REGULAMENT din 13 iunie 2018

privind gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice riscului nuclear sau radiologie

EMITENT

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE COMISIA NAŢIONALĂ PENTRU CONTROLUL ACTIVITĂŢILOR NUCLEARE

ANEXĂ

Regulament privind gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice riscului nuclear sau radiologic

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1. - (1) Prezentul regulament stabileşte cerinţele privind asigurarea managementului următoarelor tipuri de risc:

1. a) accidente, avarii, explozii, incendii sau alte evenimente în activităţile nucleare sau radiologice;

2. b) radiologic.

(2) Prezentul regulament stabileşte cerinţe privind implementarea activităţilor Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, pentru situaţii de urgenţă nucleară sau radiologică, care funcţionează conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2. - Prezentul regulament se aplică pentru prevenirea, pregătirea şi răspunsul la eveniment, pentru investigarea/evaluarea post-eveniment precum şi pentru refacerea/reabilitarea zonelor afectate în următoarele cazuri:

1. a) orice situaţie de urgenţă nucleară sau radiologică, survenită pe teritoriul României, cauzată de activităţi autorizate ce utilizează surse de radiaţii;

2. b) orice situaţie de urgenţă nucleară sau radiologică, survenită pe teritoriul României, cauzată de utilizarea neautorizată a unei surse de radiaţii sau de un act rău intenţionat cu implicarea surselor de radiaţii;

3. c) orice situaţie de urgenţă nucleară sau radiologică, survenită în afara teritoriului României, dar care ar putea afecta teritoriul României şi/sau cetăţeni români.

Art. 3. - Prezentul regulament se aplică tuturor persoanelor fizice şi juridice de drept public şi privat din România implicate în situaţiile de urgenţă prevăzute la art. 2 din prezentul regulament.

Art. 4. - (1) Obiectivul pregătirii pentru situaţiile de urgenţă, prevăzută la art. 2 din prezentul regulament, este de a se asigura că, la nivelul titularului de autorizaţie, precum şi la cel al autorităţilor locale, judeţene şi naţionale, există mecanismele necesare implementării măsurilor de protecţie în cazul situaţiilor de urgenţă în vederea diminuării consecinţelor, salvării de vieţi omeneşti, protejării populaţiei, proprietăţii şi mediului înconjurător. Acesta face referire la un set integrat de elemente de infrastructură care include, dar fără a se limita la acestea:

1. a) autoritate şi responsabilităţi;

2. b) organizare şi personal;

3. c) coordonare;

4. d) planuri şi proceduri;

5. e) instrumente, echipamente şi spaţii amenajate;

6. f) pregătire şi exerciţii;

7. g) sistem de management.

(2) Obiectivele răspunsului la o situaţie de urgenţă nucleară sau radiologică sunt:

1. a) recăpătarea controlului situaţiei şi diminuarea consecinţelor;

2. b) salvarea de vieţi omeneşti;

3. c) evitarea sau minimizarea efectelor deterministice;

4. d) acordarea primului ajutor, asigurarea tratamentului medical critic şi gestionarea tratamentului pentru afecţiunile provocate de radiaţii;

5. e) reducerea riscului dezvoltării efectelor stocastice;

6. f) informarea şi menţinerea încrederii publicului;

7. g) reducerea consecinţelor non-radiologice în măsura în care este posibil;

8. h) protejarea proprietăţii şi a mediului înconjurător în măsura în care este posibil;

9. i) pregătirea pentru reluarea normală a activităţilor economice şi sociale.

Art. 5. - (1) Toate fazele răspunsului pentru situaţiile de urgenţă, în vederea controlului expunerii la radiaţii, se bazează pe următoarele principii:

1. a) justificarea;

2. b) optimizarea;

3. c) limitarea expunerii.

1. (2) În sensul prezentului regulament, principiul justificării se aplică astfel încât orice acţiune de protecţie sau minimizare a consecinţelor aplicată trebuie să facă mai mult bine decât rău.

2. (3) În sensul prezentului regulament, principiul optimizării se aplică astfel încât forma, dimensiunea şi durata oricărui răspuns să fie îmbunătăţite, în vederea obţinerii beneficiului net maxim.

3. (4) În sensul prezentului regulament se aplică principiul de limitare a expunerii. Suma dozelor încasate de un individ, pe parcursul unei situaţii de urgenţă, nu va depăşi criteriile generale stabilite pentru lucrătorii expuşi profesional sau pentru public.

   Art. 6. - În aplicarea prezentului regulament, pe lângă termenii definiţi în Legea nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi Hotărârea de Guvern nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc, expresiile şi termenii utilizaţi sunt prevăzuţi în anexa nr. 1 la prezentul regulament.

   CAPITOLUL II

   Organizarea gestionării situaţiilor de urgenţă SECŢIUNEA 1

   Repartizarea responsabilităţilor

   Art. 7. - (1) În conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004, cu modificările şi completările ulterioare şi Hotărârea Guvernului nr. 557/2016, următoarele autorităţi au atribuţii pentru prevenirea, pregătirea şi răspunsul la eveniment, pentru investigarea/evaluarea post- eveniment, precum şi pentru refacerea/reabilitarea situaţiei:

   1. a) Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă;

   2. b) comitetele ministeriale pentru situaţii de urgenţă;

   3. c) comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă;

   4. d) comitetele locale pentru situaţii de urgenţă;

   5. e) centrele operative pentru situaţii de urgenţă;

   6. f) autoritatea responsabilă cu rol principal;

   7. g) autorităţile responsabile cu rol secundar;

   8. h) autorităţile cu funcţii de sprijin;

   9. i) comandantul acţiunii;

   10. j) Centrul Naţional de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei (CNCCI)

   11. k) Centre judeţene şi centrul municipiului Bucureşti de coordonare şi conducere a intervenţiei (CJCCI)

1. (2) Pe lângă autorităţile şi structurile prevăzute la alin. (1) mai au atribuţii:

   1. a) organizaţia de răspuns la urgenţă conform secţiunii a 5-a din prezentul regulament;

   2. b) titularul de autorizaţie conform art. 21 alin. (1) din prezentul regulament.

2. (3) În etapa de pregătire, măsurile adoptate de către autorităţi se referă la alocarea sarcinilor şi resurselor pentru toate organizaţiile de răspuns la urgenţă pe durata răspunsului la situaţiile de urgenţă nucleară sau radiologică.

3. (4) Măsurile prevăzute la alin. (3) trebuie adoptate în conformitate cu reglementările specifice emise de Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare şi Ministerul Afacerilor Interne.

   SECŢIUNEA a 2-a

   Autoritatea responsabilă cu rol principal

   Art. 8. - Autoritatea responsabilă cu rol principal pentru tipurile de risc prevăzute la art. 1 este Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare, denumită în continuare CNCAN.

   Art. 9. - CNCAN, în calitate de autoritate responsabilă cu rol principal, pe lângă atribuţiile prevăzute de legislaţia în vigoare, are următoarele atribuţii:

   1. a) aprobă clasificarea urgenţelor propuse de titularul de autorizaţie;

   2. b) verifică armonizarea planurilor de răspuns ale titularilor de autorizaţie cu planurile de răspuns la nivel local, judeţean şi naţional;

   3. c) acţionează în calitate de consilier tehnic cu privire la aspectele legate de securitatea nucleară sau radiologică pentru autorităţile publice în timpul unei situaţii de urgenţă;

   4. d) verifică şi revizuieşte din punctul de vedere al siguranţei şi securităţii lucrătorilor în situaţii de urgenţă cât şi a populaţiei acţiunile propuse sau întreprinse de o autoritate cu funcţii de sprijin, organizaţie de răspuns la urgenţă sau de către titularul de autorizaţie în timpul unei situaţii de urgenţă nucleară sau radiologică;

   5. e) informează publicul cu privire la situaţia de urgenţă, în colaborare cu Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerul Afacerilor Interne, denumit în continuare DSU, precum şi celelalte autorităţi publice;

   6. f) evaluează şi emite recomandări cu privire la caracterul adecvat al deciziilor care urmează a fi stabilite de Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă, denumit în continuare CNSSU, în scopul protecţiei populaţiei la încheierea situaţiei de urgenţă şi tranziţia de la o situaţie de expunere de urgenţă la o situaţia de expunere existentă sau planificată;

   7. g) autorizează exploatarea instalaţiei sau recuperarea surselor de radiaţii, conservarea sau dezafectarea instalaţiei de radiaţii;

   8. h) asigură funcţionarea punctului naţional de contact în relaţia cu Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică, denumită în continuare AIEA, în temeiul Convenţiei cu privire la notificarea rapidă a unui accident nuclear şi al Convenţiei cu privire la asistenţa în caz de accident nuclear sau urgenţă radiologică, adoptate în cadrul AIEA, la Viena, la 26 septembrie 1986 şi la care România a aderat prin Decretul nr. 223/1990;

1. j) aprobă încheierea situaţiei de urgenţă, în colaborare cu MAI şi celelalte autorităţi publice;

2. k) evaluează, împreună cu MAI şi celelalte autorităţi publice, programul pentru trecerea de la o situaţie de expunere de urgenţă la o situaţie de expunere existentă;

3. l) asigură pregătirea continuă, testarea şi validarea măsurilor şi capabilităţilor declarate pentru răspunsul la situaţia de urgenţă, la nivel naţional.

SECŢIUNEA a 3-a

Autorităţile responsabile cu rol secundar

Art 10. - Autorităţile responsabile cu rol secundar, pentru tipurile de risc prevăzute la art. 1, sunt următoarele:

1. a) MAI;

2. b) Ministerul Economiei, denumit în continuare ME;

3. c) Ministerul Sănătăţii, denumit în continuare MS;

4. d) Ministerul Apărării Naţionale, denumit în continuare MApN.

Art. 11. - MAI, în calitate de autoritate responsabilă cu rol secundar, în sensul prezentului regulament are următoarele atribuţii:

1. a) asigură măsurile care se impun în conformitate cu Planul naţional de răspuns la situaţii de urgenţă nucleară sau radiologică;

2. b) răspunde de corelarea Planului titularului de autorizaţie de răspuns la situaţii de urgenţă nucleară sau radiologică cu Planurile de răspuns în situaţii de urgenţă ale autorităţilor judeţene şi locale;

3. c) analizează şi coordonează acţiunile întreprinse de către autorităţile publice responsabile, organizaţiile de răspuns la urgenţă şi titularul de autorizaţie în timpul răspunsului la situaţia de urgenţă;

4. d) informează publicul cu privire la situaţia de urgenţă, împreună cu CNCAN şi celelalte autorităţi publicerelevante;

5. e) evaluează şi aprobă contramăsuri în caz de contaminare şi acţiuni de reducere la minimum a expunerii după încheierea situaţiei de urgenţă;

6. f) avizează încheierea situaţiei de urgenţă;

7. g) analizează programul, în colaborare cu CNCAN, pentru trecerea de la o situaţie de expunere de urgenţă la o situaţie de expunere existentă.

Art. 12. - ME, în calitate de autoritate responsabilă cu rol secundar, în sensul prezentului regulamentare următoarele atribuţii:

1. a) asigură măsurile care se impun în conformitate cu Planul naţional de răspuns la situaţii de urgenţă nucleară sau radiologică;

2. b) informează publicul cu privire la situaţia de urgenţă, împreună cu CNCAN şi celelalte autorităţi publice relevante;

3. c) avizează încheierea situaţiei de urgenţă;

4. d) analizează programul, în colaborare cu CNCAN, pentru trecerea de la o situaţie de expunere de urgenţă la o situaţie de expunere existentă;

5. e) participă împreună cu celelalte autorităţi la elaborarea Planului naţional de răspuns la situaţii de urgenţă nucleară sau radiologică.

Art. 13. - MS, în calitate de autoritate responsabilă cu rol secundar, în sensul prezentului regulament are următoarele atribuţii:

1. a) asigură măsurile care se impun în conformitate cu Planul naţional de răspuns la situaţii de urgenţă nucleară sau radiologică;

2. b) informează publicul cu privire la situaţia de urgenţă împreună cu CNCAN şi celelalte autorităţi publice relevante;

3. c) evaluează şi aprobă contramăsuri în caz de contaminare şi acţiuni de reducere la minimum a expunerii după încheierea situaţiei de urgenţă;

4. d) avizează încheierea situaţiei de urgenţă;

5. e) analizează programul, în colaborare cu CNCAN, pentru trecerea de la o situaţie de expunere de urgenţă la o situaţie de expunere existentă;

6. f) participă împreună cu celelalte autorităţi la elaborarea Planului naţional de răspuns la situaţii de urgenţă nucleară sau radiologică.

Art. 14. - MApN, în calitate de autoritate responsabilă cu rol secundar, în sensul prezentului regulament are următoarele atribuţii:

1. a) asigură măsurile care se impun în conformitate cu Planul naţional de răspuns la situaţii de urgenţă nucleară sau radiologică, în urma solicitării de sprijin din partea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă;

2. b) participă împreună cu celelalte autorităţi la elaborarea Planului naţional de răspuns la situaţii de urgenţă nucleară sau radiologică;

3. c) evaluează şi aprobă contramăsuri în caz de contaminare şi acţiuni de reducere la minimum a expunerii după încheierea situaţiei de urgenţă, împreună cu celelalte autorităţi publice relevante la solicitarea MAI;

4. d) avizează încheierea situaţiei de urgenţă.

SECŢIUNEA a 4-a

Autorităţile cu funcţii de sprijin

Art. 15. - Autorităţile publice ce îndeplinesc funcţii de sprijin, pentru situaţiile de urgenţă prevăzute la art. 2, asigură aplicarea dispoziţiilor din actele normative în vigoare cu privire la următoarelor acţiuni:

1. a) punerea în aplicare a acţiunilor de protecţie pentru populaţie, mediu şi proprietate;

2. b) luarea de măsuri pentru îndepărtarea producţiei locale şi a alimentelor contaminate de pe piaţă, restricţionarea consumului şi distribuţiei produselor;

3. c) gestionarea activităţilor economice, publice sau private, în zonele afectate sau potenţial afectate;

4. d) elaborarea şi actualizarea în permanenţă a planului propriu de răspuns la situaţii de urgenţă nucleară sau radiologică în conformitate cu Planul naţional de răspuns la situaţii de urgenţă nucleară sau radiologică;

5. e) instituirea, dezvoltarea şi menţinerea capabilităţii de răspuns;

6. f) punerea în aplicare a acţiunilor de protecţie şi a altor acţiuni de răspuns, în conformitate cu Planul naţional de răspuns la situaţii de urgenţă nucleară sau radiologică;

7. g) conducerea şi participarea la exerciţiile şi activităţile de pregătire pentru a verifica măsura în care capacităţile proprii de răspuns sunt operaţionale, relevante, interoperabile şi actualizate;

8. h) furnizarea informaţiilor relevante în timpul situaţiilor de urgenţă către CNCAN şi MAI pentru a fi comunicate publicului.

Art. 16. - (1) Autorităţile publice ce îndeplinesc funcţii de sprijin, pentru situaţiile de urgenţă descrise la art. 2, pot delega anumite responsabilităţi titularului de autorizaţie pentru zona din imediata apropiere a instalaţiei, pentru situaţii de urgenţă.

(2) Responsabilităţile care pot fi delegate către titularul de autorizaţie trebuie definite clar în Planul autorităţilor cu funcţii de sprijin de răspuns la situaţii de urgenţă nucleară sau radiologică, dar numai după agrearea cu titularul de autorizaţie.

Art. 17. - Autorităţile publice ce îndeplinesc funcţii de sprijin, pentru situaţiile de urgenţă descrise la art. 2, trebuie să stabilească o organizaţie de răspuns la urgenţă pe baza conceptului Sistemului de comandă şi control.

SECŢIUNEA a 5-a

Organizaţia de răspuns la urgenţă

Art. 18. - (1) Organizaţia de răspuns la urgenţă reprezinta componentele SNMSU care funcţionează la nivel local, judeţean şi naţional,conform legii, potrivit regulilor stabilite prin Sistemul de comandă şi control.

1. (2) Sistemul de comandă şi control cuprinde cel puţin următoarele componente:

   1. a) de planificare;

   2. b) de operaţii;

   3. c) de logistică;

   4. d) financiare/administrative.

2. (3) Componenta de planificare este responsabilă pentru colectarea, evaluarea şi diseminarea informaţiilor folosite în timpul unei situaţii de urgenţă, precum şi pentru elaborarea unor planuri de acţiune pe durata răspunsului la situaţia de urgenţă.

3. (4) Componenta de operaţiuni este responsabilă pentru punerea în aplicare a unor acţiuni de protecţie pe teren.

4. (5) Componenta de logistică este responsabilă pentru procurarea şi distribuirea resurselor, precum şi amplasarea şi manipularea echipamentelor folosite în cursul răspunsului pentru intervenţie.

5. (6) Componenta financiar/administrativă este responsabilă cu identificarea resurselor financiare şi materiale necesare în timpul intervenţiei.

6. (7) Structura Sistemului de comandă şi control se bazează pe cel puţin următoarele principii:

   1. a) terminologie comună, care asigură standardizarea termenilor utilizaţi de către toţi participanţii la răspuns;

   2. b) flexibilitate care, potrivit concepţiei naţionale de răspuns, oferă posibilitatea Sistemului de comandă şi control de a se adapta la toate tipurile de evenimente, în orice moment;

   3. c) integrarea sistemului de comunicaţii

   4. d) asigurarea controlului comenzilor, cu linii clare de raportare şi ierarhii între diferitele structuri şi persoane cu un singur comandant, în orice moment;

   5. e) asigurarea resurselor materiale adecvate furnizării unui răspuns eficient

   6. f) gestionare optimă a resurselor.

Art. 19 - Organizaţia de răspuns la urgenţă trebuie să funcţioneze în spaţii destinate răspunsului la situaţii de urgenţă, amenajate şi întreţinute de către autorităţile publice.

Art. 20. - (1) Organizaţia de răspuns la urgenţă trebuie să aibă suficient personal, având competenţe decizionale corespunzătoare în domeniile relevante.

(2) Lista domeniilor relevante include, dar nu se limitează la acestea:

1. a) implementarea acţiunilor de protecţie;

2. b) protecţia populaţiei la radiaţii şi răspunsul iniţial;

3. c) măsurători, eşantioane colectate din mediul înconjurător şi analiza datelor;

4. d) activităţile de control şi restricţii pentru apă potabilă, alimente şi produse;

5. e) protecţia medicală pentru populaţie;

6. f) membrii primei echipe de răspuns.

SECŢIUNEA a 6-a

Titularul de autorizaţie Art. 21. - (1) Titularul de autorizaţie trebuie:

1. a) să elaboreze şi să actualizeze planurile de răspuns în situaţii de urgenţă pe amplasament pentru instalaţiile şi/sau activităţile care pot genera situaţiile de urgenţă prevăzute la art. 2 lit. a);

2. b) să armonizeze planul de răspuns la situaţii de urgenţă nucleară sau radiologică al titularului de autorizaţie cu planurile de răspuns în situaţii de urgenţă elaborate de autorităţile publice, precum şi planurile de protecţie fizică pentru instalaţii;

3. c) să deţină resursele financiare şi/sau aranjamentele financiare care să acopere eventualele daune;

4. d) să acţioneze pentru atenuarea şi, dacă este posibil, pentru stoparea fără întârziere a emisiilor accidentale de materiale radioactive;

5. e) să evalueze fără întârziere amploarea reală sau potenţială a emisiilor accidentale de materiale radioactive;

6. f) să ia măsurile necesare pentru a reduce consecinţele acestora;

7. g) să comunice rezultatele autorităţilor publice;

8. h) să recomande acţiuni de protecţie în afara amplasamentului în faza iniţială de răspuns;

9. i) să identifice orice situaţie care necesită notificarea CNCAN şi a autorităţilor publice;

10. j) să informeze permanent CNCAN şi autorităţile publice privind starea instalaţiei şi evoluţia accidentului;

11. k) să întreprindă măsurile necesare pentru asigurarea asistenţei autorităţilor publice şi organizaţiilor de răspuns la urgenţă privind pregătirea şi răspunsul la situaţia de urgenţă, inclusiv informarea populaţiei în zonele de intervenţie în caz de situaţii de urgenţă şi să furnizeze recomandări scrise pentru comportamentul în caz de situaţie de urgenţă;

12. l) să asigure pregătirea continuă, testarea şi exersarea modalităţilor de răspuns pentru situaţiile de urgenţă.

1. (2) Cerinţele detaliate privind prevenirea, pregătirea şi răspunsul în situaţii de urgenţă pentru titularul de autorizaţie sunt prevăzute în reglementări specifice emise de CNCAN.

   CAPITOLUL III

   Prevenire

   Art. 22. - (1) CNCAN este autoritatea desemnată să asigure controlul activităţilor nucleare şi a altor activităţi care pot conduce la expunerea la radiaţii ionizante desfăşurate în scopuri exclusiv paşnice, în conformitate cu prevederile Legea nr.111/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

   1. (2) CNCAN, în scopul prevenirii apariţiei situaţiilor de urgenţă nucleară sau radiologică, trebuie să se asigure că instalaţiile şi activităţile radiologice şi nucleare sunt operate şi desfăşurate într-un mod sigur.

   2. (3) CNCAN, în scopul prevenirii apariţiei situaţiilor de urgenţă nucleară sau radiologică, emite reglementări pentru stabilirea limitelor şi condiţiilor prin care să se îndeplinească cerinţele de securitate nucleară, de securitate radiologică, de protecţie împotriva radiaţiilor ionizante a personalului, a pacientului, a mediului, a populaţiei şi a proprietăţii, cu riscuri minime.

   3. (4) Cerinţele privind proiectarea sistemelor, structurilor, componentelor şi echipamentelor cu rol în prevenirea accidentelor şi limitarea consecinţelor acestora sunt stabilite prin normele în vigoare privind proiectarea şi construcţia instalaţiilor nucleare şi radiologice elaborate de CNCAN.

   4. (5) În vederea asigurării că limitele şi condiţiile prevăzute la alin. (3) sunt respectate de către solicitanţii de autorizaţie sau titularii de autorizaţie, înaintea începerii oricărei activităţi, CNCAN stabileşte, implementează şi menţine un sistem de autorizare a instalaţiilor şi a activităţilor.

