CODUL INTERNAŢIONAL din 9 decembrie 2002

pentru securitatea navelor şi facilităţilor portuare (ISPS)

EMITENT

ACT INTERNAŢIONAL

Publicat în MONITORUL OFICIAL I nr. 684 bis din 29 septembrie 2003

──────────

*) Acceptat prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 80 din 11 septembrie 2003 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 684 din 29 septembrie 2003

ANEXA nr.1

AMENDAMENTE LA ANEXA CONVENTIEI INTERNATIONALE PENTRU OCROTIREA VIEŢII OMEN'EŞTI PE MARE', 1974, AMENDATĂ

CAPITOLUL V SIGURANTA NAVIGATIEI

' '

Regula 19

Cerinţele de transport pentru sistemele şi echipamentele de navigaţie transportate pe nave.

1. Subparagrafele existente .4, .5 şi .6 ale paragrafului 2.4.2 sunt înlocuite de următoarele:

".4 în cazul navelor, altele decât cele de pasageri şi petroliere, cu tonaj brut de 300 tone şi mai mare, dar mai mic de 50.000, nu mai târziu de prima inspecţie a echipamentelor de siguranţă1 după 1 iulie 2004 sau până la 31 decembrie 2004, oricare dintre ele are loc mai devreme; şi"
2. Următoarea propoziţie se adaugă la sfârşitul subpagrafului existent .7 al paragrafului 2.4:

"Navele echipate cu AIS vor menţine AIS în funcţiune tot timpul, mai puţin acolo unde acordurile, regulile sau standardele internaţionale asigură protecţia informaţiilor de navigaţie."

CAPITOLUL XI

MĂSURI SPECIALE PENTRU SPORIREA SIGURANTEI MARITIME

'
3. Capitolul XI este renumerotat precum capitolul XI- I.

Regula 3

Numărul de identificare al navei
4. Următorul text este introdus după titlul Regulei:

1 Prima inspecţie a echipamentelor de siguranţă înseamnă prima inspecţie anuală, prima inspecţie periodică sau prima inspecţie de reînnoire a echipamentelor de siguranţă, oricare dintre ele este programată prima după 1 iulie 2004 şi, în plus, în cazul navelor în curs de construcţie, inspecţia iniţială.

"(Paragrafele 4 şi 5 se aplică tuturor navelor cărora se aplică această regulă. Pentru navele construite înainte de [1 iulie 2004], cerinţele paragrafelor 4 şi 5 vor fi respectate nu mai târziu de prima andocare programată a navei, după [l iulie 2004])"
5. Paragraful existent 4 este eliminat şi următorul text nou este introdus: "4. Numărul de identificare al navei va fi marcat în permanenţă:
1. .1 într-un loc vizibil fie pe pupa navei sau pe o parte a corpului navei la jumătatea distanţei dintre prova si pupa, deasupra celei mai joase linii de încărcare stabilite sau pe o parte a suprastructurii, prova sau pupa sau pe partea din faţă a suprastructurii sau, în cazul navelor de pasageri, pe o suprafaţă orizontală vizibilă din aer; şi
2. .2 într-un loc uşor accesibil fie pe unul dintre pereţii transversali de capăt ai compartimentului maşini, cum este definit în Regula II-2/3.30, sau pe una dintre gurile de magazie sau, în cazul petrolierelor, în compartimentul pompelor sau, în cazul navelor cu spaţii pentru autovehicule, cum este definit în Regula II- 2/3.41, pe unul dintre pereţii transversali de capăt ai spaţiului pentru autovehicule.
1. 5.1 Marcajul permanent va fi clar vizibil, fără alte marcaje pe corpul navei şi va fi vopsit într-o culoare contrastantă.
2. 5.2 Marcajul permanent la care se face referire în paragraful 4.1 nu va fi mai mic de 200 mm în înălţime. Marcajul permanent la care se face referire în paragraful 4.2 nu va fi mai mic de 100 mm în înălţime. Lăţimea marcajelor va fi proporţională cu înălţimea.
3. 5.3 Marcajul permanent poate fi tăcut cu litere în relief sau prin gravare sau prin perforare sau prin altă metodă echivalentă de marcare a numărului de identificare al navei prin care să se asigure că marcajul nu va fi îndepărtat prea uşor.
4. 5.4 Pe navele construite din alt material decât oţel sau metal, Administraţia va aproba metoda de marcare a numărului de identificare al navei."

