LEGE Nr. 72 din 12 iulie 1996

privind finanţele publice

EMITENT

PARLAMENTUL

Publicat în MONITORUL OFICIAL NR. 152 din 17 iulie 1996

Parlamentul României adopta prezenta lege.

Capitolul 1

Dispoziţii generale

Articolul 1

(1) Prezenta lege stabileşte normele privind formarea, administrarea, întrebuinţarea şi controlul resurselor financiare ale statului, ale unităţilor administrativ-teritoriale şi ale instituţiilor publice. ... (2) Constituirea resurselor financiare publice se face pe seama impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi veniturilor nefiscale, prelevate de la persoane juridice şi fizice, cu luarea în considerare a potenţialului economic şi a altor criterii stabilite de lege. Dimensionarea cheltuielilor publice şi repartizarea acestora pe destinaţii şi pe ordonatori de credite se efectuează în concordanta cu obiectivele strategiei de dezvoltare economică şi socială a tarii şi cu priorităţile imediate stabilite de autorităţile publice competente. ...

Utilizarea resurselor financiare se face cu respectarea stricta a legii, în condiţii de eficienta socială şi/sau economică.

(3) Constituirea, repartizarea şi utilizarea resurselor financiare ale statului, ale unităţilor administrativ-teritoriale şi ale instituţiilor publice, denumite în continuare resurse financiare publice, precum şi păstrarea şi întrebuinţarea mijloacelor materiale şi băneşti ale sectorului public se controlează de către Curtea de Conturi, Ministerul Finanţelor şi alte organe împuternicite de lege. ... (4) Resursele financiare publice se constituie şi se gestionează printr-un sistem unitar de bugete, şi anume: bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului şi bugetele altor instituţii publice cu caracter autonom, în condiţiile asigurării echilibrului financiar. ... (5) Resursele şi cheltuielile reflectate în bugetele menţionate la alineatul precedent, cumulate la nivel naţional, alcătuiesc resursele financiare publice totale, respectiv cheltuielile publice totale care, după consolidare, prin eliminarea transferurilor dintre bugetele respective, vor evidenţia dimensiunile efortului financiar public, pe anul respectiv, starea de echilibru sau de dezechilibru, după caz. ... (6) Instituţiile publice, în înţelesul prezentei legi, cuprind: Parlamentul, Preşedinţia României, Guvernul, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, alte autorităţi publice, autoritatea judecătorească, precum şi instituţiile de stat de subordonare centrala sau locală, indiferent de modul de finanţare a activităţii acestora. ...

Articolul 2

Impozitele, taxele şi alte venituri ale statului, precum şi normele şi normativele de cheltuieli pentru instituţiile publice se aproba prin lege.

Articolul 3

(1) Guvernul elaborează proiectele bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale, precum şi ale conturilor generale anuale de execuţie ale acestora şi le supune spre aprobare Parlamentului, iar după aprobare răspunde de realizarea prevederilor bugetare. De asemenea, exercita conducerea generală a activităţii executive în domeniul finanţelor publice, în care scop examinează periodic situaţia financiară pe economie, execuţia bugetului public naţional şi a bugetelor fondurilor speciale şi stabileşte măsuri pentru menţinerea sau îmbunătăţirea echilibrului bugetar, după caz. ... (2) Ministerul Finanţelor ia măsurile necesare pentru: asigurarea echilibrului bugetar şi aplicarea politicii financiare a statului, cheltuirea cu eficienta a resurselor financiare. ...

Articolul 4

La baza elaborării şi execuţiei bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale şi bugetelor fondurilor speciale stau principiile unicitatii, universalitatii, echilibrului, realităţii, anualitatii şi publicităţii.

Articolul 5

(5) Bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale şi bugetele instituţiilor publice se aproba astfel: ... a) bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale - prin lege; ... b) bugetele proprii ale judeţelor, municipiului Bucureşti, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, oraşelor şi comunelor, precum şi bugetele fondurilor speciale constituite potrivit legii în afară acestor bugete - de către consiliile judeţene sau locale ale acestora, după caz; ... c) bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetele prevăzute la lit. a) şi b) - de către organul ierarhic superior al acestora, dacă legea nu prevede altfel; ... d) bugetele instituţiilor publice care se finanţează integral din venituri extrabugetare - de către organul de conducere al instituţiei publice respective, cu avizul organului ierarhic superior. ... (2) Bugetele prevăzute la lit. b)-d), precum şi bugetele tuturor agenţilor economici, ale sistemelor de asigurări sociale şi ale altor unităţi care, potrivit legii, au obligaţia de a întocmi bugete, se vor elabora potrivit normelor metodologice stabilite de Ministerul Finanţelor. ...

Articolul 6

(1) Bugetele Presedentiei României, Guvernului şi ale altor instituţii publice care nu au organe ierarhic superioare se prevăd distinct în bugetul de stat şi se aproba de către Parlament. ... (2) Camera Deputaţilor şi Senatul, cu consultarea Guvernului, îşi aproba bugetele proprii înaintea dezbaterii bugetului de stat şi le înaintează Guvernului în vederea includerii lor în bugetul de stat. ...

Articolul 7

(1) Bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale, constituite în condiţiile legii, se întocmesc de către Ministerul Finanţelor, pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite. ... (2) Bugetele celorlalte sisteme autonome de asigurări sociale se aproba de către organele de conducere proprii, cu avizul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale şi al Ministerului Finanţelor. ...

Articolul 8

Prin legile bugetare anuale pot fi aprobate măsuri fiscale în concordanta cu evoluţia economiei şi asigurarea resurselor statului pentru finanţarea cheltuielilor publice, precum şi venituri cu destinaţie specială, în scopul acoperirii unor cheltuieli stabilite distinct prin bugetul de stat.

Articolul 9

La determinarea cheltuielilor publice se vor avea în vedere politica financiară a statului, numărul de salariaţi, reţeaua de instituţii publice în funcţiune, cele care urmează a se înfiinţa în noul exerciţiu bugetar, folosirea bazei tehnice existente cu maxima eficacitate, precum şi următoarele:

a) în domeniul social - utilizarea resurselor financiare ale statului pentru învăţământ, sănătate, ocrotiri şi asigurări sociale, cultura, arta, tineret şi sport, refacerea şi ocrotirea mediului înconjurător, menţinerea echilibrului ecologic şi altele, în condiţiile stabilite de lege; ... b) susţinerea unor programe prioritare de cercetare, îndeosebi fundamentală; ... c) în domeniul economic - realizarea unor investiţii şi a altor acţiuni economice de interes public, acordarea de subvenţii, facilităţi şi alte mijloace stabilite potrivit legii, în limita alocaţiilor bugetare aprobate prin bugetele anuale, în condiţiile legii; ... d) asigurarea cerinţelor de apărare a tarii, ordinii publice şi siguranţei naţionale; ... e) finanţarea administraţiei publice centrale şi locale şi a altor cheltuieli prevăzute de lege; ... f) dobinzile aferente datoriei publice şi cheltuielile determinate de emisiunea şi plasarea valorilor mobiliare necesare finanţării acestei datorii, precum şi de riscul garanţiilor acordate de stat în condiţiile legii. ...

Articolul 10

(1) În bugetul de stat, în bugetul asigurărilor sociale de stat, în bugetele locale şi în bugetele fondurilor speciale nu se pot înscrie şi aproba cheltuieli fără stabilirea resurselor din care urmează a fi efectuate. ... (2) În cursul execuţiei bugetare, în cazurile în care se fac propuneri de elaborare a unor acte normative a căror aplicare atrage micşorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin buget, iniţiatorii au obligaţia sa prevadă şi mijloacele necesare acoperirii golului de venituri sau sporului de cheltuieli. ...

Articolul 11

Guvernul asigură realizarea politicii financiare a statului conform programului de guvernare acceptat de Parlament.

Articolul 12

(1) În scopul coordonării politicii financiare, stabilită de Guvern potrivit art. 11 din prezenta lege, cu politica valutară, monetara şi de credit, Ministerul Finanţelor colaborează cu Banca Naţionala a României la elaborarea balanţei de plati externe, a balanţei creanţelor şi angajamentelor externe, a reglementărilor din domeniul monetar şi valutar. ... (2) Guvernul răspunde de recuperarea creanţelor externe ale statului român rezultate din activitatea de comerţ exterior, cooperare economică internationala şi din alte activităţi derulate în baza unor acorduri guvernamentale. Modalităţile de recuperare a creanţelor externe ale statului român se vor aproba prin hotărâre a Guvernului. ...

Articolul 13

Ministerul Finanţelor împreună cu Banca Naţionala a României prezintă semestrial Guvernului informări asupra modului de realizare a balanţei de plati externe şi a balanţei creanţelor şi angajamentelor externe şi propun soluţii de acoperire a deficitului sau de utilizare a excedentului din contul curent al balanţei de plati externe.