   Art. 23. - Titularul de autorizaţie trebuie să demonstreze în cadrul procesului de autorizare, prin organizarea unui exerciţiu în situaţii de urgenţă nucleară, că este pregătit pentru orice situaţie de urgenţă, înaintea desfăşurării activităţii care implică utilizarea de surse de radiaţii periculoase sau combustibil nuclear.

   Art. 24. - (1) Titularul de autorizaţie trebuie să demonstreze periodic pe întreaga perioadă de activitate că este pregătit pentru răspunsul la faţa locului în situaţii de urgenţă care pot surveni în activitatea sa conform evaluărilor pericolelor şi ameninţărilor potenţiale.

   1. (2) Autorităţile publice, prin organizaţiile de răspuns la urgenţă proprii, trebuie să demonstreze, prin organizarea de exerciţii în situaţii de urgenţă nucleară sau radiologică, că sunt pregătite să răspundă la situaţia de urgenţă în afara amplasamentului instalaţiei, conform rolului şi responsabilităţilor prevăzute de legislaţia în vigoare în acord cu evaluarea pericolelor şi ameninţărilor potenţiale.

   2. (3) CNCAN evaluează cerinţele de la alin. (1) în timpul procesului de autorizare şi pe durata desfăşurării activităţii titularului de autorizaţie.

   3. (4) CNCAN şi MAI, prin IGSU, evaluează cerinţele de la alin. (2) în timpul etapei de pregătire.

   CAPITOLUL IV

   Pregătire SECŢIUNEA 1

   Planuri şi proceduri

   Art. 25. - Pentru pregătirea, coordonarea şi implementarea răspunsului pentru situaţiile de urgenţă prevăzute la art. 2 alin. (1) se stabilesc planuri, proceduri şi alte măsuri, inclusiv mecanisme de coordonare şi colaborare.

   Art. 26. - (1) Autoritatea responsabilă cu rol principal, autorităţile responsabile cu rol secundar, autorităţile cu funcţii de sprijin, precum şi titularii de autorizaţie, elaborează, dupa caz, conform reglementărilor legale, concepţia natională, planuri şi proceduri de răspuns la situaţiile de urgenţă în funcţie de situaţiile de urgenţă prevăzute la art. 2.

   1. (2) Se stabilesc următoarele documente de planificare a măsurilor adoptate în vederea asigurării răspunsului corespunzător în cazul unei situaţii de expunere de urgenţă, pe baza evenimentelor postulate şi a scenariilor conexe:

      1. a) Concepţia naţională de răspuns la situaţii de urgenţă nucleară sau radiologică

      2. b) Planul naţional de răspuns la situaţii de urgenţă nucleară sau radiologică, denumit în continuare plan naţional;

      3. c) Planul local de răspuns la situaţii de urgenţă nucleară sau radiologică, denumit în continuare plan local;

      4. d) Planul judeţean de răspuns la situaţii de urgenţă nucleară sau radiologică, denumit în continuare plan judeţean;

      5. e) Planul titularului de autorizaţie de răspuns la situaţii de urgenţă nucleară sau radiologică, denumit în continuareplanul titularului de autorizaţie.

   2. (3) Planul local se elaborează doar la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale unde sunt amplasate instalaţii nucleare.

   3. (4) Planul naţional acoperă, în integralitatea lor, activităţile planificate a fi efectuate de către toate autorităţile publice şi de titularii de autorizaţii care pot fi implicaţi într-o situaţie de urgenţă.Planulnaţional include planurileprevăzute la alin. (2) lit. b), c), d), e) şi este elaborat de către MAI împreună cu CNCAN, avizat de către autorităţile responsabile cu rol secundar şi aprobat de către Preşedintele Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă.

   4. (5) Planul local acoperă activităţile planificate a fi efectuate de autorităţile publice locale, la nivelul municipiilor, oraşelor şi comunelor, pentru protecţia cetăţenilor şi sprijinul titularului de autorizaţie, dacă este cazul, şi este elaborat de către Comitetul local pentru situaţii de urgenţă şi aprobat de către preşedintele Comitetului local pentru situaţii de urgenţă.

   5. (6) Planul judeţean acoperă activităţile planificate pentru protecţia cetăţenilor şi sprijinul titularului de autorizaţie, dacă este cazul, şi este elaborat de către Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă şi aprobat de către preşedintele Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă.

   6. (7) Planul titularului de autorizaţie acoperă activităţile planificate a fi efectuate de acesta şi este elaborat de către titularul de autorizaţie şi aprobat de către CNCAN.

   7. (8) Documentele de răspuns la situaţii de urgenţă nucleară sau radiologică, prevăzute la alin. (2), se elaborează şi analizează gradual, prin raportare la evaluarea pericolelor.

   8. (9) Documentelede răspuns la situaţii de urgenţă nucleară sau radiologică prevăzute la alin. (2) şi

2. (3) sunt revizuite la o perioadă de maxim 3 ani sau ori de câte ori este nevoie, ţinându-se cont de lecţiile învăţate din situaţiile de expunere la urgenţă trecute şi luând în considerare rezultatele participării la exerciţiile desfăşurate la nivel naţional şi bunele practici identificate la nivel internaţional.

1. (10) Procedurile trebuie revizuite o dată la 2 ani sau ori de câte ori este nevoie iar la revizia procedurilor trebuie luate în considerare şi aplicate toate schimbările survenite de la ultima revizie şi se vor remedia defecţiunile şi problemele identificate în timpul exerciţiilor de pregătire sau în alte situaţii.

2. (11) Listele cu date de contact cuprinse în cadrul procedurilor de notificare trebuie revizuite la 6 luni sau mai repede,dacă apar schimbări importante.

Art. 27. - (1) Structura-cadru a Planului naţional este prevăzută în anexa nr. 2 la prezentul regulament.

1. (2) Planurile prevăzute la art. 26 alin. (2) lit. b), c), d) trebuie să respecte structura planului naţional, ţinând seama de responsabilităţile şi atribuţiile organizaţiilor de răspuns la urgenţă de la fiecare nivel, şi anume local, judeţean şi naţional.

2. (3) Planul titularului de autorizaţie trebuie să respecte conţinutul şi cerinţele descrise în reglementările specifice emise de CNCAN.

   Art. 28. - Pentru situaţiile de urgenţă prevăzute la art. 2 lit. a), CNCAN evaluează, revizuieşte şi aprobă pregătirea pentru situaţii de urgenţă pentru titularul de autorizaţie.

   Art. 29. - Pentru cazurile menţionate la art. 2 lit. b şi c), CNCAN şi MAI evaluează, revizuiesc şi avizează pregătirea specifică elaborată de autorităţile cu funcţii de sprijin.

   Art. 30. - Implementarea măsurilor de protecţie a publicului, a mediului înconjurător şi a proprietăţii trebuie să se bazeze pe:

   1. a) evaluarea pericolelor şi definirea categoriilor de pregătire pentru urgenţă, denumite în continuare CPU;

   2. b) clasificarea urgenţelor;

   3. c) clasificarea zonelor şi distanţelor de planificare la situaţiile de urgenţă;

   4. d) extinderea sau comprimarea acţiunilor de protecţie bazate pe monitorizare.

SECŢIUNEA a 2-a

Evaluarea pericolelor şi categorii de pregătire pentru urgenţă

Art. 31. - (1) Pentru determinarea bazei necesare stabilirii măsurilor şi acţiunilor pregătire trebuie să fie identificate pericolele şi evaluate consecinţele potenţiale ale acestora. Măsurile şi acţiunile trebuie sa fie direct proporţionale cu pericolele identificate şi consecinţele potenţiale ale acestora.

1. (2) Evaluarea pericolelor trebuie să fie realizată de către titularul de autorizaţie.

2. (3) În funcţie de amploarea riscurilor radiologice, se definesc şase categorii de pregătire pentru urgenţă:

   1. a) În categoria I de pregătire pentru urgenţă, denumită în continuare CPU I, sunt identificate instalaţiile pentru care diferite evenimente postulate pe amplasament, inclusiv evenimente din domeniul siguranţei nucleare şi evenimente care nu sunt luate în considerare prin proiectare, ar putea conduce la efecte deterministice severe în afara amplasamentului şi care necesită introducerea acţiunilor preventive, urgente şi timpurii de protecţie, precum şi alte acţiuni de răspuns.

   2. b) În categoria II de pregătire pentru urgenţă, denumită în continuare CPU II, sunt identificate instalaţiile pentru care diferite evenimente postulate pe amplasament, inclusiv evenimente din domeniul siguranţei nucleare şi evenimente care nu sunt luate în considerare prin proiectare, ar putea conduce la creşterea dozelor pentru populaţie şi care necesită introducerea acţiunilor urgente şi timpurii de protecţie, precum şi alte acţiuni de răspuns. Categoria de pregătire pentru urgenţă II exclude instalaţiile prevăzute la categoria de pregătire pentru urgenţă I.

   3. c) În categoria III de pregătire pentru urgenţă, denumită în continuare CPU III, sunt identificate instalaţiile pentru care evenimentele postulate pe amplasament, inclusiv evenimente din domeniul siguranţei nucleare şi evenimente care nu sunt luate în considerare prin proiect, ar putea necesita acţiuni urgente de protecţie sau acţiuni timpurii de protecţie, şi/sau alte acţiuni de răspuns.

      Categoria de pregătire pentru urgenţă III exclude instalaţiile prevăzute la categoria de pregătire pentru urgenţă I sau II.

   4. d) În categoria IV de pregătire pentru urgenţă, denumită în continuare CPU IV, sunt identificate activităţile şi actele în locaţii necunoscute care ar putea escalada către o situaţie de urgenţă nucleară sau radiologică şi necesită introducerea acţiunilor de protecţie precum şi alte acţiuni de răspuns.

   5. e) În categoria V de pregătire pentru urgenţă, denumită în continuare CPU V, sunt identificate arii aflate în interiorul zonelor şi distanţelor de planificare determinate pe teritoriul României, dar care sunt stabilite pentru instalaţiile din CPU I şi CPU II aflate pe teritoriile statelor vecine.

   6. f) În Categoria VI de pregătire pentru urgenţă, denumită în continuare CPU VI, sunt identificate acele instalaţii sau activităţi care nu necesită acţiuni urgente de protecţie sau acţiuni timpurii de protecţie dar care necesită alte măsuri şi acţiuni pentru realizarea obiectivelor răspunsului la situaţia de urgenţă.

3. (4) Criteriile pentru includerea unei instalaţii, a unei activităţi, a unei acţiuni sau a unei arii într-o categorie de pregătire pentru urgenţă sunt definite în anexa nr. 3 la prezentul regulament.

4. (5) Evaluarea pericolelor pentru instalaţiile şi activităţile din CPU I, CPU II, CPU III şi CPU VI la toate nivelurile va fi revizuită periodic pe baza evaluării de securitate nucleară sau radiologică, la fiecare 3 ani sau mai devreme, dacă este necesar, pentru a furniza baza pentru pregătirea răspunsuluila situaţii de urgenţă la toate nivelurile de răspuns.

5. (6) Evaluarea ameninţărilor şi a riscurilor pentru activităţile din CPU IV la toate nivelurile este supusă revizuirii permanente pentru a furniza baza pentru pregătirea răspunsului la situaţii de urgenţă la toate nivelurile de răspuns.

Art. 32. - (1) Autoritatea responsabilă cu rol principal împreună cu autorităţile responsabile cu rol secundar vor asigura evaluarea pericolelor şi evaluarea ameninţărilor şi riscurilor la nivel naţional cu scopul de a oferi o bază pentru o abordarea graduală în ceea ce priveşte pregătirea şi răspunsul în situaţii de urgenţă nucleară sau radiologică.

1. (2) În evaluarea pericolelor trebuie luate în considerare următoarele elemente:

   1. a) evenimente care pot avea loc la o instalaţie sau într-o activitate, inclusiv cele cu o probabilitate foarte mică, în cazul în care acestea nu sunt incluse în baza de proiectare;

   2. b) evenimente care implică o combinaţie de situaţii de urgenţă nuclearăsauradiologicăşi situaţii de urgenţă convenţionale cum sunt seisme, inundaţii, condiţii meteorologice extreme, erupţii vulcanice, condiţii extreme de temperatură, prăbuşirea unei aeronave;

   3. c) evenimente care afectează mai multe instalaţii în acelaşi timp;

   4. d) evenimente pentru o instalaţie sau evenimente care implică activităţi în afara graniţelor ţării;

   5. e) experienţa dobândită din situaţiile de urgenţă anterioare.

2. (3) Evaluarea ameninţărilor şi a riscurilor trebuie să ia în considerare ameninţările pentru instalaţiile existente, activităţile şi domeniile care beneficiază de regimuri speciale cum sunt evenimente rău-intenţionate, inclusiv atacuri informatice, surse de radiaţii pierdute, surse orfane etc.

Art. 33. - (1) În evaluarea de securitate nucleară, titularul de autorizaţie trebuie să identifice toate pericolele care pot provoca accidente şi să evalueze natura şi amploarea riscurilor radiologice asociate pentru personalul de pe amplasament, populaţie şi mediu.

1. (2) Cerinţele de la alin. (1) se aplică, de asemenea, şi activităţilor de transport de materiale nucleare şi alte materiale radioactive.

2. (3) Natura şi amploarea pregătirii şi răspunsului la situaţiile de urgenţă trebuie corelate cu natura şi amploarea riscurilor asociate instalaţiei aflată în exploatare sau a activităţilor desfăşurate.

Art. 34. - (1) Cerinţele specifice privind pregătirea şi răspunsul la situaţiile de urgenţă pentru titularul de autorizaţie al instalaţiilor şi activităţilor din fiecare CPU sunt detaliate în reglementările specifice emise de CNCAN.

1. (2) Cerinţele specifice privind pregătirea şi răspunsul la situaţiile de urgenţă pentru autorităţile publice centrale, judeţene, locale şi organizaţiile responsabile cu răspunsul pentru instalaţiile şi activităţile din fiecare CPU sunt detaliate în reglementări specifice emise de CNCAN şi MAI.

   SECŢIUNEA a 3-a

   Clasificarea urgenţelor nucleare sau radiologice

   Art. 35. - (1)Urgenţele care pot surveni la instalaţiile din CPU I şi CPU II şi în teritoriile din CPU V sunt clasificate după cum urmează:

   1. a) alertă;

   2. b) urgenţă în unitate/instalaţie;

   3. c) urgenţă pe amplasament;

   4. d) urgenţă generală.

1. (2) Urgenţele care pot surveni la instalaţiile din CPU III sunt clasificate după cum urmează:

   1. a) alertă;

   2. b) urgenţă în unitate/instalaţie;

   3. c) urgenţă pe amplasament.

2. (3) Urgenţele care pot surveni la instalaţiile sau activităţile din CPU IV şi CPU VI se numesc urgenţe radiologice.

Art. 36. - (1) Alerta la instalaţiile din CPU I, CPU II sau CPU III implică o scădere importantă sau nedeterminată a nivelului de protecţie pentru populaţie sau pentru personalul de pe amplasament.

1. (2) Alerta include evenimente care pot evolua către urgenţă în unitate/instalaţie, urgenţă pe amplasament sau urgenţă generală.

2. (3) Titularul de autorizaţie trebuie să clasifice corect urgenţa şi să declare imediat alerta.

Art. 37. - (1) Urgenţele în unitate la instalaţiile din CPU I, CPU II şi CPU III sunt evenimente care conduc la o reducere considerabilă a nivelului de protecţie a personalului de pe amplasament ca urmare a neîndeplinirii funcţiei primului nivel de protecţie în adâncime şi care nu au consecinţe radiologice în afara amplasamentului.

(2) Titularul de autorizaţie trebuie să clasifice corect urgenţa şi să declare urgenţa în unitate fără întârziere.

Art. 38. - (1) Urgenţa pe amplasament la instalaţiile din CPU I şi CPU II reprezintă o reducere considerabilă a nivelului de protecţie a personalului de pe amplasament, precum şi pentru populaţia din apropierea amplasamentului, ca urmare a neîndeplinirii funcţiei a două sau mai multe niveluri de protecţie în adâncime.

(2) Titularul de autorizaţie trebuie să realizeze clasificarea corectă a urgenţei şi să declare urgenţă pe amplasament fără întârziere.

Art. 39. - (1) Urgenţa generală la instalaţiile din CPU I şi CPU II reprezintă un risc real substanţial, privind eliberarea în atmosferă de materiale radioactive sau un risc de expunere la radiaţii datorat neîndeplinirii funcţiei a trei sau mai multe niveluri de apărare în adâncime care justifică punerea în aplicare a unor măsuri preventive şi/sau urgenţe în afara amplasamentului, ca ultim nivel de protecţie în adâncime.

(2) Titularul de autorizaţie trebuie să realizeze clasificarea corectă a urgenţei şi să declare urgenţă generală fără întârziere.

Art. 40. - (1) Activităţile sau practicile din CPU IV pot conduce la alte situaţii de urgenţă care pot avea loc în locaţii imprevizibile şi pot conduce la efecte grave asupra sănătăţii populaţiei.

(2) Urgenţele provenite de la activităţi sau practici din CPU IV şi CPU VI pot fi declarate urgenţe radiologice:

1. a) de către titularul de autorizaţie;

2. b) de către organizaţia care iniţiază răspunsul la urgenţă în caz de utilizare neautorizată a unei surse de radiaţii sau de acte răuvoitoare;

3. c) de către Ministerul Afacerilor Externe, în urma consultărilor cu CNCAN, pentru evenimentele din străinătate care afectează cetăţeni români.

Art. 41. - (1) Urgenţa la instalaţiile din CPU V reprezintă un risc potenţial substanţial de eliberare în atmosferă de materiale radioactive sau un risc de expunere la radiaţii datorat defecţiunii barierelor de protecţie care justifică punerea în aplicare a unor măsuri urgente de protecţie pe teritoriul României.

1. (2) CNCAN este responsabil cu declararea şi clasificarea urgenţei la instalaţiile din CPU V pe baza informaţiilor valide primite de la statul pe teritoriul căruia s-a petrecut accidentul şi/sau prin

   intermediul AIEA, pe baza mecanismelor internaţionale prevăzute de Convenţia privind notificarea rapidă în caz de accident nuclear sau radiologic.

2. (3) După declararea clasei de urgenţă la instalaţiile din CPU V, CNCAN va lua imediat măsuri pentru verificarea şi evaluarea evenimentului, pentru notificarea părţilor interesate şi activarea răspunsului la nivel naţional.

   SECŢIUNEA a 4-a

   Clasificarea zonelor

   Art. 42. - (1) Pentru instalaţiile nucleare sau radiologice sunt definite două zone distincte pentru care se realizează răspunsul la situaţiile de urgenţă:

   1. a) pe amplasament;

   2. b) în afara amplasamentului.

1. (2) Cele două zone sunt delimitate administrativ şi, de regulă, există un perimetru de securitate pentru instalaţiile nucleare/radiologice sau o altă formă care delimitează proprietatea.

2. (3) Pentru instalaţiile nucleare sau radiologice, zona amplasamentului se află în responsabilitatea titularului de autorizaţie, atât în condiţii normale, cât şi în situaţii de urgenţă.

3. (4) Protecţia populaţiei, a mediului şi a bunurilor situate în afara amplasamentului se află în responsabilitatea autorităţilor publice locale, atât în condiţii normale, cât şi în situaţii de urgenţă. Art. 43. - (1) Pentru pregătirea şi răspunsul la situaţii de urgenţă pentru activităţile din CPU IV, întregul teritoriu al României este luat în considerare în răspunsul la situaţii de urgenţă.

1. (2) Protecţia populaţiei, a mediului şi a bunurilor din zona unde a avut loc evenimentul, pentru situaţii de urgenţă nucleară sau radiologică pentru activităţile din CPU IV, se află în responsabilitatea autorităţilor publice locale din zona în care s-a produs evenimentul, atât în condiţii normale, cât şi în situaţii de urgenţă.

   Art. 44. - (1) Pentru instalaţiile din CPU I sunt definite două zone de planificare:

   1. a) Zona de planificare a acţiunilor preventive de protecţie, denumită în continuare PAZ;

   2. b) Zona de planificare a acţiunilor urgente de protecţie, denumită în continuare UPZ.

1. (2) Pentru instalaţiile din CPU I sunt definite două distanţe de planificare:

   1. a) Distanţa de planificare extinsă, denumită în continuare EPD;

   2. b) Distanţa de planificare pentru restricţia produselor alimentare şi nealimentare, denumită în continuare ICDP.

2. (3) Pentru instalaţiile din CPU II este definită o zonă de planificare:

   1. a) UPZ.

3. (4) Pentru instalaţiile din CPU II sunt definite două distanţe de planificare:

   1. a) EPD;

   2. b) ICDP.

4. (5) Pentru instalaţiile şi activităţile din CPU III, CPU IV şi CPU VI nu se definesc zone şi distanţe de planificare.

5. (6) Definiţiile şi dimensiunile standard ale zonelor şi distanţelor de planificare sunt prezentate în anexa nr. 4 la prezentul regulament.

Art. 45. - (1) Pentru instalaţiile din CPU I şi CPU II, titularul de autorizaţie trebuie să propună zonele şi distanţele de planificare, pe baza evaluării de securitate nucleară şi evaluării consecinţelor radiologice potenţiale, în conformitate cu clasificarea urgenţei.

1. (2) Trasarea limitelor zonelor şi a distanţelor de planificare constituie responsabilitatea autorităţilor publice locale.

2. (3) Decizia finală privind zonele şi distanţele de planificare va fi aprobată de CNCAN şi MAI.

   Art. 46. - (1) Pentru instalaţiile din CPU V sunt definite două zone de planificare:

   1. a) PAZ;

   2. b) UPZ.

1. (2) Pentru instalaţiile din CPU V sunt definite două distanţe de planificare:

   1. a) EPD;

   2. b) ICDP.

2. (3) CNCAN are responsabilitatea de a propune zonele şi distanţele de planificare pentru instalaţiile din CPU V, pe teritoriul României, după caz.

