HOTĂRÂRE nr. 583 din 10 august 2016

privind aprobarea Strategiei naționale anticorupție pe perioada 2016-2020, a seturilor de indicatori de performanță, a riscurilor asociate obiectivelor și măsurilor din strategie și a surselor de verificare, a inventarului măsurilor de transparență instituțională și de prevenire a corupției, a indicatorilor de evaluare, precum și a standardelor de publicare a informațiilor de interes public

EMITENT

GUVERNUL

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 644 din 23 august 2016

În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, al art. 11 lit. f) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, cu modificările și completările ulterioare, precum și al art. 5 din Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției, ratificată prin Legea nr. 365/2004 pentru ratificarea Convenției Națiunilor Unite împotriva corupției, adoptată la New York la 31 octombrie 2003,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Articolul 1

Se aprobă Strategia națională anticorupție pe perioada 2016-2020, prevăzută în

anexa nr. 1

, denumită în continuare strategia.

Articolul 2

Se aprobă seturile de indicatori de performanță, riscurile asociate obiectivelor și măsurilor din strategie și sursele de verificare, prevăzute în

anexa nr. 2

.

Articolul 3

Se aprobă inventarul măsurilor de transparență instituțională și de prevenire a corupției, precum și indicatorii de evaluare, prevăzuți în

anexa nr. 3

.

Articolul 4

Se aprobă standardul general de publicare a informațiilor de interes public, prevăzut în

anexa nr. 4

.

Articolul 5

Se aprobă standardul de publicare a informațiilor de interes public privind întreprinderile publice, prevăzut în

anexa nr. 5

.

Articolul 6

(1) În termen de trei luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, toate instituțiile și autoritățile publice centrale și locale, inclusiv cele subordonate, coordonate, aflate sub autoritate, precum și întreprinderile publice îndeplinesc procedurile de aderare la strategie, iar în termen de șase luni de la aceeași dată elaborează și transmit Ministerului Justiției planurile de integritate aferente.(2) Planurile de integritate se aprobă prin ordin sau decizie a conducerii instituțiilor și autorităților prevăzute la alin. (1).(3) Prin actul prevăzut la alin. (2) se desemnează coordonatorul implementării planului de integritate, la nivel de funcție de conducere, precum și persoanele de contact, la nivel de funcție de execuție. Atribuțiile persoanelor astfel desemnate se detaliază prin ordin, decizie sau fișa postului, după caz.

Articolul 7

Ministerul Justiției prezintă Guvernului României, în iulie 2018, un raport intermediar de progrese și, după caz, propuneri de actualizare a strategiei.

Articolul 8

Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOȘ
Contrasemnează:

Ministrul justiției,

Raluca Alexandra Prună
Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării
regionale și administrației publice,
Vasile Dîncu
Viceprim-ministru, ministrul economiei,
comerțului și relațiilor cu mediul de afaceri,
Costin Grigore Borc

Ministrul afacerilor externe,

Lazăr Comănescu

Ministrul afacerilor interne,

Petre Tobă

Ministrul pentru consultare

publică și dialog civic,
Victoria-Violeta Alexandru

Ministrul educației naționale și

cercetării științifice,
Mircea Dumitru

Ministrul energiei,

Victor Vlad Grigorescu

Ministrul fondurilor europene,

Cristian Ghinea

Ministrul finanțelor publice,

Anca Dana Dragu

Ministrul muncii, familiei, protecției

sociale și persoanelor vârstnice,
Dragoș-Nicolae Pîslaru

Ministrul sănătății,

Vlad Vasile Voiculescu

Ministrul transporturilor,

Petru Sorin Bușe
Secretarul general al Guvernului,
Sorin Sergiu Chelmu
Șeful Cancelariei Prim-Ministrului,
Ioan-Dragoș Tudorache

București, 10 august 2016.

Nr. 583.

Anexa nr. 1

STRATEGIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE
pe perioada 2016-2020

Cuprins

1. INTRODUCERE

2. VALORI ȘI PRINCIPII

3. CADRUL NECESAR IMPLEMENTĂRII SNA

4. SCOP, PUBLICUL-ȚINTĂ ȘI ABORDAREA PROPUSĂ

5. IMPACTUL SCONTAT AL STRATEGIEI

6. OBIECTIVE GENERALE ȘI SPECIFICE, ACȚIUNI PRINCIPALE

7. IMPLICAȚII JURIDICE

8. IMPLICAȚII BUGETARE

9. COORDONAREA IMPLEMENTĂRII ȘI MONITORIZĂRII STRATEGIEI

ABREVIERI

AEP - Autoritatea Electorală Permanentă

ANABI - Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate

ANAF - Agenția Națională de Administrare Fiscală

ANCPI - Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară

ANFP - Agenția Națională a Funcționarilor Publici

ANI - Agenția Națională de Integritate

ANAP - Agenția Națională pentru Achiziții Publice

ANP - Administrația Națională a Penitenciarelor

CARIN - Rețeaua Internațională Camden a Oficiilor de Recuperare a Creanțelor

CE - Comisia Europeană

CNAS - Casa Națională de Asigurări de Sănătate

CSM - Consiliul Superior al Magistraturii

Convenția OCDE - Convenția Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică privind combaterea mituirii funcționarilor publici în cadrul tranzacțiilor comerciale internaționale

CNATDCU - Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare

DGA - Direcția Generală Anticorupție

DNA - Direcția Națională Anticorupție

GRECO - Grupul de state împotriva corupției - Consiliul Europei

Grupul Anti-mită - Grupul de Lucru privind Lupta împotriva Corupției în Tranzacțiile Internaționale

H.G. - Hotărârea Guvernului

INM - Institutul Național al Magistraturii

IACA - Academia Internațională Anticorupție (Internațional Anticorruption Academy)

ÎCCJ - Înalta Curte de Casație și Justiție

MAI - Ministerul Afacerilor Interne

MCPDC - Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic

MCV - Mecanismul de Cooperare și Verificare

MDRAP - Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice

ME - Ministerul Energiei

MECRMA - Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri

MENCS - Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice

MFE - Ministerul Fondurilor Europene

MFP - Ministerul Finanțelor Publice

MJ - Ministerul Justiției

MMFPSPV - Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice

MP - Ministerul Public

MS - Ministerul Sănătății

MT - Ministerul Transporturilor

OCDE - Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică

ONPCSB - Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor

ONRC - Oficiul Național al Registrului Comerțului

ONU - Organizația Națiunilor Unite

OGP - Parteneriatul pentru o Guvernare Deschisă (Open Government Partnership)

PÎCCJ - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

RAI - Inițiativa Regională Anticorupție (Regional Anticorruption Inițiative)

SEECP - Procesul de Cooperare din Europa de Sud-Est

SGG - Secretariatul General al Guvernului

SNA - Strategia națională anticorupție

UNCAC - Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției

UE - Uniunea Europeană

UAT - unitate administrativ-teritorială

1. INTRODUCERE

1.1. Stadiul actual și problemele identificate

Strategia națională anticorupție 2012-2015, în corelare cu MCV și politicile sectoriale de integritate, a produs, pentru prima oară în istoria politicilor publice în materie, o schimbare de substanță în ceea ce privește eficiența măsurilor propuse. Măsurile de combatere a corupției, luate atât de DNA, cât și de ANI, au dobândit sustenabilitate și predictibilitate, prin confirmări în fața instanțelor de judecată. Rezultatele obținute prin măsurile de combatere exercită o presiune importantă asupra Guvernului și structurilor administrative pentru a duce mai departe performanțele obținute. Aceasta înseamnă în primul rând o necesitate a regândirii priorităților strategice prin SNA, mai multă prevenție, acțiune asupra cauzelor profunde și nu numai asupra efectelor facil de identificat, mai multă educație, inclusiv juridică, și, nu în ultimul rând, repararea prejudiciilor provocate prin săvârșirea de infracțiuni.

Evaluările internaționale au subliniat în mod constant utilitatea documentului strategic anticorupție. Cel mai recent raport privind progresele înregistrate de România în cadrul MCV consideră că "strategia națională anticorupție este instrumentul de bază prin care se încurajează acordarea de prioritate măsurilor preventive adoptate de către administrația publică, atât la nivel național, cât și la nivel local. Proiectele concrete de prevenire a corupției din cadrul ministerelor, unele finanțate din fonduri ale UE și de organizații neguvernamentale, vor continua să contribuie în mod util la lupta împotriva corupției în cadrul administrației". Aprecieri similare au fost formulate de către GRECO*1) și OCDE*2).

*1) http://www.coe.int/t/dghl/monitoring/greco/evaluations/round3/ReportsRound3_en.asp*2) http://www.oecd.org/corruption/acn/preventionofcorruption/; http://www.oecd.org/corruption/anti-corruption-reforms-eastern-europe-central-asia-2013.htm

Totodată, SNA 2012-2015 a generat o bună practică internațională, prin instituirea unui mecanism de misiuni tematice de evaluare la nivelul instituțiilor publice, care a implicat derularea unor vizite de evaluare de către echipe de experți formate din reprezentanți ai celor cinci platforme de cooperare (inclusiv societatea civilă). În cei patru ani de aplicare a strategiei au fost evaluate 17 instituții centrale și 66 de entități din administrația publică locală. Acest tip de cooperare și schimb de experiență trebuie consolidat și în următorul ciclu strategic.

1.1.1. Evoluții majore înregistrate în perioada de implementare

● După aprobarea SNA de către Guvern, documentul a fost asumat de către Parlamentul României și sistemul judiciar.

● Beneficiul major adus de această strategie a fost accentul pus pe implementarea standardelor de integritate. Comparativ cu nivelul de implicare în implementarea SNA privind sectoarele vulnerabile și administrația publică locală în perioada 2008-2010 (4 instituții publice și 12 primării), aproximativ 2.500 de instituții publice, de la ministere la primării și de la autorități independente la companii cu capital de stat au lucrat împreună cu MJ pentru a găsi cele mai eficiente mecanisme de aplicare a măsurilor preventive.

● Stabilitatea cadrului legislativ și instituțional anticorupție, manifestat inclusiv sub forma alocării resurselor bugetare și umane pentru autoritățile specializate (DNA, ANI, DGA), contribuie la explicarea eficienței crescute a acestor autorități, în special în zona de combatere, răsplătită de încrederea în creștere a cetățenilor în instituțiile anticorupție*3). *3) http://ccir.ro/wp-content/uploads/2016/05/Studiu-CCIR-2016.pdf

● Promovarea politicii penale de încurajare a recuperării veniturilor dobândite din săvârșirea de infracțiuni a condus la introducerea legislației privind valorificarea bunurilor sechestrate și confiscarea extinsă, alături de o creștere semnificativă a indicatorilor înregistrați de procurori și instanțe în materia dispunerii măsurilor de indisponibilizare și confiscare.

● Mecanismul de evaluare reciprocă între instituțiile publice, deja instituționalizat prin SNA, a relevat importanța pârghiilor administrative manageriale în prevenirea corupției.

● Au fost adoptate măsuri pentru consolidarea instituțională în domenii precum: controlul ex-ante (prin constituirea, în cadrul ANI, a sistemului informatic Prevent, pentru prevenirea și identificarea potențialelor conflicte de interese), investigațiile financiare (prin mărirea schemei de personal a MP cu 400 de investigatori din cadrul ANAF), adoptarea noii legislații privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, majorarea salariilor inspectorilor de integritate ANI la nivelul funcțiilor echivalente din cadrul Consiliului Concurenței.

● Metodologia de evaluare a riscurilor de corupție, testată de către DGA în cadrul SNA 2008-2010, a fost extinsă în 4 instituții-pilot (MS, MENCS, ANAF și ANP). Similar, metodologia dezvoltată de MDRAP a fost testată la nivelul a 130 de primării;

● A fost încheiat primul acord de partajare a bunurilor confiscate, între România și Statele Unite ale Americii, prin care a fost transferată către MJ și Structura Antidrog a Poliției Române suma de 400.000 USD, confiscată de o instanță americană într-un caz de criminalitate organizată investigat cu ajutorul autorităților române.

● La nivelul administrației publice centrale au fost identificate bune practici în implementarea SNA. Pot fi amintite, cu titlu de exemplu:– înființarea unor structuri de integritate (MDRAP, MS, MMFPSPV, ANAF); ... – formularea de către Curtea de Conturi a 341 de sesizări către organele de urmărire penală, prejudiciul total constatat de acestea fiind de 1.340,91 mil. euro; ... – crearea, la inițiativa Consiliului Concurenței, a modulului de licitații trucate - instrument de lucru axat pe schimbul rapid de informații între experții desemnați de instituțiile implicate în domeniul achizițiilor publice; ... – elaborarea propriilor strategii anticorupție (MDRAP și MECS); ... – operaționalizarea, la nivelul ANAF, a aplicației informatice MonitorSP, care stochează atât măsurile întreprinse de agenție în vederea recuperării creanțelor, cât și informații preluate din hotărârile judecătorești pronunțate în materie penală; ... – constituirea Consiliilor de Etică și aplicarea Mecanismului de Feedback al Pacientului la nivelul spitalelor publice din România, ca mecanisme-suport pentru acțiunile ce au ca scop reducerea nivelului plăților informale. ...

● La nivelul administrației publice locale au fost identificate bune practici în implementarea SNA*4): elaborarea de coduri de etică și conduită, specializate pe domeniul fondurilor europene, respectiv al achizițiilor publice; implementarea unor proceduri on-Line de tip e-guvernare; organizarea de dezbateri și activități de instruire pentru promovarea bunelor practici anticorupție la nivelul administrației publice locale, pentru informarea cetățenilor; constituirea de registre pentru evidența cazurilor de abținere în luarea deciziei în situații de conflict de interese, respectiv privind evidența incidentelor de integritate. *4) Conform Raportului de monitorizare (R3) privind stadiul și impactul implementării SNA 2012-2015 la nivelul administrației publice locale în anul 2014, elaborat de MDRAP.

O atenție deosebită a fost acordată domeniului achizițiilor publice. O serie de sesiuni de instruire au fost organizate în perioada 2013-2014, în proiectul "Combaterea criminalității în domeniul achizițiilor publice", implementat de Freedom House România în parteneriat cu mai multe instituții publice, organizații ale societății civile și parteneri internaționali.

1.1.2. Puncte slabe/priorități de intervenție strategică

Evaluările reciproce realizate între instituțiile publice au identificat deficiențe, care pot reprezenta repere și pentru următorii ani, respectiv pentru perioada 2016-2020:

● Instituționalizarea reacției la incidentele de integritate asimilate eșecului de management;

● Necesitatea consolidării structurilor de prevenire la nivelul instituțiilor publice, precum și a celor de control intern și audit, alături de specializarea analizei de riscuri instituționale;

● Educația anticorupție reprezintă o prioritate majoră. Există un deficit semnificativ de cunoaștere de către angajați și manageri a standardelor legale de integritate (protecția avertizorului în interes public, consilierea etică, interdicțiile post-angajare - pantouflage, gestionarea funcțiilor sensibile);

● Gestionarea creanțelor provenite din infracțiuni, în special în faza de administrare a bunurilor sechestrate și de valorificare a celor confiscate;

● Prevenirea corupției în mediul politic și identificarea formulei de transpunere a măsurilor restante prevăzute de SNA în ceea ce privește soluționarea în termen de 72 de ore a cererilor de încuviințare a percheziției, reținerii sau arestării preventive a membrilor Parlamentului, precum și cu privire la adoptarea codului de etică al acestora;

● Intensificarea eforturilor de consolidare a integrității în mediul de afaceri, inclusiv în întreprinderile publice, mai ales prin: implementarea unui plan de integritate, dezvoltarea și aplicarea codului etic al companiei, instituirea de mecanisme pentru protecția avertizorilor în interes public, aplicarea măsurilor preventive pentru funcțiile sensibile și a mecanismelor de tratare a incidentelor de integritate;

● Din rapoartele transmise de UAT-uri, se poate remarca o abordare formalistă a prevenirii corupției la nivel local*5). Codurile de etică sunt elaborate la nivelul unui număr redus de APL-uri, iar persoanele responsabile cu consilierea etică exercită un rol formal. Măsura privind declararea cadourilor nu este cunoscută la nivelul UAT-urilor și în majoritatea instituțiilor nu se implementează. Nu există proceduri de prevenire a conflictelor de interese și incompatibilităților. Prevederile privind interdicțiile postangajare (pantouflage-ul) și instituția avertizorului în interes public sunt foarte puțin sau deloc cunoscute la nivelul instituțiilor administrației publice locale, la fel ca și informațiile privind publicarea datelor în format deschis. *5) Conform Raportului de monitorizare (R3) privind stadiul și impactul implementării SNA 2012-2015 la nivelul administrației publice locale în anul 2014, elaborat de MDRAP.

Pe lângă acestea, principalele dificultăți semnalate de către reprezentanții autorităților administrației publice locale se referă la*6): *6) Conform Raportului de monitorizare (R4) privind stadiul și impactul implementării Strategiei Naționale Anticorupție 2012-2015 la nivelul administrației publice locale în anul 2015 și comparativ pentru perioada 2012-2015, elaborat de MDRAP.

● lipsa personalului și nivelul de pregătire a celui existent neadecvat îndeplinirii atribuțiilor;

● cumul de atribuții ale persoanelor desemnate cu monitorizarea și implementarea SNA;

● lipsa capacității proprii de realizare a analizei riscurilor și vulnerabilităților la corupție, de identificare a măsurilor de remediere, de elaborare a celorlalte documente solicitate la raportare;

● lipsa consultanței în ceea ce privește redactarea autoevaluării măsurilor preventive anticorupție și a indicatorilor aferenți, precum și a celorlalte documente solicitate la raportare;

● lipsa unui model de procedură de sistem privind colectarea sistematică a datelor necesare autoevaluării gradului de implementare a măsurilor preventive anticorupție obligatorii;

● instabilitatea și insecuritatea resimțite la nivel individual, induse de reorganizările care au dus la reconfigurarea colectivelor constituie problema aflată în prim-planul preocupărilor personalului chestionat și mai puțin problema corupției, care nu este percepută ca având un efect direct și imediat asupra individului, ducând la neimplicarea acestuia în prevenirea fenomenului;

● rigiditatea și teama angajaților de a raporta abaterile disciplinare și faptele de corupție identificate;

● dificultatea de a atrage și de a menține în sistem personal specializat și lipsa unor mecanisme eficiente de descoperire, raportare și sancționare a abuzurilor funcționarilor;

● lipsa unei comunicări interne eficiente cu efecte semnificative negative asupra asigurării unui climat organizațional optim;

● salarizarea necorespunzătoare;

● lipsa resurselor financiare pentru implementarea prevederilor SNA (de exemplu, pentru dezvoltarea unor noi soluții de e-administrare ca platformă de accesare a serviciilor publice de către cetățeni);

● resurse financiare insuficiente pentru asigurarea accesului la pregătirea profesională a angajaților instituției;

● resurse financiare și umane insuficiente pentru dezvoltarea rețelelor de elaborare și evaluare a politicilor publice anticorupție de la nivel teritorial/local;

● nivelul relativ scăzut al interesului salariaților și al instituțiilor publice privind organizarea de consultări și dezbateri periodice pentru diseminarea bunelor practici privind integritatea și lupta împotriva corupției;

● lipsa de informare și conștientizare a consecințelor faptelor de corupție în rândul cetățenilor.

La vulnerabilitățile expuse mai sus se adaugă și insuficiența resurselor umane și financiare alocate Secretariatului Tehnic al SNA și structurilor de audit, control administrativ și control intern managerial din instituțiile publice, cu impact semnificativ asupra deficitului constatat în materia educației anticorupție. Acest deficit a reprezentat și concluzia unei cercetări criminologice date publicității de către MJ în 2015*7), referitoare la experiențele directe cu fenomenul corupției ale persoanelor condamnate pentru astfel de fapte. Studiul reflectă efectul disuasiv redus al eforturilor de combatere a corupției, precum și insuficienta cunoaștere și aplicare a cadrului normativ.

*7) http://drept.unibuc.ro/dyn_doc/anunțuri/studiul-experiențe-directe-fenomenul-corupției-ale-persoanelor-condamnate.pdf

1.1.3. Evaluările interne sunt confirmate în mare parte și de concluziile auditului independent realizat cu sprijinul OCDE

Raportul de audit privind implementarea SNA 2012-2015 validează o parte din concluziile evaluării realizate de Secretariatul tehnic al SNA și prezentate Guvernului în luna martie 2016. Acesta recomandă selectarea câtorva priorități pentru următoarea strategie, precum achizițiile publice și alte tipuri de contracte la care sunt parte instituțiile publice, dar și transparența. De asemenea, raportul recomandă implementarea sistemului Prevent (de semnalare timpurie a eventualelor situații de conflict de interese în procedurile de achiziții publice), și utilizarea SEAP pentru întregul proces de achiziții publice, dar și punerea la dispoziția publicului a informațiilor respective în format deschis. Este recomandată introducerea "listei negre" a societăților și persoanelor din conducerea acestora (de exemplu, administratori sau membri în consiliul de administrație/consiliul de supraveghere/directorat/ directori generali/directori) care au încălcat legea privind achizițiile publice, dar și includerea întreprinderilor publice și a administrației publice locale printre prioritățile noii strategii.

Sunt recomandate monitorizarea implementării la nivel local a Legii accesului la informații de interes public și implicarea populației în elaborarea bugetelor locale, dar și instruirea funcționarilor locali și a societăților în care municipalitatea este acționar, evaluarea sistemică a publicării în mod proactiv a informațiilor de interes public de către autoritățile publice locale; analizarea implementării efective a solicitărilor de informații, derularea de campanii de sensibilizare cu privire la drepturile cetățenilor de a obține informații de la nivelul autorităților locale Toate aceste instrumente ar putea fi folosite pentru a spori transparența la nivel local, alături de punerea la dispoziție a informațiilor de interes public pe site-urile instituțiilor publice și ale întreprinderilor publice.

Trebuie acordată atenție proceselor de luare a deciziilor care sunt vulnerabile la corupție și lipsite de transparență. În cazul în care procesul de luare a deciziilor nu este transparent, acesta ar trebui să fie schimbat (de exemplu, în recrutarea de medici în spitale, alocarea de bani pentru instituțiile medicale, achiziționarea de echipamente medicale și medicamente). Este încurajată utilizarea de soluții electronice (e-certificate, e-înregistrare pentru medici, e-rețete, e-consiliere de către medici, e-școală, inclusiv etestare) pentru a limita posibilitățile de corupție.

Raportul recomandă și oferirea de diverse stimulente pentru a motiva organizațiile și organele de conducere ale acestora să integreze politici anticorupție, de exemplu, prin alocarea de fonduri suplimentare pe baza prezenței măsurilor anticorupție sau eliberarea unui certificat de "bună guvernare" pentru instituție sau administrația locală. În plus, raportul recomandă ca MJ și alte autorități să introducă inițiative de sensibilizare și conștientizare cu privire la impactul fenomenului de corupție. Este recomandată includerea riscurilor de mituire a funcționarilor publici străini sau a personalului contractual străin, conform Convenției OCDE, în sesiunile de formare profesională la care participă reprezentanții mediului de afaceri.

Implementarea recomandărilor rundei a patra de evaluare GRECO cu privire la parlamentari, dar și luarea în considerare a restrângerii imunităților sunt alte două aspecte abordate de raportul de audit. Sunt, de asemenea, recomandate asigurarea stabilității instituțiilor-cheie anticorupție, alocarea de fonduri suplimentare și resurse umane adecvate pentru acestea, dar și punerea unui accent sporit asupra confiscării bunurilor ilicite. Raportul de audit mai recomandă creșterea gradului de educație anticorupție pentru entitățile publice și private interesate, prin module de instruire pentru funcționarii publici și personalul contractual, dar și cursuri de formare, cu testare interactivă on-line, pentru persoanele din conducerea instituțiilor publice.

În ceea ce privește mecanismul de monitorizare a strategiei, raportul de audit recunoaște valoarea adăugată a misiunilor de evaluare și recomandă menținerea lor, deoarece acestea constituie o măsură extrem de benefică de sensibilizare și consiliere. Se recomandă și adăugarea unui mecanism de urmărire a punerii în aplicare a recomandărilor formulate ca urmare a misiunilor. Se recomandă alocarea de resurse financiare pentru implementarea politicii anticorupție.

1.2. Corelarea cu alte politici naționale și sectoriale

În arhitectura politicilor publice naționale, SNA ocupă un loc important, la intersecția mai multor politici publice, reprezentând la rândul său o politică sectorială prin raportare la Strategia Națională de Apărare a Țării (SNApT) 2015-2019. De altfel, SNApT identifică în mod direct corupția ca pe un risc și o vulnerabilitate importantă:– "nerealizarea obiectivelor de dezvoltare ale României poate fi generată de persistența dificultăților economice, proliferarea economiei subterane și a corupției, evaziunea fiscală, precaritatea infrastructurii, dar și de factori externi precum perpetuarea decalajelor de dezvoltare la nivelul UE și gradul scăzut de rezistență față de turbulențele majore de pe piețele externe, mai ales pe zona financiar-bancară"; ... – "corupția vulnerabilizează statul, generează prejudicii economiei și afectează potențialul de dezvoltare a țării, buna guvernanță, decizia în folosul cetățenilor și comunităților, precum și încrederea în actul de justiție și în instituțiile statului. În plan extern, persistența corupției are impact negativ asupra credibilității și imaginii țării noastre". ...

SNApT confirmă evaluarea internă a SNA legată de capacitatea redusă a administrației centrale și locale de a implementa politicile publice naționale și europene, asumat, de asemenea, ca vulnerabilitate.

Deși este o strategie cu caracter orizontal, aptă de a produce efecte la nivelul tuturor instituțiilor și autorităților publice, SNA nu este un remediu universal și nu poate soluționa singură cauzele profunde ale corupției din România. Prin acest document strategic nu se poate realiza reforma administrativă sau descentralizarea serviciilor publice, după cum nu se pot soluționa problemele de salarizare ale diferitelor categorii profesionale.

Pentru a atinge efectele scontate, SNA se completează și corelează cu strategii sectoriale precum Strategia de reformă a funcției publice, Strategia pentru consolidarea administrației publice, Strategia pentru dezvoltarea justiției ca serviciu public, Strategia națională pentru achiziții publice sau Strategia națională pentru competitivitate, Strategia națională privind agenda digitală pentru România 2020.

1.3. Fenomenul corupției din România reflectat în cercetări, statistici, sondaje naționale și internaționale

1.3.1. Percepția fenomenului de corupție din România

În ceea ce privește analiza comparativă între momentul 2012, când a fost lansată Strategia națională anticorupție 2012-2015, și datele cele mai recente, respectiv din ultimul Barometru Global al Corupției din 2013, situația se prezintă astfel:

Indicator

Strategia 2012-2015

Stadiu actual

Indicele de

percepție a

Corupției

RO

UE

RO

UE

Aproximativ trei sferturi dintre

țările cărora li se aplică acest

index au un scor inferior valorii

de 5 (pe o scara de la 0 - nivel

ridicat de corupție, la 10 - nivel

ridicat de integritate).

România are un scor de 3,6.

