LEGE nr. 306 din 16 noiembrie 2022

pentru modificarea și completarea Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală

EMITENT

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1110 din 17 noiembrie 2022

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articolul I

Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 411 din 27 mai 2019, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. Articolul 19 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 19

Persoane exceptate de la extrădare

(1) Nu pot fi extrădați din România: a) cetățenii români, dacă nu sunt întrunite condițiile prevăzute la art. 20; ... b) solicitanții de azil, beneficiarii statutului de refugiat sau ai protecției subsidiare în România, în cazurile în care extrădarea ar avea loc în țara de origine sau în orice alt stat în care viața ori libertatea acestora ar fi pusă în pericol sau în care ar fi supuși la tortură, tratamente inumane și degradante; ... c) persoanele străine care se bucură în România de imunitate de jurisdicție, în condițiile și în limitele stabilite prin convenții sau prin alte înțelegeri internaționale;- ... d) persoanele străine citate din străinătate în vederea audierii ca suspecți, persoane vătămate, părți, martori sau experți ori interpreți în fața unei autorități judiciare române solicitante, în limitele imunităților conferite prin convenție internațională. ... (2) Dacă persoana a cărei extrădare se solicită dobândește calitatea de solicitant de azil ori acesteia i se recunoaște calitatea de cetățean român sau de beneficiar al statutului de refugiat ori al protecției subsidiare în România între data rămânerii definitive a hotărârii de extrădare și data convenită pentru predare, hotărârea de extrădare este supusă revizuirii.(3) Cererea de revizuire poate fi formulată de către parchetul de pe lângă curtea de apel care a pronunțat hotărârea de extrădare, din oficiu sau la sesizarea Ministerului Justiției, ori de către persoana extrădată, în termen de 5 zile de la data la care a luat cunoștință de dobândirea calității de solicitant de azil ori, după caz, de recunoașterea calității de cetățean român sau de beneficiar al statutului de refugiat ori al protecției subsidiare în România.(4) La primirea cererii de revizuire, se fixează termen pentru examinarea admisibilității în principiu a cererii în maximum 3 zile de la data înregistrării acesteia. Admisibilitatea se examinează de către instanță, în camera de consiliu, cu participarea persoanei extrădate, a apărătorului și a procurorului. Încheierea prin care se dispune cu privire la admisibilitatea în principiu este definitivă.(5) Odată cu admiterea în principiu a cererii de revizuire, instanța va dispune suspendarea executării hotărârii supuse revizuirii. În scopul desfășurării în bune condiții a procedurii și al împiedicării sustragerii persoanei extrădate, instanța poate dispune, motivat, aplicarea, pe o durată de cel mult 30 de zile, a uneia din măsurile preventive prevăzute la art. 202 alin. (4) lit. b), c) sau d) din Codul de procedură penală.(6) Dacă se constată că cererea de revizuire este întemeiată, instanța anulează hotărârea de extrădare și va pronunța o nouă hotărâre în cauză. Dispozițiile art. 52 alin. (8) și (9) și ale art. 53 se aplică în mod corespunzător.

2. La articolul 43, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:

(3) Arestarea provizorie în vederea extrădării se dispune și este prelungită de același complet învestit cu soluționarea cererii de extrădare, prin încheiere, fără ca durata totală a arestării provizorii, până la predarea efectivă către statul solicitant, să poată depăși 180 de zile. După întocmirea hotărârii prin care s-a dispus arestarea, judecătorul emite de îndată mandat de arestare provizorie în vederea extrădării. Prevederile Codului de procedură penală cu privire la conținutul și executarea mandatului de arestare se aplică în mod corespunzător.