3. (4) Protecţia populaţiei, a mediului şi a bunurilor de pe teritoriul instalaţiilor din CPU V împotriva radiaţiilor ionizante se află în responsabilitatea autorităţilor publice locale, atât în condiţii normale, cât şi în situaţii de urgenţă.

4. (5) Trasarea zonelor şi distanţelor de planificare pentru instalaţiile din CPU V este realizată de către autorităţile publice locale.

5. (6) Decizia finală privind zonele şi distanţele definite la alin. (1) şi (2) va fi aprobată de CNCAN şi MAI.

SECŢIUNEA a 5-a

Extinderea sau restrângerea zonelor de implementare a acţiunilor de protecţie bazate pe monitorizare

Art. 47. - (1)După eliberarea materialului radioactiv din instalaţie în mediul înconjurător şi rezultatele monitorizării mediului sunt disponibile, deciziile de extindere sau restângere a zonelor de implementare a acţiunilor de protecţie iniţiale sunt luate pe baza Nivelurilor Operaţionale de Intervenţie, denumite în continuare OIL.

1. (2) În scopul optimizării răspunsului pentru situaţii de urgenţă se stabilesc niveluri operaţionale de intervenţie pentru teritoriul din jurul instalaţiilor din CPU I, CPU II şi CPU V.

2. (3) Pentru instalaţiile din CPU I şi CPU II, titularul de autorizaţie propune nivelurile operaţionale de intervenţie pe baza evaluării de securitate şi în conformitate cu clasificarea urgenţei.

3. (4) Pentru teritoriul instalaţiilor din CPU V, CNCAN este responsabil pentru stabilirea nivelurilor operaţionale de intervenţie.

4. (5) Decizia finală în ceea ce priveşte stabilirea nivelurilor operaţionale de intervenţie pentru instalaţiile din CPU I şi CPU II este aprobată de CNCAN.

SECŢIUNEA a 6-a

Suportul logistic

Art. 48. - (1) Pentru îndeplinirea funcţiilor de sprijin, autorităţile responsabilecare acţionează în teren pentru limitarea consecinţelor şi implementarea acţiunilor de protecţietrebuie să aibă dotarea minima cu mijloace tehnice, de protecţie şi monitorizare necesare îndeplinirii sarcinilor ce le revin, potrivit atribuţiilor.

1. (2) Echipamentele trebuie alese sau proiectate astfel încât să fie operaţionale în condiţii postulate care pot fi întâlnite în răspunsul în situaţii de urgenţă cum ar fi:

   1. a) condiţii radiologice;

   2. b) condiţii de lucru;

   3. c) condiţii de mediu.

2. (3) Toate elementele suport trebuie amplasate sau puse la dispoziţie într-un mod care să permită utilizarea lor efectivă în condiţiile situaţiei de urgenţă postulate.

   Art. 49. - Pentru îndeplinirea funcţiilor de sprijin, autorităţile publice trebuie să asigure echipamente şi spaţii pentru îndeplinirea următoarelor funcţii:

   1. a) primirea notificărilor şi iniţierea de acţiuni;

   2. b) coordonarea şi conducerea acţiunilor de răspuns la faţa locului;

   3. c) furnizarea de suport tehnic şi operaţional pentru personalul care îndeplineşte acele sarcini într- o instalaţie şi pentru cei care desfăşoară activităţi de răspuns în afara amplasamentului;

   4. d) coordonarea şi conducerea acţiunilor de răspuns în afara amplasamentului cu acţiunile de răspuns de pe amplasament;

   5. e) coordonarea acţiunilor de răspuns la nivel naţional;

   6. f) coordonarea comunicării cu publicul;

   7. g) coordonarea monitorizării, prelevării de probe şi a evaluării;

   8. h) gestionarea persoanelor evacuate, inclusiv primirea, înregistrarea, monitorizarea şi decontaminarea, precum şi aspecte legate de locuinţă, alimentaţie, igienă, etc.;

   9. i) depozitarea în condiţii de siguranţă a resurselor necesare;

   10. j) îngrijiri medicale adecvate şi tratamentul persoanelor care au fost supuse expunerii sau contaminării.

SECŢIUNEA a 7-a

Activităţi de pregătire şi exerciţii

Art. 50. - (1) Autorităţile publice trebuie să instituie măsurile necesare pentru selecţia şi pregătirea personalului pentru a se asigura că personalul deţine cunoştinţele, aptitudinile şi competenţele necesare pentru a-şi îndeplini funcţiile de răspuns.

1. (2) Măsurile trebuie să includă cursuri de perfecţionare continuă şi măsuri pentru a se asigura că personalul desemnat pentru poziţiile de răspuns în situaţii de urgenţă urmează activităţile de pregătire specificate.

2. (3) Programul de pregătire trebuie să conţină un modul de test pentru calificarea lucrătorilor în situaţii de urgenţă pentru sarcinile lor specifice.

Art. 51. - Cerinţele de pregătire pentru titularul de autorizaţie sunt detaliate în reglementările specifice emise de CNCAN.

Art. 52. - (1) Autorităţile publice împreună cu titularul de autorizaţie, trebuie să stabilească programe de pregătire şi exerciţii pentru a se asigura că toate funcţiile specifice necesare răspunsului la o situaţie de urgenţă nucleară sau radiologicăsunt realizate şi toate interfeţele organizatorice pentru instalaţiile şi activităţile din CPU I, CPU II, CPU III, CPU IV şi CPU V sunt testate la intervale corespunzătoare.

(2) Se stabilesc următoarele tipuri de exerciţii pentru autorităţile publice şi titularul de autorizaţie:

1. a) exerciţii simulate, exerciţii tip discuţii;

2. b) exerciţii de tip rutine;

3. c) exerciţii la nivel naţional;

4. d) exerciţii internaţionale.

Art. 53. - (1) În cadrul programelor de pregătire şi exerciţii, trebuie să fie implicate autorităţile relevante, populaţia potenţial afectată, precum şi reprezentanţii mass-media.

1. (2) Aceste exerciţii trebuie să fie evaluate sistematic, iar exerciţiile realizate la nivel naţional şi internaţional sunt evaluate de către autoritatea responsabilă cu rol principal împreună cu autorităţile responsabile cu rol secundar.

2. (3) Ca urmare a experienţei dobândite şi în urma evaluărilor, programele de pregătire şi exerciţii trebuie revizuite şi actualizate o dată la 3 ani.

SECŢIUNEA a 8-a

Sistemul de management

Art. 54. - Autoritatea responsabilă cu rol principal împreună cu autorităţile responsabile cu rol secundar se asigură că autorităţile cu funcţii de sprijin au un sistem de management prin care să asigure disponibilitatea şi fiabilitatea tuturor bunurilor, echipamentelor, sistemelor de comunicare

şi instalaţiilor, planurilor, procedurilor, precum şi alte aranjamente necesare pentru răspunsul eficace la situaţia de urgenţă.

Art. 55. - Cerinţele specifice privind sistemul de management în domeniul nuclear pentru titularul de autorizaţie sunt detaliate în reglementările specifice emise de CNCAN.

CAPITOLUL V

Răspunsul la situaţia de urgenţă nucleară sau radiologică SECŢIUNEA 1

Gestionarea operaţiunilor de răspuns la situaţia de urgenţă nucleară sau radiologică Art. 56. - (1) Autoritatea responsabilă cu rol principal, CNCAN, şi autoritatea responsabilă cu rol secundar, MAI, se asigură că au fost adoptate măsurile necesare pentru gestionarea corespunzătoare a operaţiunilor de răspuns la situaţia de urgenţă la toate nivelurile de răspuns.

1. (2) CNCAN se asigură că titularii de autorizaţie au implementat toate cerinţele şi au adoptat toate măsurile în vederea prevenirii, răspunsului şi revenirii/reabilitării situaţiilor de urgenţă nucleară sau radiologică prevăzute de Legea nr. 111/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi toate reglementările relevante emise de către CNCAN.

2. (3) CNCAN şi MAI se asigură că autorităţile publice au implementat toate cerinţele relevante pentru riscul de accidente, avarii, explozii, incendii sau alte evenimente în activităţile nucleare sau radiologice şi riscul radiologic prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004, cu modificările şi completările ulterioare, şi Hotărârea Guvernului nr. 557/2016, precum şi prezentul regulament de gestionare a riscului relevant situaţiilor de urgenţă nucleară sau radiologică.

Art. 57. - (1) Autorităţile publice instituie măsuri pentru răspunsul la situaţiile de urgenţă nucleară sau radiologică, care vor fi coordonate şi integrate la nivel naţional, judeţean şi local, precum şi măsuri pentru sprijinul titularilor de autorizaţie în răspunsul pe amplasament.

1. (2) Măsurile prevăzute la alin. (1) trebuie să ţină cont de măsurile existente de răspuns la situaţiile de urgenţă convenţionale şi măsurile legate de siguranţa nucleară.

2. (3) Măsurile prevăzute la alin. (1) trebuie să aibă în vedere faptul că, în cazul activităţilor din CPU IV, este posibil să nu se cunoască factorul declanşator al situaţiei de urgenţă nucleară sau radiologică.

3. (4) Măsurile prevăzute la alin. (1) trebuie adoptate în conformitate cu reglementările specifice emise de CNCAN şi MAI.

Art. 58. - (1) Autoritatea şi responsabilitatea privind coordonarea răspunsului la situaţia de urgenţă şi luarea deciziilor referitoare la acţiunile de răspuns se alocă de o manieră clară şi se activează imediat după declararea clasei de urgenţă.

1. (2) Autorităţile publice centrale şi locale adoptă măsurile necesare pentru constituirea şi funcţionarea organizaţiei de răspuns la urgenţă şi se bazează pe abordarea tuturor pericolelor posibile.

2. (3) Organizaţia de răspuns la urgenţă prevăzută la alin. (2) asigură coordonarea şi implementarea efectivă a răspunsului în afara amplasamentului.

Art. 59. - (1) În vederea coordonării cu statele vecine pentru răspunsul la situaţiile de urgenţă nucleară sau radiologică la instalaţiile din CPU V, CNCAN stabileşte în prealabil măsuri la nivel naţional.

1. (2) În scopul coordonării cu statele vecine pentru răspunsul la situaţiile de urgenţă nucleară sau radiologică, în cazul în care se produc în apropierea frontierelor ţării, în timpul unui transport intern de combustibil nuclear proaspăt sau uzat, se instituie în prealabil măsuri la nivel naţional.

2. (3) Responsabilitatea coordonării măsurilor de la alin. (1) şi (2) revine CNCAN şi MAI.

   Art. 60. - (1) Titularul de autorizaţie pentru o instalaţie sau activitate din CPU I, CPU II, CPU III şi CPU IV trebuie să adopte măsuri specifice privind dezvoltarea de criterii operaţionale, pentru instalaţia sau activitatea respectivă, în vederea asigurării:

   1. a) capacităţii de evaluare rapidă a stării sursei de radiaţii;

   2. b) resurselor pentru clasificarea urgenţei;

   3. c) resurselor pentru notificarea către autorităţi a situaţiei de urgenţă;

   4. d) resurselor pentru previzionarea evoluţiei situaţiei de urgenţă.

1. (2) Criteriile operaţionale se clasifică astfel:

   1. a) niveluri de acţiune la urgenţă;

   2. b) niveluri operaţionale de intervenţie.

2. (3) Cerinţele privind stabilirea nivelurilor de acţiune la urgenţă aplicabile unei instalaţii sau activităţi şi stabilirea nivelurilor operaţionale de intervenţie sunt prevăzute în reglementări specifice emise de CNCAN.

3. (4) În urma evaluării stării sursei de radiaţii, clasificării urgenţei şi previzionării evoluţiei acesteia, titularul de autorizaţie implementează acţiunile corespunzătoare conform planului de răspuns la situaţii de urgenţă nucleară sau radiologică.

Art. 61 - (1) Titularul de autorizaţie trebuie să dispună atât de capacităţi de gestionare a situaţiilor de urgenţă pe amplasament, cât şi de mecanisme de coordonare cu organizaţiile de răspuns la urgenţă din afara amplasamentului.

(2) Capacităţile şi mecanismele prevăzute la alin. (1) trebuie stabilite conform reglementărilor specifice emise de CNCAN şi MAI.

Art. 62. - (1) În urma notificării situaţiei de urgenţă la o instalaţie din CPU I sau CPU II, autorităţile locale sau judeţene, după caz, activează planul local sau judeţean, pentru a acorda sprijinul necesar

titularului de autorizaţie şi pentru a asigura protecţia populaţiei în zonele şi distanţele de planificare în caz de situaţii de urgenţă.

1. (2) În urma notificării situaţiei de urgenţă la o instalaţie din CPU III, autorităţile locale sau judeţene, după caz, activează planul local sau judeţean, pentru a acorda sprijinul necesar titularului de autorizaţie pe amplasament şi pentru a asigura protecţia populaţiei în afara amplasamentului.

2. (3) În urma notificării situaţiei de urgenţă la o instalaţie sau activitate din CPU IV sau CPU VI, autorităţile locale sau judeţene, după caz, activează planul local sau judeţean pentru a asigura protecţia populaţiei în zona afectată.

3. (4) În urma notificării situaţiei de urgenţă la o instalaţie din CPU V, autorităţile publice locale sau judeţene, după caz, activează planul local sau judeţean, pentru a asigura protecţia populaţiei în zonele şi distanţele prestabilite de planificare în caz de situaţie de urgenţă.

Art. 63. - (1) Autorităţile publice locale trebuie să dispună de resurse şi măsuri pentru ca, la momentul notificării situaţiei de urgenţă, să implementeze acţiunile de protecţie corespunzătoare şi eficiente, precum şi alte tipuri de acţiuni, în zona unde s-a produs urgenţa sau în zonele şi distanţele de planificare prestabilite conform planului de răspuns la situaţii de urgenţă nucleară sau radiologică.

(2) Acţiunile de protecţie şi alte tipuri de acţiuni menţionate la alin. (1) trebuie să cuprindă, fără a se limita la următoarele:

1. a) stabilirea organizaţiei de răspuns;

2. b) furnizarea de resurse pentru implementarea acţiunilor de protecţie şi a altor tipuri de acţiuni;

3. c) implementarea acţiunilor de protecţie;

4. d) asigurarea suportului logistic pentru acţiunile de protecţie şi alte tipuri de acţiuni.

SECŢIUNEA a 2-a

Identificarea şi notificarea unei situaţii de urgenţă şi activarea răspunsului la situaţia de urgenţă nucleară sau radiologică

Art. 64. - CNCAN şi MAI se asigură că s-au luat măsurile necesare la toate nivelurile de răspuns pentru identificarea şi notificarea rapidă a unei situaţii de urgenţă şi pentru activarea răspunsului la situaţia de urgenţă.

Art. 65. - (1) Autorităţile publice, în coordonarea CNCAN şi MAI, trebuie să-şi stabilească un sistem de notificare şi avertizare, necesar pentru colectarea şi procesarea informaţiilor referitoare la situaţia de urgenţă în conformitate cu legislaţia naţională.

1. (2) Sistemul prevăzut la alin. (1) va cuprinde punctele de notificare şi de avertizare care vor fi disponibile permanent, 24h/7 zile, operate de către ofiţeri de serviciu.

2. (3) După primirea notificării, punctele de notificare şi de avertizare vor activa organizaţiile de răspuns la urgenţăproprii conform procedurilor prestabilite.

3. (4) Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, în colaborare cu CNCAN şi MAI, va dispune măsuri necesare pentru a se asigura că Sistemul naţional unic pentru apeluri de urgenţă 112 are capacitatea de a transmite rapid notificarea situaţiei de urgenţă radiologică.

   Art. 66. - În cazul instalaţiilor sau activităţilor din CPU I, CPU II, CPU III şi CPU IV, operatorul instituie măsuri pentru:

   1. a) detectarea şi clasificarea rapidă a urgenţei;

   2. b) iniţierea promptă a răspunsului coordonat şi planificat la situaţia de urgenţă;

   3. c) notificarea punctului de notificare şi avertizare corespunzător din afara amplasamentului;

   4. d) furnizarea de informaţii suficiente pentru răspunsul eficient în afara amplasamentului.

Art. 67. - CNCAN stabileşte punctul de notificare şi avertizare în conformitate cu obligaţiile internaţionale asumate în baza Convenţiei cu privire la notificarea rapidă a unui accident nuclear, a Convenţiei cu privire la asistenţa în caz de accident nuclear sau urgenţă radiologică şi a acordurilor bilaterale de notificare rapidă a unui accident nuclear ori de asistenţă în caz de accident nuclear sau urgenţă radiologică.

SECŢIUNEA a 3-a

Implementarea acţiunilor de limitare

Art. 68. - (1) Titularul de autorizaţie trebuie să dispună măsuri pentru realizarea acţiunilor de limitare a consecinţelor în caz de situaţie de urgenţă nucleară sau radiologică.

1. (2) Acţiunile de limitare a consecinţelor în caz de situaţie de urgenţă nucleară sau radiologică au drept scop recuperarea controlului asupra sursei şi prevenirea amplificării accidentului şi dezvoltării unor condiţii catastrofale pe amplasament sau în zona afectată, după caz.

2. (3) Cerinţe specifice pentru titularul de autorizaţie în ceea ce priveşte acţiunile de limitare sunt definite în reglementările specifice emise de către CNCAN.

Art. 69. - Autorităţile publice centrale şi locale trebuie să determine, împreună cu titularul de autorizaţie, dimensiunea resurselor necesare susţinerii acţiunilor de limitare a consecinţelor de către titularul de autorizaţie.

Art. 70. - (1) CNCAN se asigură că titularul de autorizaţie dispune de resurse pentru implementarea acţiunilor de limitare a consecinţelor în caz de situaţie de urgenţă nucleară sau radiologică.

1. (2) CNCAN şi MAI se asigură că autorităţile publice dispun de resurse pentru susţinerea acţiunilor de limitare a consecinţelor de către titularul de autorizaţie.

2. (3) MAI se asigură că organizaţiile de răspuns la urgenţă adoptă măsuri pentru implementarea acţiunilor de limitare a consecinţelor în caz de situaţie de urgenţă nucleară sau radiologică pentru activităţile din CPU IV.

SECŢIUNEA a 4-a

Implementarea acţiunilor preventive de protecţie

Art. 71. - (1) Acţiunile preventive de protecţie şi alte tipuri de acţiuni în interiorul PAZ trebuie efectuate fără întârziere în concordanţă cu măsurile de protecţie optimizate.

1. (2) Măsurile de protecţie optimizate se dezvoltă conform cerinţelor şi elementelor prevăzute în anexa nr. 5 la prezentul regulament.

2. (3) Implementarea măsurilor de protecţie optimizate pentru răspunsul preventiv de protecţie trebuie să corespundă criteriilor generice incluse la pct. 5.1 din anexa nr. 5 la prezentul regulament şi să cuprindă cel puţin următoarele:

   1. a) acţiunile preventive de protecţie trebuie implementate anterior emisiei radioactive, iar dozele trebuie menţinute sub criteriile generice incluse în tabelul 5.1-1 din anexa nr. 5 la prezentul regulament, chiar şi în condiţii dificile;

   2. b) măsurile de protecţie optimizate trebuie să includă, dar fără a se limita la acestea, acţiunile prevăzute în tabelul 5.1-1 din anexa nr. 5 la prezentul regulament.

Art. 72. - (1) CNCAN şi MAI se asigură că au fost instituite măsuri pentru evaluarea condiţiilor situaţiei de urgenţă şi pentru implementarea eficientă a acţiunilor preventive de protecţie şi a altor tipuri de acţiuni de răspuns în caz de situaţie de urgenţă nucleară sau radiologică.

(2) Se vor efectua toate acţiunile necesare pentru salvarea de vieţi omeneşti şi pentru prevenirea efectelor deterministice severe, precum şi pentru reducerea, în măsura în care este posibil, a apariţiei de efecte stocastice.

SECŢIUNEA a 5-a

Implementarea acţiunilor urgente de protecţie

Art. 73. - (1) Acţiunile urgente de protecţie şi alte tipuri de acţiuni din interiorul PAZ şi UPZ trebuie efectuate fără întârziere în conformitate cu măsurile de protecţie optimizate.

1. (2) Implementarea măsurilor de protecţie optimizate trebuie să respecte criteriile generice prevăzute la pct. 5.2 din anexa nr. 5 la prezentul regulament, după cum urmează:

   1. a) acţiunile urgente de protecţie trebuie implementate rapid, chiar şi în condiţii dificile, în vederea menţinerii dozelor sub criteriile generice incluse în tabelul 5.2-1 din anexa nr. 5 la prezentul regulament;

   2. b) măsurile de protecţie optimizate trebuie să cuprindă, fără a se limita la acestea, acţiunile prevăzute în tabelul 5.2-1din anexa nr. 5 la prezentul regulament.

Art. 74. - (1) CNCAN şi MAI se asigură că au fost instituite măsuri pentru evaluarea condiţiilor situaţiei de urgenţă şi pentru implementarea eficientă a acţiunilor urgente de protecţie şi a altor tipuri de acţiuni de răspuns în caz de situaţie de urgenţă nucleară sau radiologică.

(2) Se vor efectua toate acţiunile necesare pentru salvarea de vieţi omeneşti şi pentru prevenirea efectelor deterministice, precum şi reducerea apariţiei de efecte stocastice.

Art. 75. - În cazul răspunsului la o situaţie de urgenţă nucleară sau radiologică pentru activităţile din CPU IV, primii respondenţi trebuie să stabilească zonele de securitate conform reglementărilor specifice emise de MAI şi CNCAN.

SECŢIUNEA a 6-a

Implementarea acţiunilor timpurii de protecţie

Art. 76. - (1) Acţiunile timpurii de protecţie şi alte tipuri de acţiuni din PAZ, UPZ, EPD şi ICDP trebuie efectuate fără întârziere în concordanţă cu măsurile de protecţie optimizate.

(2) Implementarea măsurilor de protecţie optimizatepentru răspunsul iniţial de protecţie trebuie să corespundă criteriilor generice din pct. 5.2 şi 5.3 din anexa nr. 5 la prezentul regulament, după cum urmează:

1. a) acţiunile timpurii de protecţie trebuie implementate într-un interval de timp scurt, chiar şi în condiţii dificile, în vederea menţinerii dozelor sub criteriile generice incluse în tabelul 5.2-2 din anexa nr. 5 la prezentul regulament;

2. b) măsurile de protecţie optimizatetrebuie să cuprindă, fără a se limita la acestea, acţiunile prevăzute în tabelele 6.2-2 şi 6.2-3din anexa nr. 6la prezentul regulament.