6 Următoarea regula 5 este adăugată după Regula 4 existentă:

"Regula 5 Registrul Sinoptic Permanent

1 Fiecărei nave, căreia i se aplică capitolul I, i se va emite un Registru Sinoptic Permanent.

2.1 Registrul Sinoptic Permanent are scopul de a fumiza un document la bordul navei al istoricului navei cu privire la informaţiile înregistrate în acesta.
2.2 Pentru navele construite înainte de 1 iulie 2004, Registrul Sinoptic Permanent va furniza, cel puţin, istoricul navei începând cu 1 iulie 2004.

3 Registrul Sinoptic Permanent va fi emis de către Administraţie pentru fiecare navă care are dreptul să arboreze pavilionul ei şi va conţine cel puţin, următoarele informatii:

'

.1 numele Statului al cărui pavilion nava are dreptul de a-l arbora;
.2 data la care nava a fost înregistrată în acel Stat;
.3 numărul de identificare al navei în conformitate cu Regula 3;
.4 numele navei;
.5 portul în care nava a fost înregistrată;
.6 numele proprietarului/proprietarilor înregistrat/i ş1 adresa/ele lui/lor înregistrate;
.7 numele navlositorului/navlositorilor bareboat înregistrat/i ş1 adresa/ele lor înregistrata/e dacă se poate aplica;
.8 numele Companiei, cum este definită în Regula IX/I, adresa ei înregistrată şi adresa/ele de la care desfăşoară activităţile de management al siguranţei;
.9 numele tuturor societăţilor de clasificare la care este clasificată nava;

.1O numele Administraţiei sau al Guvernului Contractant sau al organizaţiei recunoscute care a eliberat Documentul de Conformitate (sau Documentul de Conformitate Interimar) specificat în Codul ISM, aşa cum este definit în Regula IX/1, Companiei care operează nava şi numele organismului care a efectuat auditul pe baza căruia a fost eliberat documentul, dacă acesta este altul decât cel care eliberează documentul;

.11 numele Administraţiei sau al Guvernului Contractant sau al organizaţiei recunoscute care a eliberat Companiei care operează nava Certificatul de Management al Siguranţei (sau Certificatul Interimar de Management al Siguranţei), specificat în Codul ISM cum este definit în Regula IX/I, şi numele organismului care a efectuat auditul pe baza căruia a fost eliberat certificatul, dacă acesta este altul decât cel care eliberează certificatul;
.12 numele Administraţiei sau al Guvernului Contractant sau al organizaţiei recunoscute de securitate care a eliberat navei Certificatul International de Securitatea al Navei (sau un Certificat Internaţional Interimar de Se' curitatea Navei), specificat în partea A a Codului ISPS cum este definit în Regula XI-2/1 şi numele organismului care a efectuat inspecţia pe baza căreia a fost eliberat certificatul, dacă acesta este altul decât cel care eliberează certificatul; şi
.13 data la care nava a încetat să mai fie înregistrată în acel Stat.

4.1 Orice modificare privitoare la punctele la care se face referire în paragrafele

3.4 - 3.12 va fi înregistrată în Registrul Sinoptic Permanent pentru a fumiza informaţii actualizate şi curente alături de istoricul modificărilor.
4.2 În cazul unei modificări privitoare la punctele la care se face referire în paragraful 4.1, Administraţia va elibera, cât de repede posibil dar nu mai târziu de trei luni de la data modificării, navelor care au dreptul de a arbora pavilionul ei, fie o versiune revăzută şi actualizată a Registrului Sinoptic Permanent sau amendamentele corespunzătoare la acesta.
4.3 În cazul unor modificări privitoare la punctele la care se face referire în paragraful 4.1, Administraţia, în aşteptarea emiterii unei versiuni actualizate a Registrului Sinoptic Permanent, va autoriza şi va solicita fie Companiei cum este definită în Regula IX/I sau comandantului navei să amendeze Registrul Sinoptic Permanent pentru a evidenţia modificările. În cazul unor astfel de modificări, după ce Registrul Sinoptic Permanent a fost amendat, Compania va informa, fără întârziere, Administraţia, conform datelor actuale.

5.1 Registrul Sinoptic Permanent va fi redactat în engleză, franceză sau spaniolă. În plus, poate fi fumizată şi o traducere a Registrului Sinoptic Permanent în limba sau limbile oficială/e a/le Administratiei.