Articolul 14

(1) Ministerul Finanţelor participa, în numele statului, în ţara sau în străinătate, după caz, la tratative externe privind acordurile bilaterale şi multilaterale de promovare şi protejare a investiţiilor şi convenţiilor de evitare a dublei impuneri şi de combatere a evaziunii fiscale şi, împreună cu Banca Naţionala a României, în probleme financiare, valutare şi de plati. ... (2) De asemenea, Ministerul Finanţelor avizează, în faza de proiect, acordurile, aranjamentele, protocoalele sau alte asemenea înţelegeri încheiate cu partenerii externi, precum şi proiectele de acte normative care conţin prevederi de ordin financiar-valutar, încheiate de instituţiile publice. ...

Capitolul 2

Elaborarea, aprobarea, execuţia şi încheierea execuţiei bugetului de stat

Articolul 15

(1) Veniturile şi cheltuielile care se înscriu în bugetul de stat se grupează pe baza clasificaţiei bugetare elaborate de Ministerul Finanţelor. ... (2) Clasificatia bugetară cuprinde la venituri - capitole şi subcapitole, iar la cheltuieli - părţi, capitole, subcapitole, titluri şi articole, precum şi alineate, după caz. ... (3) Cheltuielile prevăzute în capitolele şi articolele de cheltuieli au destinaţie precisa şi limitată. ... (4) Cheltuielile de personal se prezintă distinct de cheltuielile materiale. ... (5) Este interzis a se prevedea, la cheltuielile materiale sau la alte categorii de cheltuieli, cheltuieli de personal, cum sunt: salarii, diurne, indemnizaţii şi altele asemănătoare. ...

Articolul 16

Orice suma care se cuvine statului se face venit la bugetul de stat, dacă legea nu prevede altfel.

Articolul 17

(1) Se interzice acoperirea cheltuielilor bugetului de stat prin recurgerea la emisiune monetara sau prin finanţarea directa de către bănci. ... (2) Refinantarea datoriei publice interne şi finanţarea deficitului bugetului de stat se asigura prin împrumuturi de stat, în condiţiile legii. ... (3) Ministerul Finanţelor este autorizat sa contracteze şi sa garanteze împrumuturi de stat de pe piaţa financiară interna şi externa, în vederea asigurării fondurilor necesare refinantarii datoriei publice interne, finanţării deficitului bugetar la nivelul înregistrat la finele fiecărui an şi a echilibrului balanţei de plati externe, în limitele aprobate prin lege. ... (4) Deficitul bugetului de stat din anul curent şi din anii precedenti, pentru care nu s-au contractat împrumuturi de stat, se finanţează din disponibilităţile aflate temporar în contul general al trezoreriei statului. Ministerul Finanţelor este autorizat sa stabilească dobinda pentru finanţarea deficitului bugetului de stat din disponibilităţile aflate temporar în contul general al trezoreriei statului. ... (5) Legea anuală privind aprobarea bugetului de stat poate autoriza Ministerul Finanţelor ca, pe parcursul execuţiei bugetului de stat, pentru a face faţa cheltuielilor statului până la încasarea veniturilor aprobate, dacă va fi necesar, şi cu aprobarea Guvernului, sa emita bonuri de tezaur sau alte instrumente specifice, purtătoare de dobinda şi a căror scadenta nu poate depăşi sfârşitul anului financiar. ... (6) Bonurile de tezaur sau alte instrumente specifice sunt puse în circulaţie prin Banca Naţionala a României, pe baza convenţiei de agent, încheiată de aceasta cu Ministerul Finanţelor, în numele statului. ... (7) Totalul bonurilor de tezaur şi al altor instrumente specifice aflate în circulaţie nu va putea depăşi 8% din volumul total al cheltuielilor bugetului de stat aprobat. ... (8) Emiterea bonurilor de tezaur şi a altor instrumente specifice se poate face numai în primele 10 luni ale anului financiar, iar retragerea lor trebuie să se facă fără a depăşi anul financiar în care au fost emise. ...

Articolul 18

Banca Naţionala a României poate acorda împrumut fără dobinda, pentru acoperirea decalajului temporar dintre veniturile şi cheltuielile bugetului de stat, pe seama resurselor de creditare ale acesteia. Acest împrumut urmează a fi rambursat până la sfârşitul anului financiar respectiv, pe seama veniturilor bugetare sau a unui împrumut de stat efectuat în condiţiile legii. Împrumutul acordat de Banca Naţionala a României nu poate depăşi într-un an financiar 10% din totalul cheltuielilor bugetului aprobat, precum şi dublul capitalului acesteia şi al fondului de rezerva constituit.

Articolul 19

(1) Constituirea şi utilizarea de mijloace financiare aparţinând statului, în afară bugetului, sunt interzise. ... (2) Fondurile speciale, aprobate prin legi speciale, se constituie în afară bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat. ... (3) Proiectele bugetelor fondurilor speciale se elaborează de către Ministerul Finanţelor pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite, responsabili cu gestionarea fondurilor respective. ... (4) Elaborarea şi execuţia bugetelor fondurilor speciale se efectuează potrivit legilor de constituire a acestor fonduri şi prevederilor din prezenta lege. ... (5) Pe măsura stabilizarii şi restructurării sectoarelor economice şi bugetare, Guvernul analizează şi propune Parlamentului desfiinţarea fondurilor speciale constituite în afară bugetului de stat ori a bugetului asigurărilor sociale sau includerea acestora în bugetele respective. ...

Articolul 20

În bugetul de stat se înscriu Fondul de rezerva bugetară la dispoziţia Guvernului şi Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, care se utilizează pe bază de hotărâri ale acestuia, în vederea finanţării, potrivit dispoziţiilor legale, a acţiunilor sau sarcinilor nou-intervenite în cursul anului în bugetul de stat şi în bugetele locale, cu menţinerea echilibrului bugetar, respectiv pentru înlăturarea efectelor unor calamitati naturale.

Articolul 21

Proiectul bugetului de stat se elaborează de către Guvern prin Ministerul Finanţelor, pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget, precum şi a proiectelor bugetelor locale.

Articolul 22

(1) Cheltuielile pentru investiţiile instituţiilor publice şi alte cheltuieli de investiţii, care se finanţează, potrivit legii, din bugetul de stat şi din bugetele fondurilor speciale, se cuprind în proiectele acestor bugete, pe baza listei de investiţii cu desfăşurarea acestora pe obiective, atât fizic cît şi valoric, elaborata de fiecare ordonator principal de credite şi anexată la bugetul propriu. ... (2) În listele de investiţii se nominalizeaza obiectivele de investiţii în continuare, precum şi obiectivele de investiţii noi. În listele de investiţii se cuprind într-o poziţie globală, sub denumirea de "alte cheltuieli de investiţii": achiziţiile de imobile, dotările independente, consolidările la imobile, cheltuielile de proiectare pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate şi a studiilor de fezabilitate aferente obiectivelor de investiţii şi alte cheltuieli asimilate investiţiilor, potrivit legii. ... (3) Ordonatorii principali de credite stabilesc priorităţile în realizarea obiectivelor de investiţii şi repartizarea sumelor pe fiecare obiectiv înscris în listele de investiţii, în limita fondurilor cuprinse în proiectul de buget, asigurind, totodată, utilizarea raţională şi eficienta a acestor fonduri, precum şi realizarea obiectivelor de investiţii la termenele aprobate. ... (4) În listele de investiţii se înscriu numai obiectivele de investiţii ale căror documentaţii tehnico-economice au fost elaborate şi aprobate potrivit dispoziţiilor legale. Cheltuielile pentru investiţii, cuprinse într-o poziţie globală în lista anexa la bugetul fiecărui ordonator de credite, se detaliază şi se aproba prin liste separate de către ordonatorul principal de credite, pe bază de note de fundamentare, care vor cuprinde elemente referitoare la necesitate, oportunitate şi alţi indicatori caracteristici unor asemenea investiţii. ... (2) Documentaţiile tehnico-economice aferente obiectivelor de investiţii noi se aproba, cu acordul prealabil al Ministerului Finanţelor, de către: Guvern - pentru valori mai mari de 4 miliarde lei; ordonatorii principali de credite - pentru valori cuprinse între 500 milioane lei şi 4 miliarde lei; ceilalţi ordonatori de credite - pentru valori cuprinse între 100 şi 500 milioane lei, cu avizul prealabil al ordonatorului principal de credite. Pentru obiectivele noi de investiţii, ale căror valori nu depăşesc 100 milioane lei, documentaţiile tehnico-economice se aproba de către ordonatorii de credite, cu avizul prealabil al ordonatorului principal de credite. ... (6) Se interzice elaborarea studiilor de fezabilitate pe obiecte şi lucrări sau pe părţi din obiectele sau lucrările ce intră în componenta unui obiectiv de investiţii. ... (7) Prin legile bugetare anuale se pot modifica limitele valorice privind competentele de aprobare a documentaţiilor tehnico-economice, în funcţie de evoluţia preţurilor. ... (8) Documentaţiile tehnico-economice aferente investiţiilor publice ce se realizează pe bază de credite externe contractate sau garantate de stat, indiferent de valoarea acestora, se supun aprobării Guvernului numai după obţinerea în prealabil a acordului Ministerului Finanţelor şi se includ în lista de investiţii anexa la bugetul ordonatorului principal de credite, potrivit prevederilor alin. (1) şi (2) ale prezentului articol. ... (9) Valoarea obiectivelor de investiţii, ale căror documentaţii tehnico-economice au fost aprobate potrivit competentelor prevăzute la acest articol, este confidenţială până la adjudecarea execuţiei lucrărilor, potrivit prevederilor legale privind achiziţiile publice. ... (10) Ordonatorii de credite, în calitate de investitori şi pe propria lor răspundere, actualizează şi aproba valoarea fiecărui obiectiv de investiţii nou sau în continuare, în funcţie de evoluţia preţurilor. ... (11) Finanţarea cheltuielilor de proiectare pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate, a studiilor de fezabilitate şi a documentaţiilor pentru organizarea licitaţiilor şi adjudecarea execuţiei lucrărilor publice, precum şi admiterea la finanţare a obiectivelor de investiţii noi se fac potrivit normelor metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor. ... (12) Cheltuielile de investiţii se cuprind la fiecare capitol al acţiunii care se finanţează din bugetul de stat. ...