Art. 77. - (1) Pe baza nivelurilor operaţionale de intervenţie se stabileşte dacă sunt necesare acţiuni suplimentare de protecţie şi alte acţiuni de răspuns.

1. (2) În UPZ şi EPD se adoptă măsuri pentru monitorizarea eficientă în vederea colectării de date suficiente pentru a utiliza nivelurile operaţionale de intervenţie în luarea deciziilor pentru implementarea de acţiuni urgente de protecţie suplimentare în interiorul şi în afara UPZ.

2. (3) Lista nivelurilor operaţionale de intervenţie şi ghidurile pentru stabilirea acestora sunt prevăzute în reglementări specifice emise de CNCAN.

   Art. 78. - În interiorul ICDP, se dispun măsurile necesare pentru protecţia imediată şi restricţionarea produselor locale neesenţiale, produselor fondului forestier, de exemplu ciuperci, laptele provenit de la animale furajate pe păşuni şi sursele de apă potabilă. Aceste măsuri cuprind:

   1. a) furnizarea de instrucţiuni şi recomandări pentru protecţia lanţului alimentar, a sistemelor de furnizare a apei şi a bunurilor nealimentare împotriva contaminării, pentru prevenirea ingestiei de alimente, lapte şi apă potabilă contaminate sau potenţial contaminate şi pentru prevenirea utilizării bunurilor nealimentare contaminate sau potenţial contaminate;

   2. b) efectuarea promptă a monitorizării, prelevării de probe şi analizelor;

   3. c) utilizarea nivelurilor operaţionale de intervenţie;

   4. d) modalităţile de impunere a restricţiilor.

Art. 79. - (1) În zonele de planificare în caz de situaţii de urgenţă la instalaţiile din CPU I, CPU II şi CPU V şi în zona circumscrisă izolată de la activittăţile din CPU IV, autorităţile locale dispun măsuri pentru monitorizarea nivelului de contaminare a vehiculelor, lucrătorilor în situaţii de urgenţă şi bunurilor provenite din zonele contaminate, cu scopul de a menţine controlul asupra răspândirii contaminării şi, după caz, pentru decontaminare.

1. (2) Autorităţile publice locale instituie măsuri pentru controlul şi restricţionarea accesului în zonele în care au fost realizate evacuări şi relocări.

2. (3) Detaliile privind criteriile generice pentru vehicule, echipamente şi alte bunuri în vederea menţinerii expunerii populaţiei sub control sunt descrise în pct. 5.4 din anexa nr. 5 la prezentul regulament.

   Art. 80. - Se stabilesc acţiuni de protecţie pentru reducerea apariţiei efectelor stocastice care pot surveni în urma comerţului internaţional cu bunuri alimentare şi nealimentare conform pct. 5.5 din anexa nr. 5 la prezentul regulament.

   SECŢIUNEA a 7-a

   Furnizarea mesajelor de avertizare şi a instrucţiunilor către populaţie

   Art. 81. - CNCAN şi MAI se asigură că autorităţile cu funcţii de sprijin instituie măsuri necesare în ceea ce priveşte:

   1. a) informarea populaţiei afectate sau potenţial afectate;

   2. b) avertizarea rapidă în caz de situaţie de urgenţă nucleară sau radiologică;

   3. c) furnizarea instrucţiunilor privind acţiunile pe care populaţia trebuie să le întreprindă;

   4. d) actualizarea şi difuzarea periodică a informaţiilor, precum şi ori de câte ori au loc modificări semnificative.

Art. 82. - Următoarele informaţii trebuie furnizate pentru conştientizarea populaţiei cu privire la riscurile şi acţiunile de răspuns care trebuie luate în timpul unei situaţii de urgenţă:

1. a) date elementare despre radioactivitate şi efectele acesteia asupra fiinţelor umane, animalelor şi mediului înconjurător;

2. b) diferitele tipuri de situaţii de urgenţă avute în vedere şi consecinţele acestora asupra populaţiei şi mediului înconjurător;

3. c) măsurile de urgenţă preconizate pentru alertarea, protecţia şi asistenţa populaţiei în caz de situaţie de urgenţă;

4. d) informaţii esenţiale privind acţiunile care trebuie întreprinse de populaţie în caz de situaţie de urgenţă.

Art. 83. - Următoarele informaţii trebuie puse la dispoziţia populaţiei pe durata situaţiei de urgenţă:

1. a) informaţii asupra tipului situaţiei de urgenţă care a apărut şi, dacă este posibil, a caracteristicilor acesteia, de exemplu originea, amploarea şi evoluţia sa probabilă;

2. b) recomandări referitoare la protecţia populaţiei în funcţie de tipul situaţiei de urgenţă;

3. c) anunţuri privind cooperarea populaţiei cu autorităţile implicate în implementarea acţiunilor de protecţie.

Art. 84. - (1) Informaţiile referitoare la o situaţie de urgenţă nucleară sau radiologică trebuie furnizate populaţiei folosind un limbaj clar şi inteligibil, fără a fi necesară o solicitare în acest sens.

(2) Autorităţile publice centrale şi locale trebuie să adopte măsuri pentru identificarea şi clarificarea zvonurilor şi a informaţiilor incorecte ce pot fi vehiculate, care induc în eroare şi care ar putea determina populaţia să întreprindă acţiuni de protecţie necorespunzătoare.

SECŢIUNEA a 8-a

Protecţia lucrătorilor în situaţii de urgenţă în cazul producerii unei situaţii de urgenţă nucleară sau radiologică

Art. 85. - (1) Autorităţile publice şi titularul de autorizaţie se asigură că lucrătorii în situaţii de urgenţă care sunt desemnaţi în prealabil, primesc în mod regulat informaţii adecvate şi actualizate asupra tuturor riscurilorpentru sănătate şi pericolelor potenţiale pe care le-ar putea implica intervenţia lor şi asupra acţiunilor preventive care trebuie luate în astfel de cazuri.

1. (2) Autorităţile publice cu funcţii de sprijin, se asigură că sunt dispuse măsuri pentru protecţia lucrătorilor în situaţii de urgenţă.

2. (3) Măsurile pentru protecţia lucrătorilor în situaţii de urgenţă menţionate la alin. (2) cuprind cel puţin următoarele:

   1. a) instruirea lucrătorilor în situaţii de urgenţă desemnaţi în prealabil;

   2. b) furnizarea de instrucţiuni, anterior repartizării sarcinilor specifice în răspunsul la situaţia de urgenţă;

   3. c) gestionarea, controlul şi înregistrarea dozelor primite;

   4. d) asigurarea echipamentelor de protecţie corespunzătoare şi a echipamentelor de monitorizare;

   5. e) administrarea de iodură de potasiu pentru protecţia glandei tiroidă în cazul expunerii la iod radioactiv;

   6. f) examinări medicale şi consiliere psihologică, după caz.

Art. 86. - (1) Autorităţile publice cu funcţii de sprijin şi titularul de autorizaţie trebuie să ia măsuri pentru a asigura că lucrătorii în situaţii de urgenţă sunt, în măsura în care este posibil, desemnaţi în prealabil şi sunt clasificaţi apţi din punct de vedere medical.

(2) Măsurile prevăzute la alin. (1) trebuie să includă supravegherea medicală a lucrătorilor în situaţii de urgenţă.

Art. 87. - (1) Pentru planificarea desfăşurării sarcinilor atribuite lucrătorilor în situaţii de urgenţă, trebuie să fie dezvoltate şi utilizate criterii generice pentru protecţia lucrătorilor în situaţii de urgenţă în vederea limitării expunerii. Criteriile generice sunt prezentate în anexa nr. 6 la prezentul regulament.

(2) Angajatorii lucrătorilor în situaţii de urgenţă trebuie să asigure că expunerea lucrătorilor în situaţii de urgenţă este controlată.

Art. 88. - (1) Autorităţile publice cu funcţii de sprijin şi titularul de autorizaţie trebuie să ia măsuri pentru evaluarea, cât mai curând posibil, a dozelor individuale încasate de către lucrătorii în situaţii de urgenţă în urma unei situaţii de urgenţă nucleară sau radiologică, şi, după caz, pentru a limita expunerile suplimentare ale acestora.

1. (2) Lucrătorii în situaţii de urgenţă trebuie să primească îngrijiri medicale adecvate pentru efectele de sănătate cauzate de dozele încasate în urma unei situaţii de urgenţă nucleară sau radiologică sau la cererea acestora.

2. (3) Informaţiile privind dozele primite în timpul răspunsului la situaţia de urgenţă nucleară sau radiologică şi informaţiile privind orice riscuri ulterioare asupra sănătăţii trebuie să fie comunicate lucrătorilor în situaţii de urgenţă şi echipelor de intervenţie în caz de situaţie de urgenţă.

3. (4) În funcţie de circumstanţele specifice ale situaţiei de urgenţă nucleară sau radiologică, lucrătorii în situaţii de urgenţă trebuie să primească orice alte informaţii relevante.

SECŢIUNEA a 9-a

Gestionarea răspunsului medical

Art. 89. - (1) MS şi DSU din cadrul MAI, trebuie să asigure că sunt instituite mecanisme pentru asigurarea de examene medicale şi de triaj, de îngrijire medicală şi de acţiuni medicale pe termen lung pentru cei care pot fi afectaţi într-o situaţie de urgenţă nucleară sau radiologică.

1. (2) Pentru îndeplinirea cerinţelor de la alin. (1) trebuie luate măsuri astfel încât:

   1. a) personalul medical şi personalul din unităţile de urgenţă să aibă cunoştinţă despre manifestările clinice ale expunerii la radiaţii şi de procedurile de notificare;

   2. b) să fie furnizată prompt asistenţă medicală adecvată către populaţie;

   3. c) sa fie identificate şi tratate persoanele care au fost expuse sau contaminate;

   4. d) să fie desemnat personal medical instruit pentru diagnosticarea imediată şi tratarea efectelor acute provocate de radiaţii;

   5. e) să fie desemnate instituţiile care urmează să fie implicate în diagnosticul şi tratamentul medical suplimentar sau monitorizarea medicală pe termen lung a persoanelor care au suferit expuneri internă şi/sau externă la radiaţii.

2. (3) MS trebuie să se asigure că sunt instituite criterii prestabilite şi modalităţi de consultare privind tratamentul ulterior pentru orice expunere care ar putea duce la efecte deterministice severe, utilizând medicii cu experienţă în abordarea unor astfel de afecţiuni.

3. (4) Instituţiile desemnate pentru tratament trebuie să fie dotate cu resurse pentru tratament medical suplimentar sau de monitorizare medicală pe termen lung a persoanelor supuse expunerii interne şi/sau externe la radiaţii şi pentru evaluarea expunerii la radiaţii atât externă, cât şi internă.

Art. 90. - (1) MS trebuie să se asigure că sunt luate măsuri pentru identificarea persoanelor din acele grupuri care sunt expuse riscului de cancer ca urmare a expunerii la radiaţii cauzată de o situaţie de urgenţă nucleară sau radiologică.

1. (2) În cazul în care dozele primite de către o persoană depăşesc sau se preconizează că depăşesc criteriile generice din tabelul 5.1-1 din anexa nr. 5 la prezentul regulament, trebuie luate acţiuni medicale de răspuns, dar fără a se limita la:

   1. a) examinarea medicală imediată;

   2. b) consultaţia şi tratamentul medical indicat;

      1. b) controlul contaminării;

      2. c) eliminarea imediată a materialului radioactiv care a fost absorbit de către organism, dacă este cazul;

      3. d) înregistrarea pentru monitorizare medicală pe termen lung;

      4. e) consiliere psihologică.

2. (3) În cazul în care doza încasată de către o persoană depăşeşte sau se preconizează că depăşeşte criteriile generice din tabelul 5.2-3din anexa nr. 5 la prezentul regulament, trebuie luate acţiuni de răspuns medical de urgenţă inclusiv, dar fără a se limita la:

   1. a) screening ca bază pentru monitorizarea ulterioară sau tratamentul medical;

   2. b) înregistrare;

   3. c) consiliere, pentru a permite luarea unor decizii în cunoştinţă de cauză în circumstanţe specifice.

SECŢIUNEA a 10-a

Gestionarea deşeurilor radioactive în timpul unei situaţii de urgenţă nucleară sau radiologică Art. 91. - Agenţia Nucleară şi pentru Deşeuri Radioactive, denumită în continuare ANDR, trebuie să asigure gestionarea sigură şi eficientă a deşeurilor radioactive generate şi colectate în timpul unei situaţii de urgenţă nucleară sau radiologică.

Art. 92. - (1) Strategia naţională privind managementul deşeurilor radioactive trebuie să includă gestionarea deşeurilor radioactive generate în urma unei situaţii de urgenţă nucleară sau radiologică.

1. (2) Deşeurile radioactive rezultate ca urmare a unei situaţii de urgenţă nucleară sau radiologică, inclusiv a celor provenite din punerea în aplicare a unor măsuri de protecţie sau a altor acţiuni de

   răspuns, trebuie identificate, caracterizate şi clasificate în timp util şi trebuie gestionate într-un mod care să nu compromită strategia de protecţie.

2. (3) Cheltuielile organizaţiilor implicate în răspunsul la situaţiile de urgenţă în ceea ce priveşte managementul deşeurilor radioactive generate ca urmare a punerii în aplicare a măsurilor protective se rambursează în conformitate cu prevederile Legii nr. 111/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

   SECŢIUNEA a 11-a

   Minimizarea consecinţelor non-radiologice

   Art. 93. - MAI, în cooperare cu autorităţile publice, trebuie să se asigure că sunt puse în aplicare măsuri de minimizare a consecinţelor non-radiologice în cazul unei situaţii de urgenţă nucleară sau radiologică.

   Art. 94. - Măsurile pentru minimizarea consecinţelor non-radiologice în cazul unei situaţii de urgenţă nucleară sau radiologică sunt, dar nu se limitează numai la acestea:

   1. a) asigurarea de informaţii către populaţie privind eventualele pericole pentru sănătate;

   2. b) instrucţiuni clare cu privire la acţiunile care urmează să fie întreprinse;

   3. c) asistenţă medicală şi consiliere psihologică;

   4. d) asistenţă socială adecvată.

SECŢIUNEA a 12-a

Cooperarea Internaţională

Art 95. - (1) Autoritatea responsabilă cu rol principal şi autorităţile responsabile cu rol secundar trebuie să coopereze cu instituţiile responsabile ale statelor vecine şi/sau state terţe şi să stabilească protocoale de colaborare în ceea ce priveşte abordarea situaţiilor de urgenţă posibile de pe teritoriul României care pot afecta statele vecine sau ţări terţe, cu scopul de a facilita coordonarea implementării acţiunilor de protecţie în toate statele.

1. (2) În cadrul protocoalelor de colaborare stabilite la alin. 1 trebuie să se stabilească puncte de contact pentru notificarea imediată şi puncte de contact în vederea evaluării în comun a situaţiei de expunere, precum şi a coordonării acţiunilor de protecţie şi a informării populaţiei, prin utilizarea, în mod corespunzător, a sistemelor de schimb de informaţii.

2. (3) În cadrul protocoalelor de colaborare stabilite la alin. 1 trebuie stabilite, după caz, cu statele vecine şi cu ţări terţe, elemente în ceea ce priveşte tranziţia de la o situaţie de expunere de urgenţă la o situaţie de expunere existentă.

Art. 96. - (1) Autoritatea responsabilă cu rol principal, în cooperare cu autorităţile publice, trebuie să asigure că sunt disponibile şi operaţionale capacităţile declarate pentru asistenţă internaţională.

1. (2) Asistenţa internaţională este furnizată prin mecanismul actual de asistenţă internaţională, inclusiv, dar fără a se limita la:

   1. a) Convenţia cu privire la asistenţa în caz de accident nuclear sau urgenţă radiologică;

   2. b) mecanismul de asistenţă internaţională al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord;

   3. c) mecanismul de asistenţă internaţională al Uniunii Europene;

   4. d) acordurile şi tratatele bilaterale.

2. (3) Autoritatea responsabilă cu rol principal, în cooperare cu autorităţile publice, trebuie să asigure că sunt luate măsuri pentru menţinerea capacităţilor de asistenţă internaţională.

   SECŢIUNEA a 13-a

   Încheierea unei situaţii de urgenţă nucleară sau radiologică

   Art. 97. - (1) CNCAN şi MAI trebuie să se asigure că sunt instituite mecanisme pentru încheierea unei situaţii de urgenţă nucleară sau radiologică ţinând seama de necesitatea de a recâştiga controlul asupra sursei accidentului şi reluarea activităţilor sociale şi economice obişnuite, după caz, prin:

   1. a) tranziţia de la o situaţie de expunere de urgenţă la o situaţie de expunere existentă; sau

   2. b) tranziţia de la o situaţie de expunere de urgenţă la o situaţie de expunere planificată.

(2) Încheierea unei situaţii de urgenţă nucleară sau radiologică ar putea fi declarată numai în cazul în care:

1. a) controlul asupra sursei accidentului este recâştigat; şi

2. b) intervenţia în afara amplasamentului este încheiată.

Art. 98. -(1) Decizia privind încheierea unei situaţii de urgenţă nucleară sau radiologică şi tranziţia către o altă situaţie de expunere este luată de către CNCAN şi MAI în consultare cu părţile interesate şi se aprobă de către CNSSU.

(2) CNCAN şi MAI trebuie să notifice încheierea unei situaţii de urgenţă nucleară sau radiologică către Guvernul României, precum şi către toate părţile interesate.

Art. 99. - (1) Criteriile generice specifice unui accident trebuie stabilite pentru decizia de încheiere a tranziţiei de la o situaţie de urgenţă nucleară sau radiologică la o situaţie de expunere existentă, în funcţie de amploarea şi natura accidentului.

1. (2) Criteriile generice specifice de la alin. (1) sunt:

   1. a) doza efectivă totală reziduală cuprinsă în intervalul 1-20 mSv pe an;

   2. b) doza echivalentă totală reziduală în intervalul 1-20 mSv pentru întreaga perioadă a dezvoltării intrauterine.

2. (3) Decizia privind încheierea situaţiilor de urgenţă are in vedere principiul optimizarii în consens cutoate părţile implicate.

Art. 100. - Cerinţele specifice pentru încheierea unei situaţii de urgenţă sunt detaliate în reglementările emise de CNCAN.

CAPITOLUL VI

Evaluare/investigare post-eveniment

Art. 101. - (1) În termen de 30 de zile calendaristice de la declararea încheierii situaţiei de urgenţă, CNCAN trebuie să prezinte spre aprobare CNSSU raportul de evaluare/investigare post- eveniment, elaborat cu sprijinul ANDR, MAI, MS, ME, Ministerului Mediului, Ministerului Educaţiei Naţionale, Ministerului Public şi autorităţilor publice locale.

(2) Raportul prevăzut la alin. (1) trebuie să conţină cel puţin următoarele elemente:

1. a) descrierea contextului înainte de declanşarea situaţiei de urgenţă;

2. b) cauzele care au condus la declanşarea situaţiei de urgenţă;

3. c) modul de aplicare a planului de răspuns la situaţii de urgenţă nucleară sau radiologică atât pe amplasament, dacă situaţia de urgenţă s-a produs pe amplasamentul unei instalaţii autorizate CNCAN, cât şi în afara amplasamentului;

4. d) identificarea reţelelor electrice, de comunicaţii, apă şi gaze;

5. e) analiza completă a consecinţelor radiologice;

6. f) analiza completă a consecinţelor non-radiologice;

7. g) estimarea pagubelor materiale şi a impactului asupra mediului social, economic şi politic;

8. h) planul pe termen lung de urmărire medicală a persoanelor afectate;

9. i) propunere în ceea ce priveşte planul detranziţie de la o situaţie de urgenţă la o situaţie existentă, care să cuprindă şi ansamblul de măsuri şi acţiuni pentru reluarea vieţii normale în zona afectată dacă este posibil;

10. j) managementul deşeurilor radiologice şi non-radiologice rezultate în urma acţiunilor de revenire la o situaţie normală/existentă;

11. k) identificarea mecanismelor de cooperare la nivel internaţional pentru acordarea asistenţei internaţionale (ex. tratarea pe termen lung a victimelor) în faza de revenire la normal;

12. l) identificarea ariilor de îmbunătăţire a răspunsului;

13. m) recomandări de acţiuni şi măsuri în vederea remedierii şi refacerii.

CAPITOLUL VII

Refacere/reabilitare

Art. 102. - (1) În baza raportului precizat la art. 101 alin. (1), CNCAN împreună cu ANDR, MAI, MS, ME, Ministerul Mediului, autorităţile publice locale trebuie să elaboreze Planul de măsuri şi acţiuni pentru revenirea la normalitate a zonelor afectate.

(2) Planul prevăzut la alin. (1) trebuie să fie aprobat de către CNSSU şi înaintat către Guvernul României pentru identificarea şi alocarea resurselor necesare implementării planului.

Art. 103. - (1) Pentru managementul fazei de tranziţie de la o situaţie de expunere de urgenţă la o situaţie de expunere existentă, CNSSU trebuie să desemneze autoritatea publică responsabilă cu gestionarea recuperării atât a zonelor de pe amplasament, dacă este cazul, cât şi în afara amplasamentului.

1. (2) Autoritatea desemnată la alin. 1 are responsabilitatea coordonării implementării acţiunilor planului prevăzut la art. 102 alin. (1).