6,37 media UE

România are un scor de 46 (0

nivel ridicat de corupție și 100

nivel de integritate)

Media este 65,36

Barometrul Global

al Corupției

87% dintre respondenții români

consideră că nivelul corupției din

România a crescut în ultimii 3 ani

73% media UE

43% dintre respondenții români

consideră că nivelul corupției

din România a crescut mult în

ultimii 2 ani și 21% că a crescut

puțin

28,5% dintre

europeni apreciază

că nivelul

corupției a crescut

mult și 24,18% că a

crescut puțin

Partidele politice și parlamentul

sunt considerate instituțiile cele

mai afectate de corupție (cu un

scor de 4,5), urmate îndeaproape

de justiție (4), poliție (3,9) și

funcționari publici (3,8).

Media UE

4,4 (partide

politice)

3,5 (parlament)

3,4 (justiție)

3,1 (poliție)

3,5 (funcționari

publici)

Partidele politice și parlamentul

rămân instituțiile considerate

instituțiile cele mai afectate

de corupție (cu un scor de 76%,

respectiv 68%), urmate de

justiție (58%), poliție (54%) și

funcționari publici (50%).

Media UE

69,6% (partide

politice)

57,7% (parlament)

45,5% (justiție)

41% (poliție)

50,6% (funcționari

publici)

Numai 7% dintre respondenți

apreciază ca eficiente eforturile

curente ale Guvernului de a lupta

împotriva corupției

26% - media UE

2% dintre respondenți apreciază

ca foarte eficiente eforturile

Guvernului de a lupta împotriva

corupției și 11% ca eficiente

1,27% dintre

europeni apreciază

ca foarte eficiente

eforturile

Guvernului de a

lupta împotriva

corupției și 10,81%

ca eficiente

Raportul Națiuni în

Tranziție

4,00

3,27 - media UE

pentru anul 2010

3,46

2,63 - media UE

pentru anul 2015

Sondaj al Băncii

Mondiale asupra

Mediului de Afaceri

și Performanțelor

Investiționale

2005-2008*8)

Mediul de afaceri din România

consideră corupția ca o problemă

majoră în a face afaceri (a treia

ca importanță din 14)

44% din mediul de afaceri din România percepe ca

fiind mai redusă corupția din administrația

publică decât cea de acum 2 ani*9)

*8) Studiul "Trends in Corruption and Regulatory Burden in Eastern Europe and Central Asia" a fost dat publicității în anul 2011 și oferă date comparative pentru anii 2005 și 2008.*9) http://ccir.ro/wp-content/uploads/2016/05/Studiu-CCIR-2016.pdf

Un studiu referitor la libertatea economică relevă că în România este mai dificil de dezvoltat o afacere decât în țările vecine din UE, Bulgaria și Ungaria, dar mai ușor decât în Franța sau Italia. Astfel, Indexul Libertății Economice 2016, realizat de Heritage Foundation*10), plasează România pe locul 61 în lume, dintr-un total de 178 de țări evaluate. Țara noastră pierde astfel 4 locuri în clasamentul mondial al libertății economice față de indexul realizat în anul 2015. Clasamentul pe 2016 acordă României o medie de 65,5 puncte (din 100 posibile). *10) http://media.hotnews.ro/media_server1/document-2016-02-3-20771152-0-românia.pdf

Rămânând în zona de afaceri, în ultimul Eurobarometru*11) din 2015 cu privire la atitudinea privind corupția în UE, țara noastră se află peste media europeană, fapt care nu face decât să îngreuneze dezvoltarea acestui sector. *11) http://ec.europa.eu/COMMFrontOffice/PublicOpinion/index.cfm/Survey/getSurveyDetail/instruments/FLASH/surveyKy/2084

Referitor la modalitățile de manifestare a corupției, unul din patru cetățeni ai UE consideră că este acceptabil să oferi un cadou (23%) sau să faci o favoare (26%), iar aproape unul din șase respondenți (16%) apreciază că este acceptabil să oferi bani pentru a obține ceva de la administrația publică sau de la sistemul de servicii publice.

Este interesant de remarcat faptul că pe toate cele trei dimensiuni evaluate (oferirea de favoruri, cadouri sau bani), românii manifestă o reticență foarte mare de a formula un punct de vedere. Unul din zece români (11%, în timp ce media europeană este 2%) se ferește să spună că ar face o favoare pentru a obține ceva de la administrația publică, mai mult de două treimi (69%, media europeană 72%) dezaprobă o asemenea conduită, iar unul din cinci (20%, media europeană 26%) aprobă acest demers. Proporția cea mai redusă a cetățenilor care ar recurge la un astfel de gest se înregistrează în Finlanda (8%), în timp ce proporția cea mai ridicată (68%) - mai mult de două treimi - se înregistrează în Croația.

Rata abținerilor rămâne mare și în ceea ce privește oferirea unui cadou pentru a obține ceva de la administrația publică sau de la sistemul de servicii publice. Media europeană a non-răspunsurilor este 1%, în timp ce România înregistrează o proporție de 8% nonrăspunsuri. Mai mult de două treimi dintre lituanieni (67%) sunt dispuși să ofere cadouri, iar cei mai puțin dispuși sunt finlandezii (6%) și danezii (8%).

Înclinația spre non-răspunsuri rămâne ridicată și în ceea ce privește oferirea de bani, aproape unul din zece români (9%) preferând să nu răspundă la această întrebare, față de media europeană de 2%. Aproape jumătate dintre lituanieni (42%) sunt gata să ofere bani, în timp ce portughezii (6%), spaniolii (7%) și finlandezii (7%) nu ar recurge la un astfel de gest. De remarcat faptul că, în Danemarca, una dintre cele mai integre țări din Europa, un sfert dintre respondenți (25%) se declară dispuși să ofere bani.

Indexul de Integritate Publică*12) elaborat de European Research Centre for Anti-Corruption and State-Building (ERCAS) și Hertie School of Governance evidențiază faptul că, în 2012, România era pe ultimul loc, pentru ca, în 2014, să se situeze pe locul 27 din 28 în UE în ceea ce privește integritatea publică. Date mai recente arată că în 2015 România a continuat să progreseze, având cea mai mare îmbunătățire a scorului de integritate în ultimul an (0,63 puncte), datorată unor procese de simplificare administrativă și digitizare a unor servicii publice, devansând Croația, Bulgaria, Grecia, Slovacia și urcând pe locul 24 în UE*13). *12) http://sar.org.ro/raportul-anual-de-analiza-si-prognoza-românia-2016/*13) http://dev.integrity-index.org/

Scorurile de integritate publică în 2015 ale tuturor statelor membre UE, pe regiuni*14) *14) http://sar.org.ro/raportul-anual-de-analiza-si-prognoza-românia-2016/

Indexul IIP	Simplitate administrativă	Comerț deschis	Independența justiției	Audit	Servicii de e-guvernare	Utilizatori e-guvernare	Schimbare IIP 2015-2014
Media UE	5,68	6,06	5,86	5,89	5,01	5,74	5,50	- 0,03
Central Est	4,25	5,26	3,86	3,86	3,76	4,36	4,37	- 0,02
Bulgaria	2,18	2,10	3,20	1,15	3,83	1,00	1,82	- 0,20
Croația	2,52	2,57	1,00	2,88	1,24	3,61	3,81	- 0,12
Cehia	3,13	1,54	2,88	4,36	3,99	2,54	3,45	- 0,09
Estonia	8,38	10,00	9,24	8,12	6,45	7,28	9,18	0,55
Ungaria	4,54	6,67	1,13	4,72	5,28	4,79	4,62	- 0,30
Letonia	5,78	7,51	5,30	4,65	4,96	6,45	5,79	- 0,15
Lituania	5,84	8,90	6,37	3,90	3,83	7,16	4,86	0,06
Polonia	3,54	1,00	4,13	4,86	3,83	4,55	2,87	- 0,17
România	3,23	6,55	3,68	3,51	1,28	3,37	1,00	0,63
Slovacia	3,64	2,68	3,25	1,00	5,28	3,96	5,68	- 0,20
Slovenia	3,92	8,35	2,25	3,28	1,40	3,25	4,97	- 0,27
Nord	8,39	8,83	8,45	9,36	8,04	6,57	9,10	- 0,21
Danemarca	8,36	8,77	9,24	9,87	6,33	5,97	10,00	- 0,13
Finlanda	8,71	8,99	6,92	10,00	10,00	7,28	9,06	- 0,17
Suedia	8,10	8,73	9,18	8,20	7,78	6,45	8,25	- 0,34
Sud	4,71	5,05	5,11	4,62	3,44	5,68	4,35	- 0,04
Cipru	4,27	2,89	5,60	5,59	4,15	3,72	3,69	- 0,50
Grecia	4,33	6,62	3,44	3,92	1,52	5,38	5,09	- 0,01
Italia	4,15	5,60	5,08	3,67	1,00	7,04	2,52	0,03
Malta	4,46	1,47	4,11	5,91	7,78	2,89	4,62	0,07
Portugalia	5,64	8,32	5,38	5,66	4,03	5,74	4,74	- 0,07
Spania	5,38	5,42	7,06	2,96	2,13	9,29	5,44	0,29
Vest	7,36	6,87	8,19	8,35	6,77	7,38	6,57	0,01
Austria	6,36	2,97	7,75	7,08	6,93	7,04	6,38	- 0,14
Belgia	7,11	8,97	7,43	8,12	6,13	6,21	5,79	- 0,05
Franța	8,03	8,66	9,44	6,66	6,33	10,00	7,08	0,14
Germania	6,37	3,48	7,61	8,56	6,57	6,09	5,91	- 0,23
Irlanda	7,40	9,57	10,00	9,37	3,66	6,21	5,56	0,01
Luxemburg	7,03	3,80	7,11	8,81	9,07	5,50	7,90	0,16
Olanda	8,69	9,30	8,17	9,00	8,02	9,17	8,48	0,03
Marea Britanie	7,85	8,20	7,99	9,23	7,46	8,82	5,44	0,11

Surse: Eurostat 2015, Banca Mondială, Doing Business Dataset 2015, ONU, E-Government Survey 2014 și calcule proprii. Legenda. Scorurile variază de la 1 la 10, unde 10 desemnează cel mai bun control al corupției.

În luna martie 2016, în cadrul conferinței "Monitorizarea Guvernului: Măsurarea Riscurilor de Corupție în Datele privind Achizițiile Publice", organizată de către Societatea Academică din România împreună cu Institutul pentru Transparență Guvernamentală (Budapesta), Consiliul Concurenței și ANAP, a fost prezentată metodologia de elaborare a Indicelui riscului de corupție (IRC) care este aplicat contractelor publicate în Tenders Electronic Daily (TED). IRC poate fi folosit pentru a estima riscul de corupție la nivel de contract în fiecare stat membru. Principalele concluzii referitoare la situația corupției în achizițiile publice s-au referit la faptul că România este pe primul loc în UE în ceea ce privește volumul și calitatea informațiilor oferite per contract publicat în TED. Aceste date nu sunt neapărat și corecte în fiecare caz, dar spre deosebire de țările cu cele mai puține date disponibile (Finlanda, Spania și Suedia), care au o rată medie de eroare administrativă între aproximativ 32% și 40%, România are o rată de numai 0.2%. România se află la mijlocul clasamentului în ceea ce privește frecvența atribuirii contractelor de achiziții unui singur ofertant (22% din cazuri). Situația este mai bună decât în țări precum Lituania, Grecia și Italia, dar mai rea decât în Slovenia, Bulgaria, Letonia și chiar decât media instituțiilor UE (acestea pot atribui contracte la fel ca statele membre). România este pe primul loc în UE în ceea ce privește costul corupției în achizițiile publice. Din cauza riscului mărit de corupție, măsurat prin IRC, care, în cazul României înregistrează prezența mai multor indicatori de risc, prețul mediu per contract este mai mare cu aproximativ 33% decât în restul țărilor europene*15). *15) http://sar.org.ro/sar-a-co-organizat-conferinta-monitorizarea-guvernului-măsurarea-riscurilor-de-corupție-in-datele-privind-achizițiile-publice/

1.3.2. Experiența directă a faptelor de corupție

Analiza fenomenului corupției prin instrumente de cercetare științifică reprezintă o activitate care completează în mod necesar orice politică națională anticorupție și ajută la construirea unei înțelegeri mai bune a conceptului larg al integrității în exercitarea unei funcții publice. Constatările Eurobarometrului, precum și ale altor cercetări naționale se bazează, însă, în mod predominant, pe percepții generale și mai puțin pe experiențe concrete.

Pentru a corecta această deficiență de înțelegere a fenomenului, MJ și Facultățile de Drept ale Universităților din București și Amsterdam, cu sprijinul DNA și PÎCCJ, au derulat un studiu privind corupția*16), al cărui scop a fost de a înțelege mai bine cauzele acesteia, precum și consecințele de ordin personal și profesional ale condamnărilor pentru fapte de corupție. În consecință, acest studiu s-a adresat persoanelor care au avut experiențe nemijlocite cu sistemul legal românesc în materia combaterii corupției, respectiv celor condamnați pentru fapte de corupție. *16) "Opinia persoanelor condamnate privind cauzele și consecințele corupției - Studiu privind corupția în România" (ianuarie 2015).

Concluziile cercetării susțin nevoia instrumentelor preventive și contribuie în felul acesta la oferirea unui suport științific demersurilor pe care MJ le promovează. Astfel, majoritatea factorilor propuși ca influențând comportamentul corupt au avut într-adevăr legătură cu intenția persoanelor de a se angaja în acte de corupție. Totuși, cei mai importanți factori explicativi au fost normele morale personale privitoare la corupție și beneficiile așteptate în urma angajării în acte de corupție. Dintre aceste beneficii, cele mai importante au fost satisfacția și gratificarea personală, precum și posibilitatea de a oferi o viață mai bună familiilor lor - iar nu câștigul financiar, după cum se presupune adesea. În mod similar, riscul de a fi prins și severitatea pedepsei nu au avut efectul disuasiv scontat. În cadrul studiului, au fost adresate de asemenea întrebări privind intențiile persoanelor respective de a se angaja în alte forme de comportament neetic. Analizele arată că factorii care par să stea la baza corupției pot fi comparabili cu factorii care stau la baza lipsei de integritate în general.

În continuare, studiul a arătat că lipsesc în special acele mecanisme preventive care ar fi de natură să determine abținerea de la acte de corupție și respectarea standardelor de integritate. În timp ce România răspunde în principal la corupție în mod represiv, prin intermediul unui răspuns puternic al justiției penale, interviurile lasă impresia că multe dintre aceste cazuri ar fi putut fi evitate dacă ar fi fost implementate standarde de integritate, coduri clare de conduită și sisteme de gestionare a conformității în contextul organizațional în care acești respondenți s-au angajat în infracțiuni de corupție.

1.4. Agenda internațională

1.4.1. Conferința ministerială OCDE și Summitul de la Londra

SNA contribuie și la dezvoltarea componentei internaționale, aderarea României la Convenția OCDE privind combaterea mituirii funcționarilor publici în cadrul tranzacțiilor comerciale internaționale continuând să fie un obiectiv strategic național și o prioritate a agendei naționale anticorupție. Cu ocazia conferinței ministeriale OCDE din martie 2016, România a reiterat intenția de a lucra în mod activ la obținerea statutului de membru cu drepturi depline al OCDE și de a deveni un participant în cadrul Grupului de Lucru privind Lupta împotriva Corupției în Tranzacțiile Internaționale, în vederea aderării la Convenția OCDE. Prin semnarea declarației miniștrilor de justiție, România s-a angajat, printre altele, să continue eforturile de combatere a corupției, să îmbunătățească cooperarea internațională, să promoveze o mai bună protecție a avertizorilor în interes public și să consolideze parteneriatele împotriva corupției dintre sectorul public și mediul privat.

Summit-ul Anticorupție găzduit la Londra în data de 12 mai 2016 a relansat lupta împotriva corupției ca o prioritate globală și necesară pentru combaterea sărăciei și dezvoltarea durabilă. La finalul summit-ului, țările participante au reiterat, într-o declarație comună, necesitatea combaterii corupției la nivel global. Delegații prezenți la reuniune au agreat să folosească și să implementeze acordurile internaționale în vigoare și să transforme combaterea corupției într-o prioritate internă și externă. În cadrul acestui eveniment, România a comunicat la rândul său determinarea de a accelera lupta împotriva corupției, subliniind faptul că aceasta este o datorie față de cetățeni. În documentul publicat la finalul reuniunii, România și-a declarat angajamentul de a menține cursul politicii anticorupție din ultimii ani și de a implementa un nou set de măsuri în cadrul viitoarei strategii naționale anticorupție.

1.4.2. Cadru de cooperare pentru promovarea integrității

Strategia este corelată cu toate instrumentele internaționale anticorupție la care România este parte (MCV, raportul anticorupție al UE, GRECO, UNCAC, RAI, SEECP, IACA). Prin acest document strategic se urmărește implementarea eficientă a standardelor interne și internaționale anticorupție, dar și pregătirea evaluării României în cadrul rundei a doua a mecanismului de evaluare a implementării UNCAC. Anul 2015 a marcat debutul evaluării României de către GRECO în cadrul rundei a patra de evaluare, ce are drept teme integritatea membrilor parlamentului și a sistemului judiciar. În 2016 va fi dat publicității al doilea Raport Anticorupție al UE, care analizează trei teme de interes: corupția în sistemul de sănătate, achizițiile publice în procedurile care implică fonduri europene și spălarea banilor - circuite financiare și beneficiarul real.

Concluziile rapoartelor periodice emise de CE, GRECO și ONU, precum și alte inițiative regionale sau internaționale la care România este parte vor completa procesul de monitorizare.

2. VALORI ȘI PRINCIPII

2.1. Valori

SNA 2016-2020 păstrează premisa asumării de către toate instituțiile și autoritățile publice, inclusiv întreprinderile publice*17) și alte instituții aflate în coordonarea, subordinea și sub autoritatea instituțiilor publice, a următoarelor valori fundamentale:

*17) În sensul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice (Legea nr. 111/2016). – voința politică - toate cele trei puteri în stat, respectiv puterea executivă, judecătorească și cea legislativă, înțeleg importanța unei societăți lipsite de corupție și vor conlucra pentru ducerea la îndeplinire a măsurilor prevăzute de prezenta strategie; ... – integritatea - reprezentanții instituțiilor și autorităților publice au obligația de a declara orice interese personale care pot veni în contradicție cu exercitarea obiectivă a atribuțiilor de serviciu. Totodată, aceștia sunt obligați să ia toate măsurile necesare pentru evitarea situațiilor de conflict de interese și incompatibilități; ... – prioritatea interesului public - reprezentanții instituțiilor și autorităților publice au datoria de a considera interesul public mai presus de orice alt interes în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. Aceștia nu trebuie să se folosească de funcția publică pentru obținerea de beneficii necuvenite patrimoniale sau nepatrimoniale, pentru ei, familiile lor sau persoane apropiate; ... – transparența - reprezentanții instituțiilor și autorităților publice vor asigura accesul neîngrădit la informațiile de interes public, transparența procesului decizional și consultarea societății civile în cadrul acestui proces. ...

2.2. Principii

Fiecare măsură se subsumează următoarelor principii, a căror respectare este esențială pentru realizarea unei administrații publice moderne și eficiente:– principiul statului de drept în baza căruia este consacrată supremația legii, toți cetățenii fiind egali în fața acesteia. Acesta are la bază respectarea drepturilor omului și presupune separația puterilor în stat; ... – principiul răspunderii potrivit căruia autoritățile statului răspund pentru îndeplinirea atribuțiilor ce le revin, respectiv pentru modul de implementare și eficiența strategiilor; ... – principiul gestionării responsabile a riscurilor generate de comportamente lipsite de integritate, ca parte integrantă din procesul managerial desfășurat de către fiecare organizație; ... – principiul proporționalității în elaborarea și punerea în aplicare a procedurilor anticorupție: Instituțiile publice trebuie să elaboreze, să implementeze și să mențină proceduri puternice, care să fie proporționale cu riscurile și vulnerabilitățile instituționale și dimensionate în funcție de resursele și complexitatea organizației; ... – principiul răspunderii la cel mai înalt nivel de angajament: Politicile "anti-mită" nu vor fi eficiente dacă nu există un mesaj clar dat de administrație de la nivelul cel mai înalt că mita nu este tolerată. Nivelul superior al conducerii pe fiecare palier al administrației trebuie să inițieze, să supravegheze și să conducă, prin puterea exemplului, punerea în aplicare a unei politici de respingere a corupției, recunoscând faptul că mita este contrară valorilor fundamentale ale integrității, transparenței și responsabilității și că aceasta subminează eficacitatea organizațională; ... – principiul prevenirii săvârșirii faptelor de corupție și a incidentelor de integritate potrivit căruia identificarea timpurie și înlăturarea în timp util a premiselor apariției faptelor de corupție sunt prioritare și imperative. Atât instituțiile publice, cât și cele private trebuie să dea dovadă de diligență în evaluarea partenerilor, agenților și contractorilor. Fiecare entitate ar trebui să evalueze riscurile de luare de mită asociate cu intrarea într-un parteneriat sau de contractare a unor acorduri cu alte entități și este datoare apoi să efectueze evaluări periodice ale riscurilor. La încheierea de parteneriate sau aranjamente contractuale trebuie să verifice dacă respectivele organizații au politici și proceduri care sunt în concordanță cu aceste principii și orientări; ... – principiul eficacității în combaterea corupției, care se bazează pe evaluarea continuă a activității instituțiilor cu atribuții în domeniu, atât din punctul de vedere al îndeplinirii cât mai complete a obiectivelor asumate pentru a produce efectele pozitive pe care societatea le așteaptă, cât și al managementului organizațional; ... – principiul cooperării și coerenței, în baza căruia instituțiile implicate în prevenirea și combaterea corupției trebuie să coopereze îndeaproape, asigurând o concepție unitară asupra obiectivelor ce trebuie îndeplinite și a măsurilor ce urmează a fi luate; ... – principiul parteneriatului public - privat, care recunoaște importanța cooptării societății civile și a mediului de afaceri în activitățile concrete de implementare a măsurilor de prevenire a corupției; ... – principiul accesului neîngrădit la informațiile de interes public și al transparenței decizionale. ...

2.3. Definiții:

● incident de integritate - situația în care cu privire la un angajat al unei instituții/autorități publice sau întreprinderi publice a fost luată sau dispusă cel puțin una dintre următoarele măsuri:a) încetarea disciplinară a raporturilor de muncă, ca urmare a săvârșirii unei abateri de la normele deontologice sau de la alte prevederi similare menite să protejeze integritatea funcției publice; ... b) trimiterea în judecată sau condamnarea pentru săvârșirea unei infracțiuni de corupție sau a unei fapte legate de nerespectarea regimului interdicțiilor, incompatibilităților, conflictului de interese sau declarării averilor; ... c) rămânerea definitivă a unui act de constatare emis de către Agenția Națională de Integritate, referitor la încălcarea obligațiilor legale privind averile nejustificate, conflictul de interese sau regimul incompatibilităților; ... d) rămânerea definitivă a unei decizii emise de Consiliul General al Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) privind o lucrare științifică; ...

● etica se referă la comportamentul individual, în context organizațional sau nu, care poate fi apreciat sau evaluat fie din perspectiva valorilor, principiilor și regulilor etice explicite (coduri de etică, coduri de conduită sau alte tipuri de documente fără statut de act normativ) sau tacite (cultura organizațională), fie prin prisma consecințelor acțiunilor înseși;

● comportamentul integru este acel comportament apreciat sau evaluat din punct de vedere etic ca fiind corect. Integritatea, ca valoare individuală, se referă la această corectitudine etică, care nu poate fi delimitată de corectitudinea legală și profesională;

● comportamentul lipsit de integritate este o formă de subminare a misiunii organizației, conducând la un climat organizațional toxic pentru angajați și terți, și afectând interesele legitime ale tuturor celor implicați, inclusiv interesul public;

● planul de integritate - ansamblul de măsuri identificate de conducerea instituției ca remedii pentru riscurile și vulnerabilitățile instituționale la corupție identificate. Măsurile preconizate pot viza prevenirea corupției, educația angajaților dar și a publicului-țintă vizat de activitatea instituției/autorității, întreprinderii publice, precum și combaterea corupției. Pentru întreprinderile publice, planurile de integritate vor încorpora îndrumările cuprinse în ghidul de bună practică al OCDE privind controlul intern, etica și conformitatea*18). Planurile de integritate sunt asumate prin acte juridice, precum ordine sau decizii ale conducerii entității; *18) https://www.oecd.org/daf/anti-bribery/44884389.pdf

● open contracting data standard*19) - este procesul de transparentizare a procesului de achiziție publică și derulare a contractelor prin punerea la dispoziție a datelor deținute de autoritățile publice și implicarea publicului și mediului de afaceri în identificarea și rezolvarea problemelor în domeniu. Procesul este compus din două etape principale: deschiderea datelor și implicarea cetățenilor și mediului de afaceri. Deschiderea datelor și publicarea lor se fac după standarde recunoscute ca buna practică la nivel internațional - Open Contracting Data Standard (OCDS). Deschiderea datelor nu se limitează la procesul de achiziție, ci și la faza de contractare și desfășurare a contractelor. Implicarea publicului și a mediului de afaceri aduce beneficii prin găsirea de soluții alternative, mai eficiente, în folosirea banului public, precum și la depășirea unor probleme în derularea procesului de achiziție sau derulare a contractelor. Printre beneficii ar fi important de menționat: folosirea eficientă a fondurilor publice; oferirea posibilității accesării fondurilor publice de către o plajă mai largă de participanți, reducând costurile prin creșterea competiției; oferirea posibilității creșterii calității bunurilor și serviciilor contractate din fonduri publice; prevenirea corupției; promovarea unei analize participative a datelor pentru găsirea de soluții la problemele sectorului public și ale comunităților; *19) http://www.open-contracting.org/why-open-contracting/; http://standard.open-contracting.org/latest/en/

● standarde legale de integritate - sunt avute în vedere acele măsuri de transparență instituțională și de prevenire a corupției consacrate de legislația națională și reflectate în inventarul anexă la SNA.

● pantouflage - noile abordări în managementul sectorului public, împreună cu posibilitățile extinse de muncă, au schimbat relațiile serviciului public și ale sectorului privat, precum și percepția publică asupra acestor relații. Necesitatea de a menține încrederea publicului, în special în perioadele de schimbare, sporește importanța dezvoltării și menținerii sistemelor ce abordează conflictele de interese, inclusiv pe cele care apar la migrarea funcționarilor publici către sectorul privat. Cele mai frecvente obiective ale unui sistem care abordează migrarea funcționarilor publici din sectorul public în cel privat sunt: (1) să se asigure că anumite informații dobândite în serviciul public nu sunt utilizate în mod abuziv; (2) să se asigure că exercitarea autorității de către un funcționar public nu este influențată de câștigul personal, inclusiv prin speranța sau așteptarea unei angajări viitoare și (3) să se asigure că accesul și contactele actualilor, precum și ale foștilor funcționari publici nu sunt utilizate pentru beneficiile nejustificate ale funcționarilor sau ale altora.