'
5.2 Registrul Sinoptic Permanent va fi în formatul elaborat de către Organizaţie şi va fi păstrat conform liniilor directoare elaborate de către Organizaţie. Nici unul dintre punctele anterioare din Registrul Sinoptic Permanent nu va fi modificat, eliminat sau, în vreun fel, şters sau deteriorat.

6 Oricând o nava este transferată sub pavilionul altui Stat sau o nava este vândută altui proprietar (sau este preluată de către alt navlositor bareboat) sau altă Companie îşi asumă responsabilitatea pentru operarea navei, Registrul Sinoptic Permanent va fi lăsat la bord.
7 Când o navă urmează să fie transferată sub pavilionul altui Stat, Compania va înştiinţa Administraţia asupra numelui Statului sub al cărui pavilion nava urmează sa fie transferată astfel încât să permită Administraţiei să înainteze

acelui Stat o copie a Registrului Sinoptic Permanent ce acoperă perioada în care nava a fost sub jurisdicţia lor.
8 Când o nava este transferată sub pavilionul altui Stat al cărui Guvern este Guvern Contractant, Guvernul Contractant al Statului al cărui pavilion îl arborase până atunci nava va transmite Administraţiei cât de repede posibil, după ce transferul a avut loc, o copie a Registrului Sinoptic Permanent ce acoperă perioada în care nava a fost sub jurisdicţia lor alături de toate Registrele Sinoptice Permanente anterior eliberate navei de către alte State.
9 Când o navă este transferată sub pavilionul altui Stat, Administraţia va anexa Registrul Sinoptic Permanent anterior la Registrul Sinoptic Permanent pe care Administraţia îl va elibera navei astfel încât să fumizeze un raport istoric continuu intenţionat prin această regula.

1O Registrul Sinoptic Permanent va fi ţinut la bordul navei şi va fi pus la dispoziţie pentru inspecţie în orice moment.

7 Următorul capitol XI -2 este introdus după capitolul XI-1 renumerotat:

"CAPITOLUL XI-2

MĂSURI SPECIALE PENTRU SPORIREA SECURITĂTII MARITIME

'

Regula 1 Definitii

'

1 În scopul acestui capitol, numai dacă nu se prevede în mod expres altfel:

. I Vrachier înseamnă un vrachier aşa cum este definit în regula IX/1.6.
1. .2 Navă cisternă pentru transportul de produse chimice înseamnă o navă de tranport produse chimice aşa cum este definit în regula VII/8.2.
2. .3 Navă pentru transportul gazelor înseamnă o navă de produse lichefiate aşa cum este definită în regula VII/11.2.
3. .4 Navă de mare viteză înseamnă o navă aşa cum este definită în regula X/1.2.
4. .5 Unitate mobilă de foraj marin înseamnă o unitate mobilă de foraj în larg propulsată mecanic aşa cum este definită în regula IX/1.
5. .6 Petrolier înseamnă un petrolier aşa cum este definit în regula II-1/2.12.
6. .7 Companie înseamnă o Companie aşa cum este definită în regula IX/I .
7. .8 Interfaţa navă/port desemnează interacţiunile ce au loc atunci când o navă este în mod direct şi imediat afectată de către acţiunile ce implică deplasarea oamenilor, a bunurilor sau a proviziilor din serviciile portuare către sau dinspre navă.
8. .9 Instalaţia portuară este o locaţie, aşa cum este determinată de către Guvernul Contractant sau Autoritatea Desemnată, unde are loc interfaţa navă/port. Acestea includ zone precum locurile de ancoraj, dane de aşteptare, apropieri dinspre mare, după caz.
.1O Activitatea de la navă la navă înseamnă activitatea care nu are legătură cu o facilitate portuară care implică transferul de bunuri sau persoane de pe o navă pe alta.
1. .11 Autoritatea Desemnată înseamnă organizaţia/organizaţiile sau administraţia/ administraţiile identificate, în cadrul guvernului Contractant, responsabile de asigurarea implementării acestui capitol, în legătura cu securitatea facilităţii portuare şi interfaţa navă/port, din punctul de vedere al facilităţii portuare.
2. .12 Codul Internaţional privind Securitatea Navei şi a Facilităţii Portuare desemnează Codul Internaţional pentru Securitatea Navei şi a Facilităţii Portuare ce conţine partea A (ale cărei prevederi vor fi tratate ca obligatorii) şi partea B (ale cărei prevederi vor fi tratate ca recomandabile), adoptat la 12 decembrie 2002 prin rezoluţia 2 a Conferinţei Guvernelor Contractante la Convenţia Internaţională pentru Ocrotirea Vieţii Omeneşti pe Mare, 1974, aşa cum poate fi amendată de către Organizaţie cu condiţia ca:
  1. .1 amendamentele la partea A a Codului sunt adoptate, intrate în vigoare şi aplicate în conformitate cu articolul VIII al prezentei Convenţii privind procedurile de amendare aplicabile Anexei, alta decât capitolul I; şi
  2. .2 amendamentele la partea B ale Codului sunt adoptate de către Comitetul de Siguranţă Maritimă în conformitate cu Regulamentul Interior.
.13Incidentul de securitate înseamnă orice act sau împrejurare suspectă care ameninţă securitatea unei nave, inclusiv a unei unităţi mobile de foraj în larg sau a unei ambarcaţiuni rapide, sau a unei facilităţi portuare sau a oricărei conexiuni navă/port sau a unei activităţi de la navă la navă.