Articolul 23

(1) În cazurile în care unităţile administrativ-teritoriale nu îşi pot acoperi cheltuielile din veniturile proprii, stabilite în condiţiile legii, în vederea echilibrarii acestora se pot stabili, prin legea bugetară anuală, cote sau sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum şi criterii de determinare a acestora pe unităţile administrativ-teritoriale. ... (2) Din bugetul de stat se pot face transferuri pentru unităţile administrativ-teritoriale, în vederea finanţării unor investiţii cu caracter social şi edilitar-gospodăresc, precum şi a unor acţiuni de protecţie socială. ... (3) Cotele sau sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi transferurile ce se fac din bugetul de stat, potrivit alineatului precedent, se aproba anual prin legea bugetară, pentru fiecare judeţ în parte şi pentru municipiul Bucureşti, precum şi repartizarea pe destinaţii a transferurilor. ... (4) Propunerile de cote sau de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi de transferuri se vor cuprinde în proiectele de buget pe ansamblul judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti, care se prezintă Ministerului Finanţelor însoţite de situaţia unităţilor administrativ-teritoriale componente la care se propun astfel de cote sau de sume defalcate şi transferuri, precum şi note de fundamentare a necesităţii, oportunităţii, eficientei şi eficacitatii acestora. ... (5) Prin legile bugetare anuale se pot stabili cote adiţionale la unele impozite directe ale bugetului de stat şi/sau ale bugetelor locale, care să constituie venituri ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, în care scop vor fi prevăzute nivelul maxim al cotelor adiţionale şi categoriile de impozite directe asupra cărora se vor aplica, precum şi repartizarea acestora pe consilii locale şi consilii judeţene. ...

Articolul 24

(1) Ordonatorii principali de credite au obligaţia ca, până la data de 1 mai a fiecărui an, sa comunice Ministerului Finanţelor propunerile de modificare a veniturilor şi a cheltuielilor pentru bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale pe anul viitor, faţă de anul în curs, potrivit metodologiei stabilite de Ministerul Finanţelor, cu precizarea cauzelor şi cu fundamentarile care determina aceste modificări. ... (2) Consiliile locale şi judeţene au aceleaşi obligaţii în cazul solicitării de majorare a transferurilor, cotelor sau sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat faţă de anul în curs. ...

Articolul 25

(1) Ordonatorii principali de credite vor depune la Ministerul Finanţelor, cel mai tirziu până la data de 1 iunie a fiecărui an, propunerile pentru proiectul bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor fondurilor speciale, potrivit metodologiei şi condiţiilor stabilite de Ministerul Finanţelor. ... (2) Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale prezintă propunerile pentru proiectele bugetelor locale la direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat până la data de 15 mai a fiecărui an, urmînd ca acestea să depună proiectele bugetelor locale pe ansamblul judeţului şi al municipiului Bucureşti, cel mai tirziu până la data de 1 iunie a fiecărui an. ... (3) Ministerul Finanţelor examinează proiectele de buget şi poarta discuţii cu ordonatorii principali de credite asupra nivelului maxim al cheltuielilor bugetare. Până la data de 1 iulie, Ministerul Finanţelor, cu acordul primului-ministru, comunică ordonatorilor principali de credite limitele de cheltuieli stabilite pe baza politicii financiare a Guvernului, în vederea definitivării proiectelor de buget. ... (4) Proiectele de buget, definitivate potrivit prevederilor alineatului precedent, se depun la Ministerul Finanţelor până la data de 1 august a fiecărui an, însoţite de documentaţii şi fundamentari detaliate, atât pentru venituri, cît şi pentru cheltuieli. În caz de divergenţe, hotărăşte Guvernul. ... (5) Ministerul Finanţelor, pe baza acestor proiecte de buget şi a bugetului propriu, întocmeşte proiectul bugetului de stat, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat şi proiectele bugetelor fondurilor speciale, pe care le depune la Guvern până la data de 25 septembrie a fiecărui an, însoţite de proiectele legilor bugetare. ... (6) După însuşirea proiectelor de bugete menţionate la alineatul precedent de către Guvern, acesta le supune spre aprobare Parlamentului, cel mai tirziu până la data de 10 octombrie a fiecărui an, însoţite de un raport privind situaţia economico-financiară a tarii şi proiectia acesteia în anul viitor, precum şi de proiectele legilor bugetare. ... (7) Bugetele se aproba de Parlament pe ansamblu, pe capitole, pe articole şi pe ordonatorii principali de credite. ...

Articolul 26

(1) Bugetele ordonatorilor principali de credite, precum şi cotele sau sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi transferurile pe judeţe şi pe municipiul Bucureşti se cuprind în anexe la bugetul de stat. ... (2) Veniturile şi cheltuielile care se urmăresc şi se executa prin Ministerul Finanţelor se cuprind în anexa la bugetul de stat. ...

Articolul 27

Dacă legea bugetului de stat şi legea bugetului asigurărilor sociale de stat nu au fost adoptate cu cel puţin 3 zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar, Guvernul îndeplineşte sarcinile ce-i revin şi aplica în continuare prevederile bugetelor anului precedent, până la adoptarea noilor bugete.

Articolul 28

În stabilirea realizarilor veniturilor bugetare se vor respecta următoarele norme:

a) impozitele, taxele şi orice alte venituri se înscriu în bugetul de stat numai dacă au fost stabilite prin lege; ... b) legea bugetară anuală aproba pentru fiecare an lista impozitelor, taxelor, precum şi a celorlalte venituri ale statului care urmează să se perceapă; ... c) este interzisă perceperea, sub orice titlu şi sub orice denumire, de contribuţii directe sau indirecte, în afară celor stabilite prin lege. ...

Articolul 29

(1) Prin legea bugetară anuală se aproba creditele bugetare pentru cheltuielile fiecărui exerciţiu bugetar, precum şi structura funcţională şi economică a acestora. ... (2) Alocaţiile pentru cheltuielile de personal şi de capital, aprobate pe ordonatori principali de credite şi, în cadrul acestora, pe capitole, nu pot fi majorate şi nu pot fi utilizate la alte articole de cheltuieli. ... (3) Creditele bugetare, aprobate unui ordonator principal de credite prin legea bugetară anuală, nu pot fi utilizate pentru finanţarea cheltuielilor altui ordonator principal de credite. De asemenea, cheltuielile aprobate la un capitol nu pot fi utilizate pentru finanţarea cheltuielilor altui capitol. ... (4) Virările de credite bugetare între celelalte subdiviziuni ale clasificaţiei bugetare, care nu contravin dispoziţiilor prezentului articol sau legii bugetare anuale, sunt în competenţa fiecărui ordonator principal de credite, pentru bugetul propriu şi pentru bugetele unităţilor subordonate, şi se pot efectua înainte de angajarea cheltuielilor, începând cu trimestrul al III-lea al anului financiar. ... (5) În mod excepţional şi pe baza justificarilor corespunzătoare, virările de credite de la un capitol la alt capitol al clasificaţiei bugetare, cu excepţia cheltuielilor prevăzute la alin. (2), se pot efectua, în cadrul bugetului unui ordonator principal de credite, înainte de angajarea cheltuielilor, începând cu trimestrul al III-lea, cu acordul Ministerului Finanţelor. ... (6) Sunt interzise virările de credite bugetare provenite de la capitolele care au fost majorate din Fondul de rezerva bugetară la dispoziţia Guvernului sau din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului. ... (7) Creditele bugetare aprobate la unele capitole pot avea caracter previzional, ele putind fi majorate prin hotărâri ale Guvernului dintr-o sumă globală creata în acest scop şi care urmează a fi cuprinse într-o lege rectificativa. Lista capitolelor la care creditele aprobate au caracter previzional se aproba prin legea bugetară anuală. ... (8) În cursul exerciţiului bugetar, legea bugetară anuală poate fi modificată prin legi rectificative, care se prezintă Parlamentului cel mai tirziu până la data de 30 noiembrie. ... (9) Prin legile bugetare anuale se poate bloca o parte din creditele bugetare aprobate ordonatorilor principali de credite, în vederea menţinerii echilibrului bugetar aprobat şi cheltuirii cu eficienta şi eficacitate a fondurilor publice. ... (10) Virările de credite bugetare în bugetele locale, în condiţiile prevederilor prezentului articol, se aproba de către fiecare consiliu local, respectiv consiliul judeţean, după caz, iar virările de credite bugetare menţionate la alin. (5) se fac cu acordul organelor teritoriale ale Ministerului Finanţelor. ...