3. CADRUL NECESAR IMPLEMENTĂRII SNA

SNA 2016-2020 poate deveni un instrument de lucru eficient dacă pe întreaga perioadă de implementare sunt asigurate următoarele condiții minimale pentru succes:– stabilitatea legislativă și instituțională a cadrului anticorupție care a generat performanță în activitatea DNA și ANI; ... – garantarea independenței sau, după caz, a autonomiei operaționale, a autorităților cu rol în prevenirea și combaterea corupției; ... – instituționalizarea reacției față de eșecul de a preveni corupția; ... – asumarea transparenței și a guvernării deschise ca principii directoare pentru toate măsurile de implementare a SNA și ca premise pentru soluții inovatoare de reducere a fenomenului corupției; ... – fundamentarea pe studii de impact a oricăror decizii de politică publică care pot afecta mediul de afaceri și angajarea într-un dialog deschis cu companiile autohtone și cu investitorii străini; ... – alocarea de resurse adecvate pentru proiecte dezvoltate pe cele trei dimensiuni ale intervenției: educație, prevenire și combatere. ...

4. SCOP, PUBLICUL-ȚINTĂ ȘI ABORDAREA PROPUSĂ

Scopul SNA 2016-2020 este promovarea integrității, prin aplicarea riguroasă a cadrului normativ și instituțional în vederea prevenirii corupției în România.

Documentul are un caracter multidisciplinar și este adresat tuturor instituțiilor publice reprezentând puterea executivă, legislativă și judecătorească, autorităților publice locale, mediului de afaceri și societății civile.

Pentru fiecare tip de intervenție sunt identificate obiective generale și specifice. Toate acestea sunt dezvoltate prin asumarea transparenței decizionale și a guvernării deschise, ca un corolar al prezentului document strategic, dublată de abordarea trihotomică de intervenție strategică în domeniul anticorupție: prevenire, educație și combatere.

5. IMPACTUL SCONTAT AL STRATEGIEI

Implementarea SNA 2016-2020 va conduce la atingerea a cel puțin șase rezultate:– încadrarea în media UE privind percepția și mentalitatea publică internă legată de amploarea fenomenului de corupție din România; ... – reducerea substanțială, cu cel puțin 50%, a cazurilor de fraudare și corupere a procedurilor de achiziții publice și a incidentelor de integritate în sectoarele vulnerabile identificate; ... – implementarea măsurilor preventive anticorupție în peste 80% din instituțiile publice și întreprinderile publice, ca parte a unui plan de integritate dezvoltat pe bază de analiză de risc și standarde de control managerial intern; ... – atingerea obiectivelor MCV și asimilarea instituțională națională a procedurilor de evaluare, ca o garanție a ireversibilității măsurilor de consolidare a integrității în exercitarea funcțiilor publice; ... – aderarea României la Convenția anti-mită a OCDE; ... – promovarea regională și internațională a experienței anticorupție deținute de România. ...

6. OBIECTIVE GENERALE ȘI SPECIFICE, ACȚIUNI PRINCIPALE

6.1. Obiectiv general 1 - Dezvoltarea unei culturi a transparenței pentru o guvernare deschisă la nivel central și local

De peste 15 ani, România a adoptat două legi considerate încă etalon în plan internațional în materia accesului la informații de interes public și în cea a transparenței procesului decizional. Evaluarea implementării SNA 2012-2015 a arătat un grad relativ scăzut - spre mediu - a implementării legilor nr. 544/2001 și 52/2003. Tangențial, implementarea celor două legi a fost sprijinită prin mecanismele promovate de SNA și Parteneriatul pentru o Guvernare Deschisă. Cu toate acestea, absența unui coordonator al problematicii, resursele insuficiente alocate și abordarea preponderent formalistă în aplicarea celor două legi explică, în mare parte, efectul preventiv redus. Odată cu înființarea unei structuri dedicate implementării acestor legi, MCPDC, acestea au cunoscut un reviriment notabil, atât prin prisma informațiilor publicate de către instituțiile publice, cât și prin raportare la rețelele de practicieni din cadrul instituțiilor publice care au început să primească, în mod structurat și coerent, îndrumare metodologică și acces la bunele practici în materie.

SNA 2016-2020 propune creșterea calității implementării prevederilor privind accesul la informații de interes public. Acest lucru se va realiza prin preluarea în SNA a conținutului Memorandumului adoptat de Guvern la 3 martie 2016*1] (anexa nr. 4 la H.G), concomitent cu dezvoltarea platformei transparenta.gov.ro, un portal de centralizare a informațiilor de interes public și de informatizare a interacțiunii interinstituționale. De asemenea, creșterea calității procesului de asigurare a transparenței decizionale va fi făcută într-un mod etapizat, procesul demarând prin standardizarea acestei proceduri și diseminarea Ghidului privind un proces transparent și eficient de consultare publică în administrație, material ce va sprijini administrația publică. Această măsură va fi implementată atât prin monitorizarea procedurilor de realizare a consultării publice la nivel central și local, cât și prin soluții tehnice, precum dezvoltarea platformei consultare.gov.ro, soluție de creștere a predictibilității și de urmărire a procesului de elaborare a actelor normative de la nivelul executivului. În plus, în completarea standardului de publicare a informațiilor de interes public prevăzute în anexa nr. 4, întreprinderile publice vor lua măsurile necesare pentru publicarea pe pagina de internet și a altor informații de interes public (anexa nr. 5 la H.G.). *1] Memorandumul cu tema "Creșterea transparenței și standardizarea afișării informațiilor de interes public".

Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic (MCPDC) va dezvolta Registrul unic al transparenței intereselor, o inițiativă care, pe bază de conformare voluntară, va afișa informații despre persoanele juridice care interacționează cu autoritățile și instituțiile administrației publice centrale în legătură cu promovarea de documente de politici publice și acte normative, în etapa premergătoare procedurii reglementate prin Legea nr. 52/2003.

Efectul măsurilor de transparență instituțională va fi în continuare potențat prin corelarea SNA cu acțiunile legate de Parteneriatul pentru Guvernare Deschisă. De altfel, aderarea la OGP a pus accentul pe promovarea de către Guvern a transparenței guvernamentale, încurajarea participării civice la viața publică, folosirea noilor tehnologii în administrație și combaterea corupției. Cancelaria Prim-Ministrului, alături de MCPDC și MJ, își asumă, prin Planul național de acțiune 2016-2018 în cadrul Parteneriatului pentru Guvernare Deschisă, o serie de angajamente ce vizează teme complementare, inclusiv măsurile asumate de Guvernul României la Summitul Anticorupție de la Londra.

În vederea creșterii transparenței în domeniul bugetar și al îmbunătățirii managementului resurselor bugetare, MFP a operaționalizat, în 2016, sistemul național de verificare, monitorizare, raportare și control al situațiilor financiare și al angajamentelor legale ale entităților publice din România. La nivelul instituțiilor publice, acest sistem oferă posibilitatea monitorizării în timp real a alocării și utilizării resurselor publice atât la nivelul fiecărei instituții publice, cât și la nivelul instituțiilor ierarhic inferioare; permite o redistribuire dinamică a resurselor bugetare între instituțiile publice din cadrul aceluiași ordonator; responsabilizează fiecare instituție publică pentru îndeplinirea obligațiilor legale de a înregistra și furniza informații către sistem. La nivelul instituțiilor centrale de reglementare și control, sistemul național de raportare oferă informații în timp real despre alocarea și utilizarea resurselor bugetare; permite analiza și identificarea resurselor bugetare disponibile, în vederea realocării prin rectificări bugetare; creând infrastructura necesară implementării pe scară largă a bugetului multianual pe programe. SNA preconizează măsuri de consolidare a platformei de transparență bugetară, precum și utilizarea acesteia în acțiunile de control administrativ.

De asemenea, SNA propune creșterea gradului de transparență a alocărilor bugetare, inclusiv către administrația publică locală prin intermediul Fondului de Rezervă aflat la dispoziția Guvernului și al Programului Național pentru Dezvoltare Locală. Măsurile preconizate vor crește gradul de predictibilitate a alocărilor bugetare, limitând totodată clientelismul politic.

Obiectiv specific 1.1 - Creșterea transparenței instituționale și a

proceselor decizionale

Acțiuni principale:

1. dezvoltarea conceptului Registrului Unic al Transparenței Intereselor - RUTI (www.ruti.gov.ro) - (Angajament OGP/ Summit Londra);

2. testarea și reglementarea Registrului Unic al Transparenței Intereselor;

3. completarea legislației, revizuirea mecanismelor instituționale și monitorizarea aplicării regulilor privind accesul la informații de interes public și transparență decizională;

4. dezvoltarea de schimburi de bune practici, asistență, cursuri de formare pentru creșterea capacității instituțiilor publice de a furniza informații de interes public și de a asigura un proces participativ de calitate;

5. monitorizarea standardelor de afișare a informațiilor de interes public pentru instituțiile și întreprinderile publice;

6. monitorizarea aplicării Ghidului privind consultarea publică în administrația publică;

7. dezvoltarea platformei transparenta.gov.ro;

8. dezvoltarea platformei consultare.gov.ro pentru a asigura creșterea transparenței decizionale;

9. crearea unei evidențe unice a persoanelor juridice cu statut de utilitate publică;

10. cooperarea cu structurile asociative ale autorităților administrației publice locale și cu organizațiile societății civile în vederea unei mai bune implementări a guvernării deschise la nivel local și central.

Măsura	Instituții responsabile	Termen	Buget estimat
1.	MCPDC în cooperare cu Cancelaria Prim-Ministrului și Ministerul Justiției	Septembrie 2016	8.000.000 lei
2.	MCPDC	Septembrie 2016-2018
3.		În permanență
4.		În permanență
5.		În permanență, trimestrial
6.		În permanență
7.	MCDPC și Cancelaria Prim-Ministrului	Aprilie 2017
8.	MCDPC și Cancelaria Prim-Ministrului	Iunie 2017
9.	MCPDC în cooperare cu MJ și SGG	2017
10.	Cancelaria Prim-Ministrului, MCDPC în cooperare cu MDRAP și asociațiile reprezentative ale UAT-urilor	În permanență

Obiectiv specific 1.2 - Creșterea transparenței proceselor de administrare

a resurselor publice

Acțiuni principale:

1. revizuirea și publicarea în format deschis a tuturor procedurilor de alocare a resurselor publice și a tuturor sumelor alocate prin intermediul Fondului de Rezervă aflat la dispoziția Guvernului și al Programului Național pentru Dezvoltare Locală; după stabilirea unui etalon, extinderea regulilor de transparență la nivelul tuturor fondurilor speciale gestionate de autoritățile publice centrale și locale;

2. consolidarea platformei de transparență bugetară prin creșterea numărului de informații, rapoarte și bugete publicate;

3. publicarea anuală a informațiilor privind utilizarea publică și reutilizarea socială a bunurilor confiscate în cadrul procedurilor judiciare penale (Angajament OGP/Summit Londra);

4. implementarea open contracting data standard la nivelul următoarelor sectoare publice: infrastructură, energie, sănătate.

Extinderea ulterioară a aplicării standardului la nivel național (Angajament OGP/Summit Londra);

5. publicarea în format deschis a datelor statistice privind rezultatele obținute în cadrul mecanismului de prevenire a conflictului de interese în achizițiile publice finanțate din fonduri naționale și europene;

6. publicarea anuală, în format deschis, a indicatorilor de performanță elaborați și monitorizați în cadrul Strategiei Naționale Anticorupție (Angajament OGP/Summit Londra);

7. publicarea în format deschis a stadiului de implementare pentru proiectele de investiții publice, prin evidențierea stadiului de realizare a indicatorilor tehnico-economici obligatorii conform legislației privind finanțele publice;

8. extinderea publicării în format deschis a indicatorilor tehnici (de rezultat și de impact), alături de cei financiari existenți pe portalul data.gov.ro, pentru proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile, precum și a întregii documentații de proiect*20).

*20) Se vor excepta informațiile declarate de către ofertanți ca fiind confidențiale, clasificate sau protejate de un drept de proprietate intelectuală.

Măsura	Instituții responsabile	Termen	Buget estimat
1.	Guvernul României	Trim. IV 2016	26.000.000 lei
2.	MFP	Permanent, începând cu 2016
3.	ANABI	Anual
4.	Cancelaria Prim-Ministrului	2018
5.	ANI	Anual, începând cu 2017
6.	MJ	Anual, începând cu 2017
7.	ANAP, AADR	Semestrial, începând cu 2018
8.	MFE	2017

6.2. Obiectiv general 2 - Creșterea integrității instituționale prin includerea măsurilor de prevenire a corupției ca elemente obligatorii ale planurilor manageriale și evaluarea lor periodică ca parte integrantă a performanței administrative

Legislația națională include un set complet de măsuri preventive, iar prezenta strategie își propune să continue abordarea SNA 2012-2015, de asigurare a aplicării acestor măsuri la nivelul tuturor autorităților și instituțiilor publice centrale și locale. Eficiența redusă a măsurilor preventive a fost determinată de cele mai multe ori de o cunoaștere limitată de către conducerea instituțiilor publice a acestor măsuri, de bugetarea deficitară și, nu în ultimul rând, de nealocarea resurselor umane calificate pentru a pune în aplicare cadrul existent.

Prezenta strategie menține paradigma care a stat la baza SNA 2012-2015, și anume aceea a asimilării cu un eșec de management, la nivelul instituției publice afectate, a oricărui nou dosar al DNA și ANI. Astfel, se consolidează această abordare introducându-se mecanisme concrete de gestionare a eșecului de management prin evaluări ex-post, prin dezvoltarea de măsuri particularizate post incident și prin corelarea evaluării performanței manageriale cu cea a integrității instituționale. Noua strategie promovează modelul de manager de instituție care se implică efectiv în promovarea integrității instituției, care își oferă propriul exemplu de integritate și sancționează sau gestionează adecvat încălcările regulilor, de la cele mai mici, de tipul abaterilor administrative, până la cele mai grave, de nivelul infracțiunilor. Totodată, sunt propuse modificări legislative privind trei dintre măsurile preventive care nu și-au dovedit eficiența în practică (consilierul de etică, interdicțiile post angajare și protecția avertizorului în interes public).

Obiectiv specific 2.1 - Îmbunătățirea capacității de gestionare a eșecului

de management prin corelarea instrumentelor care au impact asupra

identificării timpurii a riscurilor și vulnerabilităților instituționale

Acțiuni principale:

1. auditarea internă, o dată la doi ani, a sistemului de prevenire a corupției la nivelul tuturor autorităților publice;

2. revizuirea actelor normative secundare și/sau terțiare în materie pentru asigurarea corelării standardelor de control managerial intern cu inventarul măsurilor de transparență instituțională și de prevenire a corupției;

3. adoptarea cadrului normativ necesar pentru introducerea unei metodologii standard de evaluare a riscurilor de corupție și implementarea acesteia, la nivel central, ca premisă pentru actualizarea o dată la doi ani a planurilor de integritate;

4. dezvoltarea unui mecanism instituțional de evaluare ex-post a incidentelor de integritate și de promovare a măsurilor preventive adaptate la tipologia faptelor analizate;

5. publicarea listei incidentelor de integritate și a măsurilor de remediere, alături de rezultatele evaluării SCIM și de indicatorii aferenți fiecărui standard;

6. adoptarea unui standard de raportare anual referitor la modul de utilizare a banilor publici pentru atingerea obiectivelor instituției publice, ca premisă pentru stabilirea finanțării viitoare și reflectarea acestui standard în rapoartele anuale ale instituțiilor publice;

7. stabilirea de ținte de management pentru funcțiile de conducere privind gradul de conformitate administrativă și de implementare a standardelor legale de integritate, precum și aplicarea corelativă de măsuri manageriale corective.

Măsura	Instituții responsabile	Termen	Buget estimat
1.	Structurile de audit intern din cadrul instituțiilor publice	2018	Nu are implicații financiare suplimentare
2.	SGG în cooperare cu MJ	2017
3.	MAI (DGA) în cooperare cu MJ și cu un grup de lucru interinstituțional constituit în acest scop	2017
4.	MJ în cooperare cu DNA, ANI, PÎCCJ și DGA	2017
5.	MJ și SGG	Anual, începând cu 2018
6.	Cancelaria Prim-Ministrului în cooperare cu MFP și MCPDC	2017
7.	Cancelaria Prim-Ministrului în cooperare cu SGG și conducătorii instituțiilor/ autorităților publice	2017

Obiectiv specific 2.2 - Creșterea eficienței măsurilor preventive

anticorupție prin remedierea lacunelor și a inconsistențelor legislative cu

privire la consilierul de etică, protecția avertizorului în interes public

și interdicțiile post-angajare (pantouflage-ul)

Acțiuni principale:

1. revizuirea și completarea cadrului normativ privind consilierul de etică prin consolidarea statutului și mandatului acestuia, inclusiv prin asigurarea resurselor necesare;

2. elaborarea cadrului normativ secundar și/sau terțiar în vederea garantării protecției avertizorilor în interes public;

3. completarea cadrului normativ prin extinderea ariei de aplicare a interdicțiilor la migrarea angajaților din sectorul public în cel privat și reglementarea mecanismelor de control al respectării acestor interdicții, precum și a cadrului sancționator.

Măsura	Instituții responsabile	Termen	Buget estimat
1.	MDRAP și ANFP	2017	10.000.000 lei
2.	MJ	2017
3.	MFP, MFE în cooperare cu MJ și MMFPSPV	2018

6.3. Obiectiv general 3 - Consolidarea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în sectoare și domenii de activitate prioritare

SNA 2016-2020 va continua să acorde prioritate măsurilor preventive în acele sectoare expuse la corupție. Progresul limitat al prevenției în intervalul 2012-2015 a condus la alegerea strategică de a menține sectoarele identificate în strategia anterioară și de suplimentare a acestora cu cele ale educației și sănătății. Această secțiune reflectă, totodată, cele mai recente angajamente asumate de România în plan internațional în cadrul Summit-ului Anticorupție de la Londra, incluzând aici OGP, recomandările GRECO din rundele III și IV de evaluare, precum și reiterarea unui obiectiv strategic național, aderarea la OCDE, inclusiv la Convenția și Grupul de lucru anticorupție.

Obiectiv specific 3.1 - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților

și a riscurilor de corupție în sistemul public de sănătate

Acțiuni principale:

1. înființarea în cadrul Ministerului Sănătății a unui mecanism de prioritizare a alocărilor bugetare și evaluare a oportunității deciziilor MS și CNAS, conform studiilor bazate pe dovezi și a unor metodologii și criterii clare de evaluare;

2. transparentizarea utilizării resurselor publice prin agregarea centralizată a datelor pe portalul transparenta.ms.ro;

3. evaluarea performanței sistemului de achiziții centralizate al Ministerului Sănătății și a oportunităților de extindere a sistemului;

4. instituirea la nivelul MS și CNAS a unui mecanism comun de monitorizare și control al furnizorilor din sistemul de asigurări sociale de sănătate;

5. instituirea unui mecanism de trasabilitate a medicamentelor de pe piața românească;

6. întărirea structurilor de control și integritate ale Ministerului Sănătății și extinderea atribuțiilor acestora;

7. îmbunătățirea mecanismelor de răspundere pentru manageri și ceilalți reprezentanți ai aparatului decizional din spitale;

8. dezvoltarea unui nou mecanism de susținere financiară a educației medicale continue, care să elimine sponsorizările industriei farmaceutice și de echipamente medicale către personalul medical;

9. identificarea situațiilor care pot genera conflicte de interese în rândul personalului clinic și managerial din unitățile medicale și implementarea de soluții pentru prevenirea și rezolvarea lor;

10. revizuirea mecanismului de feedback al pacientului pentru a obține, independent de unitățile medicale, informații despre experiența pacienților.

Măsura	Instituții responsabile	Termen	Buget estimat
1.	MS, CNAS	2017	19.800.000 lei
2.	MS	2016
3.	MS	2016
4.	MS, CNAS	2016
5.	MS	2016
6.	MS	2017
7.	MS	2017
8.	MS	2018
9.	MS	2016
10.	MS	2016

Obiectiv specific 3.2 - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților

și a riscurilor de corupție în sistemul național de educație

Acțiuni principale:

1. reorganizarea Consiliului Național de Etică și a Consiliului de Etică și Management Universitar, care să monitorizeze durata soluționării sesizărilor la comisiile de etică din universități și institutele de cercetare-dezvoltare;

2. adoptarea unui cod de etică pentru învățământul preuniversitar care să stipuleze interdicții clare, vizând practici de tipul meditațiilor acordate de către profesori elevilor de la propriile clase;

3. adoptarea la nivel național a unui cadru transparent, bazat pe criterii de performanță, pentru asigurarea integrității concursurilor de inspector școlar general, inspector școlar general adjunct, inspector școlar, directori ai caselor corpului didactic și directori ai unităților de învățământ preuniversitar;

4. introducerea unui sistem sancționator disuasiv anti-plagiat, inclusiv prin condiționarea acordării unor beneficii de ordin financiar de evaluarea lucrării de doctorat de către CNATDCU, precum și dezvoltarea unui mecanism de avertizare și detectare timpurie a comportamentelor neconforme;

5. introducerea unor noțiuni elementare de drept, etică și educație civică în programa școlară a disciplinelor ce vizează dezvoltarea și diversificarea competențelor sociale și civice;

6. înființarea de programe de pregătire universitară și postuniversitară pe teme de etică și integritate, organizate în facultăți care dețin expertiză în domeniul eticii organizaționale;

7. monitorizarea video și audio a concursurilor și examenelor naționale organizate în sistemul educațional;

8. constituirea centrelor de evaluare a lucrărilor de bacalaureat și evaluarea națională de la clasa a opta în județe limitrofe celor în care s-a desfășurat examenul și desemnarea aleatorie a județelor pentru care se realizează evaluarea, ulterior finalizării fiecărei probe;

9. publicarea standardizată a informațiilor privind veniturile, cheltuielile, achizițiile publice, sponsorizările, precum și activitatea academică de la nivelul unităților sistemului de învățământ de stat/instituțiilor de învățământ superior.

Măsura	Instituții responsabile	Termen	Buget estimat
1.	MENCS și universități și institute de cercetare-dezvoltare	2016-2017	8.000.000 lei
2.	MENCS, inspectorate școlare și CCD, unități de învățământ preuniversitar	2016-2017
3.	MENCS, inspectorate școlare și CCD, unități de învățământ preuniversitar	2016-2018
4.	MENCS și universități	Activitate cu caracter permanent
5.	MENCS și universități	2019
6.	MENCS în cooperare cu MJ, MP, CSM și universități	Activitate cu caracter permanent
7.	MENCS, ISJ/ISMB, conducerea unităților de învățământ	În timpul examenelor și concursurilor naționale
8.	MENCS	Activitate cu caracter permanent
9.	MENCS, inspectorate școlare, universități	Activitate cu caracter permanent și evaluare semestrială

Obiectiv specific 3.3 - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților

și a riscurilor de corupție în activitatea membrilor Parlamentului

Acțiuni principale:

1. îmbunătățirea transparenței procesului legislativ: (i) prin dezvoltarea în continuare a regulilor privind dezbaterile, consultările și audierile publice, incluzând criterii pentru un număr limitat de circumstanțe în care să fie ținute ședințe secrete și asigurarea implementării acestora în practică; (ii) prin evaluarea practicii existente și revizuirea în consecință a regulilor pentru a asigura publicitatea în timp util a proiectelor legislative, amendamentelor la aceste proiecte, precum și a agendelor și rezultatelor ședințelor comisiilor și pentru a asigura termene adecvate pentru depunerea amendamentelor și (iii) prin luarea măsurilor corespunzătoare pentru ca procedura de urgență să fie aplicată cu titlu de excepție într-un număr limitat de circumstanțe (recomandare GRECO runda a IV-a - paragraful 21);

2. (i) dezvoltarea unui cod de conduită pentru membrii Parlamentului și (ii) asigurarea existenței unui mecanism de respectare a acestuia atunci când este necesar (măsură restantă SNA 2012-2015 și recomandare GRECO runda a IV-a - paragraful 25);

3. stabilirea unui set robust de restricții cu privire la cadouri, ospitalitate, favoruri și alte beneficii pentru parlamentari și asigurarea că un astfel de sistem este înțeles și aplicat în mod corespunzător (recomandare GRECO runda a IV-a - paragraful 32);

4. introducerea de reguli privind modul în care membrii Parlamentului să interacționeze cu persoane care desfășoară activități de lobby și alți terți care încearcă să influențeze procesul legislativ (recomandare GRECO runda a IV-a - paragraful 42 - Recomandarea va fi avută în vedere fără a afecta cadrul normativ penal și fără ca aceasta să genereze o dezincriminare a traficului de influență.);

5. analizarea și îmbunătățirea sistemului de imunități al parlamentarilor în exercițiu, inclusiv al acelora care sunt și actuali sau foști membri ai Guvernului, inclusiv prin reglementarea unor criterii clare și obiective privind deciziile de ridicare a imunității și prin renunțarea la necesitatea ca organele de urmărire penală să înainteze întregul dosar (recomandare GRECO runda a IV-a - paragraful 61 - Recomandarea vizează cererile de încuviințare a percheziției, reținerii sau arestării preventive, precum și pe cele de începere a urmăririi penale.);

6. autoritatea parlamentară să înființeze pentru membrii săi (i) un sistem de consiliere prin care parlamentarii să poată solicita sfaturi în materie de integritate și (ii) să ofere formare specializată și regulată cu privire la implicațiile normelor existente și a celor care vor fi adoptate în materia prezervării integrității parlamentarilor, inclusiv viitorul cod de conduită (recomandare GRECO runda a IV-a - paragraful 62);

7. modificarea Regulamentelor Camerei Deputaților și Senatului și a altor acte normative în materie, în sensul de a pune pe ordinea de zi a primei ședințe în plen cererile de ridicare a imunității parlamentarilor și soluționarea acestor cereri în termen de cel mult 72 de ore (măsură restantă SNA 2012-2015);

8. organizarea de seminare, consultări și dezbateri publice periodice pentru diseminarea bunelor practici privind integritatea în rândul parlamentarilor și creșterea încrederii cetățenilor (măsură preluată din SNA 2012-2015).