.14Gradul de securitate înseamnă clasificarea gradului de risc pe care îl presupune posibilitatea producerii sau însuşi producerea unui incident de securitate.

.15 Declaraţia de securitate înseamnă un acord încheiat între o navă şi o facilitate portuară sau o alta navă cu care realizează interfaţa specificând măsurile de securitate pe care fiecare le va implementa.

.16Organizaţia recunoscută de securitate înseamnă o organizaţie cu experienţă corespunzătoare în problemele de securitate şi cu cunoştinţe corespunzătoare în legătură cu operaţiunile portuare şi de la bordul navei autorizată să efectueze o evaluare, sau o verificare, sau o activitate de aprobare sau certificare cerută de acest capitol sau de partea A din Codul ISPS.
2 Termenul "navă", când este folosit în Regula 3-13, include unităţile mobile de foraj marin şi navele de mare viteză.
3 Termenul "toate navele", când este folosit în acest capitol, înseamnă orice nava căreia i se aplică acest capitol.
4 Termenul "Guvern Contractant", când este folosit în Regulele 3, 4, 7, 1O, 11, 12 şi 13, include o referire la "Autoritatea Desemnată".

Regula 2 Aplicarea

1 Acest capitol se aplică:
1. .1 următoarelor tipuri de nave angajate în voiaj internaţional:
  1. 1.1 nave de pasageri, inclusiv navele de mare viteză de pasageri;
  2. 1.2 nave de mărfuri, inclusiv navele de mare viteză cu tonaj brut de 500 tone şi mai mult; şi
  3. 1.3 unităţi mobile de foraj marin; şi
2. .2 facilităţi portuare ce deservesc astfel de nave angajate în voiaJ internationale.
  
  '
2 Fără a lua în considerare prevederile paragrafului 1.2, Guvernele Contractante vor decide măsura în care se aplică acest capitol şi secţiunile relevante ale părţii A din Codul ISPS facilităţilor portuare de pe teritoriul lor, care, deşi au fost folosite în special de nave neangajate în voiaj internaţionale,

sunt cerute, ocazional, să deservească nave care vin din sau pleacă într-un voiaj international.

'
1. 2.1 Guvernele Contractante îşi vor baza deciziile din paragraful 2 pe o evaluare a securităţii unei facilităţi portuare efectuată în conformitate cu prevederile părţii A din Codul ISPS.
  
  2.20rice decizie pe care o ia un Guvern Contractant în paragraful 2 nu va compromite atingerea gradului de securitate stabilit de acest capitol sau de partea A din Codul ISPS.
3 Acest capitol nu se aplică navelor de război, navelor auxiliare sau altor nave deţinute sau operate de către un Guvern Contractant şi folosite numai în serviciul non-comercial al Guvernului.
4 Nimic din acest capitol nu va prejudicia drepturile şi obligaţiile Statelor de sub incidenţa Dreptului Internaţional.