Articolul 30

(1) Veniturile şi cheltuielile aprobate prin bugetul de stat, prin bugetul asigurărilor sociale de stat, prin bugetele locale şi prin bugetele fondurilor speciale se repartizează pe trimestre, în funcţie de termenele legale de încasare a veniturilor şi de perioada în care este necesară efectuarea cheltuielilor. ... (2) Repartizarea pe trimestre a veniturilor şi a cheltuielilor prevăzute în bugetele menţionate la alineatul precedent se aproba de către: ... a) Ministerul Finanţelor - pe capitole, la propunerea ordonatorilor principali de credite şi a organelor teritoriale ale Ministerului Finanţelor, pentru cotele sau sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi pentru transferurile din bugetul de stat, pe structura aprobată pentru bugetele locale; ... b) ordonatorii principali de credite - pentru bugetele proprii şi bugetele unităţilor subordonate, precum şi pe celelalte subdiviziuni ale clasificaţiei bugetare. ...

Articolul 31

(1) Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat pot fi folosite, la cererea ordonatorilor principali de credite, numai după deschiderea de credite sau alimentarea cu fonduri de către Ministerul Finanţelor a conturilor deschise pe seama acestora la trezoreria statului sau la unităţile bancare, după caz. ... (2) Acordarea fondurilor de la bugetul de stat se face în limita creditelor bugetare şi potrivit destinaţiilor aprobate, în raport cu gradul de folosire a resurselor puse la dispoziţie anterior, cu respectarea dispoziţiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor respective. ... (3) Transferurile către bugetele locale, în cadrul limitelor prevăzute în bugetul de stat, se efectuează prin Ministerul Finanţelor, la cerere şi în funcţie de necesităţile execuţiei bugetare. ...

Articolul 32

(1) Este interzisă efectuarea de plati direct din veniturile încasate pentru bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele locale, precum şi din veniturile fondurilor speciale, cu excepţia cazurilor când legea prevede altfel. ... (2) Veniturile care se realizează peste cele aprobate pe ansamblul bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor fondurilor speciale vor fi folosite, în cursul anului, pentru finanţarea unor acţiuni stabilite de lege sau vor diminua deficitul bugetar ori vor majoră excedentul bugetar. ...

Articolul 33

(1) Ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor fondurilor speciale sunt conducătorii autorităţilor publice, miniştrii şi conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. ... (2) La Camera Deputaţilor şi la Senat, ordonatorii principali de credite sunt secretarii generali ai acestora. ... (3) Conducătorii instituţiilor publice cu personalitate juridică din subordinea ordonatorilor principali de credite, finanţate din bugetul de stat, din bugetul asigurărilor sociale de stat şi din bugetele fondurilor speciale sunt, după caz, ordonatori secundari sau terţiari de credite. ...

Articolul 34

(1) Ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare, aprobate prin bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale, pe unităţile ierarhic inferioare, în raport cu sarcinile acestora cuprinse, potrivit legii, în bugetele respective şi aproba efectuarea cheltuielilor din bugetul propriu, cu respectarea dispoziţiilor legale. ... (2) Subvenţiile de orice fel, prevăzute potrivit legii a se acordă din bugetul de stat regiilor autonome şi societăţilor comerciale cu capital de stat, se cuprind şi se executa prin bugetele ordonatorilor principali sau secundari de credite, după caz, potrivit normelor metodologice stabilite de Ministerul Finanţelor. ... (3) Ordonatorii secundari de credite aproba efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii şi a celor din bugetele fondurilor speciale, cu respectarea dispoziţiilor legale, şi repartizează creditele bugetare aprobate pe unităţile ierarhic inferioare, ai căror conducatori sunt ordonatori terţiari de credite. ... (4) Ordonatorii terţiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru nevoile unităţilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate şi în condiţiile stabilite prin dispoziţiile legale. ... (5) Ordonatorii de credite au obligaţia de a angaja şi utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituţiilor publice respective şi cu respectarea dispoziţiilor legale. ...

Articolul 35

Ordonatorii principali de credite pot delega dreptul de a aproba folosirea şi repartizarea creditelor bugetare inlocuitorilor lor de drept.

Articolul 36

(1) Ordonatorii principali şi ordonatorii secundari şi terţiari de credite răspund, potrivit legii, de: ... a) utilizarea creditelor bugetare; ... b) realizarea veniturilor; ... c) folosirea cu eficienta şi eficacitate a sumelor primite de la bugetul de stat, de la bugetul asigurărilor sociale de stat sau din bugetele fondurilor speciale; ... d) integritatea bunurilor încredinţate unităţii pe care o conduc; ... e) organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea la termen a darilor de seama contabile asupra execuţiei bugetare. ... (2) Angajarea şi efectuarea de cheltuieli din sumele aprobate prin bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale se aproba de ordonatorul de credite şi se efectuează numai cu viza prealabilă de control financiar preventiv intern. Operaţiunile de angajare a cheltuielilor supuse controlului preventiv exercitat de Curtea de Conturi se efectuează cu viza acesteia. ...

Articolul 37

În situaţiile în care, pe baza dispoziţiilor legale, au loc treceri de unităţi, acţiuni sau sarcini de la un ordonator principal de credite la altul, Ministerul Finanţelor este autorizat sa introducă modificările corespunzătoare în bugetele acestora şi în structura bugetului de stat, fără afectarea echilibrului şi rezervei bugetare.

Articolul 38

Alocaţiile din bugetul de stat acordate unor instituţii publice care realizează, potrivit legii, venituri extrabugetare ori altor instituţii, asociaţii sau persoane juridice se stabilesc prin lege şi se cuprind, în fiecare an, în legile bugetare.

Articolul 39

(1) Sumele încasate din vânzarea ca atare sau din valorificarea materialelor rezultate în urma demolarii, dezmembrarii sau dezafectarii, în condiţiile prevăzute de lege, a unor mijloace fixe sau din vânzarea unor bunuri materiale, care aparţin instituţiilor publice finanţate în condiţiile art. 70 alin. (1) lit. a) din prezenta lege, constituie venituri ale bugetului de stat sau ale bugetelor locale, după caz, şi se vărsa la acestea potrivit normelor elaborate de Ministerul Finanţelor. ... (2) Sumele obţinute potrivit alineatului precedent de către celelalte instituţii publice se reţin de către acestea în vederea realizării de investiţii. ... (3) Sumele încasate din concesionarea sau închirierea unor bunuri ale statului constituie venituri ale bugetului de stat sau ale bugetelor locale, după caz, dacă legea nu prevede altfel. ... (4) Sumele obţinute din valorificarea bunurilor confiscate se fac venit la bugetul de stat sau la bugetele locale, după caz, în funcţie de subordonarea persoanelor care au dispus confiscarea acestora în condiţiile legii, după deducerea cheltuielilor materiale legate de aceasta activitate, precum şi a sumelor reţinute pentru stimularea personalului, potrivit legii. ...

Articolul 40

(1) Efectuarea cheltuielilor din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale, precum şi din bugetele fondurilor speciale se va putea face numai pe bază de acte justificative, întocmite în conformitate cu dispoziţiile legale care să confirme primirea bunurilor materiale, prestarea serviciilor, achitarea salariilor şi a altor drepturi băneşti, plata obligaţiilor către buget, precum şi a altor obligaţii, potrivit dispoziţiilor legale. ... (2) Guvernul poate stabili, prin hotărâre, acţiunile şi categoriile de cheltuieli pentru care se pot efectua plati în avans de până la 30% din fondurile publice, criteriile, procedurile şi limitele care se vor folosi în acest scop, în vederea accelerarii procesului investitional, îmbunătăţirea infrastructurii în transporturi, precum şi pentru achiziţii de bunuri, realizari de lucrări sau prestaţii de servicii şi executarea contractelor de cercetare ştiinţifică. ... (3) Sumele reprezentind plati în avans, efectuate în condiţiile prevederilor contractuale, potrivit alineatului precedent, şi nejustificate prin prestaţiile efectuate până la sfârşitul anului vor fi recuperate, în condiţiile legii, de către instituţia publică care a acordat avansurile şi se vor restitui bugetului din care au fost avansate. ...