Măsura	Instituții responsabile	Termen	Buget estimat
1.	Parlamentul României	Trim. II 2017	8.000.000 lei
2.		Trim. II 2017
3.		Trim. II 2017
4.		Trim. II 2017
5.		Trim. II 2017
6.		Trim. II 2017
7.		2017
8.		2017-2020

Obiectiv specific 3.4 - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților

și a riscurilor de corupție în sistemul judiciar

Acțiuni principale:

1. aprobarea și implementarea unui plan multianual de acțiune pentru promovarea integrității în sistemul judiciar;

2. completarea Codului de etică al judecătorilor și procurorilor în așa manieră încât să ofere îndrumare potrivită în special cu privire la conflictele de interese (e.g. exemple, tipuri), incompatibilități și activități accesorii, imparțialitate și alte aspecte relaționate acesteia (incluzând mai ales acceptarea cadourilor și a altor avantaje, conduita în viața privată) (recomandare GRECO runda a IV-a - paragraful 97) și să asigure delimitarea aspectelor de etică de cele disciplinare;

3. abordarea riscurilor de integritate ale judecătorilor și procurorilor, în special prin (i) asumarea de către Consiliul Superior al Magistraturii și Inspecția Judiciară a unui rol mai activ în materie de analiză, informare și îndrumare și (ii) consolidarea rolului și eficienței titularilor funcțiilor de conducere din fruntea instanțelor și parchetelor, fără a fi afectată independența judecătorilor și procurorilor (recomandare GRECO runda a IV-a - paragraful 114);

4. creșterea eforturilor de formare și conștientizare cu privire la integritate și componentele preventive ale politicilor anticorupție, inclusiv pentru judecătorii și procurorii în funcție (recomandare GRECO runda a IV-a - paragraful 119).

Măsura	Instituții responsabile	Termen	Buget estimat
1.	CSM	2017-2020	12.000.000 lei
2.		Trim. IV 2017
3.		Trim. II 2017
4.	CSM și INM	Trim. II 2017

Obiectiv specific 3.5 - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților

și a riscurilor de corupție în finanțarea partidelor politice și a

campaniilor electorale

Acțiuni principale:

1. organizarea periodică de către AEP a unor sesiuni de formare pentru reprezentanții partidelor politice (măsură preluată din SNA 2012-2015);

2. asigurarea publicității surselor de finanțare a activității partidelor politice și a campaniilor electorale, precum și a cheltuielilor aferente (măsură preluată din SNA 2012-2015);

3. dezvoltarea și utilizarea programelor informatice pentru eliminarea votului multiplu și a votului exprimat fără drept;

4. asigurarea resurselor necesare pentru o selecție competitivă a oficialilor electorali și dezvoltarea unui modul de pregătire specializată pentru aceștia;

5. clarificarea modului în care activitatea financiară a diferitelor tipuri de structuri ale partidelor politice este contabilizată în conturile partidelor politice și examinarea modalității de a crește transparența contribuțiilor "terțelor părți" (de exemplu, entități separate, grupuri de interese) (recomandare GRECO runda a III-a - parțial implementată);

6. solicitarea partidelor politice de a prezenta conturile consolidate către Autoritatea Electorală Permanentă și de a pune un rezumat adecvat la dispoziția publicului - (recomandare GRECO runda a III-a - parțial implementată);

7. luarea de măsuri adecvate pentru (i) a se asigura că donațiile în natură de către partidele și participanții la campania electorală (altele decât munca de voluntariat de către nonprofesioniști) sunt corect identificate și contabilizate la valoarea lor de piață, sub formă de donații, și (ii) a clarifica situația juridică a împrumuturilor - (recomandare GRECO runda a III-a - parțial implementată);

8. înregistrarea, ca regulă, a tuturor donațiilor și includerea lor în documentele contabile ale partidelor politice și ale participanților la campanie, precum și introducerea unei cerințe ca toate donațiile care depășesc un anumit prag să se execute prin intermediul sistemului bancar - (recomandare GRECO runda a III-a - parțial implementată);

9. creșterea sancțiunilor aplicabile în conformitate cu Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, astfel încât toate încălcările să fie pasibile de sancțiuni eficiente, proporționale și cu efect de descurajare - (recomandare GRECO runda a III-a - parțial implementată);

10. publicarea în format deschis a datelor legate de finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale.

Măsura	Instituții responsabile	Termen	Buget estimat
1.	AEP	Periodic. La începutul fiecărei campanii electorale și campanii pentru referendum	4.000.000 lei
2.		Anual. La sfârșitul fiecărei campanii electorale și campanii pentru referendum
3.		La fiecare scrutin
4.		Permanent
5.		30 septembrie 2016
6.		30 septembrie 2016
7.		30 septembrie 2016
8.		30 septembrie 2016
9.		30 septembrie 2016
10.		Anual, începând cu 2017

Obiectiv specific 3.6 - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților

și a riscurilor de corupție în domeniul achizițiilor publice

Acțiuni principale:

1. dezvoltarea unui mecanism de recompensare pentru ofertanții care s-au dovedit a fi integri în derularea afacerilor lor (Angajament OGP/Summit Londra);

2. dezvoltarea unei baze de date accesibile publicului privind societățile cu condamnări definitive, precum și cu cele care nu au executat în mod corespunzător contractele atribuite în cadrul procedurilor de achiziții publice; (Angajament OGP/Summit Londra);

3. testarea, în două instituții publice, a instituției pactelor de integritate în achizițiile publice;

4. realizarea controlului ex-ante al documentațiilor de atribuire, prin trecerea la o verificare selectivă a autorităților contractante în funcție de o metodologie bazată pe criterii aleatorii și de risc;

5. publicarea în SEAP a modificărilor care determină o creștere a prețului, o prelungire a duratei de execuție sau o extindere/reducere considerabilă a obiectului contractului;

6. organizarea periodică de cursuri de formare profesională multidisciplinară pentru promovarea bunelor practici naționale și internaționale în materia achizițiilor publice (măsură preluată din SNA 2012-2015);

7. analizarea practicii judiciare în materie de achiziții publice și evaziune fiscală, analiză utilă pentru unificarea practicii, inclusiv prin promovarea recursurilor în interesul legii (măsură preluată din SNA 2012-2015);

8. publicarea oricărei modificări a relațiilor contractuale din SEAP și SICAP pe portalul de date deschise data.gov.ro

Măsura	Instituții responsabile	Termen	Buget estimat
1.	ANAP în cooperare cu MJ	2018	10.000.000 lei
2.	ANAP în cooperare cu AADR	2018
3.	MENCȘ și ANCPI	2020
4.	ANAP	2016
5.	ANAP în cooperare cu AADR	2018
6.	ANAP în cooperare cu INM, ANFP și MJ	2016-2020
7.	MJ și PÎCCJ	2016-2020
8.	AADR	Semestrial, începând cu 2018

Obiectiv specific 3.7 - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților

și a riscurilor de corupție în mediul de afaceri

Acțiuni principale:

1. continuarea demersurilor României de a deveni membru cu drepturi depline al OCDE și al grupurilor de lucru relevante ale organizației, și, în special, în Grupul de lucru Anti-mită. Aceasta presupune, de asemenea, aderarea la Convenția OCDE și punerea în aplicare a acesteia (Angajament Summit Londra);

2. identificarea, descurajarea și sancționarea înțelegerilor anticoncurențiale (măsură preluată din SNA 2012-2015);

3. implementarea planurilor de integritate ca cerințe obligatorii pentru întreprinderile publice (Angajament Summit Londra);

4. elaborarea proiectului de act normativ pentru transpunerea Directivei 2014/95/UE de modificare a Directivei 2013/34/UE în ceea ce privește prezentarea de informații nefinanciare și de informații privind diversitatea, de către anumite întreprinderi și grupuri mari;

5. realizarea schimbului de bune practici în implementarea programelor de integritate între mediul privat și sectorul public (măsură preluată din SNA 2012-2015);

6. organizarea de consultări publice periodice între reprezentanții sectorului public și mediul de afaceri cu privire la agenda națională anticorupție și politicile publice cu impact asupra activității economice (măsură preluată din SNA 2012-2015);

7. diseminarea politicilor și programelor anti-mită dezvoltate la nivelul companiilor inclusiv prin aducerea acestora la cunoștința posibililor contractori și furnizori și solicitarea respectării unor standarde echivalente (măsură preluată din SNA 2012-2015);

8. inițierea dialogului cu autoritățile de reglementare în domenii precum energia, resursele minerale, în vederea implementării standardelor legale de integritate;

9. publicarea în format deschis a indicatorilor economici și de performanță (inclusiv a bugetelor și subvențiilor primite de la autorități publice) pentru întreprinderile la care statul este acționar, atât prin structuri ale administrației publice centrale, cât și locale.

Măsura	Instituții responsabile	Termen	Buget estimat
1.	MJ în cooperare cu Cancelaria Prim-Ministrului, DNA și MAE	Permanent, cu evaluare anuală	6.000.000 lei
2.	Consiliul Concurenței	2019
3.	MECRMA în cooperare cu MFP, ME, MT și MJ	2017
4.	Guvernul României	Decembrie 2016
5.	MJ și reprezentanții platformei de cooperare cu mediul de afaceri	2020
6.		2018
7.		2020
8.	MJ și reprezentanții platformei de cooperare cu mediul de afaceri	2018
9.	Instituții publice de la nivel central și local care au în autoritate întreprinderi la care statul este acționar	Semestrial, începând cu 2018

Obiectiv specific 3.8 - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților

și a riscurilor de corupție în administrația publică locală

Acțiuni principale:

1. identificarea, pe fiecare tip de unitate administrativ-teritorială, a procedurilor administrative care sunt cele mai vulnerabile la corupție, pentru eliberarea certificatelor și autorizațiilor (cel puțin trei proceduri);

2. revizuirea și simplificarea procedurilor administrative inclusiv prin utilizarea noilor tehnologii ale informației în vederea furnizării serviciilor publice online;

3. generarea unui index al integrității în cadrul administrației publice locale prin agregarea indicatorilor privind incidentele de integritate, evaluarea calității serviciului de către public și transparența instituțională;

4. elaborarea unui studiu privind gradul de adecvare a structurilor organizatorice de la nivelul UAT-urilor prin raportare la standardele de cost și populația deservită;

5. implementarea metodologiei de identificare a riscurilor și vulnerabilităților la corupție (autorități ale administrației publice locale) elaborată de MDRAP cel puțin la nivelul consiliilor județene și municipiilor;

6. derularea de campanii de conștientizare, organizarea de dezbateri publice periodice în plan local și promovarea bunelor practici anticorupție;

7. realizarea unor proiecte/activități în comun cu participarea autorităților publice locale și a reprezentanților societății civile, având ca obiectiv prevenirea corupției, promovarea eticii și integrității;

8. dezvoltarea, cu sprijinul structurilor asociative, a unor rețele de elaborare și evaluare a politicilor publice anticorupție de la nivel local;

9. elaborarea/actualizarea și implementarea codurilor de conduită la nivelul instituțiilor administrației publice locale.

Măsura	Instituții responsabile	Termen	Buget estimat
1.	MDRAP în cooperare cu asociațiile reprezentative ale UAT-urilor, UAT-urile	2017	60.000.000 lei
2.		2018
3.		2018
4.		2019
5.		2017-2020
6.		2020
7.		2020
8.		2018
9.		2017

6.4. Obiectiv general 4 - Creșterea gradului de cunoaștere și înțelegere a standardelor de integritate de către angajați și beneficiarii serviciilor publice

Cunoașterea insuficientă a normelor de integritate, neasimilarea corectă a conceptului de etică sau tratarea marginală a acestor teme în programele de formare profesională au condus, în ultimii 20 de ani, la crearea unei veritabile reticențe colective în fața măsurilor anticorupție, altele decât cele de combatere. Instrumentele de evaluare a percepției publicului, a experiențelor directe sau indirecte cu fenomenul corupției sau chiar studiul criminologic realizat de MJ (a se vedea secțiunea 1.3.2) arată un scepticism ridicat față de orice formă de remediere prin măsuri de prevenire sau educație.

Acest scepticism este totodată sporit de o legislație aparent inaccesibilă în absența unor explicații suplimentare sau supraspecializată pentru a-și atinge scopul. De altfel, cetățenii au acces direct și gratuit la legislația națională consolidată doar începând cu anul 2015, prin intermediul aplicației NLEX, realizată de MJ ca parte a OGP. Similar, demersurile de diseminare a conceptului de educație juridică în rândul tinerilor au devenit mai consistente relativ recent.

Scopul legilor și al normelor secundare este acela de a genera, voluntar, practici standardizate de conduită profesională, prin raportare la principalele valori sociale apărate fie prin norme de incriminare penală, fie prin cele de reglementare a procedurilor administrative. Conduita astfel reglementată poate genera claritate cu privire la așteptările reciproce ale celui care reglementează și ale celui a cărui activitate este reglementată, implicit a așteptărilor reciproce ale superiorului ierarhic în raporturile sale cu personalul de execuție și ale acestora în relație cu publicul, destinatarii serviciilor publice.

Recentele rezultate ale măsurilor de combatere a corupției pot genera numai într-o măsură redusă o schimbare de abordare. Pentru a schimba percepții, atitudini și comportamente, e nevoie de mult mai mult: e nevoie de adaptarea instrumentelor de educare a angajaților, de consistența demersului din partea instituției angajatoare și de stimularea conduitei corecte, etice. Demersul educativ nu trebuie să rămână însă unul direcționat exclusiv spre instituțiile publice. Publicul, de la cel tânăr până la cel adult sau vârstnic, este atins de fenomenul corupției și trebuie să își cunoască drepturile, să aibă acces la mecanisme clare și eficiente de semnalare a corupției sau a neregulilor mărunte și, nu în ultimul rând, să aibă acces la informații privind finalitatea proceselor astfel inițiate.

Conceptul de eșec de management utilizat de precedenta strategie anticorupție și preluat de prezentul document strategic și-a găsit recent cea mai brutală exemplificare prin tragedia "Colectiv". După acest moment, orice mesaj public sau campanie de informare este un simplu exercițiu de imagine dacă nu pleacă de la înțelegerea corectă a ideii că alimentarea fenomenului corupției, prin fraudarea sistemelor de achiziții publice, gestionarea clientelară a resurselor publice sau chiar și printr-o simplă "atenție" la medic sau la profesor nu face decât să hrănească noi tragedii. Prezenta strategie propune ca victimele corupției să beneficieze de informații corecte, transparente și utile pentru apărarea și exercitarea drepturilor lor. Spre acest public-țintă vor fi îndreptate prioritar resursele alocate prezentei strategii, inclusiv sub forma reutilizării sociale a bunurilor sau sumelor confiscate de stat în procedurile judiciare penale.

Obiectiv specific 4.1 - Creșterea gradului de educație anticorupție a

personalului din cadrul autorităților și instituțiilor publice de la nivel

central și local

Acțiuni principale:

1. dezvoltarea de către MJ a unui program anual, on-line, de formare profesională pe teme privind integritatea în funcția publică, cu caracter obligatoriu, dedicat personalului cu funcții de conducere și de execuție din instituțiile publice (Angajament OGP/Angajament Summit Londra);

2. organizarea și derularea de programe sectoriale de creștere a gradului de conștientizare și a nivelului de educație anticorupție în rândul personalului din administrația publică centrală și locală.

Măsura

Instituții responsabile

Termen

Buget estimat

1.

MJ, în cooperare cu ANI, DNA, DGA, și în

parteneriat cu INM, ANFP, Academia de

Poliție A. I. Cuza, Universitatea din

București

2017-2020

30.000.000 lei

2.

Instituțiile publice care dezvoltă

strategii sectoriale anticorupție

2017-2020

Obiectiv specific 4.2 - Creșterea gradului de informare a publicului cu

privire la impactul fenomenului corupției

Acțiuni principale:

1. organizarea și derularea de către MJ a unei campanii de informare publică, în vederea creșterii gradului de conștientizare și a nivelului de educație anticorupție în rândul cetățenilor;

2. organizarea și derularea de campanii sectoriale de informare publică, în vederea creșterii gradului de conștientizare și a nivelului de educației anticorupție în rândul cetățenilor.

Măsura

Instituții responsabile

Termen

Buget estimat

1.

MJ

2017-2020

25.000.000 lei

2.

Instituțiile publice care dezvoltă

strategii sectoriale anticorupție

2017-2020

6.5. Obiectiv general 5 - Consolidarea performanței de combatere a corupției prin mijloace penale și administrative

În ultimii ani, România a făcut pași importanți în lupta împotriva corupției, de la etapa adoptării legilor și politicilor anticorupție la cea a asigurării unei puneri în aplicare eficiente a acestora.

În prezent, atât evaluările independente externe, cât și propriile analize interne reflectă în mod obiectiv rezultate consistente în lupta împotriva corupției în sectorul public și în cel privat. Dosarele de corupție la nivel înalt inițiate în mod independent de DNA, jurisprudența instanțelor judecătorești, precum și caracterul disuasiv al pedepselor pronunțate confirmă direcția corectă a măsurilor de combatere a fenomenului.

Similar, activitatea ANI înregistrează în mod constant și sistematic confirmări ale propriilor rapoarte în fața instanțelor judecătorești. Această activitate susținută a instituțiilor emblematice în lupta împotriva corupției - DNA și ANI - a condus la recunoașterea internațională a acestora ca parteneri serioși și furnizori de bune practici. Transferul experienței deținute de România în lupta împotriva corupției și punerea la dispoziția țărilor partenere a modelelor desprinse din experiența națională în lupta împotriva corupției este unul dintre angajamentele asumate de Guvernul României la Summit-ul de la Londra, împreună cu sprijinirea activității rețelelor de cooperare regională existente, precum RAI și Rețeaua Anticorupție pentru Europa de Est și Asia Centrală a OCDE, dar și a unor inițiative cum ar fi propunerea Regatului Unit de creare a unei rețele a practicienilor în materia integrității instituționale.

Merită totodată semnalate rezultatele încurajatoare ale politicilor de combatere a corupției la nivel mic, gestionate de către PÎCCJ în cooperare cu DGA. Nu în ultimul rând, autoritățile naționale colaborează îndeaproape cu un număr semnificativ de instituții din alte jurisdicții pentru a urmări și recupera veniturile realizate prin fapte de corupție și de criminalitate organizată. În consecință, valoarea anuală a bunurilor sechestrate a depășit o jumătate de miliard de euro, iar nou-înființata ANABI e așteptată să genereze o creștere semnificativă a sumelor de bani recuperate din infracțiuni și, printr-o cooperare strânsă cu ANAF, o rată crescută de recuperare a prejudiciilor.

Pe de altă parte, absența unei culturi și practici a cooperării între agențiile de control din diferite părți ale sistemului administrativ a condus la o presiune excesivă și aproape exclusivă a sistemului de corecție a iregularităților prin mijloace de drept penal. Acest aspect necesită o atenție sporită. Unitățile de control sunt deficitare sub aspectul resurselor umane, iar zone strategice ca educația, sănătatea, întreprinderile publice sau infrastructura sunt practic lipsite de controale ex-ante pe bază de indicatori. Totodată, absența oricăror standarde de colectare și raportare ierarhică a unor indicatori de conformitate administrativă () și bună guvernare afectează calitatea evaluărilor de performanță managerială.

Obiectiv specific 5.1 - Continuarea progreselor înregistrate în investigarea

cu imparțialitate și în soluționarea de către instanțe a faptelor de mare

corupție și la nivel local (BM 3 și 4 din MCV)

Acțiuni principale:

1. continuarea efectuării de investigații profesioniste și imparțiale în cazurile de competența DNA (măsură preluată din SNA 2012-2015);

2. alocarea unui sediu nou al DNA și asigurarea resurselor financiare necesare amenajării noului sediu;

3. crearea unei unități logistice de sprijin tehnic al activității procurorilor anticorupție, prin dezvoltarea actualului Serviciu Tehnic, ca o consecință a Deciziei Curții Constituționale nr. 51/16.02.2016;

4. asigurarea resurselor financiare pentru funcționarea în conformitate cu cerințele legale a unității logistice de sprijin tehnic al activității procurorilor anticorupție;

5. asigurarea resurselor umane necesare desfășurării activităților de suport al investigațiilor în cauze de corupție la nivel înalt prin alocarea și bugetarea unui număr de 90 de posturi de ofițeri de poliție în cadrul DNA;

6. dezvoltarea la nivelul DNA a unui compartiment de analiză a datelor privind infracțiunile de corupție aflate în competența Direcției;

7. adoptarea de măsuri manageriale pentru judecarea într-un termen rezonabil a dosarelor de mare corupție la nivelul tuturor instanțelor de judecată competente (măsură preluată din SNA 2012-2015);

8. actualizarea strategiilor de combatere a corupției la nivel local elaborate de PÎCCJ;

9. transmiterea de către instanțele de judecată în format electronic a hotărârilor de judecată definitive pronunțate în dosarele de competența DNA și publicarea acestora pe site-ul DNA, cu respectarea cadrului legal privind protecția datelor cu caracter personal (măsură preluată din SNA 2012-2015).

Măsura	Instituții responsabile	Termen	Buget estimat
1.	DNA	Anual	108.000.000 lei
2.	Guvernul României și DNA	2016
3.	DNA	2016-2017
4.	DNA	2016-2017
5.	Guvernul României și DNA	2018
6.	DNA	2018
7.	ÎCCJ, CSM, Inspecția Judiciară	2017
8.	PÎCCJ	2018
9.	Instanțele judecătorești	Permanent

Obiectiv specific 5.2 - Îmbunătățirea activității de identificare,

sancționare și de prevenire a cazurilor de incompatibilități, conflicte de

interese și averi nejustificate (BM2 din MCV)

Acțiuni principale:

1. adoptarea legislației necesare și asigurarea resurselor adecvate pentru mecanismul de control ex-ante care urmează să fie pus în aplicare de către ANI pentru procedurile de achiziții publice (Recomandare MCV/Angajament Summit Londra);

2. continuarea activității de evaluare a averilor și a intereselor, a incompatibilităților și a conflictelor de interese și asigurarea unui follow-up eficient al cazurilor ANI care ajung pe rolul instanțelor de judecată sau al comisiilor de disciplină;

3. adoptarea de măsuri pentru (i) a clarifica implicațiile pentru membrii Parlamentului ale prevederilor existente în materia conflictelor de interese, indiferent dacă un astfel de conflict poate fi evidențiat și de către declarațiile de avere și de interese și (ii) a extinde definiția dincolo de interesele financiare personale și (iii) a introduce o cerință de dezvăluire ad-hoc atunci când un conflict între anumite interese private ale unui membru al Parlamentului poate apărea în raport cu o chestiune aflată în lucru în procedurile parlamentare - în plen sau în comisii - sau în altă activitate legată de mandatul acestuia (recomandare GRECO runda a IV-a - paragraful 29);

4. (i) realizarea unei evaluări adecvate a regulilor privind incompatibilitățile, mai ales a coerenței și asigurării respectării acestora în practică, pentru a identifica rațiunile lipsei percepute de eficiență, și operarea schimbărilor necesare; (ii) identificarea modalităților pentru a accelera și asigura respectarea hotărârilor judecătorești în materia incompatibilităților (recomandare GRECO runda a IV-a - paragraful 39);

5. luarea în considerare a (i) creșterii în continuare a capacității Agenției Naționale de Integritate de procesare a datelor; (ii) consolidării abordării proactive în privința monitorizării declarațiilor de avere și de interese (recomandare GRECO runda a IV-a - paragraful 53);

6. eficientizarea sistemului de declarare a averilor și a intereselor;

7. asigurarea respectării normelor în materie de integritate în organizarea proceselor electorale;

8. dinamizarea activității de prevenție, conștientizare și educație în cazul persoanelor care au obligația depunerii declarațiilor de avere și de interese;

9. acordarea de asistență persoanelor care solicită clarificări cu privire la cadrul legislativ care guvernează sistemul de integritate;

10. dinamizarea activității de cooperare cu instituțiile și autoritățile publice, precum și cu structurile asociative ale autorităților administrației publice locale;

11. consolidarea parteneriatelor cu organizațiile non-guvernamentale;

12. diseminarea conceptului de integritate în instituțiile de învățământ.

Măsura	Instituții responsabile	Termen	Buget estimat
1.	Parlamentul României, ANI și Guvernul României	2016	20.000.000 lei
2.	ANI	Permanent
3.	Parlamentul României, ANI și MJ	Trim. II 2017
4.	ANI și MJ	Trim. II 2017
5.	ANI și MJ	Trim. II 2017
6.	ANI	2019
7.		Anii electorali în intervalul 2016-2020
8.		Permanent
9.		Permanent
10.		Permanent
11.		Permanent
12.		2018

Obiectiv specific 5.3 - Consolidarea mecanismelor de control administrativ

Acțiuni principale:

1. reglementarea unitară a funcției de control administrativ din autoritățile publice și întreprinderi publice, inclusiv prin consolidarea autonomiei operaționale a structurilor de control intern și alocarea resurselor adecvate;

2. prioritizarea acțiunilor de control prin creșterea ponderii acestora în zone expuse la corupție, precum educația, sănătatea, transporturile, întreprinderile publice;

3. valorificarea rezultatelor activității Curții de Conturi și ale structurilor de control intern prin sesizarea organelor judiciare competente;

4. aplicarea de sancțiuni disciplinare cu caracter disuasiv pentru încălcarea standardelor etice și de conduită anticorupție la nivelul tuturor funcțiilor și demnităților publice;

5. utilizarea la nivelul instituțiilor publice a infrastructurii dezvoltate în cadrul sistemului național de raportare potrivit prevederilor O.U.G. nr. 88/2013 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru îndeplinirea unor angajamente convenite cu organismele naționale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative;

6. publicarea unui studiu privind sistemul sancțiunilor administrative și implementarea lui (măsură restantă SNA 2012-2015);

7. publicarea pe site-ul fiecărei autorități de control a listei integrale de amenzi sau a altor măsuri administrative aplicate.

Măsura	Instituții responsabile	Termen	Buget estimat
1.	Corpul de control al Prim-Ministrului	2016	8.000.000 lei
2.	Corpul de control al Prim-Ministrului și Corpurile de control din instituțiile publice	2020
3.	Curtea de Conturi și Corpurile de control din instituțiile publice	Activitate permanentă, cu evaluare anuală
4.	toate instituțiile publice	2020
5.	MFP și ordonatorii de credite	Permanent, începând cu 2016
6.	MJ	2018
7.	Autoritățile de control	Permanent, începând cu 2017

Obiectiv specific 5.4 - Creșterea gradului de recuperare a produselor

infracțiunilor urmând cele mai bune practici din alte state membre UE și

consolidarea practicii judiciare

Acțiuni principale:

1. elaborarea și susținerea în Parlament a proiectului de act normativ pentru transpunerea Directivei 2014/42/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind înghețarea și confiscarea instrumentelor și produselor infracțiunilor săvârșite în Uniunea Europeană*21); *21) Cu excepția art. 10, transpus integral prin Legea nr. 318/2015 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

2. elaborarea și susținerea în Parlament a proiectului de act normativ pentru transpunerea Directivei 849/2015/UE privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei - Directiva a IV-a;

3. dezvoltarea aplicațiilor ONRC, astfel încât informațiile privind beneficiarul real să fie puse la dispoziția instituțiilor abilitate să aplice legea, precum și asigurarea unui mandat legal pentru schimb de astfel de informații la nivel internațional, între rețelele de practicieni relevante (Angajament Summit Londra);

4. asigurarea ANABI cu resursele și independența necesare pentru a putea deveni pe deplin operațională și pentru a câștiga un rol determinant în identificarea și recuperarea activelor (Angajament Summit Londra);

5. returnarea produselor infracționalității către societate, prin reutilizarea socială și publică și asigurarea transparenței în ceea ce privește alocarea și utilizarea unor astfel de resurse (Angajament Summit Londra);

6. continuarea bunei utilizări a resurselor disponibile ale rețelelor internaționale de practicieni, cum ar fi Platforma ARO a UE, CARIN și, de asemenea, cooperarea cu partenerii în cazurile internaționale de corupție și de alte infracțiuni grave (Angajament Summit Londra);

7. dezvoltarea unui mecanism integrat de monitorizare a măsurilor asigurătorii și a confiscărilor dispuse în cauzele vizând infracțiuni grave, inclusiv de corupție, precum și a stadiului valorificării bunurilor provenite din infracțiuni (Măsură restantă SNA 2012 - 2015);

8. diseminarea bunelor practici în materia identificării, confiscării și valorificării bunurilor provenite din infracțiuni de corupție și alte infracțiuni grave.