Regula 3

Obligaţiile Guvernelor Contractante cu privire la securitate

1 Administraţiile vor stabili niveluri de securitate şi vor asigura prevederea de a informa navele care au dreptul de a arbora pavilionul lor asupra gradului de securitate. Atunci când se produc modificări privitoare la gradul de securitate, informaţiile asupra gradului de securitate vor fi reactualizate conform împrejurărilor.
2 Guvernele Contractante vor stabili gradele de securitate şi vor asigura prevederea de a informa facilităţile portuare de pe teritoriul lor şi navele care urmează să intre în port sau care staţionează într-un port de pe teritoriul lor asupra gradului de securitate. Atunci când se produc modificări privitoare la gradul de securitate, informaţiile asupra gradului de securitate vor fi reactualizate conform împrejurărilor.

Regula 4

Cerinţe impuse Companiilor şi navelor

1 Companiile vor respecta cerinţele relevante ale acestui capitol şi ale părţii A din Codul ISPS luând în considerare ghidul dat în partea B a Codului ISPS.
2 Navele vor respecta cerinţele relevante ale acestui capitol şi ale părţii A din Codul ISPS, luând in considerare ghidul dat în partea B a Codului ISPS, şi

respectarea lor va fi verificată şi certificată aşa cum se prevede în partea A din Codul ISPS.
3 Înainte de a intra în port sau în timpul staţionarii într-un port de pe teritoriul unui Guvern Contractant, o navă va respecta cerinţele presupuse de un anumit grad de securitate stabilit de acel Guvern Contractant, dacă acest grad de securitate este mai mare decât gradul de securitate stabilit de către Administraţie pentru acea navă.
4 Navele vor răspunde fără întârziere la fiecare schimbare spre un grad mai înalt de securitate.
5 Când o navă nu respectă cerinţele aplicabile ale acestui capitol sau ale părţii A din Codul ISPS sau nu poate respecta cerinţele gradului de securitate stabilit de către Administraţie sau alt Guvern Contractant, şi aplicabile acelei nave, atunci nava va înştiinţa autoritatea competentă corespunzătoare înainte de efectuarea oricărei interfeţe navă/port sau înaintea intrării în port, oricare dintre acestea are loc mai întâi.

Regula 5 Responsabilităţi specifice companiilor

Compania se va asigura că, Comandantul are în permanenţă disponibile la bord informaţii prin care persoanele corespunzător autorizate de către un Guvern Contractant pot stabili:
1. .1 cine este responsabil cu numirea membrilor echipajului sau a altor persoane în prezent angajate sau angrenate pe orice post în serviciul acelei nave;
2. .2 cine este responsabil cu decizia de angajare a navei; şi
3. .3 în cazurile în care nava este angajată în termenii unui contract de charter, care sunt părţile unui astfel de contract.

Regula 6

Sistemul de alarmă de securitate al navei

1 Toate navele vor fi prevăzute cu un sistem de alarmă de securitate al navei, după cum urmează:

.1 navele construite la sau după 1 iulie 2004;

.2 navele de pasageri, inclusiv ambarcaţiunile rapide de pasageri, construite înainte de 1 iulie 2004, nu mai târziu de prima inspecţie a echipamentelor radio după 1 iulie 2004;
1. .3 petroliere, navele cisternă pentru transportul de produse chimice, navele pentru transportul gazelor, vrachiere şi navele de mare viteză de mărfuri cu tonaj brut de 500 tone şi mai mare, construite înainte de 1 iulie 2004, nu mai târziu de prima inspecţie a echipamentelor radio după 1 iulie 2004; şi
2. .4 alte nave de mărfuri cu tonaj brut de 500 tone şi mai mare şi unităţi mobile de foraj marin construite înainte de 1 iulie 2004, nu mai târziu de prima inspecţie a echipamentelor radio după 1 iulie 2006.
2 Sistemul de alarmă de securitate al navei, când este activat:
1. .1 va iniţia şi transmite o alarmă de securitate între navă şi ţărm unei autorităţi competente desemnate de către Administraţie, care, în aceste împrejurări poate să includă Compania, identificând nava, locaţia acesteia şi indicând că securitatea navei este ameninţată sau că aceasta a fost compromisă;
2. .2 nu va trimite alarma de securitate a navei nici unei alte nave;
3. .3 nu va declanşa nici o alarmă de la bordul navei; şi
4. .4 va continua să transmită alarma de securitate a navei până când aceasta va fi fost dezactivată şi/sau anulată.
3 Sistemul de alarmă de securitate al navei:
1. .1 va putea fi activată din comanda de navigaţie şi din cel puţin un alt
  