Articolul 41

(1) Ordonatorii principali de credite au obligaţia de a analiza trimestrial necesitatea menţinerii unor credite bugetare pentru care, în baza unor dispoziţii legale sau a altor cauze, sarcinile au fost desfiinţate sau aminate şi de a propune Ministerului Finanţelor anularea creditelor respective. ... (2) Curtea de Conturi poate bloca, iar Ministerul Finanţelor poate bloca sau reduce utilizarea unor credite constatate ca fără temei legal sau fără justificare în bugetele ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor fondurilor speciale. ... (3) Cu creditele bugetare anulate sau reduse la ordonatorii principali de credite, finantati din bugetul de stat în condiţiile alineatelor precedente, se majorează Fondul de rezerva bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat. ...

Articolul 42

(1) Pe baza darilor de seama contabile prezentate de ordonatorii principali de credite, a conturilor privind execuţia de casa a bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi a bugetelor fondurilor speciale, prezentate de organele care, potrivit legii, au aceasta sarcina şi, în urma verificării şi analizarii acestora, Ministerul Finanţelor elaborează lucrările privind contul general anual de execuţie a bugetului de stat şi respectiv a bugetului asigurărilor sociale de stat, precum şi conturilor anuale de execuţie ale bugetelor fondurilor speciale pe care le prezintă Guvernului. ... (2) Contul general anual de execuţie a bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, precum şi conturile anuale de execuţie ale bugetelor fondurilor speciale se întocmesc în structura bugetelor aprobate şi au ca anexe conturile anuale de execuţie a bugetelor ordonatorilor principali de credite, inclusiv anexele acestora. ... (3) Guvernul analizează lucrările şi prezintă contul general anual de execuţie a bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat şi celelalte conturi anuale de execuţie spre aprobare Parlamentului, până la data de 1 iulie a anului următor celui de execuţie. ... (4) Contul general anual de execuţie a bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat şi celelalte conturi anuale de execuţie se aproba prin lege după verificarea de către Curtea de Conturi. ...

Articolul 43

Conturile anuale de execuţie a bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale, ale ordonatorilor de credite vor cuprinde:

a) La venituri: ...

1. prevederi bugetare aprobate iniţial;

2. prevederi bugetare definitive;

3. încasări realizate.

b) La cheltuieli: ...

1. credite aprobate iniţial;

2. credite definitive;

3. plati efectuate.

Articolul 44

Excedentul sau deficitul bugetului de stat, al bugetului asigurărilor sociale de stat şi al bugetelor fondurilor speciale se stabileşte ca diferenţa între veniturile încasate până la închiderea exerciţiului bugetar şi plăţile efectuate până la aceeaşi dată.

Articolul 45

În caz de deficit al bugetului de stat, acoperit prin bonuri de tezaur sau prin împrumut de la Banca Naţionala a României, în condiţiile art. 17 şi 18 din prezenta lege, nerambursate până la finele exerciţiului bugetar, Parlamentul hotărăşte, la propunerea Guvernului, acoperirea deficitului şi măsurile ce trebuie luate pentru a preveni repetarea unor astfel de situaţii în exerciţiul financiar următor.

Articolul 46

(1) Din excedentul bugetului de stat, rămas după lichidarea integrală a datoriei publice, se rezerva anual o cota de 50% pentru crearea unui fond de tezaur al statului. Fondul de tezaur al statului se păstrează în contul trezoreriei statului, deschis la Banca Naţionala a României, şi se utilizează pe bază de lege. Până la utilizare, disponibilităţile fondului de tezaur vor fi plasate sub forma de depozit financiar cu dobinda. ... (2) Pentru acest fond se întocmesc conturi de execuţie anuale, care se supun aprobării o dată cu contul general de execuţie a bugetului de stat. ...

Articolul 47

(1) Ministerul Finanţelor întocmeşte anual contul general al datoriei publice a statului, care cuprinde contul operaţiunilor în ţara şi în străinătate. Contul general al datoriei publice va fi anexat la contul general anual de execuţie a bugetului de stat, ce se depune la Parlament, potrivit prevederilor prezentei legi. ... (2) Contul general al datoriei publice cuprinde situaţia datoriei publice interne şi a datoriei publice externe directe a statului, precum şi situaţia garanţiilor guvernamentale pentru credite interne şi pentru credite externe primite de către alte persoane juridice. ...

Articolul 48

Controlul preventiv şi ulterior asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, precum şi asupra modului de gestionare a patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale se efectuează de către Curtea de Conturi şi de către celelalte organe de stat, potrivit legii.

Articolul 49

(1) Execuţia de casa a bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat, a bugetelor locale, a bugetelor fondurilor speciale se realizează prin trezoreria statului sau prin unităţile bancare, după caz, pe baza normelor metodologice emise de Ministerul Finanţelor, care asigura: ... a) încasarea veniturilor bugetare; ... b) efectuarea cheltuielilor dispuse de ordonatorii de credite, în limita creditelor bugetare şi destinaţiilor aprobate în condiţiile dispoziţiilor legale; ... c) încasarea veniturilor extrabugetare şi efectuarea plăţilor dispuse din acestea şi a fondurilor speciale prin conturi distincte, pe instituţii publice şi categorii de resurse; ... d) gestionarea datoriei publice interne şi externe prin urmărirea împrumuturilor guvernamentale interne şi externe şi folosirea acestora, precum şi a celor garantate de stat, potrivit destinaţiei prevăzute în contracte, rambursarea ratelor la scadenta şi plata dobinzilor, comisioanelor şi spezelor aferente; ... e) efectuarea altor operaţiuni financiare în contul organelor administraţiei publice centrale şi locale. ... (2) Prin trezoreria statului se pot efectua şi următoarele operaţiuni: ... a) păstrarea disponibilităţilor reprezentind contravaloarea în lei a ajutoarelor externe nerambursabile, primite pe bază de acorduri şi înţelegeri guvernamentale şi de la organisme internaţionale, şi utilizarea acestora pe bază de hotărâri ale Guvernului, potrivit destinaţiilor stabilite de donatori sau pentru cheltuieli de capital în sectoarele publice şi economice, după caz; ... b) efectuarea de plasamente financiare pe termen din disponibilităţile aflate în contul general al trezoreriei statului prin Banca Naţionala a României. ...

Articolul 50

Lucrările de întocmire, aprobare şi execuţie a bugetului de stat şi a celorlalte bugete se fundamentează pe strategia dezvoltării unor ramuri şi sectoare publice, analize în execuţie şi prognoze ale stadiilor de evoluţie a echilibrului financiar, monetar şi valutar, a nivelului datoriei publice interne şi externe, în vederea stabilirii direcţiei de folosire a instrumentelor financiare pentru determinarea dezvoltării economico-sociale. În acest scop, Ministerul Finanţelor foloseşte, în condiţiile legii, proiectele şi executiile privind: balanţa de plati externe; balanţa de venituri şi cheltuieli băneşti a populaţiei şi a masei monetare; balanţa creanţelor şi angajamentelor externe pe tari.

Capitolul 3

Elaborarea, aprobarea, execuţia şi încheierea execuţiei bugetelor locale

Articolul 51

(1) Prin bugete locale se înţelege bugetele unităţilor administrativ-teritoriale care au personalitate juridică. ... (2) Bugetele locale se elaborează, se aproba şi se executa în condiţiile prezentei legi şi ale Legii administraţiei publice locale. ... (3) Fiecare comuna, oraş, municipiu, sector al municipiului Bucureşti, judeţ, respectiv municipiul Bucureşti, întocmeşte buget propriu, în condiţii de autonomie. Între bugetele consiliilor locale şi bugetele consiliilor judeţene nu exista relaţii de subordonare. ... (4) Guvernul va lua măsurile necesare ca, prin autonomia financiară a unităţilor administrativ-teritoriale şi prin bugetul fiecărei unităţi, să se stimuleze iniţiativa locală în vederea satisfacerii cerinţelor sociale locale, exercitării drepturilor organelor locale de a dimensiona prevederile bugetare de cheltuieli în funcţie de nevoile proprii şi corelat cu resursele bugetare posibile de mobilizat, precum şi intaririi controlului social asupra folosirii eficiente a fondurilor alocate. ...

Articolul 52

(1) Impozitele şi taxele locale se stabilesc de către consiliile locale sau judeţene, după caz, în limitele şi în condiţiile legii. ... (2) Veniturile bugetelor locale se formează din impozite, taxe şi alte venituri, a căror lista este redata în anexa la prezenta lege. ... (3) Constatarea, aşezarea şi urmărirea încasării veniturilor bugetelor locale se realizează prin organele fiscale teritoriale subordonate Ministerului Finanţelor, dacă legea nu prevede altfel. ...