Măsura	Instituții responsabile	Termen	Buget estimat
1.	MJ	2017	17.000.000 lei
2.	ONPCSB	2017
3.	ONRC și MJ	2017
4.	MJ și ANABI	2017
5.	ANABI în cooperare cu parchetele, instanțele judecătorești, MFP și ANAF	2018
6.		2020
7.		2019
8.		2020

6.6. Obiectiv general 6 - Creșterea gradului de implementare a măsurilor anticorupție prin aprobarea planului de integritate și autoevaluarea periodică la nivelul tuturor instituțiilor publice centrale și locale, inclusiv a celor subordonate, coordonate, aflate sub autoritate, precum și a întreprinderilor publice

SNA 2016-2020 continuă abordarea strategiei precedente în ceea ce privește implementarea la nivelul autorităților și instituțiilor publice a planurilor de integritate. Astfel, pe lângă măsurile cu impact național care se regăsesc în prezentul document strategic, fiecare instituție care aderă la SNA urmează să își dezvolte propriul plan de integritate. Secretariatul tehnic al SNA va continua să ofere expertiză, îndrumare și suport pentru aceste demersuri. Pentru autoritățile publice locale, MJ va continua parteneriatul cu MDRAP, asigurând în acest fel coordonarea măsurilor de implementare a SNA și la nivel local.

Obiectiv specific: Consolidarea integrității instituționale prin planuri

dezvoltate pe baza analizei de risc și a standardelor de control managerial

intern

Acțiuni principale:

1. adoptarea declarației de aderare la valorile fundamentale, principiile, obiectivele și mecanismul de monitorizare al SNA și comunicarea către Secretariatul tehnic al SNA, inclusiv a listei structurilor subordonate/coordonate/aflate sub autoritate și a întreprinderilor publice care intră sub incidența SNA;

2. consultarea angajaților în procesul de elaborare a planului de integritate;

3. identificarea riscurilor și vulnerabilităților specifice instituției;

4. identificarea măsurilor de remediere a vulnerabilităților specifice instituției, precum și a celor de implementare a standardelor de control managerial intern;

5. aprobarea și distribuirea în cadrul instituției a planului și a declarației de aderare la SNA;

6. evaluarea anuală a modului de implementare a planului și adaptarea acestuia la riscurile și vulnerabilitățile nou apărute;

7. transmiterea contribuțiilor solicitate de secretariatul tehnic și participarea la activitățile de coordonare și monitorizare ale strategiei.

Măsura	Instituții responsabile	Termen	Buget estimat
1	Toate instituțiile și autoritățile publice centrale și locale, inclusiv structurile subordonate, coordonate sau aflate în autoritatea acestora Întreprinderile publice	3 luni de la aprobarea Strategiei	Urmează a fi identificat de fiecare instituție
2		Sem. II 2016
3		Sem. II 2016
4		Sem. II 2016
5		Sem. II 2016
6		Anual
7		Permanent

7. IMPLICAȚII JURIDICE

SNA pornește de la premisa stabilității legislative și instituționale a cadrului anticorupție care a generat performanță în activitatea DNA și ANI. Cu toate acestea, anumite intervenții asupra cadrului legislativ sunt necesare.

Principalele acte normative avute în vedere pentru a fi modificate sunt:

● Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare;

● Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare;

● Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcționarilor publici, republicată;

● Legea nr. 477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din autoritățile și instituțiile publice;

● Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

● Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare;

● Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, cu modificările și completările ulterioare;

● Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

● Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor.

Alte acte normative care este posibil să fie modificate pe perioada implementării SNA:

● Regulamentele Camerei Deputaților și Senatului;

● legislația privind accesul la informații de interes public și transparență decizională.

Acte normative noi:

● cadrul normativ secundar și/sau terțiar în vederea garantării protecției avertizorilor în interes public;

● act normativ privind activitatea de control intern;

● act normativ privind controlul și sancționarea încălcării interdicțiilor post-angajare;

● codul de conduită a membrilor Parlamentului.

Punerea în aplicare a măsurilor preconizate în prezenta strategie va implica și adoptarea de acte administrative cu caracter normativ ale instituțiilor implicate. De asemenea vor fi adoptate dispoziții și ordine interne pentru delegarea sau detașarea în cadrul Secretariatului tehnic al SNA a unor experți din cadrul instituțiilor publice.

8. IMPLICAȚII BUGETARE

Pentru implementarea măsurilor cuprinse în inventarul măsurilor de transparență instituțională și de prevenire a corupției (anexa nr. 3 la H.G.) este necesar ca fiecare instituție publică cu un număr mediu de 50 de angajați să aloce, în medie, un buget de aproximativ 900.000 lei instituție/an (echivalentul a aproximativ 200.000 euro). Acest buget poate asigura o implementare minimală a standardelor legale în materie, prin desemnarea de persoane responsabile, cu o încărcătură echilibrată de sarcini de serviciu, formare profesională pe teme de integritate, infrastructură IT, inclusiv pagina WEB funcțională. Aceste măsuri fiind unele cu caracter recurent, deja reglementate de legislația în vigoare, ar trebui să se regăsească anual în buget. Pentru cazurile în care aceste resurse nu sunt încă acoperite, este important ca fiecare instituție publică să își revizuiască prioritățile bugetare pentru a asigura reflectarea în bugetele pentru anii 2017-2020 a acestor resurse minimale. În plus, pentru măsurile cu caracter de noutate prevăzute în acest document strategic este necesar un buget total de aproximativ 380.000.000 lei.

Finanțarea se va asigura prin bugetele instituțiilor implicate în implementarea SNA, cu posibilitatea apelării la surse externe, precum Programul Operațional Capacitatea Administrativă (POCA) 2014-2020, în special prin obiectivul 2.2. Creșterea transparenței, eticii și integrității la nivelul autorităților și instituțiilor publice.

9. COORDONAREA IMPLEMENTĂRII ȘI MONITORIZĂRII STRATEGIEI

9.1. Organisme responsabile cu coordonarea și monitorizarea implementării strategiei

Implementarea SNA se va realiza sub autoritatea și în coordonarea ministrului justiției, cu raportare către Guvern. MJ va comunica, anual, Parlamentului României, o sinteză a stadiului implementării SNA. În sprijinul procesului de monitorizare se vor menține platformele de cooperare dezvoltate în cadrul SNA 2012-2015:a) platforma autorităților independente și a instituțiilor anticorupție; ... b) platforma administrației publice centrale; ... c) platforma administrației publice locale - coordonată în parteneriat cu MDRAP; ... d) platforma mediului de afaceri; ... e) platforma societății civile. ...

Platformele vor fi convocate semestrial sau ori de câte ori este nevoie. Pentru sprijinirea procesului de monitorizare și de implementare a măsurilor prevăzute de strategie, Direcția de Prevenire a Criminalității (DPC) din cadrul MJ a fost consolidată, având resurse adecvate și mandat clar în materia politicilor publice anticorupție. DPC va asigura și secretariatul tehnic al SNA.

9.2. Metodologia de monitorizare a SNA

Obiectivele procesului de monitorizare sunt:– identificarea progreselor înregistrate în implementarea SNA; ... – identificarea și corectarea problemelor practice apărute în aplicarea politicilor și normelor anticorupție; ... – creșterea gradului de cunoaștere, înțelegere și implementare a măsurilor de prevenire a corupției, în sectorul public și privat. ...

Secretariatul tehnic, cu sprijinul instituțiilor reprezentate la nivelul platformelor, va derula activități de monitorizare și suport instituțional pentru implementarea strategiei care vor include:– centralizarea și actualizarea periodică a stadiului implementării inventarului măsurilor de transparență instituțională și de prevenire a corupției (anexa nr. 3 la H.G.), în baza rapoartelor de autoevaluare; ... – generarea unui scor de tip index al integrității instituționale pentru sectoarele vulnerabile identificate în strategie, prin agregarea indicatorilor privind incidente de integritate, autoevaluarea implementării inventarului măsurilor de transparență instituțională și de prevenire a corupției, evaluarea calității serviciului public, transparența instituțională; ... – documentarea și diseminarea de bune practici anticorupție identificate; ... – organizarea misiunilor de evaluare tematică; ... – realizarea sondajelor de opinie anuale și continuarea studiilor criminologice; ... – încheierea de protocoale de cooperare cu DNA, ANI, PÎCCJ și DGA, precum și cu alte instituții și alte autorități publice care dețin informații relevante privind incidentele de integritate; ... – dezvoltarea unui mecanism instituțional de evaluare ex-post a incidentelor de integritate și de promovare a măsurilor preventive adaptate; publicarea listei de incidente de integritate și a măsurilor de remediere. ...

Stadiul implementării strategiei va fi evaluat pe baza unor rapoarte de monitorizare, elaborate anual de către secretariatul tehnic și vor include evaluări privind stadiul implementării strategiei, deficiențele constatate și recomandările pentru remediere. Rapoartele elaborate de secretariatul tehnic sunt prezentate la nivelul celor cinci platforme și dezbătute în cadrul Conferinței Anuale Anticorupție, organizate de regulă la data de 9 decembrie. Monitorizarea prin mecanismele și măsurile propuse mai sus se va completa cu concluziile rapoartelor periodice emise de CE (în cadrul MCV), GRECO și ONU, precum și alte inițiative regionale sau internaționale la care România este parte.

Pentru facilitarea procesului de monitorizare a strategiei și a accesului la date deschise, MJ va extinde sistemul informatic integrat de tip PORTAL. Acesta va asigura transmiterea, procesarea și analizarea raportărilor, precum și accesarea de către instituții și public a informațiilor relevante și bunelor practici identificate în implementarea strategiei.

Procedurile de monitorizare urmează să fie detaliate în cadrul Metodologiei de monitorizare a implementării strategiei, aprobată prin Ordin al ministrului justiției, după consultarea celor cinci platforme de cooperare.

9.3. Evaluarea ex-post a impactului strategiei

Evaluarea ex-post a impactului strategiei va urmări să analizeze modul de folosire a resurselor, realizarea impactului așteptat și eficiența intervențiilor. Se vor evalua factorii de succes sau de eșec, cât și sustenabilitatea rezultatelor și impactului SNA. Pentru o evaluare adecvată a rezultatelor SNA, evaluarea ex-post trebuie realizată după trecerea unui anumit timp de la implementare. În acest scop pot fi contractați evaluatori externi.

Anexa nr. 2

Seturile de indicatori de performanță, riscurile asociate

obiectivelor și măsurilor din strategie și sursele de verificare

Obiectiv general 1 - Dezvoltarea unei culturi a transparenței pentru o guvernare deschisă la nivel central și local

Indicatori de performanță*1)

Riscuri

Surse de verificare

Obiectiv specific 1.1 - Creșterea transparenței instituționale și a proceselor decizionale

1.1.1

Concept site/Portal în format beta

Întârzieri în dezvoltarea conceptului

www.ruti.gov.ro

1.1.2

Site/Portal funcțional

Nr. de utilizatori voluntari

Act normativ adoptat

Nealocarea resurselor umane și financiare

necesare funcționării site-ului

Acces limitat la internet

Procedura de înregistrare greoaie

www.ruti.gov.ro

1.1.3

Act normativ adoptat

Mecanisme elaborate

Nr. și tipul de informații de interes

public publicate din proprie inițiativă

Rata de răspuns la solicitări de

informații

Sancțiuni dispuse pentru încălcarea

obligațiilor de transparență decizională

și de asigurare a accesului la

informații de interes public

Rata de contestare în instanță a actelor

administrative adoptate

Nr. de răspunsuri argumentate privind

(ne)integrarea sugestiilor primite în

cadrul procedurii de transparență

decizională

Analiză anuală cu privire la incidența

în practică a excepțiilor la Legea

nr. 544/2001, publicată

Întârzieri în adoptarea actului normativ

Întârzieri în elaborarea mecanismelor

Monitorul Oficial

Site MCPDC

Raport evaluare a cadrului legislativ și

instituțional privind accesul la informații

de interes public și transparență decizională

(parte a sistemului de monitorizare SNA)

Rapoarte de activitate publicate anual

1.1.4

Nr. de persoane care asigură

implementarea legilor nr. 544/2001 și

52/2003

Nr. activități de schimb de bune

practici și asistență

Nr. cursuri de formare

Nr. participanți

Nealocarea resurselor umane și financiare

Site-uri oficiale

Statistica furnizată în procesul de

autoevaluare

1.1.5

Nr. instituții care respectă prevederile

memorandumului

Site nefuncțional

Nealocarea resurselor umane și financiare

Site-uri oficiale

Raport MCPDC

1.1.6

Consultări publice

Baza de Date a Persoanelor Interesate de

Consultare

Nerespectarea termenelor privind

transparența decizională

Site-uri oficiale

Raport MCPDC

1.1.7

Platformă dezvoltată

Nealocarea resurselor umane și financiare

Acces limitat la internet

transparenta.gov.ro

1.1.8

Platformă dezvoltată

Consultări publice

Nealocarea resurselor umane și financiare

Acces limitat la internet

consultare.gov.ro

1.1.9

Bază de date unică a persoanelor

juridice cu statut de utilitate publică

dezvoltată pe următorii indicatori:

- denumire,

- baza legală,

- anul dobândirii statutului,

- respectarea obligațiilor de a comunica

autorității administrative competente

orice modificări ale actului constitutiv

și ale statutului, precum și rapoartele

de activitate și situațiile financiare

anuale,

- obligația de a publica, în extras, în

termen de 3 luni de la încheierea anului

calendaristic, rapoartele de activitate

și situațiile financiare anuale în

Monitorul Oficial al României, Partea

a IV-a, precum și în Registrul național

al persoanelor juridice fără scop

patrimonial.

Neidentificarea tuturor persoanelor

juridice cu statut de utilitate publică

Site MCPDC

1.1.10

Nr. autorități publice locale care

publică informații în format deschis

Nr. seturi de date publicate pe portalul

data.gov.ro

Nealocarea resurselor umane și financiare

Lipsa interesului din partea

autorităților publice locale

Data.gov.ro

Obiectiv specific 1.2 - Creșterea transparenței proceselor de administrare a resurselor publice

1.2.1

Nr. proceduri revizuite

Nr. proceduri publicate în format

deschis

Nr. fonduri speciale la care au fost

extinse regulile de transparență

Transferurile din Fondul de rezervă și

PNDL, incluzând atât fondurile aprobate,

cât și sumele cheltuite, publicate

într-un format centralizat

Evaluările cererilor transmise de către

UAT-uri către MDRAP și a solicitărilor

de rambursare publicate

Ordinele de miniștri, listele de

contracte și de contractori publicate

Decizii de alocare a resurselor publice

din fondurile de rezervă motivate

Stadiul execuției fizice, raportat la

cheltuieli, publicat

Codul SIRUTA introdus în datele

publicate, pentru a exista o raportare

unitară la unitățile administrativ-

teritoriale

Numărul dezbaterilor publice organizate

Lipsa voinței politice

Alocări aleatorii și nemotivate

Nepublicarea ordinelor de miniștri

data.gov.ro

Dezbateri publice

Site-uri autorități locale

Site MDRAP

1.2.2

Veniturile și cheltuielile fiecărei

instituții publice, publicate detaliat

Veniturile și cheltuielile fiecărei

instituții publice, publicate detaliat,

în format deschis din 2018

Interfață intuitivă, accesibilă de pe

calculator sau dispozitiv mobil

realizată

Numărul și structura instituțiilor

publice publicate

Rapoarte agregate publicate

Bugetul aprobat al instituției publice

publicate

Informații privind gradul de angajare a

bugetului aprobat publicate

Rapoarte financiar-contabile publicate

Toate bugetele componente ale Bugetului

General Consolidat (proiect, aprobat,

rectificare, execuție) publicate în

format deschis

Anexe detaliate și publicate în format

deschis, pentru fiecare dintre bugete,

pe baza clasificațiilor bugetare, așa

cum sunt acestea stabilite prin

legislația finanțelor publice

Lipsa capacității de a publica toate

bugetele individuale

Nealocarea resurselor umane și financiare

pentru funcționarea corespunzătoare a

platformei

Platforma transparența bugetară

Raport anual SNA

1.2.3

Nr. bunuri reutilizate social

Nr. bunuri reutilizate public

Categorii de bunurile imobile transmise

cu titlu gratuit în domeniul privat al

unităților administrativ-teritoriale

Categorii de bunurile imobile date în

folosință gratuită asociațiilor și

fundațiilor, precum și Academiei Române

și academiilor de ramură

Sumele rezultate din valorificarea

bunurilor mobile și imobile și alocate

conform art. 37 din Legea nr. 318/2015

Nealocarea resurselor umane și financiare

pentru operaționalizarea ANABI

Raport anual de activitate

1.2.4

Nr. seturi de date publicate

Instituții din domeniile infrastructură,

energie, sănătate în care s-a pilotat

standardul OCDS

Neimplementarea OCSD în SICAP

Dificultăți în selectarea instituțiilor-

pilot

SICAP

data.gov.ro

1.2.5

Nr. seturi de date publicate în format

deschis cu privire la achizițiile

publice finanțate din fonduri naționale

Nr. seturi de date publicate în format

deschis cu privire la achizițiile

publice finanțate din fonduri europene

Neadaptarea platformei PREVENT pentru a

genera date deschise

data.gov.ro

www.integritate.eu

1.2.6

Nr. seturi de date publicate în format

deschis

Tipuri seturi de date publicate în

format deschis

Lipsa fondurilor pentru extinderea

portalului SNA

data.gov.ro

Portal SNA

1.2.7

Bază legală elaborată

Lista obiectivelor de investiții și fișa

fiecărui proiect publicate în format

deschis, cu detalierea indicatorilor

tehnico-economici (document de aprobare,

valoare inițială aprobată, valoare

actualizată, execuție până la

31 decembrie anul precedent, respectiv

până la trimestrul încheiat, alocare pe

anul bugetar în curs)

Lipsa bazei legale

Lipsa resurselor financiare necesare

soluției tehnice

Site ANAP

SEAP

data.gov.ro

1.2.8

Baza de date privind proiectele

contractate și rambursările pe

proiectele contractate completată,

pentru fiecare proiect, cu indicatorii

tehnici (indicatori de realizare

imediată/output, indicatori de rezultat,

activități, grup-țintă, calendar/grafic

de implementare)

Bază de date publicată în format deschis

care să cuprindă indicatorii financiari

(se realizează deja) corelați cu stadiul

indicatorilor de realizare imediată și

de rezultat pentru Programele

Operaționale

Nr. documentații de proiect publicate

Lipsa resurselor financiare necesare

soluției tehnice

Opacitate instituțională

Site MFE

Rapoarte SNA

*1) Indicatori minimali care măsoară, din punct de vedere cantitativ și calitativ, gradul de implementare a acțiunilor din strategie.

Obiectiv general 2 - Creșterea integrității instituționale prin includerea măsurilor de prevenire a corupției ca elemente

obligatorii ale planurilor manageriale și evaluarea lor periodică ca parte integrantă a performanței administrative

Indicatori de performanță

Riscuri

Surse de verificare

Obiectiv specific 2.1 - Îmbunătățirea capacității de gestionare a eșecului de management prin corelarea instrumentelor care

au impact asupra identificării timpurii a riscurilor și vulnerabilităților instituționale

2.1.1

Nr. recomandări formulate

Gradul de implementare a recomandărilor

formulate

Structuri de audit consolidate

Resurse umane insuficiente

Rapoarte anuale de activitate

Rapoarte de audit

2.1.2

Ordin privind standardele de control

managerial intern modificat

Întârzieri în adoptarea actului normativ

Monitorul Oficial

2.1.3

H.G. adoptat

Întârzieri în adoptarea actului normativ

Monitorul Oficial

2.1.4

Nr. analize ex post

Absența informațiilor necesare cu privire

la incidentele de integritate

Portal SNA

Rapoarte anuale

2.1.5

Listă publicată

Evaluare SCIM publicată

Absența informațiilor cu privire la

incidentele de integritate

Absența evaluării implementării

standardelor SCIM

Portal SNA

Site SGG

2.1.6

Un standard de raportare adoptat

Nr. rapoarte anuale care reflectă

standardul de raportare

Lipsa interesului conducerii instituției

publice

Site-ul instituției

Rapoarte anuale

2.1.7

Nr. ținte de management stabilite

Nr. și tipul de măsuri manageriale

corective aplicate

Lipsa interesului conducerii instituției

publice

Site-ul instituției

Obiectiv specific 2.2 - Creșterea eficienței măsurilor preventive anticorupție prin remedierea lacunelor și a inconsistențelor

legislative cu privire la consilierul de etică, protecția avertizorului în interes public și

interdicțiile postangajare (pantouflage-ul)

2.2.1

Nr. acte normative elaborate/modificate

Rolul și mandatul consilierului de etică

extins

Atribuții diversificate

Profesionalizare și asigurare resurse

necesare atingerii scopului

activităților specifice

Reguli privind desemnarea și

desfășurarea activităților specifice

modificate, în scopul eficientizării,

simplificării și creșterii gradului de

acces la serviciile de consiliere

Întârzieri în adoptarea actului (actelor)

normativ(e)

Neimplicarea instituțiilor publice

interesate și a reprezentanților

societății civile în procesul de

elaborare a actului normativ

Monitorul Oficial

Dezbateri publice

2.2.2

Nr. acte normative adoptate

Nr. ordine/instrucțiuni/decizii

elaborate

Întârzieri în adoptarea actelor normative

Întârzieri în adoptarea legislației

terțiare

Monitorul Oficial

Site-ul instituției

2.2.3

Nr. acte normative adoptate

Nr. categorii de personal la care s-a

extins interdicția

Nr. mecanisme de control reglementate

Categorii de sancțiuni reglementate

Acces la Registrul General de Evidență a

Salariaților asigurat

Obligația legală a angajatorului de a

stabili, la încetarea raporturilor de

serviciu ale angajatului, lista

instituțiilor/societăților/

organizațiilor non-guvernamentale care

au avut calitatea de solicitant/

beneficiar în activitatea acestuia de

evaluare și selecție sau cu privire la

care a desfășurat activități de

monitorizare și control, corespunzător

art. 13 din O.U.G. nr. 66/2011,

respectiv art. 94 alin. 3 din Legea

nr. 161/2003

Întârzieri în adoptarea modificărilor

legislative

Întârzieri în reglementarea mecanismelor

de control

Monitorul Oficial

Obiectiv general 3 - Consolidarea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în sectoare și

domenii de activitate prioritare

Indicatori de performanță

Riscuri

Surse de verificare

Obiectiv specific 3.1 - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție

în sistemul public de sănătate

3.1.1

Protocol implementat între MS și CNAS

pentru stabilirea formatului datelor ce

fac obiectul evaluărilor periodice

Mecanism de prioritizare a investițiilor

dezvoltat și funcțional (criterii și

soluție software)

Personal angajat și mecanism funcțional

Act normativ publicat pentru

obligativitatea completării registrelor

naționale

Registre de boli funcționale la nivel

național

Mecanism pentru monitorizarea aplicării

ghidurilor clinice funcțional

Nealocarea resurselor umane și financiare

Control ineficient asupra modului de

introducere și validare a datelor în

registre/Proces defectuos de asigurare a

calității datelor introduse

Implementarea defectuoasă a soluțiilor

software la nivel național sau local

Site-ul MS.ro

Monitorul Oficial

3.1.2

Protocol cu AADR realizat pentru

publicarea datelor despre achizițiile

publice din sistemul sanitar

Act normativ publicat pentru

obligativitatea completării contractelor

de achiziție și actelor adiționale

Act normativ publicat pentru

obligativitatea completării

declarațiilor de avere și interese în

format electronic

Act normativ publicat pentru definirea

metodologiei de raportare a

indicatorilor de performanță

Contract de management modificat pentru

a include obligația diseminării publice

a inventarului activităților de control,

inspecție și audit

Soluție software implementată pentru

managementul listelor de așteptare

naționale și la nivel de spital, cu

respectarea confidențialității

pacienților

Act normativ publicat pentru

obligativitatea utilizării listelor de

așteptare

Toate transferurile de valoare dintre

personalul medical și industria

farmaceutică publicate prin ANMDM

Lipsa cooperării managerilor

instituțiilor în publicarea transparentă

a datelor

Probleme cu implementarea soluției

software

Implementarea defectuoasă a soluțiilor

software la nivel național sau local

Monitorul Oficial

3.1.3

Studiu de evaluare a impactului și

performanței sistemului de achiziții

publice realizat

Raport de recomandări cu privire la

oportunitățile de extindere a sistemului

realizat

Gradul implementării măsurilor

menționate în raport

Lipsa de fonduri pentru extinderea

sistemului

Site-ul MS.ro

3.1.4

Ordin al ministrului sănătății și al

președintelui CNAS pentru definirea

metodologiei de monitorizare și control

în cadrul acțiunilor de control comune

pentru furnizorii din sistemul de

asigurări sociale de sănătate

Personal adițional angajat în cadrul MS

Numărul de alerte generate de mecanismul

de monitorizare care au dus la

realizarea de controale

Numărul de controale realizate

Soluție software dezvoltată și

funcțională

Nealocarea resurselor umane și financiare

Eșecul adoptării actului normativ

Implementarea defectuoasă a soluțiilor

software la nivel național sau local

Monitorul Oficial

Site-ul MS.ro

3.1.5

Act normativ publicat pentru definirea

cadrului de funcționare a mecanismului

de trasabilitate

Soluție software dezvoltată și

funcțională

Convenția Medicrime ratificată

Implementarea defectuoasă a soluțiilor

software la nivel național sau local

Eșecul adoptării actului normativ

Monitorul Oficial

3.1.6

Act normativ modificat pentru a permite

ministrului sănătății să dispună

efectuarea controlului la unitățile

sanitare care nu sunt în subordinea MS,

fără a fi nevoie de acordul

autorităților locale/unităților sanitare

private

Regulament de organizare și funcționare

al MS modificat cu noile atribuții

Personal adițional angajat în cadrul MS

(13 persoane pentru corpul de control,

2 persoane pentru compartimentul de

integritate)

Număr de parteneriate realizate cu

instituții naționale și internaționale

specializate în prevenirea fraudelor și

corupției în sănătate (de exemplu,

EHFCN)