  loc; şi
2. .2 se va conforma unor standarde de functionare ce nu vor fi inferioare celor
  
  adoptate de către Organizaţie. '
4 Punctele de activare a sistemului de alarmă de securitate al navei vor fi astfel proiectate încât să prevină iniţierea accidentală a alarmei de securitate a navei.
5 Cerinţa pentru un sistem de securitate a navei poate fi respectată prin utilizarea facilităţii radio echipată în conformitate cu cerinţele capitolului IV, cu condiţia ca toate cerinţele acestei reglementări să fie respectate.
6 Când o Administraţie primeşte o înştiinţare despre o alarmă de securitate a unei nave, acea Administraţie va înştiinţa imediat Statul/Statele în vecinătatea căruia/cărora operează nava.
7 Când un Guvern Contractant primeşte o înştiinţare despre o alarmă de securitate de la o navă care nu are dreptul să arboreze pavilionul lui, acel

Guvern Contractant va înştiinţa imediat Administraţia corespunzătoare şi, dacă este cazul, Statul/Statele în vecinătatea căruia/cărora operează nava.

Regula 7

Amenintări aduse navelor

'

1 Guvernele Contractante vor stabili grade de securitate şi vor asigura prevederea de a informa navele care operează în marea lor teritorială sau care au comunicat intenţia de a intra în marea lor teritorială asupra gradului de securitate.
2 Guvernele Contractante vor fumiza un punct de contact prin care astfel de nave pot solicita consiliere sau asistenţă şi căruia astfel de nave să poată raporta orice problemă privind securitatea altor nave, deplasarea sau comunicaţiile.
3 Acolo unde s-a identificat un risc de atac, Guvernul Contractant implicat va informa navele în chestiune şi Administraţiile lor cu privire la:
1. .1 gradul de securitate în vigoare;
2. .2 orice măsură de securitate care va fi pusa m aplicare de către navele interesate să se protejeze împotriva atacului, în conformitate cu prevederile părţii A din Codul ISPS; şi
3. .3 măsurile de securitate pe care Statul de coastă s-a hotărât să le pună în aplicare, în mod corespunzător.

Regula 8

Discreţia comandantului în ceea ce priveşte siguranţa şi securitatea navei

1 Comandantul nu va fi împiedicat de către Companie, navlositor sau orice altă persoană să ia sau să pună în aplicare o decizie care, în judecata profesională a comandantului, este necesară pentru menţinerea siguranţei şi securităţii navei. Aceasta include interzicerea accesului persoanelor (cu excepţia celor identificate ca fiind corespunzător autorizate de către Guvernul Contractant) sau al efectelor acestora şi refuzul de a încărca marfa, inclusiv containere sau alte unităţi închise de transport al mărfii.
2 Dacă, în judecata profesională a comandantului, apare un conflict între cerinţele de siguranţă şi securitate aplicabile unei nave în timpul operării ei, comandantul va pune în aplicare cerinţele necesare pentru menţinerea siguranţei navei. În astfel de cazuri, comandantul poate implementa măsuri temporare de

securitate şi va informa imediat Administraţia şi, dacă este cazul, Guvernul Contractant în al cărui port operează nava sau intenţionează să intre. Orice astfel de măsură temporară de securitate prevăzută de această regula va fi, în limita posibilităţilor, proporţional cu gradul de securitate predominant. Când astfel de cazuri sunt identificate, Administraţia se va asigura că astfel de conflicte sunt soluţionate şi că posibilitatea repetării lor este minimalizată.

