autocunoaştere şi a atitudinii pozitive faţă de sine

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
1.1. recunoaşterea asemănărilor şi a deosebirilor dintre oameni	- exerciţii de identificare a asemănărilor şi a deosebirilor, prin comparare cu ceilalţi şi cu personajele din poveşti; - exerciţii de prezentare personală; - jocuri de rol; - desene; - colaje; - expoziţii de desene; - participări la evenimente împreună cu copii din alte şcoli.
1.2. identificarea propriilor interese	- jocuri de rol; - desene; - excursii, vizite; - participări la evenimente organizate în afara şcolii.
1.3. formarea şi dezvoltarea abilităţilor pentru realizarea activităţilor şcolare şi extraşcolare	- excursii, vizite; - expoziţii de desene.
1.4. cunoaşterea drepturilor şi a responsabilităţilor la şcoală, acasă, în comunitate	- exerciţii de stabilire a regulilor clasei, afişarea acestora.

2. Dezvoltarea abilităţilor de interrelaţionare în contexte variate

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
2.1. exersarea abilităţilor de ascultare activă	- exerciţii pentru exersarea elementelor simple de ascultare activă.
2.2. dezvoltarea relaţiilor de prietenie	- discuţii de grup asupra modalităţilor de a-ţi face prieteni şi de a-i menţine; - desene, colaje cu tema "Prietenul/prietena mea".
2.3. identificarea diferitelor roluri în cadrul grupului din perspectiva componentelor acestuia	- exersări a unor sarcini de grup în care se stabilesc roluri, reguli.

3. Dezvoltarea abilităţilor de utilizare a informaţiilor în vederea integrării socio-profesionale

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
3.1. descrierea activităţilor preferate	- desene, colaje cu tema: "Activitatea mea preferată"; - descrieri ale activităţii preferate.
3.2. realizarea de jocuri, activităţi în care se lucrează individual sau în echipă	- discuţii de grup pornind de la situaţii reale sau texte adecvate pentru evidenţierea efectelor activităţilor individuale şi în echipă; - discuţii cu părinţii şi cu membrii comunităţii despre lucrul individual şi cel în echipă.
3.3. transferarea conţinutului achiziţiilor învăţării, în viaţa cotidiană	- povestiri de situaţii din poveşti, filme, în care personajele utilizează calculele aritmetice sau scris-cititul; - descrieri ale activităţii profesionale a părinţilor; - discuţii de grup cu privire la situaţii din viaţa cotidiană în care sunt utilizate achiziţii dobândite în şcoală.

4. Conştientizarea necesităţii stabilirii relaţiei cu mediul social prin comportamente dezirabile

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
4.1. diferenţierea comportamentelor sănătoase şi a comportamentelor de risc	- activităţi de grup prin care se dau exemple şi se discută comportamente sănătoase şi comportamente de risc, pe stradă, la şcoală, la joacă etc.; - desene care să reflecte consecinţele unei decizii sau ale unui comportament.
4.2. rezolvarea unor situaţii care solicită luarea unor decizii	- exerciţii de descriere a unor situaţii care solicită luarea unor decizii (incendii, inundaţii, cutremure, accidente rutiere); - jocuri de rol.

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

Autocunoaştere şi dezvoltare personală

● Unicitatea persoanei - diferenţe individuale, acceptarea şi respectarea diferenţelor individuale

● Diversitatea culturală şi etnică. De ce sunt oamenii diferiţi?

● Drepturi şi responsabilităţi. Respectarea regulilor, asumarea consecinţelor nerespectării acestora

● Interese şi abilităţi personale

Comunicare şi abilităţi sociale

● Comunicarea - vorbire, ascultare, comportamente non-verbale

● Abilităţi sociale - Cum se dezvoltă relaţiile de prietenie? Modalităţi de a-ţi face prieteni şi de a-i menţine. Roluri în cadrul grupului

● Familia. Roluri în cadrul familiei. Relaţiile cu membri familiei

Utilizarea informaţiilor în integrarea socio-profesională

● Surse de informaţii

● Cum învăţăm?

● Cunoştinţele dobândite în şcoală şi importanţa acestora în viaţă

● Activităţile individuale şi de echipă - avantaje şi dezavantaje

Calitatea stilului de viaţă

● Modalităţi de promovare a unui comportament sănătos. Exemple de comportamente, diferenţa dintre un comportament sănătos şi un comportament de risc. Reguli de igienă.

● Reacţii la situaţii de risc sau de criză. Cum reacţionăm într-o situaţie de criză (incendii, accidente, inundaţii, cutremure) şi la cine apelăm pentru ajutor? (familie, medic, pompieri etc.)

NIVELUL VI

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea capacităţii de autocunoaştere şi a atitudinii pozitive faţă de sine

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
1.1. receptarea reacţiilor celorlalţi faţă de propria persoană	- povestiri, discuţii pe tema respectării spaţiului personal şi a nevoii de intimitate; - discuţii de caz.
1.2. dovedirea încrederii în sine, în situaţii diferite	- exerciţii de analiză a unor personaje, în situaţii diferite, prin prisma încrederii în sine; - compuneri cu tema încrederii în sine şi a reuşitei; - desene reprezentative.
1.3. observarea schimbărilor la diferite vârste	- vizionări de filme care abordează tema trecerii de la o etapă de vârstă la alta; - desene.