Campanii publice împotriva plăților

informale realizate

Campanii publice pentru promovarea

rolului avertizorilor de integritate

realizate

Act normativ care definește funcționarea

consiliilor etice modificat și intrat în

vigoare

Nealocarea resurselor umane și financiare

Lipsa impactului campaniilor publice de

informare

Lipsa cooperării managerilor de spitale

în implementarea noilor măsuri de

funcționare a consiliilor etice

Site-ul MS.ro

Monitorul Oficial

3.1.7

Ordin ministerial intrat în vigoare

Numărul de manageri și alt personal

decizional în cazul cărora au fost

declanșate mecanismele de răspundere

disciplinară sau administrativă în baza

noului act normativ

Numărul și tipul sancțiunilor și

măsurilor disciplinare/administrative

aplicate

Nefuncționarea mecanismelor la nivelul MS

Site-ul MS.ro

Monitorul Oficial

3.1.8

Mecanism de susținere financiară a EMC

dezvoltat și funcțional

Act normativ modificat și intrat în

vigoare

Eșecul adoptării actului normativ

Nealocarea resurselor umane și financiare

Site-ul MS.ro

Monitorul Oficial

3.1.9

Analiza conflictelor de interese

realizată în baza datelor CNAS, MM și

ale spitalelor private

Plan de prevenire și soluționare a

conflictelor de interese realizat

Gradul de implementare a planului de

prevenire și soluționare a conflictelor

de interese

Refuzul spitalelor private de a pune la

dispoziție date cu privire la medicii

angajați

Neimplementarea planului de prevenire și

soluționare a conflictelor de interese

Site-ul MS.ro

3.1.10

Noul mecanism de colectare feedback

dezvoltat și funcțional

Act normativ modificat și intrat în

vigoare

Date de feedback colectate de la

pacienți (prin e-mail, telefon sau

poștă)

Nealocarea resurselor umane și financiare

Colectarea defectuoasă de către spitale a

datelor de contact ale pacienților

Site-ul MS.ro

Site-ul transparenta.ms.ro

Monitorul Oficial

Obiectiv specific 3.2 - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție

în sistemul național de educație

3.2.1

Numărul de sesizări soluționate în timp

util

Nereducerea duratei de soluționare a

sesizărilor

Rapoarte periodice de monitorizare

3.2.2

Cod de etică pentru învățământul

preuniversitar aprobat

Întârzieri în promovarea proiectului de

act normativ

Site MENCS

3.2.3

Standard minimal aprobat

Măsuri preventive implementate

Rata de răspuns la solicitări de

informații

Rata de contestare în instanță a

rezultatelor concursurilor

Rata de promovare a concursurilor

Nr. de acte normative/metodologii/

proceduri în dezbatere publică/aprobate/

implementate

Măsuri de securizare a lucrărilor

adoptate

Măsuri privind controlul încrucișat al

lucrărilor aplicate

Rotația echipelor de evaluatori

realizată

Resurse financiare insuficiente

Rata scăzută de promovare a concursurilor

Neasigurarea măsurilor de organizare

transparentă a concursurilor

Rapoarte de monitorizare a desfășurării

concursurilor

3.2.4

Nr. de lucrări de doctorat verificate de

CNATDCU

Beneficii financiare acordate

Beneficii financiare recuperate

Nr. și tipul de sancțiuni aplicate

pentru plagiat

Nr. de softuri informatice de verificare

și detectare a plagiatelor

Existența unor situații de

incompatibilitate a membrilor CNATDCU

Necomunicarea de către MENCS a deciziilor

CNATDCU către instituțiile/autoritățile

publice

Lipsa resurselor umane și financiare

necesare

Rapoarte periodice de monitorizare și

evaluare a activității CNATDCU

Decizii CNATDCU

Site MENCS

3.2.5

Nr. de cadre didactice formate pentru

predarea elementelor de drept, etică și

educație civică

Nr. de practicieni ai dreptului

(judecători, procurori, juriști,

avocați, notari publici, reprezentanți

ai serviciului de probațiune, grefieri

etc.) care au colaborat la furnizarea

de cursuri de educație juridică

Nr. de elevi care au participat la

cursuri de educație juridică

Nr. și tipul de teme/exerciții în

curriculum-ul disciplinei educație

juridică

Programa cursurilor neadaptată profilului

participanților

Indisponibilitatea resurselor umane

necesare

Lipsa unor mecanisme adecvate de

monitorizare

Chestionare de evaluare a cursurilor

Rapoarte de participare

Evaluări postparticipare

Rezultate la concursuri și competiții în

unități de învățământ preuniversitar/

universități

3.2.6

Trei programe înființate

250 de consilierii de etică și

integritate formați

Programa cursurilor neadaptată profilului

participanților

Indisponibilitatea resurselor umane

necesare

Site-uri universități

3.2.7

Nr. de camere video montate

Nr. de sisteme audio montate

Nr. de încălcări ale prevederilor

metodologiei de organizare și

desfășurare a examenelor naționale

surprinse pe camerele video sau de

sistemele audio

Nealocarea resurselor necesare

Adrese către ISJ/ISMB/ unități de învățământ

preuniversitar/centre de examinare și

evaluare

3.2.8

Nr. de lucrări cărora li s-a modificat

nota

Analiză privind evoluția mediei

diferențelor la notare realizată

Resurse financiare insuficiente

Site-ul MENCS

3.2.9

Raport anual privind activitatea de

cercetare, academică și financiară

întocmit și publicat

Profilul google academic al fiecărui

cadru didactic

Nr. de declarații de avere și de

interese publicate de persoanele cu

funcții de conducere și control din

cadrul unităților sistemului de

învățământ de stat

Cuantumurile veniturilor și

cheltuielilor publicate

Nr. de execuții bugetare publicate

Nr. de contracte publice publicate

Bunuri și servicii achiziționate

Suma anuală a sponsorizărilor primite

publicată

Opacitatea instituțiilor de învățământ

Lipsa profilului google academic

Resurse umane și financiare insuficiente

Site-ul MENCS

Site-uri inspectorate școlare

Site-uri universități

Obiectiv specific 3.3 - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție

în activitatea membrilor Parlamentului

3.3.1

Regulament modificat

Nr. de ședințe/dezbateri/audieri publice

Nr. de ședințe/dezbateri/audieri secrete

Nr. de proiecte legislative/amendamente/

agende publicate

Întârzieri în adoptarea modificărilor

legislative

Site-ul instituției

3.3.2

Cod de conduită adoptat

Mecanism de respectare a prevederilor

codului implementat

Nr. de încălcări ale prevederilor

Codului de conduită

Nr. și tip de sancțiuni dispuse

Întârzieri în adoptarea codului de

conduită

Site-ul instituției

3.3.3

Cod de conduită adoptat

Nr. de situații de consiliere cu privire

la cadouri/ospitalități/favoruri/alte

beneficii

Întârzieri în adoptarea codului de

conduită

Site-ul instituției

3.3.4

Cod de conduită adoptat

Nr. de întâlniri între membrii

Parlamentului și alte persoane care

încearcă să influențeze procesul

legislativ

Întârzieri în adoptarea codului de

conduită

Site-ul instituției

3.3.5

Regulament modificat

Criterii clare și obiective reglementate

Nr. de cereri soluționate pozitiv

Nr. de persoane cu privire la care s-au

formulat cereri de încuviințare a

percheziției/reținerii/arestării

preventive soluționate pozitiv

Nr. de cereri soluționate negativ

Nr. de persoane cu privire la care s-au

formulat cereri de încuviințare a

percheziției/reținerii/arestării

preventive soluționate negativ

Lipsa voinței politice

Întârzieri în adoptarea modificărilor

legislative

Monitorul Oficial

Rapoarte MCV

3.3.6

Cod de conduită adoptat

Nr. de ședințe de consiliere

Nr. de cursuri de formare specializată

Întârzieri în adoptarea codului de

conduită

Site-ul instituției

3.3.7

Regulamente modificate

Durata procedurilor de soluționare a

cererilor de ridicare a imunității

Întârzieri în adoptarea modificărilor

legislative

Acte normative adoptate de cele două camere

Decizii ale Camerelor

Rapoarte MCV, GRECO, ONU

3.3.8

Nr. de evenimente publice

Nr. de participanți din partea

societății civile

Nr. de bune practici identificate

Nivel scăzut de participare și implicare

a membrilor Parlamentului

Informări publice, conferințe de presă

Minute ale întâlnirilor

Obiectiv specific 3.4 - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în sistemul judiciar

3.4.1

Plan multianual de acțiune pentru

promovarea integrității în sistemul

judiciar aprobat

Nr. de măsuri îndeplinite

Bune practici dezvoltate

Rapoarte de progres transmise periodic

către Secretariatul tehnic

Caracterul formal al documentului

Nealocarea resurselor necesare

Nivel scăzut de participare și implicare

a reprezentanților instanțelor și

parchetelor

Decizii CSM privind evaluarea implementării

și actualizarea planului

Rapoarte periodice de progres

3.4.2

Codul deontologic pentru judecători și

procurori modificat

Aspecte de etică delimitate de cele

disciplinare

Nr. de ședințe de consiliere

Întârzieri în adoptarea modificărilor

Codului deontologic

Hotărâre CSM de modificare a Codului

deontologic al judecătorilor și procurorilor

3.4.3

Nr. și categorii de riscuri de

integritate identificate

Nr. sesiuni de informare și îndrumare

Nealocarea resurselor necesare

Rapoarte anuale

3.4.4

Nr. de cursuri de formare

Nr. de participanți

Gradul de implementare al Hotărârii CSM

Secția pentru judecători

nr. 434/17.05.2016 și a Hotărârii CSM

Secția pentru Procurori

nr. 364/30.05.2016

Adoptarea unei Hotărâri a Plenului CSM

privind înființarea instituției

consilierului de etică pentru aparatul

propriu al CSM, INM, IJ, SNG

Nr. de consilieri de etică numiți

Nr. de instanțe și parchete în care

funcționează consilieri de etică

Nr. de sesiuni de consiliere ținute de

consilierii de etică

Nr. de întâlniri între consilierii de

etică

Nealocarea resurselor necesare

Nivel scăzut de participare și implicare

a reprezentanților instanțelor și

parchetelor

Rapoarte anuale

Obiectiv specific 3.5 - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în

finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale

3.5.1

Nr. de evenimente

Nr. de participanți

Concluzii și recomandări formulate

Ghiduri elaborate

Lipsa alocării resurselor bugetare

corespunzătoare

Rapoarte și informări publice

Minute ale întâlnirilor

3.5.2

Nr. de raportări furnizate AEP de

fiecare partid politic

Nr. de sesizări

Nr. de sancțiuni

Lipsa alocării resurselor bugetare

corespunzătoare

Rapoarte disponibile public

3.5.3

Soft dezvoltat, testat, actualizat

Nr. de cazuri constatate

Nr. de condamnări

Lipsa alocării resurselor bugetare

corespunzătoare

Adoptarea cu întârziere de către

Parlament, respectiv de către Guvern a

modificărilor aduse legislației

principale și secundare privind

implementarea, la alegerile prezidențiale

și europarlamentare, a Sistemului

informatic pentru monitorizarea prezenței

la vot și prevenirea votului ilegal

Hotărâri judecătorești

3.5.4

Resurse financiare adecvate pentru plata

oficialilor electorali

Modul de formare dezvoltat

Nr. de selecții

Standarde de selecție

Nr. de instruiri

Nr. de ghiduri elaborate

Nr. de coduri de conduită elaborate

Nr. de sancțiuni aplicate

Nr. de procese-verbale privind

consemnarea rezultatelor alegerilor

întocmite eronat

Resurse umane și bugetare insuficiente

Rapoarte și informări publice

Minute ale instruirilor

3.5.5

Rata implementării recomandărilor GRECO

Adoptarea cu întârziere de către

Parlament, respectiv de către Guvern a

modificărilor aduse legislației

principale și secundare

Acte normative adoptate

Raport de conformitate GRECO

3.5.6

Rata implementării recomandărilor GRECO

Adoptarea cu întârziere de către

Parlament, respectiv de către Guvern a

modificărilor aduse legislației

principale și secundare

Acte normative adoptate

Raport de conformitate GRECO

3.5.7

Rata implementării recomandărilor GRECO

Adoptarea cu întârziere de către

Parlament, respectiv de către Guvern a

modificărilor aduse legislației

principale și secundare

Acte normative adoptate

Raport de conformitate GRECO

3.5.8

Rata implementării recomandărilor GRECO

Adoptarea cu întârziere de către

Parlament, respectiv de către Guvern a

modificărilor aduse legislației

principale și secundare

Acte normative adoptate

Raport de conformitate GRECO

3.5.9

Rata implementării recomandărilor GRECO

Adoptarea cu întârziere de către

Parlament, respectiv de către Guvern a

modificărilor aduse legislației

principale și secundare

Acte normative adoptate

Raport de conformitate GRECO

3.5.10

Raportul detaliat al veniturilor și

cheltuielilor realizate în anul

precedent publicat

Cuantumul datoriilor înregistrate de

partidele și formațiunile politice, în

anul precedent, publicat

Cuantumul împrumuturilor și al

rambursărilor acestora, în anul

precedent, publicat

Cuantumul împrumuturilor transformate în

donații, în anul precedent, publicat

Lista sancțiunilor aplicate partidelor

și formațiunilor politice (tip

sancțiune, cuantum), în anul precedent,

publicată

Sumele din cererile de rambursare

pentru campaniile electorale,

publicate

Sumele rambursate aferente

cheltuielilor electorale, publicate

Sumele obținute din subvenții și modul

de cheltuire a acestora, în anul

precedent, publicate

Lista furnizorilor serviciilor și/sau

bunurilor utilizate în campania

electorală, publicată

Numărul de materiale de propagandă

electorală produse și utilizate,

defalcat pe categorii, raportat de

competitorii electorali

Lipsa informațiilor din raportările

partidelor și formațiunilor politice

Transmiterea informațiilor în formate

needitabile

Resurse umane insuficiente pentru

prelucrarea informațiilor în vederea

publicării în format deschis

www.roaep.ro

www.data.gov.ro

Obiectiv specific 3.6 - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor

de corupție în domeniul achizițiilor publice

3.6.1

Grad crescut de îndeplinire a

obligațiilor contractuale de către

contractanți, care se reflectă în

documentele constatatoare

Comunicat emis la finalizarea

contractului de achiziție publică (mai

ales pentru cele care vizează prestarea

de servicii - implicând contracte cu

executare succesivă) în care să

menționeze că executarea contractului a

decurs fără incidente, entitatea ce a

câștigat respectivul contract

dovedindu-se a fi un bun partener,

publicat de autoritățile/entitățile

contractante

Nepublicarea tuturor documentelor

constatatoare sau furnizarea de

informații incomplete în cadrul acestor

documente de către autoritățile/

entitățile contractante

SEAP

3.6.2

Certificate constatatoare emise de ONRC

ce conțin mențiuni cu privire la

operatorii economici condamnați

definitiv publicate periodic într-un

singur punct de contact

Certificate constatatoare publicate

conform termenelor legale în SEAP cu

privire la îndeplinirea obligațiilor

contractuale, aferente contractelor

implementate de autoritățile

contractante

Administratorul sistemului electronic de

achiziții publice nu primește toate

informațiile pentru crearea unei baze de

date cu companiile care au condamnări

definitive

Nepublicarea tuturor documentelor

constatatoare sau furnizarea de

informații incomplete în cadrul acestor

documente de către autoritățile/

entitățile contractante

SEAP, creare secțiune distinctă, având

posibilitate de căutare după criterii de

interes, privind interzicerea participării la

procedurile de achiziție publică;

SEAP, dezvoltare secțiune distinctă, având

posibilitate de căutare după criterii de

interes privind documentele constatatoare

încărcate de autoritățile/entitățile

contractante.

3.6.3

Nr. de ghiduri ale solicitantului

modificate pentru a include pactele de

integritate

Nr. de contracte încheiate

Valoarea contractelor

Lipsa capacității administrative de

implementare a pactelor de integritate

Lipsa implicării instituțiilor publice

în proiectul-pilot

Site ANAP

Site-urile instituțiilor implicate în

proiectul-pilot

3.6.4

Număr redus de reveniri ale

documentațiilor de atribuire transmise

de autoritățile contractante în procesul

de verificare ex-ante realizat de ANAP

Metodologia de selecție să creeze

premisele neincluderii în procesul de

verificare a unor documentații de

atribuire aferente unor contracte cu

potențial ridicat de risc

SEAP, ANAP

3.6.5

Număr de modificări (privind preț,

durată, obiect contract) la nivel de

contract

Număr redus de contracte în care prețul

final se majorează raportat la valoarea

contractului atribuit

Nepublicarea în SEAP a tuturor actelor

adiționale aferente modificărilor

contractuale

SEAP

3.6.6

Nr. de metode/instrumente promovate la

nivel de sistem cu privire la instruirea

în ceea ce privește bunele practici în

domeniu

Număr de persoane instruite din cadrul

autorităților/entităților contractante

Lipsa de valorificare a personalului

instruit

Suprasolicitarea și creșterea gradului

de încărcare a personalului responsabil

cu achizițiile publice

Informări publicate pe site-ul ANAP

3.6.7

Nr. de hotărâri definitive

contradictorii analizate

Nr. de recursuri în interesul legii

promovate

Lipsa sesizării unei practici neunitare

Recursuri în interesul legii promovate

3.6.8

Baza de date privind achizițiile publice

actualizată trimestrial și completată cu

informații financiare și tehnice (minim

grafic de implementare)

Absența monitorizării modificărilor

contractuale

Absența centralizării modificărilor

contractuale

data.gov.ro

Obiectiv specific 3.7 - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și

a riscurilor de corupție în mediul de afaceri

3.7.1

Proiect comun cu Secretariatul OCDE

Evaluarea legislației

Nr. reuniuni la nivel tehnic

Schimb de bune practici

Recomandări ale Grupului de Lucru

privind Lupta împotriva Corupției în

Tranzacțiile Internaționale ale OCDE

Proiecte/activități de promovare a

integrității în afaceri

Măsuri legislative și instituționale de

promovare a integrității în afaceri

Rata criminalității în sectorul privat

Rezerve ale statelor membre OCDE privind

extinderea componenței grupului de lucru

Rapoarte OCDE

Statistica judiciară privind mediul de

afaceri

Decizii ale Grupului de Lucru privind Lupta

împotriva Corupției în Tranzacțiile

Internaționale ale OCDE

Rapoarte și studii privind corupția în

sectorul privat

3.7.2

Nr. de investigații deschise prin ordin

al președintelui Consiliului Concurenței

având ca obiect înțelegeri

anticoncurențiale

Nr. de conferințe/mese rotunde/întâlniri

organizate

Nr. de investigații finalizate prin

decizii ale Plenului Consiliului

Concurenței având ca obiect înțelegeri

anticoncurențiale

Nr. de plângeri/sesizări/petiții

soluționate privind înțelegeri

anticoncurențiale

Nr. de cazuri soluționate în temeiul

Legii privind combaterea concurenței

neloiale nr. 11/1991, cu modificările

și completările ulterioare

Gradul de corelare cu Strategia

Națională privind Agenda Digitală

pentru România 2020

Personal de specialitate insuficient

Ordine ale președintelui Consiliului

Concurenței

Broșuri/reviste de profil elaborate de

Consiliul Concurenței

Decizii ale Plenului/Comisiei Consiliului

Concurenței

Raportul anual al Consiliului Concurenței

3.7.3

Nr. de întreprinderi publice care au

elaborat planuri de integritate

Plan de integritate aprobat și publicat

Codul de etică adoptat

Sistem de protecție a avertizorilor

implementat

Declarații de avere publicate

Sistem de management al conflictelor de

interese implementat

Consilier de etică desemnat

Clauze anticorupție introduse în

contractele cu toți furnizorii și

partenerii de afaceri ai

întreprinderilor publice

Politica privind cadourile, donațiile

și sponsorizările adoptată

Audit intern anual de etică și

conformitate

Standard ISO 37001 implementat

Caracterul formal al demersului

Neimplicarea angajaților în procesul de

elaborare

Rapoarte anuale

Decizia de aprobare a planului de integritate

Decizia de nominalizare a coordonatorului

strategiei

3.7.4

Act normativ elaborat

Planuri de integritate implementate în

întreprinderile publice

Ghidul de bună practică al OCDE privind

controlul intern, etica și

conformitatea avut în vedere la

elaborarea planurilor de integritate

Nerespectarea de către întreprinderile

publice a obligațiilor stabilite prin

actul normativ

Lipsa planurilor de integritate

Site-uri întreprinderi publice

Rapoarte de progres

Raport anual SNA

3.7.5

Bune practici identificate

Nr. de activități comune de formare

profesională

Gradul de preluare a bunelor practici

Nivel scăzut de participare și implicare

a reprezentanților din sectorul public și

mediul de afaceri

Rapoarte și informări publice

Minute întâlniri

3.7.6

Nr. de întruniri/acțiuni de cooperare

Nr. de reuniuni cu reprezentanți ai

sistemului judiciar

Nr. de proiecte de politici publice sau

de acte normative supuse dezbaterii și

consultării

Nr. și tipul de sesizări formulate

Nr. și tipul de soluții identificate

Nivel scăzut de participare și implicare

a reprezentanților mediului de afaceri

Consultarea cu întârziere a mediului de

afaceri

Rapoarte și informări publice

Politici publice sau acte normative adoptate

Minute întâlniri

3.7.7

Nr. și tip de măsuri anti-mită

Grad de preluare a măsurilor anti-mită

la nivelul mediului de afaceri

Nr. și tip de campanii de promovare a

integrității în afaceri

Nivel scăzut de participare și implicare

a reprezentanților mediului de afaceri

Politici și programe anticorupție dezvoltate

Standarde dezvoltate și preluate de mediul

de afaceri

3.7.8

Nr. reuniuni cu reprezentanții

autorităților de reglementare

Nr. autorități de reglementare care

implementează planuri de integritate

Lipsa interesului autorităților de

reglementare de a implementa planuri de

integritate

Rapoarte anuale SNA

3.7.9

Bază de date disponibilă în format

deschis care să cuprindă lista

întreprinderilor la care statul este

acționar (prin structuri centrale și

locale) cu următorii indicatori:

- date financiare;

- indicatori de performanță;

- scrisoarea de așteptări;

- contractul de mandat;

- subvenții primite.

Lipsa informațiilor cu privire la

întreprinderile la care statul este

acționar

Site-urile instituțiilor publice

data.gov.ro

Obiectiv specific 3.8 - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților

și a riscurilor de corupție în administrația publică locală

3.8.1

Nr. de proceduri administrative

vulnerabile la corupție identificate

Tipul de proceduri administrative

vulnerabile la corupție identificate

Nr. și tipul de măsuri preventive

adoptate

Nr. de platforme e-administrare

dezvoltate

Nealocarea resurselor umane și bugetare

Rapoarte și informări publice

3.8.2

Nr. de proceduri simplificate

Durata procedurii

Costurile reduse

Nr. de certificate și autorizații emise

trimestrial

Întârzieri în adoptarea de acte

normative, norme metodologice și

proceduri

Acte normative adoptate

Norme metodologice și proceduri adoptate

3.8.3

Formulă pentru realizarea indexului

integrității pentru administrația

publică locală dezvoltată

Indexul integrității în administrația

publică locală publicat

Autorizații de construire publicate

Absența informațiilor necesare cu privire

la incidentele de integritate

Absența evaluării calității serviciului

de către public

Opacitatea instituțională

Site-ul instituției

3.8.4

Studiu privind gradul de adecvare a

structurilor organizatorice de la

nivelul UAT-urilor elaborat

Nr. și tipuri de instituții cuprinse în

studiu

Nr. și tipuri de recomandări

Nr. de angajați

Buget UAT

Populația deservită

Lipsa resurselor bugetare

Nivel scăzut de implicare a autorităților

publice locale

Site-ul instituției

Studiul publicat și diseminat

3.8.5

Nr. de instituții în care s-a

implementat metodologia de identificare

a riscurilor și vulnerabilităților la

corupție

Nr. de planuri de remediere a riscurilor

și vulnerabilităților la corupție

adoptate

Nr. de recomandări implementate/

instituție

Nivel scăzut de implicare a autorităților

publice locale

Caracter formal al demersului

Site-ul instituției

Rapoarte anuale

3.8.6

Nr. de protocoale de colaborare

încheiate

Nr. de campanii de conștientizare

derulate

Nr. de dezbateri publice organizate

Nealocarea resurselor umane și bugetare

Site-ul instituției

Rapoarte anuale

Presa locală

3.8.7

Nr. de proiecte/activități derulate

Nr. de întâlniri

Nr. și gradul de implicare al

reprezentanților societății civile în

proiectele/activitățile organizate în

parteneriat cu autoritățile publice

locale

Nivel scăzut de participare și implicare

a reprezentanților administrației

publice locale

Rapoarte publice

Conferințe de presă

3.8.8

Nr. de rețele dezvoltate

Nr. de întâlniri

Nr. de participanți

Nr. de politici publice anticorupție

elaborate/evaluate

Nr. de recomandări/stadiul implementării

Nivel scăzut de participare și implicare

a reprezentanților administrației

publice locale

Rapoarte publice

Conferințe de presă

3.8.9

Nr. de coduri de conduită elaborate/

implementate

Nr. acte normative elaborate/modificate

Nivel scăzut de participare și implicare

a reprezentanților administrației

publice locale

Rapoarte publice

Monitorul Oficial

Obiectiv general 4 - Creșterea gradului de cunoaștere și înțelegere a standardelor de integritate de

către angajați și beneficiarii serviciilor publice

Indicatori de performanță

Riscuri

Surse de verificare

Obiectiv specific 4.1 - Creșterea gradului de educație anticorupție a personalului din cadrul

autorităților și instituțiilor publice de la nivel central și local

4.1.1

Program de formare dezvoltat

Nr. și teme incluse în programul de

formare

Fișe de post completate pentru a

include obligativitatea urmării

cursului online

Obiective de învățare adaptate

specificului grupurilor-țintă: palierul

administrativ, palierul politic și

funcțiile asociate acestuia, inclusiv

personalul încadrat pe baza încrederii

la cabinetul demnitarului

Modul dedicat funcționarilor publici

dezvoltat

Modul dedicat personalului încadrat

în baza unui contract individual de

muncă dezvoltat

Modul dedicat persoanelor numite sau

alese în funcții de demnitate publică,

respectiv personalului încadrat pe

baza încrederii la cabinetul

demnitarilor, dezvoltat

Nr. de persoane cu funcții de

conducere care au urmat cursurile online

Nr. de persoane cu funcții de conducere

care au obținut punctaj minim

Nr. de persoane cu funcții de execuție

care au urmat cursurile online

Nr. de persoane cu funcții de execuție

care au obținut punctaj minim

Nivel scăzut de pregătire

Lipsa resurselor bugetare

Refuz de participare din partea

angajaților

Rapoarte publice

Chestionare de evaluare ale cursurilor

Rapoarte de participare

Evaluări post participare

4.1.2

Nr. de programe sectoriale derulate la

nivel central

Nr. de participanți la nivel central

Nr. de programe sectoriale derulate la

nivel local

Nr. de participanți la nivel local

Nr. de broșuri, ghiduri, materiale cu

caracter informativ diseminat

Resurse financiare insuficiente

Nivel scăzut de participare și implicare

Nivel scăzut de pregătire

Rapoarte publice

Rapoarte de participare

Obiectiv specific 4.2 - Creșterea gradului de informare a publicului cu privire la impactul fenomenului de corupție