   Art. 104. - (1)Planul precizat la art. 102 alin. (1) trebuie să cuprindă măsuri şi acţiuni pentru cel puţin următoarele elemente:

   1. a) refacerea reţelelor electrice, de comunicaţii, apă şi gaze;

   2. b) reparare/remediere a instalaţiei afectate, dacă se consideră că instalaţia mai poate fi pusă în funcţiune;

   3. c) dezafectarea instalaţiei, dacă instalaţia nu mai poate fi recuperată;

   4. d) monitorizarea instalaţiei, mediului şi a populaţiei afectate;

   5. e) urmărirea medicală a persoanelor afectate/contaminate;

   6. f) decontaminarea zonelor şi clădirilor, după caz;

   7. g) managementul deşeurilor radioactive şi managementul deşeurilor convenţionale;

   8. h) asigurarea de compensaţii pentru victimele situaţiei de urgenţă în baza actelor normative în vigoare;

   9. i) asigurarea întoarcerii populaţiei în zonele afectate, după caz;

   10. j) asigurarea de locuinţe temporare pentru populaţia care nu se poate întoarce în zonele afectate, în cel mult 3 ani după declararea încheierii situaţiei de urgenţă;

   11. k) asigurarea de locuinţe definitive pentru populaţia care nu se poate întoarce în zonele afectate, în cel puţin 3 ani după declararea încheieriisituaţiei de urgenţă;

   12. l) asigurarea compensaţiilor în ceea ce priveşte activităţile economice care nu mai pot fi reluate în zonele afectate.

1. (2) Ansamblul de măsuri şi acţiuni planificate pentru refacerea/revenirea la normal a zonelor afectate trebuie sa fie supuse proceselor de justificare şi de optimizare şi trebuie să se bazeze pe informaţii complete şi sigure despre situaţia radiologică din zonele afectate.

2. (3) Cerinţele specifice privind situaţia şi caracterizarea radiologică a zonelor afectate sunt detaliate în reglementările CNCAN, MS şi MADR.

   Art. 105. - (1) Pentru întoarcerea populaţiei în zonele afectate trebuie să se ţină cont de următoarele două abordări bazate pe caracterizarea radiologică a zonelor:

   1. a) Revenirea în zona evacuată fără restricJii asupra vieJii individuale- nivelurile de radiaţii şi valorile de contaminare pe suprafeţe, mâncare sau resurse alimentare sunt suficient de mici astfel încât viaţa în zona evacuată să poată continua fără nicio restricţie, însă trebuie să continue

      monitorizarea mediului şi a alimentelor şi să se confirme că situaţia radiologică nu prezintă un risc consolidat pentru populaţie;

   2. b) Revenirea în zona evacuată cu restricJii asupra vieJii individuale- nivelurile de radiaţii sunt suficient de mici pentru şederea şi deplasarea în zona evacuată, fără restricţii. Totuşi, valorile contaminării pentru anumite alimente sau resurse alimentare şi/sau soluri sau suprafeţe, pot impune restricţii de folosire a terenurilor şi resurselor de apă, precum şi activităţile sau posibilităţile de joacă a copiilor în aer liber în anumite zone. Curăţarea punctelor fierbinţi în locurile publice, înlocuirea suprafeţelor pe terenurile de joacă pot constitui o condiţie pentru revenire. Este cerută continuarea monitorizării suprafeţelor, hranei şi resurselor alimentare.

(2) Abordările prevăzute la alin. (1) trebuie să fie supuse procesului de optimizare şi să se ţină cont de cel puţin următoarele:

1. a) dozele încasate şi dozele proiectate;

2. b) acceptabilitatea socială, situaţii în locurile de adăpost, toleranţa evacuaţilor în zonele de primire, stres pentru familiile evacuate şi despărţite;

3. c) perspective pentru restabilirea siguranţei non-radiologice, controlul civil şi restabilirea reţelelor electrice, de comunicaţii, apă şi gaze pentru nevoile zilnice în zona afectată;

4. d) menţinerea încrederii populaţiei în autorităţi.

Art. 106. - Pentru populaţia care nu se mai poate întoarce în zonele afectate după evacuare sau care trebuie să fie relocată sau strămutată trebuie să se ţină cont de următoarele două abordări bazate pe caracterizarea radiologică a zonelor:

1. a) TranziJia pentru relocare-nivelurile de radiaţii în zona afectată sunt atât de mari încât şederea sau deplasarea în zona fără o restricţie de timp ar aduce un semnificativ risc radiologic consolidat. Aceasta, totdeauna se ţine atunci când nivelurile de referinţă pentru relocare sunt aşteptate să fie depăşite. Trebuie să fie date în acest caz dispoziţii pentru evacuaţi, pentru continuarea vieţii în afara zonei afectate, temporară sau permanent.

2. b) TranziJia pentru strămutare-nivelurile de radiaţii în zona afectată sunt atât de mari încâtşederea sau deplasarea în zonădepăşeşte nivelurile de referinţă stabilite pentru situaţia de expunere existentă mai mult de 5 ani consecutivi şi ar aduce un risc radiologic consolidat, permanent.

Art. 107. - În dezvoltarea planului prevăzut la art. 102alin. (1)trebuie luată în considerare dorinţa populaţiei de a-şi continua viaţa în afara zonelor afectate mai mult decât de a accepta restricţii pentru comportamentul individual sau să trăiască cu teama expunerii chiar dacă situaţia radiologică actuală nu prezintă un risc consolidat.

CAPITOLUL VIII

Dispoziţii finale

Art. 108. - Toate părţile implicate prevăzute la art. 7 trebuie să pună în aplicare cerinţele prevăzute în prezentul regulament în termen de 12 luni de la publicarea acestuia în Monitorul Oficial al României.

Art. 109. - (1) După termenul prevăzut la art. 108, CNCAN are obligaţia de a verifica implementarea cerinţelor prevăzute în prezentul regulament de către titularul de autorizaţie.

(2) După termenul prevăzut la art. 108, CNCAN împreună cu MAI au obligaţia de a verifica implementarea cerinţelor prevăzute în prezentul regulament de către autorităţile publice.

Art. 110. - Anexele nr. 1-6 fac parte integrantă din prezentul regulament.

Anexa nr. 1 la regulament

Definiţii

1. 1. Abordarea graduală -

   1. a) un proces sau o metodă prin care rigurozitatea măsurilor şi controlului aplicat este proporţională, în măsura în care este posibil, cu probabilitatea şi consecinţele posibile ale pierderii controlului, precum şi cu nivelul de risc asociat pierderii controlului, în cazul unui sistem de control, cum ar fi sistemul de reglementare, autorizare, verificare sau în cazul unui sistem de securitate;

   2. b) aplicarea cerinţelor de securitate care să corespundă caracteristicilor activităţilor sau surselor, precum şi riscului, mărimii şi probabilităţii expunerii.

2. 2. AcJiuni de limitare – acţiuni imediate întreprinse de operator sau de către o altă parte:

   1. a) pentru a reduce potenţialul de apariţie a unor condiţii de natură a conduce la situaţii de expunere sau la eliberări de materiale radioactive care necesită acţiuni imediate în interiorul sau în afara amplasamentului sau

   2. b) pentru a limita sursa condiţiilor care ar putea conduce la situaţii de expunere sau la eliberări de materiale radioactive necesitând acţiuni imediate în interiorul sau în afara amplasamentului.

3. 3. AcJiuni de protecJie – acţiuni implementate cu scopul de a evita sau de a reduce dozele care ar putea fi primite în absenţa acestor măsuri într-o situaţie de expunere de urgenţă sau într-o situaţie de expunere existentă.

4. 4. AcJiuni de răspuns la situaJia de urgenJă - acţiuni întreprinse pentru a răspunde la situaţiile de urgenţă nucleară sau radiologică.

5. 5. AcJiuni preventive urgente de protecJie – acţiuni de protecţie în caz de situaţie de urgenţă nucleară sau radiologică ce trebuie întreprinse înainte sau imediat după o eliberare de materiale radiaoctive ori anterior expunerii, pe baza condiţiilor din instalaţie, pentru a preveni sau reduce riscul apariţiei de efecte deterministice severe.

6. 6. AcJiuni timpurii de protecJie - acţiuni de protecţie în caz de situaţie de urgenţă nucleară sau radiologică ce rămân eficiente chiar şi în situaţia implementării lor după un interval de câteva zile sau săptămâni.

7. 7. AcJiuni urgente de protecJie - acţiuni de protecţie în caz de situaţie de urgenţă care trebuie întreprinse cu promptitudine, de obicei în termen de câteva ore, pentru a fi eficiente şi a căror eficienţă scade semnificativ dacă sunt amânate. Acţiunile urgente de protecţie cuprind protejarea glandei tiroide, evacuarea, organizarea de adăposturi temporare, acţiuni de reducere a ingestiei

   accidentale de hrană contaminată radioactiv, decontaminarea indivizilor şi prevenirea consumului de alimente, lapte sau apă potenţial contaminate.

8. 8. Amplasament - zonă geografică pe care este amplasată o instalaţie autorizată, unde se desfăşoară activităţi autorizate sau unde se află o sursă autorizată, în interiorul căreia factorii de decizie din cadrul instalaţiei sau cei ai activităţii autorizate ori primii respondenţi pot iniţia în mod direct acţiuni de urgenţă.

9. 9. AutorităJi publice - orice organ de stat sau al unităţilor administrativ-teritoriale care acţionează, în regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes legitim public, cu atribuţii în ceea ce priveşte pregătirea şi răspunsul în caz de situaţie de urgenţă conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

10. 10. Clasă de urgenJă – set de condiţii care garantează răspunsuri la situaţii de urgenţăimediate.

11. 11. Clasificarea urgenJei – procesul prin care o instituţie autorizată clasifică urgenţaîn vederea declarării clasei de urgenţă aplicabile.

12. 12. ConsecinJe non-radiologice – consecinţe negative psihologice, sociale sau economice ale unei situaţii de urgenţă nucleară sau radiologică ori ale răspunsului la situaţia de urgenţă care afectează viaţa, sănătatea, proprietatea sau mediul înconjurător.

13. 13. Control - funcţia, autoritatea şi măsurile de reglementare, autorizare şi inspecţie.

14. 14. Criterii generice – niveluri ale dozei proiectate sau ale dozei primite la care se întreprind acţiuni de protecţie şi alte acţiuni de răspuns.

15. 15. Criterii operaJionale - valori ale cantităţilor măsurabile sau indicatorilor utilizaţi pe durata răspunsului în situaţie de urgenţă nucleară sau radiologică în vederea determinării necesităţii de acţiuni de protecţie corespunzătoare şi alte acţiuni de răspuns. Acestea includ nivelurile operaţionale de intevenţie, nivelurile de acţiune la urgenţă, indicatori specifici observabili şi alţi indicatori privind starea amplasamentului.

16. 16. DistanJa de planificare extinsă (Extended planning distance - EPD) - perimetru în jurul instalaţiei ce delimitează ariaîn care sunt luate măsuri, ulterior declarării urgenţei generale, pentru monitorizarea şi identificarea zonelor care permit îndeplinirea acţiunilor de răspuns în afara amplasamentului, în perioada ulterioară unei eliberări radioactive, care să contribuie la reducerea eficientă a riscului de efecte stocastice asupra persoanelor din rândul populaţiei.

17. 17. DistanJa de planificare pentru restricJionarea consumului de produse alimentare şi nealimentare (Ingestion and Commodities Planning Distance - ICPD) - perimetru în jurul instalaţiei care delimitează ariaîn care au fost realizate pregătiri pentru îndeplinirea eficientă a acţiunilor de răspuns în urma declarării urgenţei generale, în vederea reducerii riscului apariţiei de efecte stocastice în rândul populaţiei şi pentru a limita consecinţele non-radiologice ale distribuirii,

    comercializării şi consumului de produse alimentare, lapte şi apă potabilă, cât şi ale utilizării bunurilor nealimentare, care pot fi contaminate din cauza eliberării radioactive.

18. 18. Doza încasată - doza primită în urma unei expuneri.

19. 19. Doza proiectată –doza care se aşteaptă să fie primită daca acţiunile de protecţie planificate nu sunt luate.

20. 20. Doză reziduală - doza care se anticipează a fi încasată fie după încheierea acţiunilor de protecţie, fie în absenţa unor astfel de acţiuni.

21. 21. Efecte deterministice – efectele biologice ale radiaţiilor pentru care există un prag al dozei peste care severitatea efectului creşte odată cu doza.

22. 22. Efecte stocastice - efecte biologice induse de radiaţii, a căror probabilitate creşte odată cu doza, dar a căror gravitate, în cazul în care se produc, este independentă de doză.

23. 23. Eliberare transfrontalieră semnificativă – eliberarea de materiale radioactive în mediu de natură să conducă la doze sau niveluri de contaminare dincolo de frontierele statului unde s-a produs ce depăşesc criteriile generice pentru acţiuni de protecţie şi alte acţiuni de răspuns, inclusiv restricţionarea produselor alimentare şi a comerţului.

24. 24. Etapa de pregătire - etapa premergătoare unei situaţii de urgenţă nucleară sau radiologică în care sunt stabilite măsurile necesare pentru un răspuns eficient.

25. 25. Evaluatorul situaJiei radiologice - persoană sau echipă care, în caz de situaţie de urgenţă nucleară sau radiologică, asistă operatorul sau organizaţiile de răspuns din afara amplasamentului prin: efectuarea de caracterizări radiologice şi evaluări de doză, controlul contaminării, protecţia radiologică a lucrătorilor în situaţii de urgenţă şi elaborarea de recomandări privind acţiunile de protecţie şi alte acţiuni de răspuns.

26. 26. Evenimente importante pentru siguranJa nucleară – orice eveniment cu implicaţii, potenţiale sau existente, asupra siguranţei nucleare ce necesită intervenţie. Evenimentele importante pentru siguranţa nucleară cuprind evenimente criminale sau acte neautorizate deliberate ori acte neautorizate care implică sau au legătură cu materiale nucleare, alte materiale radioactive, instalaţii şi activităţi conexe. Exemple ale unor astfel de evenimente includ sabotajul, dispozitive de dispersie radiologică sau dispozitive de expunere radiologică şi ameninţările asociate cu acestea.

27. 27. Grupuri cu nevoi speciale din rândul populaJiei – persoane din rândul populaţiei în cazul cărora sunt necesare măsuri speciale pentru asigurarea acţiunilor de protecţie eficiente în cazul unei situaţii de urgenţă nucleară sau radiologică. Acestea cuprind persoane cu dizabilităţi, pacienţispitalizaţi sau deţinuţi.

28. 28. Grupuri rezidente din rândul populaJiei – acele persoane din rândul populaţiei care staţionează pentru o perioadă scurtă de timp,de ordinul zilelor sau săptămânilor, într-o zonă amenajată (de

    tipul taberelor) care poate fi identificată în avans. Aceste grupuri nu cuprind persoanele din rândul populaţiei aflate în tranzit.

29. 29. InstalaJii speciale – instalaţii pentru care trebuie întreprinse acţiuni specifice prestabilite în situaţia în care se impun acţiuni urgente de protecţie pe amplasamentul instalaţiilor în cazul unei situaţii de urgenţă nucleară sau radiologică. Acestea includ fabrici de produse chimice, care nu pot fi evacuate până nu se iau măsurile necesare pentru prevenirea incendiilor sau exploziilor, şi centre de telecomunicaţii, care trebuie să dispună de personal pentru a menţine funcţionale serviciile locale de telefonie.

30. 30. InstalaJii şi activităJi - termen generic care se referă la instalaţii nucleare, aplicaţii ale surselor de radiaţii ionizante, toate activităţile de gestionare a deşeurilor radioactive, transportul materialelor radioactive şi orice altă practică sau condiţii în care indivizii pot fi supuşi expunerii la radiaţii provenite din surse naturale sau artificiale de radiaţii. Instalaţiile cuprind: instalaţii nucleare; instalaţii de iradiere; anumite instalaţii de minerit şi de procesare a materiei prime, cum ar fi minele de uraniu; instalaţii de gestionare a deşeurilor radioactive şi orice alt loc unde materialele radioactive sunt produse, procesate, utilizate, manipulate, depozitate intermediar sau definitiv sau unde sunt instalate generatoare de radiaţii ionizante, de o mărime la care se impune considerarea aspectelor de protecţie şi securitate radiologică. Activităţile includ: producerea, utilizarea, importul şi exportul surselor de radiaţii în scopuri industriale, de cercetare şi medicale; transportul materialelor radioactive; dezafectarea instalaţiilor; activităţile de gestionare a deşeurilor radioactive precum eliberările de efluenţi; şi anumite acţiuni de remediere a suprafeţelor contaminate cu materiale radioactive reziduale rezultate în urma unor activităţi din trecut.

31. 31. Inventar de materiale radioactive- totalitatea radionuclizilor prezenţi în instalaţie.

32. 32. Lucrători - salariaţi cu normă întreagă sau cu fracţiune de normă ori salariaţi temporari, încadraţi la un angajator, şi care au drepturi şi atribuţii recunoscute din punct de vedere al protecţiei radiologice a personalului expus profesional.

33. 33. Măsuri de urgenJă - ansamblu integrat de elemente infrastructurale, necesar pentru a asigura capabilitatea de îndeplinire a unei funcţii sau atribuţii specifice pentru răspunsul la situaţia de urgenţă nucleară sau radiologică. Acestea pot include autorităţi şi responsabilităţi, activităţi de organizare şi coordonare, personal, planuri, proceduri, dotări, echipamente sau instruire specifică.

34. 34. Nivel de acJiune la urgenJă (Emergency Action Level - EAL) - criteriu specific, prestabilit şi observabil, utilizat pentru a detecta, recunoaşte şi determina clasa de urgenţă.

35. 35. Nivel operaJional de intervenJie (Operational Intervention Level - OIL) - nivelul stabilit pentru o cantitate măsurabilă ce corespunde unui criteriu generic. OIL-urile sunt în general exprimate în termeni de debite de doză sau de activitate a materialelor radioactive eliberate, concentraţia activităţii aerului, concentraţia activităţii de suprafaţă sau a solului ori concentraţiile activităţii

    radionuclizilor din probele de mediu, produse alimentare şi apă. OIL-urile reprezintă niveluri de acţiune care se utilizează direct şi imediat (fără evaluări suplimentare) pentru a stabili acţiunile de protecţie corespunzătoare pe baza măsurătorilor de mediu.

36. 36. Notificarea unei situaJii de urgenJă –

    1. a) informarea transmisa cu celeritate unei autorităţi naţionale sau internaţionale în care se prezintă detaliile privind situaţia de urgenţă sau o posibilă situaţie de urgenţă, de exemplu, conform obligaţiilor asumate în baza Convenţiei cu privire la notificarea rapidă a unui accident nuclear;

    2. b) set de acţiuni întreprinse în urma detectării unor condiţii de urgenţă cu scopul alertării tuturor organizaţiilor cu responsabilităţi în răspunsul la situaţia de urgenţă, în cazul în care apar astfel de condiţii.

37. 37. Operator - orice persoană fizică sau juridică de drept sau privat care solicită o autorizaţie sau este deja autorizată şi/sau responsabilă pentru securitatea nucleară, protecţia radiologică, securitatea deşeurilor radioactive sau securitatea transportului în desfăşurarea activităţii sau în legătură cu orice instalaţie nucleară sau sursă de radiaţii ionizante.

38. 38. OrganizaJie de răspuns la urgenJă - orice persoană juridică, de drept public sau privat desemnată sau recunoscută de către stat ca fiind responsabilă pentru gestionarea şi implementarea tuturor aspectelor legate de răspunsul la situaţia de urgenţă, inclusiv serviciile de meteorologie.

39. 39. PărJi interesate - persoane fizice, persoane juridice, etc., care sunt implicate sau au un interes în activităţile şi funcţionarea unei organizaţii, societăţi comerciale, sistem, etc.

40. 40. Persoană reprezentativă – individul care primeşte o doză reprezentativă pentru persoanele cele mai expuse din rândul populaţiei.

41. 41. Persoane care acordă ajutor în caz de situaJie de urgenJă - persoane din rândul populaţiei care, de bunăvoie şi în mod voluntar, ajută în răspunsul la situaţia de urgenţă nucleară sau radiologică.

42. 42. Personal operator - lucrători angajaţi în operarea unei instalaţii autorizate sau în desfăşurarea unei activităţi autorizate.43. Plan de siguranJă –ansamblu de acţiuni prestabilite de răspuns la un accident nuclear sau radiologic sau la alte acte neautorizate care indică o tentativă de însuşire fără drept (furtul sau sustragerea de materiale nucleare) ori de sabotaj, şi la orice ameninţare rezultată în urma unor astfel de acte, în vederea combaterii eficiente a acestora. Un plan care prevede măsuri eficiente de răspuns la acte răuvoitoare (sustragerea sau tentativa de a sustrage materiale radioactive ori acte de sabotaj) proporţionale cu pericolul asociat.

1. 44. Primii respondenJi - primii membri ai serviciului de urgenţă care răspund la situaţia de urgenţă în zona afectată.

2. 45. Procedură - set de instrucţiuni care descriu în detaliu acţiunile ce trebuie îndeplinite de lucrătorii în situaţii de urgenţă în caz de situaţie de urgenţă.

3. 46. Punct de avertizare – o organizaţie desemnată să funcţioneze ca punct de contact, care dispune de personal încadrat sau care poate fi alertată în permanenţă pentru a răspunde prompt, ori pentru a iniţia răspunsul, la notificări în sensul pct. 36lit. a), mesaje de avertizare sau solicitări de verificare a mesajelor, după caz, primite din partea AIEA.

4. 47. Punct de notificare - organizaţie desemnată pentru primirea de notificări în sensul pct. 36lit. b) şi pentru iniţierea rapidă a acţiunilor prestabilite de activare a unei componente a răspunsului la situaţia de urgenţă.

5. 48. Sabotaj - orice act premeditat îndreptat împotriva unei instalaţii nucleare sau material radioactiv în folosinţă, depozitare sau transport, de natură a pune în pericol, direct sau indirect, sănătatea ori siguranţa personalului, populaţiei sau mediului înconjurător prin expunerea la radiaţii sau prin eliberarea de substanţe radioactive.

6. 49. Servicii de urgenJă - organizaţii locale de răspuns din afara amplasamentului, accesibile publicului larg, şi care îndeplinesc funcţii de răspuns la situaţia de urgenţă. Acestea cuprind forţele de ordine publică, pompierii şi serviciile salvamont, serviciile de ambulanţă şi echipele de control al materialelor periculoase.

7. 50. SiguranJă nucleară - prevenirea, depistarea şi răspunsul la acte criminale sau acte neautorizate deliberate care implică materiale nucleare, alte materiale radioactive, instalaţii şi activităţi conexe.