Articolul 53

Din bugetele locale se finanţează, în condiţiile stabilite de lege, acţiuni social-culturale, obiective şi acţiuni economice de interes local, cheltuieli de întreţinere şi funcţionare a organelor administraţiei publice locale, precum şi alte obiective prevăzute prin dispoziţii legale. Veniturile şi cheltuielile bugetelor locale se desfăşoară pe baza clasificaţiei bugetare stabilite de Ministerul Finanţelor.

Articolul 54

(1) Modul de repartizare a cotelor sau a sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi transferurile din bugetul de stat către bugetele locale, stabilite şi aprobate în condiţiile prevederilor art. 23 din prezenta lege, se stabilesc anual prin legea bugetară. ... (2) Bugetele consiliilor locale reflecta relaţii de deplina autonomie financiară. ... (3) Consiliile locale şi judeţene, după caz, stabilesc şi aproba cote adiţionale la impozitele directe ale bugetului de stat şi/sau ale bugetelor locale în cadrul limitelor şi în condiţiile prevederilor art. 23 alin. (5) din prezenta lege, în funcţie de necesităţile funcţionarii normale a serviciilor publice şi de îndeplinirea atribuţiilor ce revin autorităţilor publice locale, potrivit legii. ... (4) La solicitarea consiliilor locale şi judeţene, după caz, prin legile bugetare anuale se pot autoriza unităţile administrativ-teritoriale sa contracteze împrumuturi pentru acoperirea cheltuielilor privind realizarea unor acţiuni temeinic fundamentate, prin emisiune de titluri de valoare, cu condiţia ca unităţile respective să poată garanta acoperirea dobinzilor şi răscumpărarea titlurilor respective. Constatarea şi autorizarea garanţiei se efectuează prin organele teritoriale ale Ministerului Finanţelor. ... (5) În cazurile în care în execuţia bugetelor locale apare deficit temporar, acesta poate fi acoperit, până la încasarea veniturilor bugetare aprobate, pe seama resurselor aflate în contul general al trezoreriei statului. ... (6) Consiliile judeţene şi consiliile locale se pot asocia între ele, în condiţiile legii, pentru realizarea unor lucrări şi servicii publice de interes local, pe bază de convenţie, asigurindu-se şi resursele financiare corespunzătoare. ...

Articolul 55

(1) În bugetele proprii ale judeţelor şi al municipiului Bucureşti, municipiilor şi sectoarele municipiului Bucureşti, oraşelor şi comunelor se poate înscrie fond de rezerva bugetară la dispoziţia consiliului local sau a celui judeţean, după caz, al fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, în cota de până la 5% din totalul cheltuielilor. Acesta se poate utiliza pentru suplimentarea unor credite bugetare aprobate prin bugetele locale, în vederea finanţării acţiunilor şi sarcinilor nou-intervenite în cursul anului. ... (2) Fondul de rezerva bugetară prevăzut la alineatul precedent poate fi majorat, în cursul anului, cu până la 50% din cuantumul iniţial al acestuia aprobat prin buget, din disponibilităţile de credite bugetare care nu mai sunt necesare până la sfârşitul anului. ... (3) Nu pot fi folosite cu aceasta destinaţie disponibilităţile de credite bugetare provenite de la cheltuielile de personal şi de capital. ...

Articolul 56

În cazurile în care în bugetele proprii ale unor unităţi administrativ-teritoriale veniturile proprii aprobate depăşesc cheltuielile aprobate, inclusiv rezerva bugetară stabilită potrivit legii, diferenţele se constituie ca excedente planificate ale fiecărui buget local.

Articolul 57

(1) Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale sunt preşedinţii consiliilor judeţene la judeţe, primarul general al municipiului Bucureşti şi primării celorlalte unităţi administrativ-teritoriale. ... (2) Conducătorii instituţiilor publice cu personalitate juridică din subordinea consiliului local sau judeţean al fiecărei unităţi administrativ-teritoriale sunt, după caz, ordonatori de credite secundari sau terţiari. ... (3) Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale pot delega dreptul de a aproba folosirea şi repartizarea creditelor bugetare inlocuitorilor lor de drept. ...

Articolul 58

Finanţarea din bugetele locale se asigura prin deschideri de credite de către ordonatorii principali ai acestora, în limita creditelor bugetare aprobate prin bugetele locale şi potrivit destinaţiei stabilite în raport cu gradul de folosire a sumelor puse la dispoziţie anterior şi cu respectarea dispoziţiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor respective.

Articolul 59

Repartizarea pe trimestre a veniturilor şi a cheltuielilor prevăzute în bugetele locale se aproba de:

a) Ministerul Finanţelor, pentru cotele sau sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi pentru transferurile de la acest buget prezentate de organele teritoriale ale Ministerului Finanţelor, pe baza propunerilor consiliilor judeţene şi ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi ale consiliilor locale; ... b) consiliile judeţene sau locale, după caz, ale unităţilor administrativ-teritoriale, pentru bugetele proprii şi bugetele instituţiilor publice subordonate. ...

Articolul 60

(1) Proiectele bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale se elaborează pe baza proiectelor de bugete ale administraţiei proprii şi ale instituţiilor publice subordonate, în etapele prevăzute pentru bugetul de stat. ... (2) Metodologia de elaborare şi execuţie a bugetelor locale se stabileşte de către Ministerul Finanţelor. ... (3) Proiectele bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale se prezintă spre aprobare consiliilor locale sau judeţene, după caz, în termen de maximum 30 de zile de la aprobarea legii bugetare anuale. În acelaşi termen se aproba bugetele locale modificate în cursul exerciţiului bugetar, prin legi rectificative. ... (4) Fiecare buget se aproba pe ansamblu, pe ordonatori de credite, capitole şi articole. ...

Articolul 61

(1) Pentru acoperirea eventualelor goluri temporare de casa, apărute în cursul anului între cheltuielile şi veniturile bugetelor proprii ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti, se pot acorda împrumuturi temporare din fondurile de tezaur constituite potrivit legii. Dreptul de a aproba astfel de împrumuturi îl au consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, cu avizul prealabil al direcţiilor generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat. ... (2) Din aceleaşi fonduri şi în aceleaşi condiţii se pot acorda împrumuturi şi în cazul în care asemenea goluri temporare de casa apar la bugetele proprii ale judeţelor şi al municipiului Bucureşti. ... (3) Curtea de Conturi şi Ministerul Finanţelor verifica formarea şi utilizarea fondului de tezaur. ... (4) Împrumuturile acordate potrivit alin. (1) şi (2) ale prezentului articol se prevăd a fi rambursate până la data de 31 decembrie a fiecărui exerciţiu bugetar. ... (5) În cazuri excepţionale, în care împrumuturile nu au fost rambursate până la finele anului datorită lipsei de disponibilitati bugetare, acestea se prevăd la rambursare în bugetele anilor următori, pe termen de până la 18 luni, cu o dobinda a carei limita maxima se va stabili de Ministerul Finanţelor şi care se încasează la fondul de tezaur judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti. ...

Articolul 62

(1) Pentru realizarea unor acţiuni social-culturale şi acoperirea unor cheltuieli economice de interes local, consiliile locale sau judeţene, după caz, pot aproba şi utiliza în întregime sumele încasate din veniturile proprii ale bugetelor locale respective peste cele aprobate, în următoarele condiţii: ... a) depăşirea încasărilor să fie realizată pe totalitatea veniturilor proprii stabilite prin bugetul local respectiv şi să se menţină până la finele anului; ... b) plusurile de venituri sa provină din activitatea anului respectiv şi sa nu fie rezultatul unor modificări ale legislaţiei sau anumitor subevaluari constatate de organele de control prevăzute de lege; ... c) bugetele respective sa nu fie echilibrate cu transferuri din bugetul de stat sau să aibă împrumuturi nerambursate. ... (2) Modificările efectuate şi aprobate în bugetele locale, potrivit prevederilor acestui articol, se supun ratificării consiliului local sau judeţean, după caz, la prima sesiune a acestuia. ...

Articolul 63

Excedentul anual al bugetului local, rezultat la încheierea exerciţiului bugetar, după efectuarea regularizarilor cu bugetul de stat în limita transferurilor din bugetul de stat, se utilizează în ordine pentru:

a) rambursarea eventualelor împrumuturi, din anii precedenti sau anul curent, nelichidate şi plata dobinzilor aferente acestora; ... b) constituirea fondului de rulment propriu, cumulat, în limita a 5% din veniturile proprii, inclusiv cotele sau sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, realizate prin bugetul propriu în anul respectiv. Fondul de rulment se păstrează într-un cont distinct, deschis fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, la unităţile teritoriale ale trezoreriei statului şi poate fi utilizat, temporar, pentru acoperirea unor eventuale deficite temporare provenite din decalaje între veniturile şi cheltuielile anului curent. La finele anului, fondul de rulment trebuie să se regaseasca reîntregit în contul distinct, deschis la unităţile de trezorerie; ... c) vărsăminte la fondul de tezaur judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, după caz. ...