Regula 9

Măsuri de control şi conformitate

1 Controlul navelor în port
1. 1.1 În scopul acestui capitol, fiecare navă căreia i se aplică acest capitol este supusă controlului când staţionează într-un port al altui Guvern Contractant de către ofiţerii corespunzător autorizaţi de acel Guvern, care pot fi tot cei care efectuează funcţiile regulei I/19. Un astfel de control se va limita la verificarea dacă la bordul navei există un Certificat International de Securitate al Navei valabil sau un Certificat International Interimar d'e Securitate al Navei valabil emis în conformitate cu prevede'rile părţii A din Codul ISPS (Certificat), care dacă este valabil, va fi acceptat, doar dacă există baze reale pentru a se crede că nava nu respectă cerinţele acestui capitol sau ale părţii A din Codul ISPS.
2. 1.2 Atunci când există astfel de baze reale, sau când nu se prezintă la solicitare un Certificat valabil, persoanele corespunzător autorizate de către Guvernul Contractant vor impune una sau mai multe măsuri de control legate de acea navă aşa cum se prevede în paragraful 1.3. Orice astfel de măsuri impuse trebuie să fie proporţionale, luând în considerare ghidul dat în partea B a Codului ISPS.
3. 1.3 Astfel de măsuri de control sunt următoarele: inspecţia navei, întârzierea navei, reţinerea navei, restricţionarea operaţiunilor inclusiv deplasarea în interiorul portului sau expulzarea navei din port. Astfel de măsuri de control pot include în plus sau alternativ alte măsuri mai puţin corective sau de sancţionare.
2 Nave care intenţionează să intre într-un port al altui Guvern Contractant
1. 2.1 În scopul acestui capitol, un Guvern Contractant poate cere ca navele care intenţionează să intre în porturile sale să prezinte următoarele informaţii ofiţerilor corespunzător autorizaţi de către acel Guvern Contractant pentru a se asigura conformitatea cu acest capitol înainte de intrarea în port în scopul evitării necesitaţii de a impune măsuri sau etape de control:
  1. .1 nava posedă un certificat valabil şi numele autorităţii emitente;
  2. .2 gradul de securitate la care operează în prezent nava;
  3. .3 gradul de securitate la care nava a operat în orice alt port precedent unde a efectuat o interfaţă navă/port în perioada de timp specificată în paragraful 2.3;
  4. .4 orice măsuri speciale sau adiţionale de securitate care au fost luate de către navă într-un port precedent în care a efectuat o conexiune navă/port în perioada de timp specificată în paragraful 2.3;
  5. .5 că procedurile corespunzătoare de securitate a navei au fost menţinute pe durata oricărei activităţi de la navă la navă în perioada de timp specificată în paragraful 2.3; sau
  6. .6 alte informaţii practice de securitate asociate (dar nu detalii ale planului de securitate a navei), luând în considerare ghidul dat în partea B a Codului ISPS.
  Dacă Guvernul Contractant cere, nava sau compania va prezenta confirmarea informaţiilor cerute mai sus, acceptabilă pentru acel Guvern Contractant.
2. 2.2 Fiecare navă, căreia i se aplică acest capitol, care intenţionează să intre într un port al altui Guvern Contractant va fumiza informaţiile descrise în paragraful 2.1 asupra solicitării din partea ofiţerilor corespunzător autorizaţi de către acel Guvern Contractant. Comandantul poate refuza fumizarea acestor informaţii, fiind conştient de faptul că acest refuz poate avea ca rezultat interzicerea accesului în port.
3. 2.3 Nava va ţine registre ale informaţiilor la care se face referire în paragraful
  
  2.1 pentru ultimele 1O escale la facilităţile portuare.
4. 2.4 Dacă, după primirea informaţiilor descrise în paragraful 2.1, persoanele corespunzător autorizate de către Guvernul Contractant al portului în care nava intenţionează să intre, au baze reale pentru a crede că nava nu respectă cerinţele acestui capitol sau ale părţii A din Codul ISPS, aceste persoane vor încerca să stabilească comunicaţia cu şi între navă şi Administraţie pentru a rectifica non conformitatea. Dacă aceste comunicaţii nu rezultă într-o rectificare, sau dacă persoanele corespunzător autorizate au baze reale pentru a crede că nava nu respectă cerinţele acestui capitol sau ale părţii A din Codul ISPS, persoanele corespunzător autorizate pot lua măsuri privind acea navă aşa cum este prevăzut în paragraful 2.5. Orice astfel de acţiune trebuie să fie proporţională, luând în considerare ghidul dat în partea Ba Codului ISPS.
5. 2.5 Aceste actiuni sunt:

'

.1 o cerinţă de rectificare a non-conformităţii;
.2 o cerinţă ca nava să pornească spre o locaţie specificată în marea teritorială sau apele interioare ale acelui Guvern Contractant;
.3 inspecţia navei, dacă nava se află în marea teritorială a Guvernului Contractant în al cărui port nava intenţionează să intre; sau
.4 interzicerea accesului în port.