3. După articolul 55 se introduce un nou articol, art. 55^1, cu următorul cuprins:

Articolul 55^1

Procedura în cazul unei încălcări a drepturilor sau libertăților fundamentale

(1) În cazul în care, după rămânerea definitivă a hotărârii de extrădare, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale în procedura de extrădare ori a dispus scoaterea cauzei de pe rol, ca urmare a soluționării amiabile a litigiului dintre stat și reclamant, hotărârea definitivă este supusă revizuirii.(2) Dispozițiile art. 19 alin. (3)-(6) se aplică în mod corespunzător. Cererea de revizuire poate fi formulată de către parchetul de pe lângă curtea de apel care a pronunțat hotărârea de extrădare, din oficiu sau la sesizarea Ministerului Justiției, ori de către persoana extrădată. Termenul de 5 zile se calculează de la data la care titularul cererii de revizuire a luat cunoștință, pe orice cale, de hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului.

4. La articolul 57, alineatele (5) și (6) se modifică și vor avea următorul cuprins:

(5) Dacă persoana extrădată nu va fi preluată la data stabilită, ea va putea fi pusă în libertate la expirarea unui termen de 15 zile, socotit de la această dată; acest termen nu va putea fi prelungit decât cel mult cu încă 15 zile.(6) Prin excepție de la prevederile alin. (5), în caz de forță majoră, care împiedică predarea sau primirea persoanei extrădate, autoritățile române și cele ale statului solicitant se vor pune de acord asupra unei noi date de predare, fără ca durata arestării provizorii totale, până la data predării, să poată depăși 180 de zile.

5. La articolul 84, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

(1) Mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea și predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecății sau executării unei pedepse ori a unei alte măsuri privative de libertate.

6. La articolul 89 alineatul (1) litera d), punctul (ii) se modifică și va avea următorul cuprins:

(ii) în vederea executării pedepsei, pedeapsa aplicată este detențiunea pe viață sau restul de pedeapsă rămas de executat din pedeapsa închisorii este de un an sau mai mare;

7. La articolul 105, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

(2) Dacă informarea prevăzută la alin. (1) intervine după rămânerea definitivă a hotărârii prin care s-a dispus predarea persoanei solicitate către statul emitent, curtea de apel competentă, din oficiu sau la sesizarea procurorului, dispune prin sentință definitivă revocarea executării mandatului european de arestare și, dacă este cazul, revocarea măsurii dispuse anterior.

8. La articolul 109, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:

(4) În cazul în care predarea persoanei a fost refuzată, instanța se pronunță totodată și cu privire la aplicarea dispozițiilor art. 28 alin. (3) din Legea nr. 141/2010 privind înființarea, organizarea și funcționarea Sistemului Informatic Național de Semnalări și participarea României la Sistemul de Informații Schengen, republicată, și solicită de îndată adăugarea unui indicator de validitate la semnalarea din Sistemul Informatic Schengen introdusă de către alt stat membru în baza respectivului mandat european de arestare. Copia minutei se comunică de îndată Biroului SIRENE.

9. Articolul 113 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 113

Predarea persoanei solicitate

(1) Predarea se realizează de Centrul de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, cu sprijinul unității de poliție pe raza căreia se află locul de detenție, în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii de predare.(2) Dacă din motive independente de voința autorităților române sau ale statului emitent, predarea nu se poate efectua în termenul stabilit, autoritatea emitentă și autoritatea judiciară de executare iau imediat legătura și convin asupra unei noi date a predării. În acest caz, predarea va avea loc în termen de 10 zile de la noua dată astfel convenită.(3) În mod excepțional, predarea poate fi suspendată temporar din motive umanitare grave, cum ar fi existența unor motive suficiente pentru a crede că aceasta ar pune, în mod evident, în pericol viața sau sănătatea persoanei solicitate. Suspendarea poate fi dispusă din oficiu de către instanța care a pronunțat hotărârea de predare sau la solicitarea procurorului competent ori a persoanei solicitate. Instanța se pronunță prin încheiere motivată și executorie în ce privește măsura suspendării temporare a predării. Asistența juridică a persoanei solicitate și participarea procurorului sunt obligatorii.(4) Încheierea poate fi atacată cu contestație în termen de 5 zile de la pronunțare. Dosarul va fi înaintat instanței ierarhic superioare în termen de 24 de ore. Contestația se soluționează în termen de 5 zile de la primirea dosarului.(5) În cazul prevăzut la alin. (3), demersurile în vederea predării dispuse conform dispozițiilor art. 109 vor avea loc de îndată ce aceste motive au încetat să existe. Autoritatea judiciară de executare va informa de îndată autoritatea emitentă atât cu privire la suspendarea temporară, cât și cu privire la încetarea acesteia. Dispozițiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător.(6) În cazul în care sunt depășite termenele maxime pentru predare, fără ca persoana în cauză să fie primită de către statul emitent, se va proceda la punerea în libertate a persoanei urmărite, fără ca acest fapt să constituie un motiv de refuz al executării mandatului european de arestare bazat pe aceleași fapte.(7) În toate cazurile, în momentul predării, autoritățile române comunică autorităților statului emitent care asigură preluarea persoanei predate durata arestului efectuat de către aceasta în executarea mandatului european de arestare, cu scopul de a fi dedusă din pedeapsa sau din măsura privativă de libertate care se va aplica.