2. Dezvoltarea abilităţilor de interrelaţionare în contexte variate

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
2.1. explicarea importanţei individuale şi sociale în diferite contexte	- exerciţii de identificare a situaţiilor în care este necesară responsabilitatea individuală şi socială.
2.2. utilizarea tehnicilor de comunicare eficientă, în contexte variate din punct de vedere social şi cultural	- exerciţii de ascultare activă; - jocuri de rol; - scenete.
2.3. permanentizarea unui comportament dezirabil, de cooperare în grup	- discuţii prin care se arată respect şi grijă pentru ceilalţi, în care se valorifică: texte, ilustraţii, fragmente din filme; - jocuri de rol.

3. Dezvoltarea abilităţilor de utilizare a informaţiilor în vederea integrării socio-profesionale

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
3.1. analizarea factorilor favorizanţi învăţării eficiente	- planuri personalizate de învăţare, pentru diferite discipline.
3.2. identificarea schimbărilor activităţii umane, apărute în timp	- vizionări de filme; - observări de ilustraţii; - discuţii de grup cu membrii comunităţii, cu privire la evoluţia activităţilor umane, într-o anumită regiune.
3.3. informarea privind diferite meserii şi ocupaţii	- vizite la diferite instituţii pentru familiarizarea cu ocupaţiile/locurile de muncă.
3.4. prezentarea sarcinilor şi a responsabilităţilor asumate în activitatea preferată	- vizite în instituţii pentru familiarizarea cu diferite medii de lucru; - jocuri de rol cu privire la sarcinile şi responsabilităţile, în activităţile preferate.

4. Conştientizarea necesităţii stabilirii relaţiei cu mediul social prin comportamente dezirabile

*Font 8*

Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
4.1. respectarea normelor în viaţa grupurilor de apartenenţă	- jocuri de rol pe tema cunoaşterii şi respectării diferitelor norme; - exersări ale comportamentelor de grup, în conformitate cu anumite norme.
4.2. exersarea abilităţilor de luare a deciziilor, în contexte variate	- jocuri de rol - exerciţii de luare de decizii în situaţii variate, relevante pentru activitatea proprie; - exerciţii de luare de decizii în situaţii de risc sau de criză (incendii, inundaţii, accidente etc.).

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

Autocunoaştere şi dezvoltare personală

● Spaţiul personal - nevoia de intimitate

● Încredere în sine şi reuşita personală

● Schimbare, creştere, dezvoltare. Caracteristicile diferitelor vârste

Comunicare şi abilităţi sociale

● Comunicarea - Ce înseamnă comunicare eficientă. Abilităţi de comunicare

● Abilităţi sociale - Importanţa contribuţiei fiecărui membru al unui grup la activitatea grupului. Avantajele cooperării în grup

● Responsabilitatea individuală şi socială în şcoală, în familie şi în comunitate

Utilizarea informaţiilor în integrarea socio-profesională

● Factorii favorizanţi/frenatori ai învăţării eficiente

● Evoluţia şi dezvoltarea ocupaţiilor

● Caracteristicile unei activităţi - sarcini, responsabilităţi, mediu de lucru, echipamente, orar

● Criterii de analiză şi de alegere a unei meserii

Calitatea stilului de viaţă

● Apartenenţa la grup. Rolul grupului în formularea şi în realizarea opţiunilor personale

● Alegerea alternativei optime. Raportarea la normă (respectarea regulilor de circulaţie, a normelor de prevenire a incendiilor, a normelor de prim-ajutor)

● Situaţii de decizie. Rezolvarea unor probleme cu potenţial de risc şi de criză

SUGESTII METODICE

(niv. IV-VI)

Unul dintre obiectivele curriculum-ului Consiliere şi orientare este stimularea abilităţilor de învăţare, în scopul dezvoltării personale şi al integrării socio-profesionale. Cadrul didactic trebuie să pună elevii să experimenteze practic, în cadrul orelor respective diferite tehnici de învăţare, de relaţionare, de comunicare eficientă, abilităţi de explorare a resurselor personale şi a domeniilor de activitate, apoi aplică ceea ce au asimilat, în situaţii de viaţă diverse.

Ţinând cont de particularităţile psihoindividuale ale copiilor cu deficienţă severă, profundă sau asociată obiectivele propuse pot fi realizate prin activităţi practice, simple, eficiente, ce pornesc de la universul de viaţă al copilului şi al mediului din care provine, de la fapte şi situaţii concrete de viaţă, cunoscute de copii, totdeauna însă accesibile înţelegerii lor.

În acest sens vor fi utilizate mijloace variate ca: observarea şi analiza unor fapte de viaţă, relatări de fapte reale sau imaginare, exerciţii, observarea de ilustraţii, convorbiri, povestiri, vizionări de filme, desene animate, jocuri de rol, dramatizări, vizite, desene, picturi etc., sarcinile de lucru putând fi realizate individual, în perechi sau în echipă.

LISTA CU MEMBRII COMISIEI

care au definitivat forma revizuită

a curriculum-ului la disciplina

Consiliere şi orientare

Nivelele IV - VI

(Cls. I - X)

Alternativa Educaţională de Pedagogie Curativă

NUMELE ŞI PRENUMELE	INSTITUŢIA/UNITATEA ŞCOLARĂ
Mircea Vlad - prof. psihopedagog	Şcoala pentru Surzi nr. 1, Bucureşti
Elisabeta Putere - consilier psiholog	Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Letiţia Trif - lector univ. dr.	Universitatea "1 Decembrie" Alba-Iulia
Lucian Mozer - director	Şcoala Specială Nr. 7, sector 1, Bucureşti
Livia Vlad - prof. psihopedagog	Federaţia de Pedagogie Curativă din România
Anca Perţa - prof. psihopedagog	Centrul de Pedagogie Curativă Simeria

-----------