4.2.1

Concept campanie națională dezvoltat

Evoluția în cadrul indexului

integrității instituționale

Nr. și tip activități

Nr. de parteneriate

Tipuri de mesaje

Evoluția percepției privind corupția

Resurse financiare insuficiente

Nivel scăzut de participare și implicare

Materiale de informare

Sondaje de opinie

Evaluări postparticipare

Rapoarte anuale

4.2.2

Nr. de campanii sectoriale derulate

Nr. și tip activități

Nr. de parteneriate

Tipuri de mesaje

Evoluția percepției privind corupția

Resurse financiare insuficiente

Nivel scăzut de participare și implicare

a instituțiilor publice

Materiale de informare

Sondaje de opinie

Evaluări postparticipare

Rapoarte anuale

Obiectiv general 5 - Consolidarea performanței de combatere a corupției prin mijloace penale și administrative

Indicatori de performanță

Riscuri

Surse de verificare

Obiectiv specific 5.1 - Continuarea progreselor înregistrate în investigarea cu imparțialitate și în soluționarea de către

instanțe a faptelor de mare corupție și la nivel local (BM 3 și 4 din MCV)

5.1.1

Complexitatea și relevanța, din punct de

vedere al competenței stabilite de lege

a DNA, a cauzelor soluționate

Date statistice privind calitatea

actelor de urmărire penală, date

statistice privind durata rezonabilă a

urmăririi penale

Evoluția nr. dosare per procuror și per

secție/serviciu teritorial

Date statistice privind măsurile

asiguratorii luate în vederea

recuperării prejudiciului și

confiscării produsului infracțional

Nr. de indicatori statistici privind

hotărârile pronunțate de instanțe în

dosarele DNA în anul precedent

Nr. de confirmări acte în instanță

Nr. de infirmări acte în instanță

Mecanism de dialog cu organizațiile

non-guvernamentale și media dezvoltat,

ca premisă pentru inițierea de noi

investigații

Resurse umane și financiare insuficiente

Depunerea de amendamente legislative

care să lipsească de eficiență cadrul

legislativ și instituțional anticorupție

Raport anual

Conferință anuală

Comunicate de presă, articole de presă

Evaluări independente

5.1.2

Sediu identificat

Resurse financiare alocate

Nealocarea resurselor financiare

Site-ul DNA

Raport anual

5.1.3

OMJ aprobat

Unitatea logistică de sprijin tehnic

creată

Nr. posturi alocate

Nealocarea resurselor financiare

OMJ

Site-ul DNA

Raport anual

5.1.4

Buget alocat

Nealocarea resurselor financiare

Raport anual

5.1.5

90 de posturi de poliție judiciară

alocate

90 de posturi de poliție judiciară

bugetate

Nealocarea resurselor umane

Nealocarea resurselor financiare

OMJ

Raport anual

5.1.6

Nr. și tipuri de analize efectuate

Nealocarea resurselor umane

Nealocarea resurselor financiare

OMJ

Raport anual

5.1.7

Spații necesare desfășurării activității

ÎCCJ

Studiile semestriale privind

individualizarea cauzelor de corupție

Recomandări privind individualizarea

pedepselor pentru infracțiunile de

corupție

Durata cauzelor DNA aflate pe rolul

instanțelor de judecată

Nr. proceselor penale încetate ca urmare

a intervenției prescripției extinctive a

răspunderii penale

Resurse alocate insuficiente

Hotărârile definitive pronunțate în cauzele

DNA

Acorduri de recunoaștere a vinovăției

5.1.8

Strategii locale actualizate

Nr. de rechizitorii

Nr. de sesizări din oficiu

Calitatea persoanelor cercetate

Soluțiile dispuse de instanță

Resurse alocate insuficiente

Raport anual

5.1.9

Nr. de hotărâri definitive de condamnare

pronunțate de instanțe în cauzele

promovate de DNA

Netransmiterea de către instanțe a

hotărârilor în e-format

Site-ul DNA

Raport anual

Obiectiv specific 5.2 - Îmbunătățirea activității de identificare, sancționare și de prevenire a cazurilor de incompatibilități,

conflicte de interese și averi nejustificate (BM2 din MCV)

5.2.1

Act normativ adoptat și publicat în

Monitorul Oficial

Resurse bugetare și financiare necesare

aprobate

Date statistice publicate pe pagina de

internet a Agenției

Întârzierea aprobării legislației

Depunerea de amendamente legislative care

să lipsească de eficiență actul normativ

Monitorul Oficial

Pagina de internet a Agenției

5.2.2

Nr. de rapoarte de evaluare emise

Nr. de sancțiuni administrative aplicate

Nr. de rapoarte de evaluare definitive

transmise instituțiilor pentru luarea

măsurilor disciplinare

Rata de confirmare a rapoartelor ANI -

90%

Jurisprudență neunitară

Tergiversarea aplicării sancțiunilor

disciplinare

Pagina de internet a Agenției

Rapoartele ANI de activitate

Portalul instanțelor de judecată

5.2.3

Cod de conduită adoptat

Act normativ adoptat

Lipsa disponibilității instituțiilor

implicate

Pagina de internet a Agenției

Rapoartele ANI de activitate

5.2.4

Analiză a regulilor privind

incompatibilitățile realizată

Act normativ adoptat

Lipsa disponibilității instituțiilor

implicate

Pagina de internet a Agenției

Rapoartele ANI de activitate

5.2.5

Act normativ adoptat

Lipsa disponibilității instituțiilor

implicate

Pagina de internet a Agenției

Rapoartele ANI de activitate

5.2.6

Minimum 20.000 de declarații de avere și

de interese depuse în format electronic

Nr. de măsuri dispuse de ANI pentru

îmbunătățirea procesului de completare

și de depunere a declarațiilor de avere

și de interese

Lipsa unei prevederi legislative exprese

în ceea ce privește completarea

electronică a declarațiilor

Portalul public al declarațiilor de avere și

de interese

Rapoartele ANI de activitate

5.2.7

Secțiune de informare creată pe pagina

de internet a Agenției

Nr. de informări transmise entităților

responsabile cu organizarea proceselor

electorale

Nr. de declarații de avere și de

interese depuse de candidați, postate

pe portalul public al ANI

Actualizarea listei de persoane aflate

sub interdicția de a candida la o

funcție electivă

Întârzieri cauzate de transmiterea

documentelor de către birourile

electorale

Pagina de internet a Agenției

Rapoartele ANI de activitate

5.2.8

Nr. de programe de educație și

conștientizare organizate

Nr. de ghiduri și materiale informative

publicate

Grad ridicat de depunere a declarațiilor

de avere și de interese - scăderea

numărului de sancțiuni contravenționale

aplicate pentru nerespectarea

prevederilor legale în materie

Resurse bugetare și umane insuficiente

Pagina de internet a Agenției

Rapoartele ANI de activitate

5.2.9

Nr. de măsuri dispuse pentru

eficientizarea sistemului de consiliere

în materia legislației de integritate

Reducerea timpilor de răspuns

n.a.

Pagina de internet a Agenției

Rapoartele ANI de activitate

5.2.10

Nr. de protocoale de cooperare încheiate

Nr. de activități și proiecte comune

dezvoltate

Lipsa resurselor bugetare

Pagina de internet a Agenției

Rapoartele ANI de activitate

5.2.11

Nr. de protocoale de colaborare inițiate

Nr. de proiecte comune organizate

Lipsa disponibilității resurselor

bugetare sau umane

Pagina de internet a Agenției

Rapoartele ANI de activitate

5.2.12

Nr. de evenimente comune organizate

Minimum un protocol de colaborare

inițiat cu o instituție de învățământ

superior

Lipsa resurselor bugetare

Lipsa disponibilității experților

Pagina de internet a Agenției

Rapoartele ANI de activitate

Obiectiv specific 5.3 - Consolidarea mecanismelor de control administrativ

5.3.1

Act normativ aprobat

Nr. de angajați raportat la volumul de

activitate

Resurse materiale alocate

Nr. de recomandări formulate/

implementate

Întârzierea aprobării legislației

Resurse umane și financiare insuficiente

Monitorul Oficial

Rapoarte anuale de activitate

5.3.2

Nr. de controale inițiate ca urmare a

sesizărilor societății civile

Nr. de controale realizate în 2017 în

zonele expuse la corupție, raportat la

numărul total

Nr. de controale realizate în 2020 în

zonele expuse la corupție, raportat la

numărul total

Resurse umane și financiare insuficiente

Rapoarte anuale de activitate

5.3.3

Nr. de sesizări transmise organelor

judiciare

Nr. de sesizări confirmate prin

trimiteri în judecată și condamnări

definitive

Nr. de activități de formare

profesională comune

Cuantumul prejudiciilor reparate

Resurse umane insuficient pregătite din

punct de vedere profesional

Rapoarte anuale de activitate

Protocoale de cooperare

Statistică judiciară

5.3.4

Nr. de sesizări primite

Nr. de sesizări în curs de soluționare

Nr. de sesizări soluționate

Nr. și tipul de sancțiuni dispuse

Nr. de decizii ale comisiei anulate sau

modificate în instanță

Nr. de persoane care au săvârșit în mod

repetat abateri de la normele respective

Caracter formal al activității comisiilor

de disciplină

Orientarea practicii comisiilor spre

cele mai ușoare sancțiuni

Comisie de disciplină operațională

Decizii ale comisiei

5.3.5

Număr de instituții publice care

utilizează sistemului național de

raportare

Numărul și categoria sancțiunilor

aplicate pentru nerespectarea

prevederilor legale privind sistemul

național de raportare

Depășirea termenelor prevăzute în cap. I

din OUG nr. 88/2013

Refuzul instituțiilor publice de a

raporta

Rapoarte MFP

5.3.6

Studiu privind sistemul sancțiunilor

administrative aplicate publicat

Rata de implementare a recomandărilor

Lipsa informațiilor privind sancțiunile

administrative aplicate

Raport publicat

Site MJ

5.3.7

Nr. autorități de control care publică

lista amenzilor acordate sau a altor

măsuri administrative dispuse, inclusiv

sumele plătite

Nr. liste publicate

Tipul de încălcări ale prevederilor

legale

Refuzul de a publica informațiile

Site-uri autorități de control

Rapoarte de activitate instituții publice

Raport anual SNA

Obiectiv specific 5.4 - Creșterea gradului de recuperare a produselor infracțiunilor urmând cele mai bune practici

din alte state membre UE și consolidarea practicii judiciare

Indicatori de performanță

Riscuri

Surse de verificare

5.4.1

Act normativ elaborat și adoptat

Întârzieri în elaborarea și aprobarea

proiectului de act normativ

Monitorul Oficial

5.4.2

Act normativ elaborat și adoptat

Întârzieri în elaborarea și aprobarea

proiectului de act normativ

Monitorul Oficial

5.4.3

Act normativ elaborat pentru realizarea

schimbului de informații privind

beneficiarul real la nivel internațional

între rețelele de practicieni relevante

Act normativ adoptat

Soluție IT dezvoltată

Nr. schimburi de informații la nivel

internațional

Întârzieri în elaborarea și aprobarea

proiectului de act normativ

Cooperare inter-agenții deficitară

Monitorul Oficial

Cereri de cooperare judiciară internațională

5.4.4

Sediu alocat

Nr. de posturi ocupate

Resurse materiale alocate

Resurse umane și financiare insuficiente

Rapoarte anuale de activitate

5.4.5

Categorii de bunuri confiscate în cadrul

procedurilor judiciare penale

Gradul de valorificare a bunurilor care

fac obiectul confiscării speciale sau al

confiscării extinse

Categorii de bunuri imobile transmise cu

titlu gratuit în domeniul privat al

unităților administrativ-teritoriale

Categorii de bunuri imobile date în

folosință gratuită asociațiilor și

fundațiilor și academiilor de ramură

Sume rezultate din valorificarea

bunurilor mobile și imobile și alocate

conform art. 37 din Legea nr. 318/2015

Nealocarea resurselor umane și financiare

pentru operaționalizarea ANABI

Rapoarte anuale de activitate

5.4.6

Nr. de cereri de informații primite

Nr. de cereri de informații transmise

Nr. de cereri soluționate în termenul

stabilit de statul solicitant

Conectarea la rețeaua SIENA a EUROPOL

Nr. activități de cooperare (proiecte

de asistență, formare profesională,

studii etc.)

Date incomplete cuprinse în evidențele

cadastrale

Raport anual MJ

Cereri de cooperare judiciară internațională

Acte normative adoptate pentru consolidarea

cooperării inter-instituționale

Hotărâri judecătorești definitive

5.4.7

Sistem informatic național integrat de

evidență a creanțelor provenite din

infracțiuni operațional (art. 38 din

Legea nr. 318/2015)

Măsurile asigurătorii dispuse în cadrul

procesului penal, administrarea,

valorificarea sau restituirea bunurilor

care fac obiectul acestor măsuri

Măsura de siguranță a confiscării și

valorificarea bunurilor confiscate,

atât în cazul confiscării speciale,

cât și al confiscării extinse

Confiscarea cauțiunii, prevăzută de

art. 217 alin. (5) din

Legea nr. 135/2010, cu modificările și

completările ulterioare

Executarea ordinelor de

indisponibilizare a bunurilor emise de

către un alt stat

Executarea ordinelor de confiscare

emise de către un alt stat

Dispunerea de bunurile confiscate în

sensul art. 265 din Legea nr. 302/2004,

republicată, cu modificările și

completările ulterioare, sau al

acordurilor care prevăd partajarea

bunurilor confiscate

Despăgubirile acordate statului,

autorităților sau instituțiilor publice

pentru repararea prejudiciului produs

prin săvârșirea infracțiunii și

executarea dispozițiilor din hotărâre

privitoare la acestea

Amenda aplicată ca pedeapsă principală

și executarea acesteia în modalitățile

prevăzute de lege

Încărcarea automată a datelor statistice

de cei care dispun măsurile

asigurătorii, confiscări, valorificări

Funcții complexe de căutare și analiză

comparativă a datelor statistice

Hotărâri judecătorești publicate on-line

Neasumarea ca obiectiv strategic de către

instituțiile implicate

Proceduri

Întârzieri în interconectarea resurselor

de date statistice deținute de

instituțiile implicate

Statistica oficială MP

Hotărâri definitive

Statistica oficială ANAF

Raport anual MJ privind recuperarea

creanțelor rezultate din infracțiuni

Protocol colaborare inter-instituțională

Soluție informatică de tip platformă

dezvoltată și accesibilă celor patru

instituții

Raport anual publicat de ANABI

5.4.8

Nr. și tipul de bune practici

identificate și diseminate

Nr. de procurori judecători și polițiști

care au acces la bune practici

Nr. și tipul de instrumente și

metodologii de lucru identificate și

diseminate

Elaborarea și distribuirea semestrială

în rândul practicienilor a unei

publicații de tip newsletter care să

cuprindă cazuri practice, jurisprudență

Nivel scăzut de participare și implicarea

a reprezentanților instituțiilor cu

atribuții în materie

Rapoarte și studii publicate

Concluzii ale sesiunilor de formale

profesională

Obiectiv general 6 - Creșterea gradului de implementare a măsurilor anticorupție prin aprobarea planului de integritate și

autoevaluarea periodică la nivelul tuturor instituțiilor publice centrale și locale, inclusiv a celor subordonate, coordonate,

aflate sub autoritate, precum și a întreprinderilor publice

Indicatori de performanță

Riscuri

Surse de verificare

Obiectiv specific - Consolidarea integrității instituționale prin planuri dezvoltate pe bază de analiză de risc și standarde

de control managerial intern

6.1

Mențiuni exprese privind aderarea la:

- valorile fundamentale

- principiile

- obiectivele

-mecanismul de monitorizare

Persoane desemnate pentru implementarea

strategiei și planului sectorial

Lista structurilor subordonate/

coordonate/aflate sub autoritate și a

companiilor cu capital de stat

transmisă

Nivel scăzut de implicare a instituțiilor

publice

Document adoptat și transmis secretariatului

tehnic al SNA împreună cu

- planul sectorial

- datele de contact ale coordonatorului

planului sectorial

6.2

Nr. de angajați informați cu privire la

elaborarea planului de integritate

Modul în care are loc informarea

(ședință, prin corespondență)

Nr. de contribuții primite/incorporate

Caracter exclusiv formal al informării

Neparticiparea majorității angajaților

Proces-verbal/minută

6.3

Nr. de riscuri și vulnerabilități

inventariate

Caracter formal al demersului în absența

unei metodologii de evaluare a riscurilor

Raport de evaluare a riscurilor și

vulnerabilităților elaborat

6.4

Nr. de măsuri de remediere

Standarde de integritate reflectate în

planurile de integritate

Caracter formal al demersului în absența

unei metodologii de evaluare a riscurilor

Neevaluarea aprofundată a standardelor de

control intern managerial

Raport privind măsurile de remediere a

vulnerabilităților elaborat

6.5

Plan sectorial aprobat

Nr. de copii distribuite

Caracter formal al demersului

Decizia de aprobare a planului sectorial

Decizia de nominalizare a coordonatorului

strategiei sectoriale

6.6

Nr. de riscuri și vulnerabilități

identificate

Caracter formal al demersului în absența

unei metodologii de evaluare a riscurilor

Raport de evaluare a riscurilor și

vulnerabilităților elaborat

Plan sectorial modificat

6.7

Nr. de comunicări către Secretariatul

tehnic al SNA

Colectarea integrală a indicatorilor din

inventarul măsurilor de transparență

instituțională și de prevenire a

corupției

Nr. de persoane/instituție participante

la lucrările platformelor de cooperare

Nr. de experți/instituție participanți

la misiunile tematice de evaluare

Transmiterea de date incomplete sau cu

întârziere

Nepreluarea în fișa de post a

atribuțiilor de coordonare și

monitorizare a planului sectorial

Lipsa desemnării persoanelor

responsabile pentru implementarea

strategiei și a planului sectorial

Raport național anual

Liste de participanți

Minute

Rapoarte naționale semestriale și anuale

publicate

Anexa nr. 3

Inventarul măsurilor de transparență instituțională

și de prevenire a corupției, precum și indicatorii

de evaluare

Număr

Măsură preventivă

Sediul materiei

Indicatori de evaluare*1)

0

1

2

3

1.

Cod etic/

deontologic/

de conduită

Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduită a

funcționarilor publici, republicată

Legea nr. 477/2004 privind Codul de conduită

a personalului contractual din autoritățile

și instituțiile publice

Legea nr. 303/2004 privind statutul

judecătorilor și procurorilor, republicată,

cu modificările și completările ulterioare

Hotărârea Guvernului nr. 991/2005 pentru

aprobarea Codului de etică și deontologie al

polițistului

Hotărârea Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 328/2005 pentru aprobarea

Codului deontologic al judecătorilor și

procurorilor

Ordinul Secretariatului General al

Guvernului nr. 400/2015 pentru aprobarea

Codului controlului intern/managerial al

entităților publice, cu modificările și

completările ulterioare

Ordine interne/Memorandumuri

1. Număr de sesizări privind

încălcări ale normelor

2. Număr de sesizări în curs de

soluționare

3. Număr de sesizări soluționate

4. Durata procedurilor

5. Număr de decizii prin care s-a

confirmat încălcarea normei

6. Număr de măsuri dispuse

diferențiate pe tipuri

7. Număr de decizii ale comisiei

anulate sau modificate în instanță

8. Gradul de cunoaștere de către

angajați a normelor (chestionare

de evaluare)

9. Număr de activități de formare

privind normele de conduită

10. Număr de persoane care au fost

instruite prin intermediul

acțiunilor de formare profesională

11. Număr de măsuri administrative

adoptate pentru înlăturarea

cauzelor sau circumstanțelor care

au favorizat încălcarea normelor

12. Număr de persoane per

instituție care au săvârșit

abateri disciplinare

13. Număr de persoane care au

săvârșit în mod repetat abateri

de la normele respective

2.

Declararea

averilor

Legea nr. 176/2010 privind integritatea în

exercitarea funcțiilor și demnităților

publice, pentru modificarea și completarea

Legii nr. 144/2007 privind înființarea,

organizarea și funcționarea Agenției

Naționale de Integritate, precum și pentru

modificarea și completarea altor acte

normative

Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri

pentru asigurarea transparenței în

exercitarea demnităților publice, a

funcțiilor publice și în mediul de afaceri,

prevenirea și sancționarea corupției, cu

modificările și completările ulterioare

1. Număr de persoane care au

obligația depunerii declarației de

avere

2. Număr de persoane care nu au

depus în termen declarații de

avere

3. Număr de persoane care nu au

depus declarații de avere

4. Număr de sesizări ale ANI

5. Număr de decizii ANI ca urmare

a sesizărilor transmise de

instituție

6. Număr de decizii ale ANI puse

în aplicare

7. Număr de hotărâri ale

instanțelor de judecată ca urmare

a sesizărilor ANI

8. Număr de măsuri administrative

adoptate pentru înlăturarea

cauzelor sau circumstanțelor care

au favorizat încălcarea normelor

privind declararea averilor

9. Număr de consultații oferite de

persoanele responsabile pentru

implementarea prevederilor legale

privind declarațiile de avere și

declarațiile de interese

10. Gradul de cunoaștere de către

angajați a normelor privind

declararea averilor (chestionar de

evaluare)

11. Număr de activități de formare

privind declarațiile de avere

12. Număr de persoane care au fost

instruite prin intermediul

acțiunilor de formare profesională

3.

Declararea

cadourilor

Legea nr. 251/2004 privind unele măsuri

referitoare la bunurile primite cu titlu

gratuit cu prilejul unor acțiuni de protocol

în exercitarea mandatului sau a funcției

1. Număr de cadouri primite și

înregistrate în registru

2. Publicarea anuală a

inventarului pe site-ul

instituției

3. Număr de situații în care s-a

achiziționat cadoul

4. Valoarea cadourilor

achiziționate

5. Valoarea cadourilor primite

(per cadou și în total)

6. Valoarea bunurilor valorificate

4.

Conflicte de

interese

Legea nr. 176/2010 privind integritatea în

exercitarea funcțiilor și demnităților

publice, pentru modificarea și completarea

Legii nr. 144/2007 privind înființarea,

organizarea și funcționarea Agenției

Naționale de Integritate, precum și pentru

modificarea și completarea altor acte

normative

Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri

pentru asigurarea transparenței în

exercitarea demnităților publice, a

funcțiilor publice și în mediul de afaceri,

prevenirea și sancționarea corupției, cu

modificările și completările ulterioare

Codul penal

1. Număr de declarații de abținere

2. Număr de situații în care

superiorul ierarhic a dispus

înlocuirea persoanei aflate în

situația de potențial conflict de

interese

3. Număr de sesizări primite de

instituție de la terțe persoane cu

privire la existența unui conflict

de interese

4. Număr de decizii ANI prin care

s-a constatat starea de conflict

de interese

5. Număr de sesizări ale

parchetului privind posibila

săvârșire a infracțiunii de

conflict de interese

6. Număr de rechizitorii/

condamnări privind săvârșirea

infracțiunii de conflict de

interese

7. Gradul de cunoaștere de către

angajați a normelor privind

conflictul de interese (chestionar

de evaluare)

8. Număr de activități de formare

9. Număr de persoane care au fost

instruite prin intermediul

acțiunilor de formare profesională

10. Nr. de proceduri de achiziție

analizate

11. Nr. de avertismente de

integritate emise

12. Nr. de conflicte de interese

prevenite

5.

Consilier de

etică

Legea nr. 188/1999 privind Statutul

funcționarilor publici, republicată, cu

modificările și completările ulterioare

Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduită a

funcționarilor publici, republicată

1. Număr de ședințe de consultare

2. Număr de angajați care au

beneficiat de consiliere

3. Număr de spețe, diferențiate pe

tipologii de dileme etice

4. Gradul de cunoaștere de către

angajați a normelor privind

consilierul etic (chestionar de

evaluare)

5. Gradul de popularizare a

rolului consilierului de etică

6. Număr de activități de formare

7. Număr de persoane care au fost

instruite prin intermediul

acțiunilor de formare profesională

Notă: Raportările vor cuprinde

inclusiv informațiile și datele

prevăzute în Ordinul președintelui

Agenției Naționale a

Funcționarilor Publici

nr. 4.108/2015 pentru aprobarea

procedurii privind completarea și

transmiterea informațiilor privind

respectarea normelor de conduită

de către funcționarii publici și

implementarea procedurilor

disciplinare în cadrul

autorităților și instituțiilor

publice

6.

Incompatibilități

Legea nr. 176/2010 privind integritatea în

exercitarea funcțiilor și demnităților

publice, pentru modificarea și completarea

Legii nr. 144/2007 privind înființarea,

organizarea și funcționarea Agenției

Naționale de Integritate, precum și pentru

modificarea și completarea altor acte

normative

Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri

pentru asigurarea transparenței în

exercitarea demnităților publice, a

funcțiilor publice și în mediul de afaceri,

prevenirea și sancționarea corupției, cu

modificările și completările ulterioare

1. Număr de persoane aflate în

stare de incompatibilitate

2. Număr de sesizări ale ANI

formulate de către instituție

3. Număr de sesizări primite de

instituție de la terțe persoane cu

privire la existența unei

incompatibilități

4. Număr de decizii ale ANI cu

privire la constatarea unor

incompatibilități

5. Număr de decizii confirmate de

instanță

6. Număr de măsuri administrative

adoptate pentru înlăturarea

cauzelor sau circumstanțelor care

au favorizat încălcarea normelor

privind incompatibilitățile

7. Gradul de cunoaștere de către

angajați a normelor privind

conflictul de interese (chestionar

de evaluare)

8. Număr de activități de formare

9. Număr de persoane care au fost

instruite prin intermediul

acțiunilor de formare profesională

7.

Transparență în

procesul

decizional

Legea nr. 52/2003 privind transparența

decizională în administrația publică, cu

modificările și completările ulterioare

1. Număr de proiecte de acte

normative adoptate

2. Număr de anunțuri publice

privind proiectele de acte

normative

3. Număr de recomandări transmise

de societatea civilă în procesul

de transparență decizională

asigurat pentru inițierea,

modificarea sau completarea unor

acte normative

4. Gradul de acceptare și preluare

a recomandărilor formulate de

societatea civilă cu privire la

proiectele de acte normative

supuse consultării publice (ca

procent între numărul total de

recomandări transmise și numărul

de propuneri efectiv preluate)

5. Număr de proiecte de acte

normative modificate în urma

procesului de consultare

6. Număr de propuneri, sugestii

sau opinii preluate în forma

finală a actului normativ

7. Număr de răspunsuri la

propunerile, sugestiile sau

opiniile nepreluate

8. Număr de ședințe publice

organizate la inițiativa

instituției

9. Număr de participanți la

ședințele publice

10. Număr de cetățeni/organizații

neguvernamentale înscriși/înscrise

în baza de date a instituției

pentru a fi informați/informate în

legătură cu proiectele de acte

normative

11. Număr de ședințe publice

organizate la solicitarea

societății civile

12. Număr de minute publicate,

realizate la ședințele publice

13. Număr de plângeri în justiție

privind nerespectarea prevederilor

legale de către instituție

14. Numărul și tipul de sancțiuni

dispuse pentru încălcarea

obligațiilor legale

15. Număr de activități de

pregătire profesională a

personalului din administrația

publică

16. Număr de persoane care au fost

instruite prin intermediul

acțiunilor de formare profesională

17. Număr de rapoarte anuale

privind transparența decizională

disponibile pe site-ul instituției

18. Număr de părți interesate

înscrise în Registrul unic al

transparenței intereselor la

nivelul Guvernului României

19. Numărul de domenii în care

s-au înscris părți interesate în

Registrului unic al transparenței

intereselor

20. Număr de utilizatori ai

platformei consultare.gov.ro

21. Număr de întâlniri raportate

în RUTI de către factorii de

decizie vizați de registru, din

administrația publică

8.