Articolul 64

(1) Cheltuielile pentru investiţiile proprii ale judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor, ale regiilor autonome de sub autoritatea consiliilor judeţene şi locale, după caz, şi ale instituţiilor publice de subordonare judeteana şi locală, ce se finanţează, potrivit legii, din bugetele locale, se înscriu în bugetul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, la fiecare capitol al acţiunii, pe baza listei de investiţii, aprobată ca anexa la bugetul local de către consiliul local sau judeţean, după caz. ... (2) Documentaţiile tehnico-economice ale investiţiilor a căror finanţare se asigura integral sau în completare din bugetele unităţilor administrativ-teritoriale se aproba, cu acordul prealabil al Ministerului Finanţelor, după cum urmează: ... a) consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, pentru investiţiile proprii, pentru cele ale regiilor autonome de sub autoritatea lor, precum şi pentru cele ale instituţiilor publice subordonate, a căror valoare este cuprinsă între 100 milioane lei şi 3 miliarde lei; ... b) consiliile locale ale municipiilor, pentru investiţiile proprii, pentru cele ale regiilor autonome de sub autoritatea lor, precum şi pentru cele ale instituţiilor publice subordonate, a căror valoare este cuprinsă între 100 milioane lei şi 2 miliarde lei; ... c) consiliile locale ale oraşelor, pentru investiţiile proprii, pentru cele ale regiilor autonome de sub autoritatea lor, dacă este cazul, precum şi pentru cele ale instituţiilor publice subordonate, a căror valoare este cuprinsă între 100 milioane lei şi un miliard lei; ... d) consiliile locale ale comunelor, pentru investiţiile proprii, precum şi pentru cele ale instituţiilor publice subordonate, a căror valoare este cuprinsă între 100 milioane lei şi 750 milioane lei. ... (3) Ordonatorii principali de credite din administraţia publică locală, conducătorii instituţiilor publice de subordonare judeteana sau locală, care au calitatea de ordonatori secundari sau terţiari de credite, precum şi managerii regiilor autonome de interes judeţean şi local, pentru investiţiile proprii a căror valoare nu depăşeşte 100 milioane lei, şi aproba documentaţiile tehnico-economice cu avizul prealabil, după caz, al delegaţiei permanente a consiliului judeţean sau a consiliului local. ... (4) Documentaţiile tehnico-economice pentru obiectivele de investiţii a căror acoperire financiară se asigura integral sau în completare din bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, ale căror valori depăşesc plafoanele prevăzute la alin. 2, se aproba de către Guvern. ...

Articolul 65

Preşedinţii consiliilor judeţene şi primării celorlalte unităţi administrativ-teritoriale întocmesc şi prezintă conturile anuale de execuţie a bugetelor proprii spre aprobare consiliilor judeţene şi, respectiv, consiliilor locale, până la data de 1 iulie a anului următor, în structura prevăzută la art. 43 din prezenta lege.

Articolul 66

(1) Fondurile de tezaur judeţene şi al municipiului Bucureşti, constituite potrivit legii, se păstrează în conturi speciale la unităţile teritoriale ale trezoreriei statului şi se utilizează pentru finanţarea unor obiective de investiţii din raza teritorială a judeţului, respectiv a municipiului Bucureşti, din domeniile gospodăriei comunale şi transporturilor, în condiţiile prevăzute în legea bugetară anuală. ... (2) Pentru aceste fonduri se întocmesc anual conturi de execuţie, care se supun spre aprobare o dată cu contul de execuţie a bugetului judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti. ...

Articolul 67

Organele teritoriale ale Ministerului Finanţelor întocmesc, pe baza bugetelor locale aprobate de autorităţile locale, în condiţiile legii, şi transmit Ministerului Finanţelor bugetele pe ansamblul fiecărui judeţ, respectiv al municipiului Bucureşti, cu repartizarea pe trimestre a veniturilor şi cheltuielilor, grupate în cadrul fiecărui judeţ şi a municipiului Bucureşti, pe comune, oraşe, municipii, sectoare ale municipiului Bucureşti şi buget propriu, pe structurile clasificaţiei bugetare stabilite de Ministerul Finanţelor.

Articolul 68

(1) Trimestrial, preşedinţii consiliilor judeţene şi primării celorlalte unităţi administrativ-teritoriale întocmesc dări de seama contabile asupra execuţiei bugetare, care se transmit Ministerului Finanţelor, la termenele şi potrivit normelor stabilite de acesta. ... (2) Ministerul Finanţelor prezintă Guvernului, până la data de 31 mai a fiecărui an, sinteza anuală a veniturilor şi cheltuielilor publice locale, cu concluzii şi propuneri în ceea ce priveşte rolul acestora în îndeplinirea sarcinilor ce revin organelor administraţiei publice locale şi a modului în care a fost respectata disciplina financiară. ...

Articolul 69

Execuţia de casa a bugetelor locale se efectuează prin unităţile teritoriale ale trezoreriei statului, asigurindu-se:

a) încasarea veniturilor bugetare, pe baza unei evidente stricte a sumelor încasate pe fiecare plătitor; ... b) finanţarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare aprobate şi a destinaţiei stabilite; ... c) încadrarea în echilibrul bugetar aprobat. ...

Capitolul 4

Finanţele instituţiilor publice

Articolul 70

(1) Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale instituţiilor publice se asigura astfel: ... a) integral din bugetul de stat sau din bugetele locale, după caz, în funcţie de subordonare; ... b) din veniturile extrabugetare şi alocaţiile acordate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, în funcţie de subordonare; ... c) integral din veniturile extrabugetare; ... d) din fondurile speciale, pentru anumite cheltuieli stabilite de lege a se finanta din aceste fonduri. ... (2) Instituţiile publice pot beneficia de alocaţii bugetare nerambursabile, granturi, obţinute în sistem competitiv, pe care le cuprind în buget în scopul realizării unor obiective sau programe în condiţiile legii. ... (3) Instituţiile publice finanţate integral de la buget vărsa veniturile realizate la bugetul de stat sau la bugetele locale, după caz, în funcţie de subordonare. ...

Articolul 71

(1) Instituţiile publice prevăzute la art. 70 mai pot folosi pentru desfăşurarea şi lărgirea activităţii lor mijloace materiale şi băneşti primite de la persoane juridice şi fizice, prin transmitere gratuita, cu respectarea dispoziţiilor legale. ... (2) Acestea se gestionează potrivit normelor privind finanţele publice şi cu respectarea destinaţiilor stabilite de transmitator. ...

Articolul 72

Finanţarea cheltuielilor unor instituţii publice, în special în domeniul social-cultural, indiferent de subordonare, se asigura atât din bugetul de stat, cît şi din bugetele unor unităţi administrativ-teritoriale, numai în cazurile în care, prin legea bugetară anuală, se stabilesc categoriile de cheltuieli care se finanţează din fiecare buget.

Articolul 73

(1) Veniturile extrabugetare ale instituţiilor publice, finanţate în condiţiile art. 70 alin. (1) lit. b) şi c), se încasează, se administrează, se contabilizeaza şi se utilizează de instituţiile publice în cauza, potrivit normelor privind finanţele publice, dacă legea nu prevede altfel. ... (2) Excedentele rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice, finanţate în condiţiile art. 70 alin. (1) lit. b) şi d), se regularizează la sfârşitul anului cu bugetul de stat, bugetele locale sau bugetele fondurilor speciale, după caz, în limita sumelor primite de la acestea, dacă legea nu prevede altfel. ... (3) Soldurile anuale rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice finanţate integral din venituri extrabugetare rămân la dispoziţia acestora, urmînd a fi folosite în anul următor cu aceeaşi destinaţie. Bugetele instituţiilor publice finanţate din venituri extrabugetare se prezintă distinct ca anexa la bugetul centralizat al ordonatorului principal de credite. ... (4) Veniturile bugetelor instituţiilor publice, finanţate potrivit art. 70 alin. (1) lit. b) şi c), provin din taxe, chirii, manifestări culturale, valorificari de produse din activităţi proprii sau anexe, concursuri artistice, publicaţii, impresariat, exploatarea filmelor, prestaţii editoriale, consultaţii şi servicii medicale, studii, proiecte, prestări de servicii, lucrări, exploatări ale unor bunuri pe care le au în administrare şi altele, stabilite în condiţiile legii. ...

Articolul 74

(1) Plăţile pentru investiţiile instituţiilor publice se efectuează prin unităţile teritoriale ale trezoreriei statului, pe baza listei de investiţii, a documentaţiei tehnice prevăzute de lege, a fondurilor aprobate pentru cheltuieli de capital şi cu respectarea dispoziţiilor legale privind investiţiile şi decontarea acestora. ... (2) Cu mijloacele fixe rezultate ca urmare a cheltuielilor de investiţii sau primite prin transfer gratuit se majorează fondul social al instituţiei publice. ...