8. 51. SituaJie de urgenJă transnaJională – situaţie deurgenţă nucleară sau radiologică cu semnificaţie radiologică concretă, potenţială sau aparentă, pentru mai multe state. Aceasta poate cuprinde:

   1. a) o eliberare transfrontalieră semnificativă de materiale radioactive;

   2. b) o situaţie de urgenţă generală la o instalaţie sau alt tip de eveniment care ar putea conduce la o eliberare transfrontalieră semnificativă, în aer sau apă, de materiale radioactive;

   3. c) constatarea pierderii sau sustragerii unei surse de radiaţii periculoase, care a fost transportată sau care se suspectează că ar fi fost transportată dincolo de frontierele de stat;

   4. d) o situaţie de urgenţă care conduce la perturbarea gravă a comerţului internaţional ori a călătoriilor;

   5. e) o situaţie de urgenţă care determină întreprinderea de acţiuni de protecţie a rezidenţilor ori reprezentanţilor diplomatici străini pe teritoriul statului unde a avut loc;

   6. f) o situaţie de urgenţă care produce ori este de natură să producă efecte deterministice severe şi care implică o eroare şi/sau o defecţiune, a echipamentelor ori software-ului, de exemplu, ce poate avea consecinţe grave asupra securităţii pe plan mondial;

   7. g) o situaţie de urgenţă care conduce ori este de natură să conducă la alarmarea populaţiei din mai multe state din cauza pericolului radiologic existent sau preconizat.

9. 52. Sursă periculoasă - o sursă care poate conduce la expuneri suficient de mari pentru a cauza efecte deterministice severe în cazul pierderii controlului asupra acesteia. Definiţia este utilizată pentru a determina necesitatea stabilirii de măsuri speciale de răspuns şi nu trebuie confundată cu definiţia surselor folosite în alte scopuri.

10. 53. Zonă circumscrisă izolată - zonă stabilită de primii respondenţi la urgenţă în jurul unei surse de radiaţii care reprezintă un potenţial pericol radiologic, în interiorul căreia se recomandă implementarea de acţiuni de protecţie şi alte acţiuni de răspuns în vederea protejării primilor respondenţi şi a populaţiei împotriva unei eventuale expuneri sau contaminări externe.

11. 54. Zona de planificare a acJiunilor preventive de protecJie (Precautionary Action Zone - PAZ) - zonă în jurul instalaţiei, stabilită pentru implementarea acţiunilor urgente de protecţie în cazul unei situaţii de urgenţă nucleară sau radiologică, în vederea reducerii riscului de apariţie a efectelor deterministice severe în afara amplasamentului. Acţiunile de protecţie din această zonă urmează a fi întreprinse înainte sau imediat după eliberarea materialelor radioactive ori ulterior expunerii, pe baza condiţiilor din instalaţie.

12. 55. Zona de planificare a acJiunilor urgente de protecJie (Urgent Protective Action Planning Zone

    - UPZ) - o zonă în jurul instalaţiei stabilită pentru întreprinderea de acţiuni urgente de protecţie în caz de situaţie de urgenţă nucleară sau radiologică în scopul limitării dozelor în afara amplasamentului conform standardelor internaţionale de securitate. Acţiunile de protecţie din această zonă sunt implementate pe baza monitorizării mediului sau, după caz, pe baza condiţiilor din instalaţie.

13. 56. Zonă în afara amplasamentului - zonă în exteriorul amplasamentului.

14. 57. Zonă pe amplasament - zonă în interiorul amplasamentului.

Anexa nr. 2 la regulament

Conţinutul - cadru al Planului naţional de răspuns la situaţii de urgenţă nucleară sau radiologică (PNUNR)

PNUNR constituie baza activăJilor de pregătire în caz de situaJie de urgenJă nucleară sau radiologică desfăşurate de organizaJiile locale şi naJionale de răspuns la urgenJă.

FOAIA DE TITLU

Foaia de titlu cuprinde titlul planului, data aprobării, numărul versiunii şi semnăturile conducătorilor tuturor organizaJiilor implicate.

CUPRINS

1. 1. INTRODUCERE

   1. 1.1. Scop

      DescrieJi scopulplanului, de exemplu, „PNUNR asigură baza răspunsului la nivel naJional în caz de situaJie de urgenJă nucleară sau radiologică şi este coordonat şi integrat corespunzător cu acJiunile de răspuns conexe internaJionale, naJionale şi locale.”

   2. 1.2. Organizaţii implicate

      EnumeraJi toate organizaJiile implicate în PNUNR. Lista trebuie să cuprindă toate autorităJile naJionale, precum şi organizaJiile negurvernamentale (ONG-uri), care deJin un rol important în răspunsul la situaJiile de urgenJă ce reprezintă un pericol radiologic, şi acele organizaJii cu responsabilităJi în cazul situaJiilor de urgenJă convenJionale şi activităJilor criminale.

   3. 1.3. Domeniul de aplicare

      DescrieJi domeniul de aplicare al planului, de exemplu, „PNUNR descrie răspunsul la situaJii de pericol radiologic, existent sau potenJial, în vederea:

      1. a) coordonării răspunsului la situaJia de urgenJă care implică mai multe jurisdicJii sau responsabilităJi naJionale importante;

      2. b) susJinerii autorităJilor locale.”

         Planul nu trebuie să conJină detalii privind răspunsul propriu-zis. Astfel de detalii trebuie incluse în proceduri elaborate pe baza planului.

   4. 1.4. Cadrul legal

      EnumeraJi actele legislative naJionale, codurile sau normele care reglementează responsabilităJile de pregătire, decizie şi acJiune pentru răspunsul la situaJiile de urgenJă convenJionale, nucleare sau radiologice, precum şi la activităJile criminale.

   5. 1.5. Planuri şi documente conexe

      DescrieJi, pe scurt, legăturile PNUNR cu alte planuri naJionale relevante care pot fi aplicate împreună cu PNUNR, inclusiv cele privind răspunsul la situaJiile de urgenJă convenJionale şi activităJi criminale. AnexaJi lista completă a tuturor documentelor suport.

2. 2. BAZA PENTRU PREGĂTIRE

   1. 2.1. Tipuri de pericole

      DescrieJi în termeni generali pericolele radiologice avute în vedere la elaborarea planului.

   2. 2.2. Termeni

      IncludeJi într-o anexă definiJiile standard ale termenilor care trebuie utilizaJi într-o manieră coerentă în alte planuri şi proceduri pentru a asigura coordonarea acestora. În măsura în care este posibil, se vor prelua termenii utilizaJi de organizaJiile implicate în răspunsul la situaJiile de urgenJă convenJionale.

   3. 2.3. Rolurile şi responsabilităţile în răspunsul la situaţia de urgenţă

      DescrieJi rolurile şi responsabilităJile organizaJiilor naJionale şi locale de răspuns la urgenJă. Descrierea ar putea fi realizată sub forma unui tabel care să cuprindă organizaJiile:

      1. a) responsabile cu autorizarea/ activarea răspunsului la nivel naJional,

      2. b) care conduc toate activităJile de răspuns pe plan naJional şi

      3. c) responsabile de diferite zone funcJionale.

         Tabelul ar trebui să indice modul în care responsabilităJile diferă în funcJie de anumite condiJii precum: sursa pericolelor radiologice (de exemplu, materiale/ activităJi autorizate, materiale naturale, internaJionale, militare, necunoscute), implicarea simultană a altor planuri de răspuns la situaJii de urgenJă sau pericole (de exemplu, calamităJi sau acte criminale).

         DescrieJi modul în care atribuJiile sunt delegate sau transferate, precum şi responsabilităJile organizaJiilor locale de răspuns la urgenJă şi ale operatorilor şi condiJiile în care acestea ar putea suferi modificări.

   4. 2.4. Organizaţia de răspuns la urgenţă

      PrezentaJi, sub forma unei diagrame-bloc, elementele organizaJiei de răspuns la urgenJă la nivel naJional (unităJi, grupuri şi echipe), însoJite de o descriere generală a responsabilităJilor fiecăreia dintre componentele acesteia şi a spaJiului amenajat în care va fi activat, în situaJie de urgenJă, fiecare dintre elementele organizaJiei.

   5. 2.5. Unităţile de răspuns

      DescrieJi unităJile de răspuns funcJionale pe durata răspunsului la situaJia de urgenJă.

   6. 2.6. Comunicaţiile în timpul răspunsului la situaţia de urgenţă

      DescrieJi sistemul de comunicaJii utilizat pe durata situaJiei de urgenJă, care trebuie să fie compatibil cu sistemele de comunicaJii ale celorlalte organizaJii implicate în răspunsul la situaJia de urgenJă.

   7. 2.7. Angajamente privind suportul material şi logistic

      DescrieJi măsurile adoptate, inclusiv componenJa organizatorică responsabilă pe durata răspunsului la situaJia de urgenJă cu acordarea suportului logistic, pentru procurarea rapidă de materiale consumabile şi servicii necesare, inclusiv prin derogare, dacă este cazul, de la normele de achiziJie aplicabile. DescrieJi resursele instituJiilor guvernamentale şi a altor organizaJii care vor fi disponibile conform obligaJiilor asumate în cadrul planului sau care pot fi acordate pentru susJinerea autorităJilor locale sau a altor state. DescrieJi condiJiile în care vor fi acordate aceste resurse.

   8. 2.8. Clasificarea urgenţei

      DescrieJi în termeni generali sistemul de clasificare aurgenJei.

   9. 2.9. Clasificarea zonelor

      DescrieJi pe scurt locaJiile unde sunt stabilite zonele de planificare în caz de situaJii de urgenJă şi distanJele prevăzute.

   10. 2.10. Operaţiunile prevăzute

       DescrieJi în termeni generali răspunsul optim la diverse tipuri de situaJii de urgenJă nucleară sau radiologică.

3. 3. PROCESUL DE RĂSPUNS LA SITUAŢIA DE URGENŢĂ

   DescrieJi procesul de pregătire a răspunsului la nivel naJional pentru a realiza funcJiile enumerate în sub-secJiunile de mai jos şi întocmiJi o anexă cu informaJii detaliate necesare pentru alte organizaJii în elaborarea de măsuri compatibile. IdentificaJi componenta (unitatea, grupul, echipa sau poziJia), din cadrul organizaJiei de răspuns la urgenJă, responsabilă cu îndeplinirea, în totalitate sau parJială, a funcJiilor specifice.

   1. 3.1. Notificarea, activarea şi solicitarea de asistenţă

      DescrieJi modalităJile şi procesul de notificare, activare şi alocare a resurselor de răspuns la nivel naJional. Descrierea trebuie să includă şi procesul decizional privind activarea şi alocarea resurselor pentru:

      1. a) declararea clasei de urgenJă sau notificarea situaJiei de urgenJă;

      2. b) solicitarea de asistenJă;

      3. c) un eveniment care nu este prevăzut în planurile de răspuns la situaJia de urgenJă;

      4. d) notificarea AIEA sau a altui stat în caz de situaJie de urgenJă transfrontalieră.

   2. 3.2. Gestionarea situaţiilor de urgenţă

      DescrieJi sistemul de comandă şi control utilizat pentru a gestiona răspunsul la situaJia de urgenJă, inclusiv răspunsul care implică mai multe planuri naJionale, internaJionale şi locale. Sistemul trebuie să cuprindă un sistem unic de comandă (ICS), care poate fi utilizat la toate

      nivelurile (naJional – local) pentru a asigura un grad maxim de flexibilitate. DescrieJi modul în care sunt transferate responsabilităJile.

   3. 3.3. Acţiuni de limitare

      DescrieJi măsurile de asigurare, într-o manieră promptă, a expertizei şi serviciilor de protecJie radiologică pentru a sprijini autorităJile locale şi primii respondenJi în acJiunile de limitare a situaJiei de urgenJă cu surse radiologice necontrolate şi de căutare a surselor pierdute.

   4. 3.4. Implementarea acţiunilor de protecţie

      DescrieJi măsurile de susJinere a autorităJilor locale în implementarea acJiunilor urgente de protecJie. Toate organizaJiile naJionale trebuie să susJină luarea deciziilor cu celeritate.

   5. 3.5. Comunicarea mesajelor de avertizare şi a instrucţiunilor către populaţie

      DescrieJi rolul pe plan naJional privind furnizarea de informaJii, mesaje de avertizare şi instrucJiuni către populaJie în caz de situaJie de urgenJă regională sau naJională, cum ar fi o situaJie de eliberare radioactivă semnificativă sau pierderea unei surse radioactive periculoase.

   6. 3.6. Protecţia lucrătorilor în situaţii de urgenţă

      DescrieJi măsurile de protecJie a lucrătorilor în situaJii de urgenJă (inclusiv a celor care răspund la situaJia de urgenJă din partea autorităJilor care nu au competenJe în domeniul radiologic sau a celor care sunt recrutaJi în timpul răspunsului la situaJia de urgenJă) şi de sprijinire a autorităJilor locale pentru protecJia lucrătorilor proprii. IncludeJi criteriile într-o anexă la plan. DescrieJi măsurile pentru asigurarea protecJiei juridice (de exemplu, exonerarea de răspundere pentru acJiunile întreprinse în timpul răspunsului la situaJia de urgenJă) şi a asistenJei sociale (de exemplu, compensaJii pentru eventuale vătămări corporale) pentru cei care răspund la situaJia de urgenJă.

   7. 3.7. Acordarea de asistenţă medicală şi limitarea consecinţelor non-radiologice

      DescrieJi măsurile pentru informarea, la nivel naJional, a personalului medical asupra simptomelor expunerii la radiaJii şi asupra acJiunilor imediate corespunzătoare. DescrieJi măsurile luate pentru tratarea persoanelor la care ar putea apărea efecte deterministice severe asupra sănătăJii în urma expunerii sau contaminării. DescrieJi măsurile adoptate pentru evaluarea expunerii populaJiei şi a lucrătorilor, cât şi pentru a pune rezultatele evaluării la dispoziJia publicului. DescrieJi măsurile stabilite pentru identificarea, urmărirea şi supravegherea medicală şi tratarea pe termen lung a acelor grupuri de persoane cu risc ridicat de a dezvolta o formă de cancer în urma expunerii la radiaJii. DescrieJi măsurile pentru a răspunde îngrijorării, anxietăJii, stresului şi acJiunilor inadecvate ale lucrătorilor şi populaJiei. DescrieJi angajamentele privind solicitarea de asistenJă internaJională pentru tratarea cazurilor grave de expunere/contaminare.

   8. 3.8. Informarea publicului (relaţia cu mass-media)

      DescrieJi măsurile adoptate pentru coordonarea informaJiilor de la nivel naJional cu informaJiile de la nivel local, cât şi cu cele primite din partea operatorului şi din partea AIEA, în vederea asigurării faptului că informaJiile furnizate publicului prin intermediul mass-mediei sunt prompte, coerente şi utile.

   9. 3.9. Stabilirea măsurilor restrictive în agricultură şi a restricţionărilor de consum, precum şi a contramăsurilor

      DescrieJi măsurile naJionale pentru restricJionarea agriculturii în raza de restricJie a consumului de alimente, pentru relocarea temporară şi gestionarea deşeurilor radioactive.

   10. 3.10. Tranziţia de la o situaţie de expunere de urgenţă la o situaţie de expunere existentă sau de expunere planificată

       DescrieJi condiJiile în care încheie situaJia de urgenJă şi măsurile privind tranziJia de la situaJia de urgenJă la situaJia de expunere existentă sau de expunere planificată, în vederea anulării restricJiilor şi a altor măsuri adoptate în timpul răspunsului la situaJia de urgenJă.

   11. 3.11. Finanţarea operaţiunilor

       DescrieJi sistemul de finanJare a operaJiunilor şi de rambursare pentru organizaJiile implicate în răspunsul la situaJia de urgenJă. Poate fi prevăzut că fiecare instituJie gurvenamentală este responsabilă pentru cheltuielile proprii generate de implicarea în PNUNR în cazul în care nu au fost încheiate alte acorduri.

   12. 3.12. Menţinerea înregistrărilor şi gestionarea datelor

       DescrieJi măsurile adoptate pentru înregistrarea şi păstrarea informaJiilor relevante în vederea utilizării lor la evaluarea post-urgenJă şi la monitorizarea şi urmărirea, pe termen lung, a stării de sănătate a lucrătorilor în situaJii de urgenJă şi a persoanelor din rândul populaJiei care ar putea fi afectate.

4. 4. PROCESUL DE PREGĂTIRE PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

   DescrieJi metodele utilizate pentru îndeplinirea funcJiilor de pregătire enumerate, necesare pentru dezvoltarea şi menJinerea capabilităJii de răspuns la situaJia de urgenJă. IdentificaJi componenJa organizatorică (unitate, grup, echipă sau poziJie) din cadrul organizaJiei de răspuns la urgenJă, care va fi responsabilă pentru îndeplinirea, în totalitate sau parJială, a acestor funcJii.

   1. 4.1. Autorităţi şi responsabilităţi

      DescrieJi măsurile pentru elaborarea şi menJinerea PNUNR şi a infrastructurii suport.

   2. 4.2. Organizaţia

      DescrieJi aranjamentele pentru selecJia şi recrutarea unui număr suficient de mare de persoane în cadrul personalului pentru răspuns la situaJia de urgenJă.

   3. 4.3. Coordonarea

      DescrieJi metodele utilizate pentru asigurarea coordonării constante a pregătiriicu celelalte eforturi de pregătirede la nivel naJional şi local.

   4. 4.4. Planuri şi proceduri

      DescrieJi măsurile pentru elaborarea, distribuirea şi menJinerea planului, precum şi a procedurilor şi documentelor suport.

   5. 4.5. Suportul logistic şi baza materială

      DescrieJi măsurile stabilite pentru asigurarea suportului logistic şi a bazei materiale necesare pentru punerea în aplicare a planului. Lista cu resursele disponibile şi instituJiile/organizaJiile care le vor furniza trebuie prevăzută în anexă.

   6. 4.6. Instruirea personalului

      DescrieJi măsurile luate pentru asigurarea instruirii corespunzătoare a personalului cu responsabilităJi în cadrul planului.

   7. 4.7. Derularea de exerciţii

      DescrieJi măsurile de pregătire şi derulare a exerciJiilor de pregătire la situaJia de urgenJă.

   8. 4.8. Sistemul de management

      DescrieJi măsurile pentru asigurarea unui nivel ridicat de accesibilitate şi performanJă a personalului, instruirii, materialelor consumabile, echipamentelor, sistemelor de comunicaJii şi amenajărilor necesare pentru îndeplinirea funcJiilor prevăzute în plan, şi aranjamentele privind programul de întreJinere, revizie şi actualizare a planului, proceduri şi alte măsuri, cât şi asimilarea concluziilor rezultate din activităJile de cercetare, din experienJa de operare (cum ar fi răspunul la situaJia de urgenJă), din testările şi exerciJiile de urgenJă derulate.

5. 5. REFERINŢE

6. 6. ABREVIERI

7. 7. LISTA DE DISTRIBUŢIE

   EnumeraJi toate persoanele/ organizaJiile care fie sunt implicate în plan, fie vor stabili măsuri de răspuns conform PNUNR, şi distribuJi planul tuturor acestor părJi.

8. 8. ANEXE

Anexa nr. 1 - Autorităţi, responsabilităţi şi competenţe

• - Lista principalelor ministere şi instituJii cu rol în elaborarea, menJinerea sau implementarea PNUNR, inclusiv a responsabilităJilor, atribuJiilor, competenJelor acestora şi a celor mai importante resurse de care dispun.

  Anexa nr. 2 - Tabel cuprinzând autorităţile şi acordurile internaţionale conform legii

• - Lista autorităJilor internaJionale, a convenJiilor, acordurilor (bilaterale, multilaterale) şi a standardelor relevante pentru răspunsul la situaJia de urgenJă, conform legii.

  Anexa nr. 3 - Orientări naţionale

• - Descriere detaliată a strategiei naJionale de protecJie.

  Anexa nr. 4 - Harta pregătiriiîn situaţii de urgenţă

• - HărJi (sau documente de referinJă) unde sunt indicate locaJiile instalaJiilor din CPU I, CPU II şi CPU V (inclusiv instalaJiile din CPU amplasate în Jări învecinate), limitele PAZ, UPZ, EPD, ICPD şi unităJile de urgenJă.

  Anexa nr. 5 - Baza materială şi resursele radiologice specializate

• - Lista (sau documente de referinJă) celor mai importante spaJii şi echipamente şi resurse radiologice necesare pentru implementarea planului, inclusiv a organizaJiilor responsabile cu furnizarea acestora, care pot fi puse la dispoziJia autorităJilor locale.

• - Lista organizaJiilor (de exemplu, reactoare de cercetare, universităJi) care ar putea constitui o resursă suplimentară de personal şi echipamente de specialitate.

  Anexa nr. 6 - Coordonarea specifică a evenimentului

• - Descrierea (sau documente de referinJă) modului în care răspunsul la urgenJa nucleară sau radiologică va fi coordonat cu răspunsul prestabilit la:

  1. 1) instalaJiile din CPU I şi CPU II – coordonarea cu răspunsul pe amplasament şi autorităJile locale;

  2. 2) ameninJări şi acte teroriste sau criminale – coordonarea cu autorităJile judiciare de la nivel local şi central; şi

  3. 3) calamităJi/ situaJii de urgenJă provocate de fenomene naturale – coordonarea cu acJiunile de răspuns în caz de furtuni, inundaJii, incendii şi cutremure.

     Anexa nr. 7 - Documente/ planuri suport

• - Lista tuturor documentelor/planurilor suport pentru menJinerea şi implementarea planului. Aceasta trebuie să cuprindă planurile pentru diferite funcJii specifice precum: funcJiile de comandă şi control, suportul logistic şi financiar, relaJiile publice, monitorizarea şi evaluarea radiologică, răspunsul şi managementul medical.

  Anexa nr. 8 - Termenii utilizaţi în pregătire şi răspuns

• - Glosar de termeni care trebuie utilizaJi de o manieră coerentă şi unitară în planurile şi procedurile naJionale şi locale de răspuns la situaJia de urgenJă, pentru un răspuns coordonat şi eficient în caz de situaJie de urgenJă. Glosarul ar trebui să includă definiJii armonizate ale componenJei organizatorice, infrastructurii şi etapelor de răspuns.