Acces la

informații de

interes public

Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la

informațiile de interes public, cu

modificările ulterioare

1. Număr de seturi de date

publicate în format deschis pe

platforma data.gov.ro

2. Număr de solicitări de

informații de interes public

primite

3. Număr de răspunsuri comunicate

în termenul legal

4. Număr de răspunsuri formulate

cu întârziere față de termenul

legal

5. Număr de solicitări de

informații de interes public la

care nu s-a răspuns

6. Număr de reclamații

administrative

7. Număr de reclamații

administrative soluționate

favorabil

8. Număr de plângeri în instanță

9. Număr de hotărâri judecătorești

definitive și irevocabile

pronunțate în favoarea petentului,

ca urmare a plângerilor având ca

obiect comunicarea de informații

de interes public

10. Numărul și tipul de sancțiuni

dispuse pentru încălcarea

obligațiilor legale

11. Număr de activități de

pregătire profesională a

personalului din administrația

publică

12. Număr de persoane care au fost

instruite prin intermediul

acțiunilor de formare profesională

13. Numărul și tipul de măsuri

interne luate pentru îmbunătățirea

procesului de comunicare a

informațiilor de interes public

14. Număr de UAT-uri care au

implementat Memorandumul privind

creșterea transparenței și

standardizarea afișării

informațiilor de interes public

15. Număr de instituții publice

cuprinse în platforma

transparență.gov.ro

16. Existența raportului de

implementare a Legii nr. 544/2001

pentru ultimul an

17. Număr de rapoarte anuale de

activitate disponibile pe site-ul

instituției

9.

Protecția

avertizorului de

integritate

Legea nr. 571/2004 privind protecția

personalului din autoritățile publice,

instituțiile publice și din alte unități

care semnalează încălcări ale legii

1. Număr de sesizări

2. Numărul și tipul normelor

încălcate (structurate sub forma

unui compendiu)

3. Număr de regulamente interne

armonizate cu prevederile

legislative

4. Număr de instituții în care

există persoane special desemnate

pentru a primi sesizările

avertizorilor de integritate

5. Număr de instituții în care

există implementat un mecanism cu

privire la protecția avertizorilor

de integritate

6. Număr de măsuri administrative

adoptate pentru înlăturarea

cauzelor sau circumstanțelor care

au favorizat încălcarea normelor,

diferențiat pe tipologii

7. Număr de situații de represalii

la locul de muncă

8. Număr de plângeri depuse în

instanță

9. Număr de situații în care au

fost acordate compensații

avertizorilor de integritate

10. Număr de activități de

pregătire profesională a

personalului din administrația

publică

11. Număr de persoane care au fost

instruite prin intermediul

acțiunilor de formare profesională

10.

Distribuirea

aleatorie a

dosarelor/

sarcinilor de

serviciu

Hotărârea Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 387/2005 pentru aprobarea

Regulamentului de ordine interioară al

instanțelor judecătorești, cu modificările

și completările ulterioare

Regulamente, ordine interne

1. Număr de persoane desemnate cu

repartizarea aleatorie a cauzelor/

sarcinilor de serviciu

2. Număr de nereguli apărute în

sistemul de distribuire aleatorie,

diferențiat pe tipologii

3. Număr de măsuri luate de

președintele instanței/

conducătorul instituției pentru

remedierea neregulilor constatate

11.

Interdicții după

încheierea

angajării în

cadrul

instituțiilor

publice

(pantouflage)

Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri

pentru asigurarea transparenței în

exercitarea demnităților publice, a

funcțiilor publice și în mediul de afaceri,

prevenirea și sancționarea corupției, cu

modificările și completările ulterioare

[art. 94 alin. (3)]

Ordonanța de urgență a Guvernului

nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea

și sancționarea neregulilor apărute în

obținerea și utilizarea fondurilor europene

și/sau a fondurilor publice naționale

aferente acestora [art. 13 alin. (1)]

1. Număr de regulamente interne

care prevăd procedura

monitorizării situațiilor de

pantouflage

2. Număr de instituții în care

există implementat un mecanism cu

privire la monitorizarea

situațiilor de pantouflage,

inclusiv prin desemnarea unor

persoane cu atribuții speciale în

acest sens

3. Număr de persoane care au

desfășurat activități de

monitorizare și control cu privire

la societăți comerciale și care au

ieșit din corpul funcționarilor

publici

4. Număr de persoane care își

desfășoară activitatea/dau

consultanță în cadrul regiilor

autonome, societăților comerciale

ori în alte unități cu scop

lucrativ din sectorul public, în

termenul de 3 ani după ieșirea

din corpul funcționarilor publici

(dintre acele persoane care au

interdicție conform legii)

5. Număr de măsuri adoptate pentru

remedierea situațiilor de

pantouflage, diferențiat pe tipuri

6. Număr de încălcări ale

prevederilor art. 13 alin. (1)

constatate

7. Număr de solicitări către

instanța de judecată pentru

anularea contractului de finanțare

în caz de încălcare a art. 13

alin. (1)

8. Număr de sancțiuni aplicate de

către instanțe

9. Număr de societăți comerciale

în care își desfășoară activitatea

persoane care au derulat anterior

activități de monitorizare și

control și care intră sub

incidența art. 13 alin. (1),

diferențiat pe domenii majore de

activitate

12.

Funcțiile

sensibile

Ordinul SGG nr. 400/2015 pentru aprobarea

Codului controlului intern/managerial al

entităților publice, cu modificările și

completările ulterioare

1. Număr de funcții sensibile și

funcțiile considerate ca fiind

expuse la corupție identificate și

inventariate

2. Număr de persoane cărora li s-a

aplicat principiul rotației

personalului

3. Număr de măsuri de control

adecvate și suficiente pentru

administrarea și gestionarea

funcțiilor sensibile

NOTĂ:

Cerințele generale 2.2.6-2.2.8.

ale standardului 2 - Atribuții,

funcții, sarcini, conform

anexei 1 la Ordinul

Secretariatului General al

Guvernului nr. 400/2015 privind

aprobarea Codului controlului

intern managerial al entităților

publice, cu modificările și

completările ulterioare

*1) Indicatori minimali care măsoară, din punct de vedere cantitativ și calitativ, gradul de implementare a standardelor legale de integritate.

Anexa nr. 4

STANDARD GENERAL

Publicarea informațiilor de interes public

Toate informațiile la care ne referim sunt cele afișate pe paginile de internet ale autorităților/instituțiilor publice, cu solicitarea ca acestea să se găsească în următoarele secțiuni:A. Despre noi/Despre instituție ... B. Informații de interes public/Interes public ... C. Contact ...

Model de structurare a informațiilor de interes public pe o pagină web a unei instituții publice

1. Secțiunea "Despre instituție"/"Despre noi"/"Minister"/ "Prezentare"

1.1. Legislație privind organizarea și funcționarea instituției

1.2. Conducere

1.2.1. Lista completă a persoanelor cu funcții din conducere

1.2.2. Agenda conducerii

1.3. Organizare

1.3.1. Regulament de organizare și funcționare

1.3.2. Organigrama

1.3.3. Lista și datele de contact ale instituțiilor care funcționează în subordinea/coordonarea sau sub autoritatea instituției

1.3.4. Carieră - anunțurile posturilor scoase la concurs

1.4. Programe și strategii

1.5. Rapoarte și studii

1.5.1. Rapoarte

1.5.2. Studii

2.

Secțiunea informații de interes public
2.1. Solicitarea informațiilor de interes public - această secțiune va cuprinde atât trimiteri la actele normative din domeniu (cu link către http://legislatie.just.ro): Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public, cu modificările și completările ulterioare, normele de aplicare (H.G. nr. 123/2002), Legea reutilizării informațiilor din instituțiile publice, precum și:– Numele și prenumele persoanei responsabile de primirea solicitărilor în baza Legii nr. 544/2001, precum și datele de contact ... – Formular pentru solicitare în baza Legii nr. 544/2001 ... – Modalitatea de contestare a deciziei și formulare pentru reclamații administrative (refuz la solicitare și nerăspuns în termen legal) ... – Lista cu documentele de interes public și lista cu documentele produse/gestionate de instituție ... – Rapoartele anuale de aplicare a Legii nr. 544/2001 ...

2.2. Buletinul informativ al informațiilor de interes public

2.3. Buget
2.3.1. Bugetul din toate sursele de finanțare și bugetul structurilor aflate sub autoritatea, în subordinea sau în coordonarea respectivei instituții

2.3.2. Situația plăților (execuție bugetară)

2.3.3. Situația drepturilor salariale pe funcții și a altor drepturi/beneficii

2.4. Bilanțuri contabile

2.5. Achiziții publice
2.5.1. Programul anual al achizițiilor publice

2.5.2. Centralizatorul achizițiilor publice

2.5.3. Contractele de achiziție publică de peste 5000 euro

2.6. Declarații de avere și de interese ale personalului instituției publice

2.7. Modelele de cereri/formulare tipizate

3. Contact– Datele de contact ale autorității ... – Relații cu presa: persoană desemnată, date de contact ... – Programul de funcționare al instituției ... – Program de audiențe, cu precizarea modului de înscriere pentru audiențe și a datelor de contact pentru înscriere ... – Petiții: adresă de e-mail pentru transmiterea electronică a petițiilor ...

A. Secțiunea "Despre noi"/"Despre Instituție"/ "Prezentare"

Tipul de informație publicată

Temeiul demersului

1. Legislație care reglementează organizarea și funcționarea

instituției cu link către fiecare act normativ (disponibil

în format electronic) în portalul http://legislatie.just.ro/

Prevedere expresă a legii [art. 5

alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001]

2. Conducere

2.1. Conducerea - lista completă a persoanelor cu funcții

din conducere, cu nume și prenume. În cazul demnitarilor

(miniștri, secretari de stat, prefecți, directori ai

agențiilor/companiilor de stat), membrilor și directorilor

din cadrul companiilor de stat/regiilor autonome vor fi

publicate CV-urile și fotografiile acestora.

Prevedere expresă a legii [art. 5

alin. (1) lit. c) din Legea nr. 544/2001]

Aspecte aprobate de Guvernul României

prin Memorandumul privind "creșterea

transparenței și standardizarea afișării

informațiilor de interes public" din luna

martie 2016

2.2. Agenda conducerii, cu o actualizare periodică și

menționarea activităților desfășurate de conducerea

instituției

Aspecte aprobate de Guvernul României

prin Memorandumul privind "creșterea

transparenței și standardizarea afișării

informațiilor de interes public" din luna

martie 2016

3. Organizare

3.1. Regulamentul de organizare și funcționare cu precizarea

atribuțiilor departamentelor

Prevedere expresă a legii [art. 5

alin. (1) lit. b) din Legea nr. 544/2001]

3.2. Organigrama

Prevedere expresă a Legii nr. 544/2001

[art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea

nr. 544/2001], cu evidențierea

următoarelor aspecte, aprobate de

Guvernul României prin Memorandumul

privind "creșterea transparenței și

standardizarea afișării informațiilor de

interes public" din luna martie 2016:

● numele persoanelor care ocupă poziții

de conducere

● numărul maxim de posturi

Alături de organigramă va exista un link

către regulamentul de organizare și

funcționare, pentru informații complete

legate de atribuțiile structurilor

componente.

3.3. Lista și datele de contact ale instituțiilor care

funcționează în subordinea/coordonarea sau sub autoritatea

instituției în cauză

Aspect aprobat de Guvernul României prin

Memorandumul privind "creșterea

transparenței și standardizarea afișării

informațiilor de interes public" din luna

martie 2016

3.4. Carieră - publicarea anunțurilor posturilor scoase la

concurs din cadrul respectivei instituții

Prevedere expresă a H.G. nr. 611/2008

pentru aprobarea normelor privind

organizarea și dezvoltarea carierei

funcționarilor publici

[art. 39 alin. (2) din H.G. nr. 611/2008]

Organigramă cu elemente

suplimentare (în format editabil)*)

┌──────────────┐ ┌──────────────┐

│ Cabinet │ │ │

│Ministru (4/8)│ │ Ministru │

│ ┌───────────┴─┐ │ ┌───────────┴─┐

└──┤Nume, prenume│ └──┤Nume, prenume├─────────────────────────────────┐

└─────────────┘ └──┬──────────┘ │

┌───────────────┬─────────────────────┤ ┌──────┴───────┐

┌─────┴─────┐ ┌──────┴────┐ │ │Compartimentul│

│Secretar de│ │Secretar de│ │ │ de audit │

│ Stat │ │ Stat ┌──┴────────┐ │ │ public intern│

│ ┌────────┴─┐└─────┬──┤ │ ├────────────────────────┐ │ (1/2) │

└──┤ │ │ └───────────┘ │ │ │ ┌────────┴─┐

├──────────┘ │ ─────── │ ┌───┴────┐ └─────┤ - │

│ └──┐ │ │Secretar│ └──────────┘

┌──┴─────────────┐ ┌──┴─────────────┐ │ │general │

│ Cabinet │ │ Cabinet │ │ ├────────┴───────┐

│Secretar de Stat│ │Secretar de Stat│ │ │ │

│ (1/2) │ │ (1/2) │ │ └───────┬────────┘

│ ┌────────┴─┐ │ ┌────────┴─┐ │ │

└───────┤ │ └───────┤ │ │ │

└──────────┘ └──────────┘ │ │

┌──────┘ ┌──────────┴─────────────┐

┌─────────┴───────────┐ ┌─────────┴───────┐ ┌─────────┴──────────┐

│ │ │ │ │Serviciul financiar-│

│Serviciul de politici│ │Serviciul juridic│ │ contabilitate, │

│publice și comunicare│ │ și resurse │ │ salarizare, │

│ (2/8) │ │ umane (1/8) │ │ administrativ și │

│ │ │ │ │ achiziții publice│

┌───┴───────────┐ │ │ ┌──────────┴────┐ │ (5/8) │

│ ├─────────┘ └──────┤ │ │ ┌──────────────┤

└───────────────┘ └───────────────┘ └─────┤ │

└──────────────┘

Tipul de informație publicată

Temeiul demersului

4. Programe și strategii proprii

Prevedere expresă a legii [art. 5

alin. (1) lit. f) din Legea nr. 544/2001]

5. Rapoarte și studii (rapoarte de activitate și alte

rapoarte cerute de lege)

Prevedere expresă a legii [art. 5

alin. (3) din Legea nr. 544/2001]

Cadrul orientativ pentru raportul de

activitate este prevăzut în anexele

Hotărârii Guvernului nr. 123/2002 pentru

aprobarea normelor metodologice ale

Legii nr. 544/2001.

... B. Secțiunea "Informații de interes public"/"Interes public"

Tipul de informație publicată

Temeiul demersului

1. Solicitare informații de interes public

1.1. Nume și prenume ale funcționarilor publici responsabili

pentru accesul la informații de interes public, precum și

datele lor de contact (adresă de e-mail, telefon)

[art. 5 alin. (1) lit. c) din

Legea nr. 544/2001]

1.2. Lista cu documentele de interes public și lista cu

documentele produse/gestionate de instituție, conform legii

Prevedere expresă a legii [art. 5

alin. (1) lit. g) și h) din Legea

nr. 544/2001]

1.3. Model de cerere-tip/formular - solicitare de acces la

informații în baza Legii nr. 544/2001

Modelul de cerere-tip este prevăzut în

anexele Hotărârii Guvernului nr. 123/2002

pentru aprobarea normelor metodologice de

aplicare a Legii nr. 544/2001.

1.4. Modalitatea de contestare a deciziei și modele de

formulare în acest sens, conform anexelor normelor de

aplicare

Mențiune expresă a legii [art. 5

alin. (1) lit. i) din Legea nr. 544/2001]

Modelele de reclamație administrativă se

regăsesc în Anexele din H.G. nr. 123/2002

pentru aprobarea normelor metodologice de

aplicare a Legii nr. 544/2001.

1.5. Rapoarte anuale de aplicare a Legii nr. 544/2001

Prevedere expresă a legii [art. 5

alin. (3) din Legea nr. 544/2001]

2. Buletinul informativ al informațiilor de interes public

Prevedere expresă a legii [art. 5

alin. (2) din Legea nr. 544/2001]

Buletinul va cuprinde trimiteri

(link-uri) către informațiile publicate

deja în diverse secțiuni, reprezentând o

situație centralizată a acestora, în

sensul creșterii accesibilității

informațiilor.

3. Buget

3.1. Bugetul ce cuprinde toate sursele financiare ale

instituției, pe ani, în format deschis, precum și

rectificările bugetare ale instituției

Prevedere expresă a legii [art. 5

alin. (1) lit. e) din Legea nr. 544/2001]

3.2. Execuția bugetară - situația plăților în format deschis

(actualizate cu o frecvență lunară)

Aspect aprobat de Guvernul României prin

Memorandumul privind "creșterea

transparenței și standardizarea afișării

informațiilor de interes public" din luna

martie 2016.

Plățile vor fi publicate lunar, începând

cu 2015, și vor conține cel puțin

următoarele elemente (numele

furnizorului, data plății, suma achitată,

natura cheltuielii, explicații), din care

aferente fondurilor nerambursabile.

3.3. Situația drepturilor salariale și a altor drepturi

prevăzute de acte normative cu un caracter special ale

angajaților din aparatul public

Aspect aprobat de Guvernul României prin

Memorandumul privind "creșterea

transparenței și standardizarea afișării

informațiilor de interes public" din luna

martie 2016

Pagina de internet va informa care sunt drepturile de natură salarială stabilite potrivit legii, pe

categorii de funcții pentru personalul din respectiva instituție, precum și alte drepturi prevăzute de

acte normative cu un caracter special (sporuri, indemnizații din proiecte).

În aceeași secțiune vor fi menționate beneficii ale instituției, precum: parcul auto al instituției,

locuințe de serviciu, costuri de protocol, cu indicarea pentru fiecare informație a cadrului legal

(act normativ și articolul) care conferă aceste drepturi, conform modelului de mai jos. Acest model

reprezintă un standard minimal de detaliere a informațiilor.

În cazul consiliilor de administrație ale companiilor de stat/întreprinderilor cu capital de stat, se

vor publica totalul indemnizațiilor membrilor consiliului de administrație și componența acestuia,

precum și execuțiile contabile semestriale.

Model de raportare situație drepturi salariale

Nr. Funcție Drepturi salariale Alte drepturi/beneficii

(minim-maxim)

1. Ministru .............. ..............

2. Secretar de stat .............. ..............

3. Consilier juridic .............. ..............

4. Bilanțurile contabile semestriale

Prevedere expresă a legii [art. 5

alin. (1) lit. e) din Legea nr. 544/2001]

5. Achiziții publice

5.1. Programul anual de achiziții publice

Conform art. 5 alin. (1) lit. f) din

Legea nr. 544/2001 coroborat cu art. 2

alin. (3) lit. e) din H.G. nr. 395/2016,

fiecare autoritate publică trebuie să

publice pe pagina proprie programul anual

de achiziții și anexa acestuia.

5.2. Centralizatorul achizițiilor publice cu evidențierea

execuției contractelor, în format deschis, pentru

contractele cu o valoare totală mai mare de 5.000 euro, cu

o actualizare trimestrială

Aspect aprobat de Guvernul României prin

Memorandumul privind "creșterea

transparenței și standardizarea afișării

informațiilor de interes public" din luna

martie 2016

5.3. Contractele de achiziții publice cu o valoare totală

mai mare de 5.000 EUR, inclusiv anexele acestora

Conform art. 11 alin. (1) din Legea

nr. 544/2001, fiecare instituție are

obligația să pună la dispoziția celor

interesați copii ale contractelor de

achiziții. Se vor afișa contractele de

achiziție publică, derulate și/sau

executate de autoritatea contractantă, cu

o valoare mai mare de 5.000 EUR. Fiecare

autoritate contractantă căreia i se

aplică memorandumul va publica

contractele de achiziție publică, cu

respectarea prevederilor H.G. 901/2015

privind aprobarea Strategiei naționale în

domeniul achizițiilor publice și cu

aplicarea art. 217 din Legea nr. 98/2016

privind achizițiile publice.

Autoritățile contractante au obligația de

a asigura protejarea acelor informații pe

care operatorul economic le precizează ca

fiind confidențiale, în măsura în care,

în mod obiectiv, dezvăluirea acestor

informații ar prejudicia interesele

legitime ale operatorului economic, în

special în ceea ce privește secretul

comercial și proprietatea intelectuală.

În cazul clauzelor de confidențialitate,

nepublicarea pe site-ul autorității

contractante va fi motivată.

Centralizatorul achizițiilor publice - Situația executării contractelor de achiziții publice va fi actualizată trimestrial.

Titlu

contract

Nr.

con-

tract

și

data

atri-

buirii

Obi-

ect

con-

tract

Proce-

dura

apli-

cată

Număr

ofer-

tanți

Furnizor/

Prestator/

Executant

Parteneri

(asociați/

sub-

contrac-

tanți/

terți/

susțină-

tori)

Valoa-

rea

prevă-

zută

în

con-

tract

(RON)

Sursa

finan-

țării

Data

de

început

Data

de

finali-

zare

prevă-

zută

în

con-

tract

Modifi-

care a

cuantu-

mului

prețului

prin act

adițional

și data

acestuia

Executarea

contractului

Preț

final

Status

(finalizat/

în

execuție)

Valoare

plătită

(cu TVA)

Data

efectuării

plății

.....

15.000

01.01.2016

25.000

10.000

01.02.2016

Fiecare autoritate contractantă căreia i se aplică memorandumul va atașa contractele de achiziție publică, conform H.G. nr. 901/2015.

Tipul de informație publicată

Temeiul demersului

6. Declarații de avere și declarații de interese ale

personalului instituției publice - demnitari, funcționari

publici, personal contractual

Prevedere expresă a legii (Legea

nr. 176/2010 privind integritatea în

exercitarea funcțiilor și demnităților

publice, pentru modificarea și

completarea Legii nr. 144/2007 privind

înființarea, organizarea și funcționarea

Agenției Naționale de Integritate, precum

și pentru modificarea și completarea

altor acte normative)

7. Cereri/Formulare tipizate pe care autoritățile

administrației publice le solicită a fi completate de către

cetățeni. Fiecare formular va indica timpul mediu estimativ

pentru completare de către persoana interesată.

Ex:

Formular X - timp de completare 3 minute

Formular Y - timp de completare 7 minute

Cerere a societății civile asumată de

Cancelaria Prim-Ministrului, în contextul

eforturilor de simplificare a

procedurilor din administrația publică

... C. Secțiunea "Contact"

Contact Petiție on-line

1. Datele de contact ale autorității: denumire, sediu, numere de telefon/fax, ┌────────────────────┐

adrese e-mail, adresă pagină de internet [art. 5 alin. (1) lit. d) din └────────────────────┘

Legea nr. 544/2001] ● Nume și prenume

2. Programul de funcționare al instituției [art. 5 alin. (1) lit. b) din ┌────────────────────┐

Legea nr. 544/2001] └────────────────────┘

3. Audiențe: program de audiențe [art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea ● Adresa

nr. 544/2001], cu precizarea modului de înscriere pentru audiențe și a ┌────────────────────┐

datelor de contact pentru înscriere └────────────────────┘

4. Petiții: adresă de e-mail pentru transmiterea petițiilor [art. 6 ● Telefon

alin. (1) din O.G. nr. 27/2002 privind organizarea unui compartiment ┌────────────────────┐

distinct pentru relații cu publicul, încadrat cu personalul necesar, care └────────────────────┘

va avea pregătirea corespunzătoare și care va primi, va înregistra și se ● Adresade e-mail

va îngriji de rezolvarea petițiilor] și formular electronic pentru ┌────────────────────┐

petiții - modelul alăturat └────────────────────┘

5. Numele și prenumele funcționarilor publici responsabili pentru accesul la ● Conținutul pe scurt

informații de interes public, precum și datele lor de contact (adresă de al solicitării

e-mail, telefon) [art. 5 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 544/2001] ┌────────────────────┐

│ │

└────────────────────┘

...

Anexa nr. 5

STANDARD

Publicarea informațiilor de interes public

privind întreprinderile publice

În completarea standardului de afișare a informațiilor de interes public (anexa 4 la SNA), întreprinderile publice vor lua măsurile necesare pentru publicarea pe propriul web site a următoarelor date și informații:

1. componența consiliului de administrație (CA) și a directorilor, inclusiv:a) numele fiecărui membru al CA/directorilor; ... b) CV-ul fiecărui membru al CA și ale directorilor; ... c) precizarea datei de la care sunt membri ai CA/directori; ... d) afilierea politică a fiecărui membru/director; ... e) declarațiile de avere și de interese ale fiecărui membru al CA/director de pe întreaga durată a mandatului; ... f) remunerația fiecărui membru al CA/director (inclusiv cu sporuri, bonusuri sau alte beneficii); ... g) statutul lor (interimari sau finali); ...

2. procedura prin care s-a făcut selecția membrilor consiliului de administrație și a directorului general, precum și revocările din funcțiile respective în ultimii 3 ani și motivele revocărilor;

3. scrisoarea de așteptări;

4. contractul de mandat;

5. publicarea bugetului pentru investiții în fiecare dintre ultimii 3 ani financiari;

6. publicarea cheltuielilor totale cu personalul în ultimii 3 ani (inclusiv salarii, sporuri, bonusuri, traininguri sau formare profesională, decontări și alte beneficii);

7. publicarea datoriilor companiei către bugetul de stat, către instituții de creditare și către parteneri comerciali, cu mențiunea pentru fiecare categorie cât la sută este reprezentat de restanțe de plată;

8. valoarea subvenției operaționale primite de la bugetul de stat;

9. detalierea serviciilor sau bunurilor produse de întreprindere în interes public;

10. menționarea obiectivului de politică publică a întreprinderii;

11. detalierea situațiilor de risc/analiza de risc din domeniul de activitate al întreprinderii;

12. declarația de aderare la SNA 2016-2020, planul de integritate al întreprinderii (dezvoltat în concordanță cu Ghidul de bună practică al OCDE privind controlul intern, etica și conformitatea) și mecanismul de sesizare a incidentelor de integritate;

13. publicarea raportului de audit extern;

14. publicarea raportului anual agregat pe pagina web a întreprinderii.