Capitolul 5

Dispoziţii comune şi finale

Articolul 75

(1) Exerciţiul bugetar este anual, coincide cu anul calendaristic şi se încheie pe baza normelor metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor. ... (2) Toate operaţiunile, efectuate în cursul unui an în contul unui buget, aparţin exerciţiului corespunzător de execuţie a bugetului respectiv. ... (3) Pentru toţi agenţii economici şi alţi contribuabili, anul financiar are aceeaşi durata ca şi exerciţiul bugetar. ...

Articolul 76

(1) Execuţia bugetară se încheie la data de 31 decembrie a fiecărui an. Orice venit neincasat şi orice cheltuiala neefectuata până la data de 31 decembrie se va incasa sau se va plati, după caz, în contul bugetului pe anul următor. ... (2) Creditele bugetare neutilizate până la închiderea anului sunt anulate de drept. ... (3) În cazul fondurilor speciale echilibrate prin subvenţii de la bugetul de stat, soldurile rezultate din execuţia acestora şi neutilizate până la sfârşitul anului se regularizează cu bugetul de stat, în limita subvenţiilor acordate; diferenţa se reportează în anul următor, cu păstrarea destinaţiei iniţiale, dacă legea nu prevede altfel. ...

Articolul 77

(1) Nerespectarea termenului de plată a sumelor datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor fondurilor speciale atrage obligaţia calculării şi încasării majorărilor de întârziere prevăzute de lege. ... (2) Încasarea la bugetul de stat, la bugetele locale, la bugetul asigurărilor sociale de stat şi la bugetele fondurilor speciale a sumelor datorate şi neachitate la termenele legale se face potrivit legislaţiei privind urmărirea şi executarea veniturilor bugetare. ...

Articolul 78

Nici o cheltuiala nu poate fi înscrisă în bugetul de stat, în bugetele locale, în bugetul asigurărilor sociale de stat şi în bugetele fondurilor speciale şi nici efectuată din aceste bugete, dacă nu exista baza legală pentru asemenea cheltuieli.

Articolul 79

(1) Din bugetul de stat sau din bugetele locale se pot acorda subvenţii sau transferuri cu caracter general sau cu destinaţii pentru anumite cheltuieli unor instituţii, asociaţii sau altor persoane juridice care nu sunt de stat şi nu au autonomie economico-financiară, precum şi unor unităţi sau organisme internaţionale, ca obligaţii de cotizatie ale statului, numai în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege. ... (2) Asemenea subvenţii sau transferuri se prevăd şi se acordă din bugetele ordonatorilor principali de credite, în mod distinct, pe categoriile prevăzute la alineatul precedent. ...

Articolul 80

(1) Sumele aprobate prin bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale, în limita cărora se pot efectua cheltuieli, reprezintă credite bugetare, care nu pot fi depăşite. ... (2) Angajarea cheltuielilor din aceste bugete se poate face numai în limita creditelor bugetare anuale aprobate. ... (3) Utilizarea creditelor bugetare în alte scopuri decît cele aprobate atrage, în condiţiile legii, răspunderea celor vinovaţi. ...

Articolul 81

Dispoziţiile legale în domeniul elaborării, aprobării şi executării bugetului de stat se aplică şi în domeniul bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor fondurilor speciale, în măsura în care pentru acestea nu se dispune altfel prin prezenta lege.

Articolul 82

(1) Instituţiile publice, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, efectuează operaţiunile de încasări şi plati prin unităţile teritoriale ale trezoreriei statului în raza cărora îşi au sediul şi unde au deschis conturile de venituri, cheltuieli şi disponibilitati. ... (2) Este interzis instituţiilor publice de a efectua operaţiunile de mai sus prin băncile comerciale. ...

Articolul 83

(1) Constituie contravenţii următoarele fapte dacă, potrivit legii penale, nu sunt considerate infracţiuni: ... a) nerespectarea dispoziţiilor art. 22, 37, 62 şi 74; ... b) nerespectarea dispoziţiilor art. 29, 32 alin. (1), art. 40, 77 alin. (2) şi art. 80; ... c) nerespectarea dispoziţiilor art. 19, art. 28 lit. c), art. 34 alin. (5), art. 36, 38, 39, 41 alin. (1), art. 55, 58, 60 alin. (3), art. 66, 71, 78, 79 şi 82. ... (2) Contravenţiile prevăzute la lit. a) se sancţionează cu amendă de la 200.000 lei la 1.000.000 lei, cele de la lit. b), cu amendă de la 400.000 lei la 1.500.000 lei, iar cele de la lit. c), cu amendă de la 600.000 lei la 2.000.000 lei. Nivelul acestor amenzi poate fi actualizat prin legea bugetară anuală. ... (3) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor se fac de către persoanele împuternicite în acest scop. ...

Articolul 84

Contravenţiilor prevăzute la art. 83 li se aplică prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, cu excepţia art. 25-27.

Articolul 85

Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga Legea nr. 10/1991 privind finanţele publice şi orice alte dispoziţii contrare.

Această lege a fost adoptată în şedinţa comuna a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 26 iunie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României.

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

MARŢIAN DAN

p. PREŞEDINTELE SENATULUI

VALER SUIAN

Anexa

LISTA

impozitelor, taxelor şi a altor venituri ale bugetelor locale


	Nr. crt.	Denumirea veniturilor
	CAPITOLUL I Veniturile proprii care se prevăd în bugetele proprii ale judeţelor
	1.	Impozitul de profit de la regiile autonome de sub autoritatea consiliilor judeţene.
	2.	Alte încasări din impozite directe.
	3.	Vărsăminte din profitul net al regiilor autonome de sub autoritatea consiliilor judeţene.
	4.	Alte venituri de la instituţiile publice.
	5.	Diverse venituri:
		a) venituri din amenzi aplicate potrivit dispoziţiilor legale;
		b) restituiri de fonduri din finanţarea bugetară locală a anilor precedenţi;
		c) încasări din alte surse.
	6.	Venituri din valorificarea unor bunuri ale instituţiilor publice de subordonare judeţeană.
	7.	Majorări şi penalităţi de întârziere pentru venituri nevărsate la termen la impozitele, taxele şi veniturile cuprinse la acest capitol.
	CAPITOLUL II Veniturile proprii care se prevăd în bugetele proprii ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti şi al Consiliului General al Municipiului Bucureşti
	1.	Impozitul pe profit de la regiile autonome de sub autoritatea consiliilor locale ale oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
	2.	Impozite şi taxe de la populaţie:
		a) impozitul pe veniturile liber-profesioniştilor, meseriaşilor şi ale altor persoane fizice independente şi ale asociaţiilor familiale;
		b) impozitul pe clădiri şi terenuri de la persoane fizice;
		c) taxe asupra mijloacelor de transport deţinute de persoane fizice;
		d) taxe de timbru asupra succesiunilor şi alte taxe de timbru de la populaţie;
		e) alte impozite şi taxe de la populaţie.
	3.	Taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat.
	4.	Impozitul pe clădiri şi terenuri de la persoane juridice.
	5.	Taxe asupra mijloacelor de transport deţinute de persoane juridice.
	6.	Impozitul pe venitul agricol.
	7.	Alte impozite directe:
		a) impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice şi juridice nerezidente;
		b) alte încasări din impozite directe.
	8.	Impozitul pe spectacole.
	9.	Alte impozite indirecte:
		a) taxe de timbru de la persoane juridice;
		b) majorări şi penalităţi de întârziere pentru veniturile nevărsate la termen la impozitele, taxele şi veniturile cuprinse la acest capitol.
		c) alte încasări din impozite indirecte.
	10.	Vărsăminte din profitul net al regiilor autonome de sub autoritatea consiliilor locale ale oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
	11.	Vărsăminte de la instituţiile publice:
		a) taxe pentru examinarea conducătorilor de autovehicule, eliberarea permiselor de conducere şi alte venituri privind circulaţia pe drumurile publice;
		b) vărsăminte din disponibilităţile instituţiilor publice şi activităţilor autofinanţate;
		c) alte venituri de la instituţiile publice.
	12.	Diverse venituri:
		a) venituri din recuperarea cheltuielilor de judecată, imputaţii şi despăgubiri;
		b) venituri din amenzile aplicate potrivit dispoziţiilor legale;
		c) restituiri de fonduri din finanţarea bugetară locală a anilor precedenţi;
		d) venituri din concesiuni;
		e) încasări din alte surse.
	13.	Venituri din capital:
		a) venituri din valorificarea unor bunuri ale instituţiilor publice;
		b) venituri din vânzarea locuinţelor construite din fondurile statului.

NOTĂ:

Lista impozitelor, a taxelor şi a altor venituri ale bugetelor locale poate fi actualizată prin legile bugetare anuale, în concordanta cu programele de creştere a autonomiei financiare a unităţilor administrativ-teritoriale şi de descentralizare a serviciilor publice.

-------