Anexa nr. 3 la regulament

Criterii recomandate pentru stabilirea categoriilor de pregătirepentru urgenţă la instalaţiile şi activităţile nucleare sau radiologice de pe teritoriul României

Criterii pentru instalaţiile din CPU I

Instalaţii pentru care se postulează situaţii de urgenţă care ar putea conduce la efecte biologice deterministice severe în afara amplasamentului, inclusiv:

•  reactoare cu o putere termică mai mare de 100 MW(t) (reactoare de putere, reactoare folosite în propulsia navală şi reactoare de cercetare); (a)

•  instalaţii şi/sau locaţii care conţin combustibil nuclear uzat cu un total de Cs-137 de peste 10 PBq;

•  alte instalaţii care au inventare de materiale radioactive dispersabile în cantităţi suficient de mari pentru a produce efecte deterministice în afara amplasamentului. (b)

Note:

1. (a) Pe baza ipotezei că reactorul a funcţionat la acest nivel de putere pentru o perioadă suficient de lungă încât inventarul de I-131 să atingă un nivel de aproximativ 10 PBq/MW (t). În cazul reactoarelor de cercetare, datorită modurilor variate de proiectare şi exploatare, se va efectua o analiză specifică a instalaţiei pentru a se stabili în ce măsură inventarul de materiale radioactive şi cantitatea de energie ar putea atinge niveluri suficient de mari pentru a genera emisii radioactive semnificative în atmosferă în afara amplasamentului.

2. (b) Inventarele cu valori A/D2 de peste 10000 pot determina încadrarea unei instalaţii în CPU I, dacă se anticipează că 10% din inventarul de materiale radioactive poate fi eliberat în atmosferă într-un singur eveniment.

   Criterii pentru instalaţii din CPU II

   Instalaţii pentru care se postulează situaţii de urgenţă ce ar putea conduce la doze care să justifice luarea de acţiuni urgente de protecţie în afara amplasamentului, inclusiv:

   •  Reactoare cu o putere termică de peste 1 MW(t) şi mai mică sau egală cu 100 MW(t) (reactoare de putere, reactoare folosite în propulsia navală şi reactoare de cercetare); (a)

   •  Instalaţii şi/sau locaţii care conţin combustibil nuclear uzat cu un total de Cs-137 între 0,1 - 10 PBq; (b)

   •  Instalaţii, altele decât cele incluse în Categoria I, în care riscul de criticitate ar putea conduce la doze care să justifice implementarea de acţiuni urgente de protecţie în afara amplasamentului;

   •  Alte instalaţii, cu excepţia celor incluse în Categoria I, cu inventare de materiale radioactive dispersabile din care ar putea rezulta doze pentru care să se justifice implementarea de acţiuni urgente de protecţie în afara amplasamentului. (c,d)

Note:

1. (a) În cazul reactoarelor cu o putere mai mare de 10 MW(t), este necesară efectuarea unei analize de securitate pentru a se stabili dacă situaţiile de urgenţă postulate pot conduce la efecte biologice deterministice severe în afara amplasamentului.

2. (b) În cazul instalaţiilor şi/sau locaţiilor care conţin combustibil nuclear uzat cu un total de Cs-137 de peste 1 PBq, este necesară efectuarea unei analize de securitate pentru a se stabili dacă situaţiile de urgenţă postulate pot conduce la efecte biologice deterministice severe în afara amplasamentului.

3. (c) Inventarele cu valori de A/D2 mai mari de 100 pot determina încadrarea instalaţiei în CPU II dacă se anticipează că 10% din inventarul de materiale radioactive poate fi eliberat în atmosferă într-un singur eveniment.

4. (d) În cazul instalaţiilor şi/sau locaţiilor care conţin surse radioactive cu valori ale A/D2 mai mari de 1000, este necesară efectuarea unei analize de securitate pentru a se stabili dacă situaţiile de urgenţă postulate pot conduce la efecte biologice deterministice severe în afara amplasamentului.

   Criterii pentru instalaţii din CPU III

   Instalaţii pentru care se postulează situaţii de urgenţă care ar putea conduce la doze pentru care să se justifice luarea de acţiuni urgente de protecţie pe amplasament, inclusiv:

   • • Instalaţii cu surse radioactive sau dispozitive generatoare de radiaţii, cu excepţia celor prevăzute la Categoriile I şi II, care au potenţialul de a cauza, în cazul pierderii ecranării, debite de doză externe directe de peste 100 mGy/ora la distanţă de 1m;

   • • Instalaţii şi/sau locaţii care conţin combustibil nuclear uzat cu un conţinut total de Cs-137 mai mic de 0,1 PBq; (a)

   • • Instalaţii, cu excepţia celor cuprinse în Categoriile I şi II, cu risc de criticitate;

   • • Reactoare cu niveluri de putere mai mici sau egale cu 1 MW(t);

   • • Alte instalaţii, cu excepţia celor incluse în categoriile I şi II, care au inventare de materiale radioactive dispersabile în cantităţi suficient de mari pentru a conduce la doze care să justifice întreprinderea de acţiuni urgente de protecţie pe amplasament. (b, c)

Note:

1. (a) În cazul instalaţiilor şi/sau locaţiilor care conţin combustibil nuclear uzat cu un total de Cs-137 de peste 0,01 PBq, este necesară efectuarea unei analize de securitate pentru a se stabili dacă situaţiile de urgenţă postulate ar putea conduce la doze pentru care să se justifice întreprinderea de acţiuni urgente de protecţie în afara amplasamentului.

2. (b) Inventarele cu valori de A/D2 mai mari de 0,1 pot determina încadrarea instalaţiei în CPU III, dacă se anticipează că 10% din inventarul de materiale radioactive poate fi eliberat în atmosferă într-un singur eveniment.

3. (c) În cazul instalaţiilor şi/sau locaţiilor care conţin surse radioactive cu valori ale A/D2 mai mari de 10, este necesară efectuarea unei analize de securitate pentru a se stabili dacă situaţiile de urgenţă postulate ar putea conduce la doze care să justifice implementarea de acţiuni urgente de protecţie în afara amplasamentului.

Criterii pentru activităţi din CPU IV

1. a) Activităţi care implică utilizarea surselor radioactive, inclusiv:

   • • Surse mobile periculoase;

   • • Dispozitive generatoare de radiaţii care nu sunt exceptate de la sistemul de autorizare;

   • • Sateliţi care conţin surse periculoase;

   • • Transportul de cantităţi de materiale nucleare sau radioactive care constituie surse periculoase în cazul pierderii controlului asupra acestora;

   • • Surse a căror activitate nu este cunoscută;

   • • Transportul de cantităţi de materiale nucleare sau radioactive care constituie surse periculoase în cazul pierderii controlului asupra acestora, dar care nu sunt exceptate de la regimul de autorizare.

2. b) Instalaţii/ locaţii unde există o probabilitate mare să fie prezente surse periculoase necontrolate, precum:

   • • instalaţii de mari dimensiuni de procesare a deşeurilor metalice;

   • • puncte vamale naţionale, porturi şi aeroporturi.

     Criterii pentru instalaţii din CPU V

     Instalaţii nucleare care îndeplinesc criteriile pentru instalaţiile din CPU I dar sunt situate în afara graniţelor ţării la o distanţă de până la 100 km faţă de graniţele României.

     Criterii pentru instalaţiile sau activităţile din CPU VI

   • • Practici ce implică surse radioactive ori dispozitive generatoare de radiaţii şi sunt sub nivelul de excludere de la procesul de autorizare dar altele decât cele de la instalaţiile din CPU I, CPU II, CPU III şi CPU IV;

   • • Practici ce implică surse de radiaţii şi care îndeplinesc criteriul: A/D1=I A/D1,i <0,1 sau A/D2=I A/D2,i<0,1

Note:

În vederea definirii surselor radioactive periculoase:

1. 1. Pentru toate materialele, se va utiliza următoarea metodă de calcul:

   A/D1=I A/D1,i

   unde:

   A este activitatea (TBq) fiecărui radionuclid i asupra căruia se poate pierde controlul în timpul unei situaţii de urgenţă/unui eveniment.

   D1,i din tabelul 3.1-1

2. 2. În cazul materialelor dispersabile, se va utiliza următoarea metodă de calcul:

   A/D2=I A/D2,i

   unde:

   A este activitatea (TBq) fiecărui radionuclid i aflat într-o formă dispersabilă asupra căruia se poate pierde controlul în timpul unei situaţii de urgenţă/unui eveniment.

   D2,i din tabelul 3.1-1

3. 3. O sursă necontrolată sau un material necontrolat este considerat o sursă periculoasă dacă oricare dintre valorile A/D calculate mai sus este mai mare de 0,1.

   În scopul stabilirii valorilor pentru D, scenariile de expunere folosite se împart în 2 categorii: una pentru materiale care nu au fost dispersate şi cea de-a 2-a pentru materiale dispersate. Fiecărei categorii îi sunt atribuite valori numerice diferite:

   1. (a) Valoarea lui D1 este activitatea unui radionuclid dintr-o sursă care, în cazul în care este necontrolat, fără a fi dispersat (rămâne încapsulat), poate conduce la o situaţie de urgenţă ce se anticipează, în mod rezonabil, că va cauza efecte biologice deterministice severe;

   2. (b) Valoarea lui D2 este activitatea unui radionuclid dintr-o sursă care, în cazul în care este necontrolat şi dispersat, poate conduce la o situaţie de urgenţă ce se anticipează, în mod rezonabil, că va cauza efecte biologice deterministice severe;

   3. (c) Valoarea lui D este cea mai mică valoare dintre valorile lui D1 şi D2 pentru un radionuclid. Valorile recomandate pentru D1, D2 şi D sunt prezentate în tabelul 3.1-1 de mai jos Tabelul 3.1-1

Radionuclid a Valoare D Valoare D1 Valoare D2

Radionuclid a Valoare D Valoare D1 Valoare D2

Radionuclid a Valoare D Valoare D1 Valoare D2

Radionuclid a Valoare D Valoare D1 Valoare D2

Radionuclid a Valoare D Valoare D1 Valoare D2

Radionuclid a Valoare D Valoare D1 Valoare D2

Radionuclid a Valoare D Valoare D1 Valoare D2

Radionuclid a Valoare D Valoare D1 Valoare D2

Radionuclid a Valoare D Valoare D1 Valoare D2

Radionuclid a Valoare D Valoare D1 Valoare D2

Radionuclid a Valoare D Valoare D1 Valoare D2

Radionuclid a Valoare D Valoare D1 Valoare D2

Note:

1. a) În calculul valorilor lui D, pentru toţi radionuclizii s-a luat în considerare evoluţia descendenţilor radioactivi. Simbolul ,, " indică radionuclizii ai căror descendenţi reprezintă surse importante de doze în scenariile prevăzute.

2. b) ,,CN" - Cantitate nelimitată.

3. c) Fracţiunea încorporată pentru H-3 a fost dublată pentru a ţine cont de absorbţia în piele a materialului dispersat. Aceasta constituie o estimare conservativă pe baza datelor din Publicaţia ICRP 71 [7] potrivit cărora, în situaţia contaminării atmosferice cu HTO, absorbţia prin piele contribuie cu aproximativ 1/3 la încorporare.

4. d) Situaţiile de urgenţă care implică aceste cantităţi de radionuclizi pot conduce la concentraţii în aer care să depăşească nivelul considerat un pericol imediat pentru viaţă şi sănătate (immediate danger to life or health - IDLH).

5. e) Situaţiile de urgenţă care implică aceşti radionuclizi în cantităţi mari pot conduce la concentraţii în aer care să depăşească nivelul considerat ca reprezentând un pericol imediat pentru viaţă şi sănătate (IDLH).

6. f) Valoarea lui D ţine cont de limita de criticitate.

7. g) Activitatea prevăzută este cea a radionuclidului emiţător, de exemplu, Pu-239 sau Am-241.

   Anexa nr. 4 la regulament

   Zone de planificare în cazul unei situaţii de urgenţă nucleară sau radiologică

   1. 1. Zona de planificare a acţiunilor preventive de protecţie (PAZ), la instalaţiile din categoria I, stabilită pentru implementarea acţiunilor preventive urgente de protecţie şi a altor acţiuni de răspuns, înaintea unor eliberări semnificative de materiale radioactive, pe baza condiţiilor din instalaţie (adică acele condiţii care determină declararea stării de urgenţă generală), în vederea evitării sau minimizării efectelor deterministice severe. Pentru stabilirea PAZ, doza proiectată pentru expunerea publică în exteriorul PAZ, în cazul unei urgenţe generale la instalaţiile din CPU I, CPU II şi CPU V, nu va depăşi criteriile generice prezentate în tabelul 5.1-1.

   2. 2. Zona de planificare a acţiunilor urgente de protecţie (UPZ), la instalaţiile din CPU I sau CPU II, este zona care se extinde dincolo de PAZ în care sunt realizate pregătiri pentru iniţierea acţiunilor preventive urgente de protecţie, a acţiunilor urgente de protecţie şi a altor acţiuni de răspuns, dacă este posibil înaintea unei eliberări semnificative de materiale radioactive, pe baza condiţiilor din instalaţie (adică acele condiţii care determină declararea stării de urgenţă generală), precum şi pentru monitorizarea şi evaluarea situaţiei radiologice în afara amplasamentului, în vederea reducerii riscului de efecte stocastice. Aceste acţiuni vor fi întreprinse fără a se întârzia implementarea acţiunilor preventive urgente de protecţie şi a altor acţiuni de răspuns din zona de acţiune preventivă. Pentru stabilirea UPZ, doza proiectată pentru expunerea publică în exteriorul UPZ, în cazul unei urgenţe generale la instalaţiile din CPU I, CPU II şi CPU V, nu va depăşi criteriile generice incluse în tabelul 5.2-1.

   3. 3. Distanţa de planificare extinsă (EPD) faţă de instalaţie, la instalaţiile din categoria I sau II, este zona care se extinde dincolo de UPZ, stabilită pentru monitorizarea şi evaluarea situaţiei radiologice în afara amplasamentului în vederea identificării zonelor într-o anumită perioadă de timp care ar permite reducerea efectivă a riscului de efecte stocastice prin implementarea:

      1. a) acţiunilor urgente de protecţie şi a altor acţiuni de răspuns, cum ar fi evacuarea sau prevenirea ingestiei accidentale, la o zi după emisii radioactive semnificative; şi

      2. b) acţiunilor timpurii de protecţie şi a altor acţiuni de răspuns, cum ar fi relocarea timp de o săptămână până la o lună, după emisii radioactive semnificative.

         Pentru stabilirea EPD, doza proiectată pentru expunerea publică în exteriorul EPD, în cazul unei urgenţe generale la instalaţiile din CPU I, CPU II şi CPU V, nu va depăşi criteriile generice incluse în tabelul 5.2-2.

   4. 4. Distanţa de planificare pentru restricţia produselor alimentare şi nealimentare (ICPD) faţă de instalaţie, la instalaţiile din categoria I sau II, este zona care se extinde dincolo de EPD, stabilită pentru desfăşurarea acţiunilor de răspuns:

      1. a) pentru protecţia lanţului alimentar şi a sistemelor de furnizare a apei, precum şi a produselor nealimentare, împotriva contaminării în urma unor eliberări radioactive semnificative;

      2. b) pentru protecţia populaţiei prin restricţionarea consumului de alimente, lapte şi apă potabilă, precum şi a utilizării de bunuri nealimentare, care pot fi contaminate ca urmare a emisiilor radioactive semnificative.

Tabelul 4.1-1. Zonele şi distanţele de planificare recomandate pentru instalaţiile nucleare aparţinând categoriilor de pregătire pentru urgenţă I şi II

Anexa nr.5 la regulament

Criterii generice folosite la determinarea măsurilor de protecţie optimizate

La punctele 5.1, 5.2, 5.3, 5.4, 5.5 sunt stabilite criterii generice pentru:

1. a) a determina acţiunile de protecţie şi alte acţiuni aşteptate a fi luate în cazul unei situaţii de urgenţă nucleară sau radiologică pentru a evita sau minimiza efectele deterministice;

2. b) a determina acţiunile de protecţie şi alte acţiuni aşteptate a fi luate în cazul unei situaţii de urgenţă nucleară sau radiologică pentru a reduce pe cât este posibil riscul de dezvoltare al efectelor stocastice;

3. c) a restricţiona comerţul internaţional ce provine din zonele unde o situaţie de urgenţă nucleară sau radiologică a avut loc şi a evita efectele nedorite atât radiologice, cât şi cele non-radiologice;

4. d) a determina sfârşitul unei situaţii de urgenţă şi tranziţia spre o situaţie de expunere existentă.

1. 5.1 Criterii generice pentru dozele primite într-o perioadă scurtă de timp pentru care se aşteaptă să se adopte în orice circumstanţe acţiuni preventive urgente de protecţie şi alte acţiuni de răspuns pentru a evita sau a minimiza efecte deterministice

   Tabelul 5.1-1 furnizează criterii generice pentru implementarea de acţiuni preventive urgente de protecţie şi alte acţiuni de răspuns pentru a evita sau a minimiza efecte deterministice severe.

   În cazul în care sunt prezente atât expuneri acute externe, cât şi expuneri acute interne, valorile prevăzute în tabelul 5.1-1 se vor aplica cu utilizarea criteriului de sumare referitor la ADMăduvă roşie şi AD(�)T , respectiv referitor la ADFetus şi AD(�)Fetus:

   ADMăduvă roşie şi AD(�)T trebuie să respecte, pentru fiecare din următoarele ţesuturi şi organe (T): măduvă roşie, tiroidă, plămân şi colon, condiţiile de mai jos:

   1. i)      ADMăduvă roşie      (      AD(b.)T      )2= 1

      ADMăduvă roşie,Tab 5.1-1 AD(b.)T,Tab 5.1-1

   2. ii)    AD Fetus      (    AD(b.)TFetus      )2= 1

      ADFetus,Tab 5.1-1 AD(b.)Fetus,Tab 5.1-1

      În cazul în care expunerea internă este datorată încorporării de radionuclizi având atât Z � 89 cât şi Z 2 90, pentru cazul particular al măduvei roşii, condiţia i) este înlocuită cu:

   3. iii)      ADMăduvă roşie         (      AD(b.)Măduvă roşie,Z�89               AD(b.)Măduvă roşie,Z�90         )2

      ADMăduvă roşie,Tab 5.1-1 AD(b.)Măduvă roşie,Z�89,Tab 5.1-1 AD(b.)Măduvă roşie,Z�90,Tab 5.1-1

      Tabelul 5.1-1

      Criterii generice pentru dozele primite într-o perioadă scurtă de timp pentru care se aşteaptă să se adopte în orice circumstanţe acţiuni preventive urgente de protecţie şi alte acţiuni de răspuns pentru a evita sau a minimiza efecte deterministice severe

      Expunere acută externă (< 10 ore)		Măsurile care se iau în cazul îndeplinirii criteriilor generice sunt următoarele: Pentru doza proiectată: -Implementarea acţiunilor preventive urgente (chiar şi în condiţii dificile) Pentru doza încasată:
      AD Măduvă roşiea 1 Gy
      AD Fetus 0,1b Gy
      AD Ţesutc 25 Gy la 0,5 cm
      AD Pieled 10 Gy la 100 cm2
      Expunere acută internă (= 30 zilee)
      AD()Măduvă	0,2 Gy pentru radionuclizii
      roşie	cu număr atomic Z 90f
      2 Gy pentru radionuclizii cu
      număr atomic Z 89f
      AD() Tiroidă	2 Gy
      AD() Plămânh	30 Gy
      AD() Colon	20 Gy
      AD(') Fetusi	0,1 Gyb

      • - Informarea şi comunicarea publică

      • - Decontaminarea

      • - screening medical şi aplicarea tratamentului oficial

      • - controlul contaminării

      • - realizarea decorporării g (dacă este cazul)

      • - înregistrarea pentru urmărirea medicală pe termen lung

      • - asigurarea consilierii psihologice

      Note:

      a. ADMăduvă roşie reprezintă doza absorbită ponderată pentru eficacitatea biologică relativă (RBE) de către măduva roşie, în urma expunerii externe acute (t<10 ore)cu radiaţii penetrante X (inclusiv brehmstrallung) şi/sau gamma şi/sau neutroni. În cazul expunerii acute externe în câmpuri uniforme de radiaţii puternic penetrante, valoarea lui ADMăduvă roşie este folosită şi ca valoare a dozei medii absorbite ponderate pentru eficacitatea biologică relativă de către oricare din celelalte ţesuturi şi organe interne, inclusiv tiroida şi cristalinul. Pentru toate organele şi ţesuturile menţionate, RBE la iradierea externă este 1 pentru radiaţia X şi gamma şi 3 pentru neutroni. La stabilirea PAZ, valoarea de 10 ore utilizată pentru definirea expunerii acute poate fi modificată, după necesităţi, până la 24 ore.

      b. La 0,1 Gy probabilitatea efectelor deterministice severe asupra fetusului este foarte mică şi aceasta numai în anumite perioade post concepţie (între 8 şi 15 săptămâni) şi numai dacă doza este încasată la debite foarte mari. În timpul altor perioade post concepţie sau la debite de doză mai mici, fetusul este mai puţin sensibil. Probabilitatea efectelor deterministice asupra fetusului devine mare la 1 Gy. De aceea, 1 Gy este folosit drept criteriu generic pentru doze acute ale fetusului:

      1. i. în analiza de hazard pentru identificarea instalaţiilor şi a activităţilor, a ariilor pe amplasament, a ariilor din afara amplasamentului şi a locaţiilor pentru care o situaţie de urgenţă nucleară sau

         radiologică ar putea justifica acţiuni preventive urgente de protecţie pentru a evita sau a minimiza efectele deterministice severe;

      2. ii. pentru identificarea situaţiilor de expunere care sunt 'dăunătoare sănătăţii'; şi

      3. iii. pentru a face aranjamente pentru implementarea eficace a deciziilor privind acţiuni urgente de protecţie şi alte acţiuni de răspuns ce urmează a fi întreprinse în afara amplasamentului pentru a evita sau minimiza apariţia de efecte deterministice severe (de exemplu, stabilirea PAZ).

         c. Doza este livrată unei suprafeţe de 100 cm2 la o adâncime de 0,5 cm sub suprafaţa corpului în ţesut datorită contactului apropiat cu o sursă radioactivă (de exemplu, o sursă purtată în mână sau buzunar).

         d. Doza este livrată unei suprafeţede 100 cm2 de dermă (structuri ale pielii la o adâncime de 40 mg/cm2 (sau 0,4 mm) sub suprafaţă).

         e. Criteriul generic pentru AD() este doza absorbită ponderată pentru RBE livrată pe o perioadă de 30 zile de încorporare (I05) care va conduce la efecte deterministice severe pentru 5% din indivizii expuşi.

         f. Sunt utilizate criterii generice diferite, pentru a ţine cont de faptul că actinidele au procese biocinetice diferite de ceilalţi radionuclizi, şi ca urmare dinamici diferite de formare a dozei, datorate expunerii interne, în măduva roşie. Diferenţele privind AD(�)Măduvă rosie a radionuclizilor (actinide faţă de ceilalţi radionuclizi) pot ajunge la un factor de 50, în timp ce diferenţele în interiorul grupului nu depăşesc un factor de 3. De aceea radionuclizii au fost împărţiţi în cele 2 grupuri. Aceasta a permis evitarea superconservatismului reprezentat de alegerea unui singur criteriu generic, stabilit la nivelul minim.

         g. Pentru scopul acestui criteriu generic 'plămân' înseamnă regiunea alveolar-interstiţială a tractului respirator.

         h. Pentru acest caz particular, '' înseamnă perioada dezvoltării în uter a embrionului sau fetusului.

         i. Decorporarea este acţiunea proceselor biologice, facilitate de agenţi chimici sau biologici, prin intermediul cărora radionuclizii încorporaţi sunt îndepărtaţi din corpul omenesc. Criteriul generic pentru decorporare se bazează pe doza proiectată.