10. La articolul 114, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

(1) În situația în care persoana solicitată este urmărită penal sau judecată de către autoritățile judiciare române, predarea acesteia poate fi amânată până la soluționarea definitivă a cauzei. În caz de condamnare cu executarea în regim de detenție a pedepsei, predarea poate fi amânată până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiționate sau până la executarea pedepsei la termen. Dispozițiile art. 58 alin. (2)-(5) și (7) se aplică în mod corespunzător.

11. La articolul 118, alineatul (6) se modifică și va avea următorul cuprins:

(6) În cazul în care persoana ce face obiectul mandatului european are cetățenia română sau beneficiază în România de drept de ședere permanentă, conform art. 2 lit. o), tranzitul nu este acordat decât dacă este îndeplinită condiția prevăzută la art. 98 alin. (2).

12. Articolul 122 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 122

Imunități și privilegii

(1) Când persoana la care se referă mandatul european de arestare se bucură de o imunitate sau un privilegiu în România, autoritatea judiciară de executare va solicita fără întârziere autorității competente ridicarea imunității sau a privilegiului.(2) Dacă ridicarea imunității sau a privilegiului este de competența unui alt stat sau a unei organizații internaționale, cererea va fi formulată de autoritatea judiciară care a emis mandatul european de arestare. Autoritatea judiciară de executare va comunica această împrejurare autorității judiciare emitente.(3) În timpul în care cererea de retragere a imunității sau a privilegiului la care se referă alin. (2) este în curs de soluționare, autoritatea judiciară de executare ia măsurile pe care le consideră necesare pentru a garanta predarea efectivă când persoana a încetat să se mai bucure de privilegiu sau de imunitate.(4) Termenele prevăzute la art. 112 încep să curgă de la data când autoritatea judiciară de executare a fost informată despre ridicarea sau retragerea imunității sau a privilegiului.

13. La articolul 235, alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins:

(5) Cererile formulate de autoritățile altor state sunt de competența parchetelor, în cursul urmăririi penale, sau a instanțelor, în cursul judecății, competente material și după calitatea persoanei, potrivit legii române. Competența teritorială este determinată de locul unde domiciliază sau locuiește persoana care urmează să fie audiată prin videoconferință.

14. La articolul 235, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alin. (5^1), cu următorul cuprins:

(5^1) Cererile care privesc fapte care, potrivit legii române, sunt de competența Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sau a Direcției Naționale Anticorupție se execută de către acestea.

15. La articolul 327^1, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alin. (8), cu următorul cuprins:

(8) Dispozițiile alineatelor precedente se aplică în mod corespunzător și pentru emiterea, respectiv executarea cererilor întemeiate pe dispozițiile Acordului comercial și de cooperare între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, pe de altă parte.

Articolul II

Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 411 din 27 mai 2019, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta lege, va fi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.

p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR,
VASILE-DANIEL SUCIU
p. PREȘEDINTELE SENATULUI,
ALINA-ȘTEFANIA GORGHIU

București, 16 noiembrie 2022.

Nr. 306.

------