2. 5.2 Criterii generice dezvoltate pe baza dozei proiectete pentru acţiuni de protecţie şi alte acţiuni în scopul reducerii efectelor stocastice

Tabelul 5.2-1. Criterii generice pentru acţiuni urgente de protecţie şi alte acţiuni în scopul reducerii riscurilor de apariţie a efectelor stocastice în faza imediată a situaţiei de urgenţă

Tabelul 5.2-2. Criterii generice pentru acţiuni de protecţie timpurii şi alte acţiuni în scopul reducerii riscurilor de apariţie a efectelor stocastice în faza intermediară a situaţiei de urgenţă

Tabelul 5.2-3. Criterii generice pentru acţiuni de protecţie şi alte acţiuni în scopul oferirii de suport medical

Note:

a. Acest criteriu se aplică doar pentru administrarea de pastile de Iodura pentru blocarea tiroidei. Aceasta este o acţiune urgentă de protecţie şi se ia:

1. i. dacă există posibilitatea expunerii la iod radioactiv;

2. ii. înainte sau imediat după eliberarea iodului radioactiv în atmosferă;

3. iii. numai înainte sau imediat după încorporarea iodului radioactiv.

b. Doza efectivă.

c. Doza echivalentă pentru fetus.

1. 5.3. Criterii generice cu privire la consumul de alimente, apă, utilizarea bunurilor în vederea reducerii riscurilor de apariţie a efectelor stocastice

   Tabelul 5.3-1 oferă criterii generice cu scopul de a implementa acţiunile de protecţie pentru reducerea riscurilor dezvoltării efectelor stocasticecu privire la consumul de alimente, apă, utilizarea bunurilor, în vederea reducerii efectelor stocastice în cazul unei situaţii de urgenţă nucleară sau radiologică.

   Se stabileşte valoarea de 1/10 din valorile folosite în criteriile generice pentru introducerea acţiunilor de protecţie timpurii din tabelul 5.2-2 ca valori folosite pentru criterii generice cu privire

   la consumul de alimente, apă, utilizarea bunurilor, în vederea reducerii riscurilor de apariţie a efectelor stocastice.

   Dacă restricţia de alimente, lapte şi apă va conduce la malnutriţia şi deshidratarea populaţiei datorită faptului că nu sunt disponibilităţi să fie înlocuite, iar relocarea nu este posibilă, alimentele, laptele şi apa cu valori peste criteriile generice stabilite în tabelul 5.2-3 pot fi consumate până când alte măsuri vor fi disponibile.

   Tabelul 5.3-1. Criterii generice cu privire la consumul de alimente, apă, utilizarea bunurilor, în vederea reducerii riscurilor de apariţie a efectelor stocastice

   Criterii generice		Acţiuni de protecţie şi alte acţiuni
   Doza proiectatăcu privire la consumul de alimente, apă, utilizarea bunurilor, în vederea reducerii riscurilor de apariţie a efectelor stocastice
   Ea	10 mSvanual	Restricţia consumului, distribuţiei şi vânzării de
   		alimente neesenţiale, lapte şi apă potabilă şi restricţia
   HFetusb	10 mSvpe toată
   perioadadezvoltării	folosirii şi distribuirii bunurilor şi produselor
   nealimentare.
   Înlocuirea alimentelor esenţiale, laptelui şi apei
   potabile cât de curând posibil sau relocarea populaţiei
   dacă înlocuirea nu este posibilă.
   Estimarea dozelor pentru cei care ar fi putut să
   consume alimente, lapte şi apă sau să folosească bunuri
   contaminate în vederea determinării dacă au nevoie de
   asistenţă medicală.

   Note:

   a. Doza efectivă.

   b. Doza echivalentă pentru fetus.

2. 5.4. Criterii generice cu privire la folosirea vehiculelor, echipamentelor sau altor bunuri, în vederea reducerii riscurilor de apariţie a efectelor stocastice

   Tabelul 5.4-1 oferă criterii generice cu scopul de a implementa acţiunile de protecţie pentru reducerea riscurilor dezvoltării efectelor stocastice cu privire la folosirea vehiculelor, echipamentelor sau altor bunuri în vederea reducerii efectelor stocastice în cazul unei situaţii de urgenţă nucleară sau radiologică.

   Se stabileşte valoarea de 1/10 din valorile folosite în criteriile generice pentru introducerea acţiunilor de protecţie timpurii din tabelul 5.2-2 ca valori folosite pentru criterii generice cu privire la folosirea vehiculelor, echipamentelor sau altor bunuri în vederea reducerii riscurilor de apariţie

   a efectelor stocastice incluzând folosirea acelor vehicule, echipamente sau alte bunuri care nu depăşesc valorile prevăzute în tabelul 5.2-2 pentru persoanele din populaţie.

   Tabelul 5.4-1. Criterii generice cu privire la folosirea vehiculelor, echipamentelor sau altor bunuri, în vederea reducerii riscurilor de apariţie a efectelor stocastice

   Criterii generice		Acţiuni de protecţie şi alte acţiuni
   Doza proiectată cu privire la consumul de alimente, apă, utilizarea bunurilor, în vederea reducerii riscurilor de apariţie a efectelor stocastice
   Ea	10 mSv anual	Restricţia pentru folosirea vehiculelor echipamentelor şi bunurilor. Folosirea echipamentelor vehiculelor până când pot fi folosite cu altele dacă următoarele condiţii sunt îndeplinite: Estimarea dozelor pentru lucrătorii în situaţii de urgenţă dacă prin folosirea echipamentelor depăşesc nivelul dozelor din tabelul 5.2-3 în scopul oferirii de suport medical.
   HFetusb	10 mSv pe toată perioada dezvoltării în uter

   1. a) folosirea lor nu va conduce la doze care să depăşească valorile din tabelul 5.2-1 pentru populaţie şi valorile din anexa nr. 6 pentru lucrătorii în situaţii de urgenţă;

   2. b) să fie luate măsuri astfel încât lucrătorii în situaţii de urgenţă şi populaţia sa fie expuşi cât mai puţin posibil.

3. 5.5. Criterii generice pentru restricţii de alimente şi bunuri provenite din comerţul internaţional

   Tabelul 5.5-1 oferă criterii generice cu scopul implementării efective a acţiunilor de răspuns pentru a reduce consecinţele non-radiologice ale unei situaţii de urgenţă nucleară sau radiologică.

   Valorile care depăşesc criteriile generice din tabelul 5.5-1 ar putea fi acceptate numai în condiţii de urgenţă şi pe perioade scurte.

   Criteriile generice pentru alimente provenite din comerţul internaţional derivă din nivelele de referinţă folosite de FAO/WHO Codex Alimentarius Commission.

   Valorile acestor criterii sunt stabilite ca 1/100 din valorile criteriilor generice descrise în tabelul 5.2-1.

   Tabelul 5.5-1.Criterii generice pentru restricţii de alimente,apă şi bunuri provenite din comerţul internaţional

   Criterii generice		Acţiuni de protecţie şi alte acţiuni
   Doza proiectată pentru alimente şi bunuri provenite din comerţul internaţional
   Ea	1 mSv pe an	Restricţionarea comerţului internaţional.
   HFetusb	1 mSvpe toată perioada dezvoltării în uter

   Note:

   1. a. Doza efectivă.

b. HFetus este doza echivalentă pentru fetus ca suma dintre doza de la expunerea externă şi doza echivalentă încasată pentru orice organ de la încorporarea internă la embrion sau fetus prin diferite componente chimice şi timp relativ de concepere.

Anexa nr. 6 la regulament

Criterii generice pentru lucrătorii în situaţii de urgenţă

1. 1. Pentru lucrătorii în situaţii de urgenţă, limitele de doză sunt înlocuite cu următoarele niveluri de referinţă, care trebuie respectate simultan:

   1. i) E< 50 mSv;

   2. ii) HCristalin< 50 mSv;

   3. iii) HPiele< 500 mSv;

   4. iv) HExtremităţi< 500 mSv

      Note:

      1. a) Valorile pentru HPiele, respectivHExtremităţicare depăşesc 100 mSv în cazul expunerilor acute, nu pot fi utilizate pentru a evalua probabilitatea efectelor stocastice.

      2. b) Personalul de intervenţie feminin care are cunoştinţă de propria stare de graviditate, va fi exclus de la activităţi de răspuns la situaţii de urgenţă nucleară sau radiologică în care doza efectivă ar putea depăşi valoarea E=1mSv.

      3. c) Pentru raţiuni de monitorizare operaţională, contribuţia la doza efectivă E datorată radiaţiei externe, Eexternă,penetrantăva fi înlocuită cu valoarea HP(10), ceea ce, în câmpuri uniforme de radiaţii, este o foarte bună aproximaţie. Dacă sunt prezenţi şi neutroni, contribuţia neutronilor la Hp(10) va fi de asemenea estimată. În acest fel, controlul operaţional al nivelului de referinţă stabilit pentru Eexternă,penetrantă este posibil. Dacă sunt prezente atât expunerea externă, cât şi cea internă, nivelul de referinţă stabilit HP(10) va ţine seama de contribuţia previzionată a dozei efective angajate pe 50 de ani: E(50).

         În acest caz, va fi îndeplinită următoarea condiţie: HP(10) E(50) < 50 mSv.

      4. d) În general, doza echivalentă la extremităţi, HExtremităţi, este datorată în principal radiaţiei beta produsă de contaminare, şi de aceea un dozimetru de extremităţi calibrat pentru adâncimea de 0,4 mm poate fi utilizat în situaţii de urgenţă, cu toate că în cazul câmpurilor gama intense din preajma surselor radioactive valoarea HP(10) este relevantă.

      5. e) În cazul în care doza proiectată datorată încorporării de iod radioactiv, HTiroidă, depăşeşte 50 mSv, se va administra iod stabil. Această administrare este efectivă numai dacă iodul stabil se administrează cu câteva ore înainte, sau cel mult în timpul inhalării.

2. 2. Pentru lucrătorii în situaţii de urgenţă, dacă nivelurile de referinţă de mai sus nu pot fi respectate în timpul îndeplinirii unor sarcini speciale, ele pot fi depăşite în cazul unor acţiuni în vederea evitării dozelor colective mari, cu condiţia ca lucrătorii în situaţii de urgenţă implicaţi să fie informaţi în avans despre riscurile asupra sănătăţii şi să acţioneze voluntar, după cum urmează:

   1. i) E<100 mSv;

   2. ii) ADMăduvă roşie şi AD(�)T astfel încât, pentru fiecare din următoarele ţesuturi sau organe

      (T): măduvă roşie, tiroidă, plămâni şi colon:  10*ADMăduvăroşie   (  10*AD(b.)T     )2<1;

      ADMăduvă roşie,Tab 5.1-1 AD(b.)T,Tab 5.1-1

   3. iii) ADCristalin< 100 mGy;

   4. iv) ADPiele< 1 Gy; şi

   5. v) HExtremităţi< 700 mSv.

3. 3. În situaţii excepţionale, pentru a salva vieţi, a preveni efecte deterministice severe sau a preîntâmpina dezvoltarea de condiţii catastrofale care ar putea afecta semnificativ oamenii şi mediul, cu condiţia ca lucrătorii în situaţii de urgenţă implicaţi să fie clar şi comprehensiv informaţi în avans despre riscurile asupra sănătăţii şi asupra măsurilor de protecţie disponibile şi să acţioneze voluntar, nivelurile de referinţă de la pct. 2 pot fi depăşite, după cum urmează:

   1. i) E<500 mSv;

   2. ii) ADMăduvă roşie şi AD(�)T astfel încât, pentru fiecare din următoarele ţesuturi sau organe (T):

      măduvă roşie, tiroidă, plămâni şi colon:   2*ADMăduvăroşie    (    2*AD(b.)T    )2<1;

   3. iii) ADCristalin< 500 mGy;

   4. iv) ADPiele< 5 Gy; and

   5. v) HExtremităţi< 1Sv.

ADMăduvă roşie,Tab 5.1-1

AD(b.)T,Tab 5.1-1

Note pentru nivelurile de referinţă atât de la pct. 2, cât şi de la pct. 3:

1. a) Valorile pentru HExtremităţi care depăşesc 100 mSv în cazul expunerilor acutenu pot fi utilizate pentru a evalua probabilitatea efectelor stocastice.

2. b) Personalul de intervenţie feminin care are cunoştinţă de propria stare de graviditate, sau care ar putea fi în situaţia de a fi în această stare, va fi exclus de la astfel de activităţi. Acelaşi lucru este valabil pentru persoanele care ajută în cadrul situaţiilor de urgenţă.

3. c) Pentru raţiuni de monitorizare operaţională, contribuţia la doza efectivă E datorată radiaţiei externe, Eexternă,penetrantă, cât şi valorile pentru ADMăduvă roşie şi ADCristalin vor fi înlocuite cu valoarea HP(10), ceea ce, în câmpuri uniforme de radiaţii, este o foarte bună aproximaţie. Dacă sunt prezenţi şi neutroni, contribuţia neutronilor la Hp(10) va fi de asemenea estimată. În acest fel, controlul operaţional al nivelului de referinţă stabilit pentru Eexternă,penetrantă şi ADMăduvă roşie este posibil. Dacă sunt prezente atât expunerea externă, cât şi cea internă, nivelul de referinţă stabilit HP(10) va ţine seama de contribuţia previzionată a dozei efective angajate pe 50 de ani: E(50).

   În acest caz, va fi îndeplinită următoarea condiţie: HP(10) E(50) < 50 mSv.

   În principiu, pentru a evita dozele acute din încorporare sau contaminare şi dozele din expunerea externă slab penetrantă, şi pentru a neglija asemenea doze în consideraţiile privind stabilirea nivelurilor de referinţă, asemenea doze trebuie evitate prin toate mijloacele posibile. În aceste cazuri valorile nivelurilor de referinţă pentru HP(10) de 100 mSv, respectiv 500 mSv pot fi utilizate în locul condiţiilor i) şi ii) de la punctele 2 şi 3. Dacă acest lucru nu este posibil, atunci condiţiile ii) din 2 şi respectiv 3 trebuie îndeplinite, şi în acest caz HP(10) trebuie limitat corespunzător. În asemenea cazuri de expunere acută, doza efectivă totală E (din expunerea externă şi încorporare) şi doza absorbită ponderată pentru eficacitatea biologică relativă (RBE) la fiecare ţesut şi organ relevant (aproximată de ADMăduvă roşie ca şi doza absorbită ponderată pentru eficacitatea biologică relativă (RBE) la fiecare ţesut şi organ relevant AD(�)T primite în cadrul activităţii desfăşurate deja

   trebuie estimate cât de curând posibil, pentru a evalua pe de o parte impactul activităţii desfăşurate asupra sănătăţii personalului de intervenţie în situaţii de urgenţă şi pe de altă parte, pentru a decide dacă pot fi premise expuneri în continuare.

4. d) Nivelul de referinţă pentru piele ADPiele va fi interpretat ca o valoare utilizată pentru alimita contaminarea pielii prin utilizarea echipamentului de protecţie şi/sau decontaminarea rapidă după ce activitatea care a permis această contaminare a fost desfăşurată.

5. e) În general, doza echivalentă la extremităţi, HExtremităţi, este datorată în principal radiaţiei beta produsă de contaminare, şi de aceea un dozimetru de extremităţi calibrat pentru adâncimea de 0,4 mm poate fi utilizat în situaţii de urgenţă, cu toate că în cazul câmpurilor gama intense din preajma surselor radioactive valoarea HP(10) este relevantă.

6. f) În cazul în care expunerea internă este datorată încorporării de radionuclizi având atât Z � 89 cât şi Z 2 90, pentru cazul particular al măduvei roşii, condiţia ii) în 2 este înlocuită cu:

      10*ADMăduvă roşie      (  10*AD(b.)Măduvă roşie,Z�89         10*AD(b.)Măduvă roşie,Z�90      )2 < ;

   ADMăduvă roşie,Tab 7.1-1 AD(b.)Măduvă roşie,Z�89,Tab6.1-1 AD(b.)Măduvă roşie,Z�90,Tab 6.1-1

   şi condiţia ii) în 3 este înlocuită cu:

      2*ADMăduvă roşie      (    2*AD(b.)Măduvă roşie,Z�89          2*AD(b.)Măduvă roşie,Z�90      )2 < ;

   ADMăduvă roşie,Tab6.1-1 AD(b.)Măduvă roşie,Z�89,Tab 6.1-1 AD(b.)Măduvă roşie ,Z�90,Tab 6.1-1

7. g) În cazul în care doza proiectată datorată încorporării de iod radioactiv, HTiroidă, depăşeşte 50 mSv, se va administra iod stabil. Această administrare este efectivă numai dacă iodul stabil se administrează cu câteva ore înainte, sau cel mult în timpul inhalării.

Semnificaţia simbolurilor referitoare la nivelurile de referinţă este următoarea:

Hp(10) este echivalentul de doză personal HP(d), unde d= 10 mm.

E este doza efectivă totală (doza efectivă din expunerea externă şi doza efectivă angajată (pentru 50 ani) din încorporare E =Eexternă,penetrantă E(50).

HCristalineste doza echivalentă la cristalin: Hp (3), adică Hp (d) unde d este 3 mm. HPiele este doza echivalentă la piele mediată pe oricare suprafaţă de 1 cm2: Hp (0,07).

HExtremităţi este doza echivalentă datorată expunerii externe a extremităţilor: antebraţe şi braţe, respectiv glezne şi labele picioarelor.

HThiroidă este doza echivalentă angajată la tiroidă. ADMăduvă roşie este estedoza absorbită ponderată pentru eficacitatea biologică relativă (RBE) de către măduva roşie, în urma expunerii externe acute (t<10 ore)cu radiaţii puternic penetrante X şi/sau gamma şi/sau neutroni.

ADCristalinestedoza absorbită ponderată pentru eficacitatea biologică relativă (RBE) la cristalin; în această reglementare ADCristalineste luat = ADMăduvă roşie.

AD(�)T este doza absorbităponderată pentru eficacitatea biologică relativă (RBE) de către un ţesut sau organ T, datorată expunerii interne, angajată pe perioada � de după o expunere acută( = 30zile).

ADMăduvă roşie, ,tab6.1-1 este nivelul de referinţă al dozei absorbite ponderate pentru eficacitatea biologică relativă (RBE) de către măduva roşie, în urma expunerii externe acute (t<10 ore)cu radiaţii puternic penetrante X şi/sau gamma şi/sau neutroni, într-un câmp uniform.

(AD(�)T,tab.6.1-1este nivelul de referinţă al dozei absorbite ponderate pentru RBE de către un ţesut sau organ T, datorată expunerii interne, angajată pe perioada � de după o expunere acută( = 30zile).

ADPiele reprezintă doza medie livrată oricărei suprafeţe de 100 cm2 de derma, adică structuri ale pielii la o adâncime de 40 mg/cm2 (sau 0,4 mm) sub suprafaţă.

Tabelul 6.1-1. Criterii generice pentru dozele încasate în perioade scurte de timp şi pentru care sunt aşteptate efecte deterministice severe pentru 5% din numărul de expuşi

Note:

a. AD măduva roşie reprezintă doza absorbită ponderată pentru eficacitatea biologică relativă (RBE) pentru un ţesut sau organ intern (de exemplu, măduva roşie, plămâni, intestinul subţire, gonade, tiroidă) şi la cristalin de la o expunere în câmp uniform a unei radiaţii puternic penetrante.

b. Doza pe o suprafaţă de 100 cm2 piele.

c. AD() estedoza absorbită ponderată pentru eficacitatea biologică relativă RBE pentru o perioadă de timpprin încorporare (I05) care va rezulta în efecte deterministice pentru 5% din persoanele expuse.

d. Criterii folosite pentru a lua în considerare diferenţe semnificative pentru RBE pentru expunerea la valoarealimită prin încorporare specifică pentru cele două grupuri de radionuclizi.

e. Criteriul generic bazat pe doza proiectată fără decorporare. Decorporarea este un proces biologic prin care radionuclizii încorporaţi sunt eliminaţi din corpul uman prin diferiţi agenţi chimici sau biologici.

f. Pentru scopul acestor criterii generice ,,plămân" înseamnă regiunea alveolar-interstiţială a tractului respirator.

i. Pentru acest caz, "’' înseamnă perioada de dezvoltare în uter a fetusului.