Înainte de iniţierea unor astfel de acţiuni, nava trebuie să fie informată de către Guvernul Contractant asupra intenţiilor acestuia. Pe baza acestei informări, comandantul îşi poate retrage intenţia de a intra în acel port. În astfel de cazuri, această regula nu se va aplica.

3. Prevederi suplimentare
1. 3.1 În cazul întreprinderii:
  1. .1 unei măsuri de control, alta decât o măsura mai puţin corectiv sau de sancţionare, la care se face referire în paragraful 1.3; sau
  2. .2 oricărei acţiuni la care se face referire în paragraful 2.5,
    
    o persoană corespunzător autorizată de către Guvernul Contractant va informa imediat în scris Administraţia specificând ce măsuri de control au fost impuse sau ce acţiuni s-au întreprins şi motivele pentru acestea. Guvernul Contractant care impune măsurile de control sau acţiunile va înştiinţa organizaţia de securitate recunoscută, care a eliberat certificatul navei vizate şi Organizaţia când astfel de măsuri de control sau acţiuni au fost impuse sau întreprinse.
2. 3.2 Când accesul în port este interzis sau nava este expulzată din port, autorităţile portului Statului trebuie să comunice datele corespunzătoare autorităţilor Statului următor de escală, atunci când acesta se cunoaşte, şi oricăror alte State riverane, luând în considerare liniile directore care urmează să fie elaborate de Organizaţie. Confidenţialitatea şi securitatea acestor înştiinţări trebuie să fie asigurată.
3. 3.3 Interzicerea accesului în port, ca urmare a paragrafelor 2.4 şi 2.5, sau expulzarea din port, ca urmare a paragrafelor 1.1-1.3, vor fi impuse numai atunci când persoanele corespunzător autorizate de către Guvernul Contractant au baze reale pentru a crede că nava reprezintă o ameninţare imediată pentru securitatea sau siguranţa persoanelor, navei sau a proprietăţii şi nu există alte modalităţi de îndepărtare a ameninţării.
4. 3.4 Măsurile de control la care se face referire în paragraful 1.3 şi acţiunile la care se face referire în paragraful 2.5 vor fi impuse numai ca urmare a acestei reglementări, până când non-conformitatea ce a impus măsurile de control sau acţiunile a fost corectată spre satisfacţia Guvernului Contractant, luând în considerare acţiunile propuse de navă sau Administraţie, dacă acestea există.
5. 3.5 Când Guvernele Contractante exercită controlul la care se referă paragraful 1 sau întreprind acţiuni la care se referă paragraful 2:

.1 toate eforturile posibile vor fi tăcute pentru a evita reţinerea pe nedrept sau întârzierea unei nave. Dacă o navă este astfel reţinută pe nedrept sau întârziată, va avea dreptul la compensaţia tuturor pierderilor sau pagubelor suferite; şi
.2 accesul necesar navei nu va fi interzis în cazul urgenţelor, al unor motive umanitare sau de securitate.

Regula 10

Cerinţe impuse facilităţilor portuare

1 Facilităţile portuare vor respecta cerinţele relevante ale acestui capitol şi ale părţii A din Codul ISPS, luând în considerare ghidul dat în partea B a Codului ISPS.
2 Guvernele Contractante cu facilitatea/le portuara/e de pe teritoriul lor, cărora se aplică această regula, se vor asigura că:
1. .1 evaluarea securităţii facilităţilor portuare este efectuată, revizuită şi aprobată în conformitate cu prevederile părţii A din Codul ISPS; şi
2. .2 planurile de securitate a facilităţilor portuare sunt elaborate, revăzute ş1 implementate în conformitate cu prevederile părţii A din Codul ISPS.
3 Guvernele Contractante vor desemna şi comunica măsurile cerute a fi incluse într-un plan de securitate a facilităţilor portuare pentru diferite grade de securitate, inclusiv atunci când prezentarea unei Declaraţii de Securitate va fi cerută.

Regula 11

Acorduri alternative de securitate

1 Guvernele Contractante pot atunci când implementează acest capitol şi partea A din Codul ISPS, să încheie în scris acorduri bilaterale sau multilaterale cu alte Guverne Contractante asupra măsurilor alternative de securitate ce

acoperă voiaje internaţionale scurte pe rute fixe între facilităţi portuare de pe teritoriul lor.
2 Orice astfel de acord nu va compromite gradul de securitate al altor nave sau facilităţi portuare ce nu sunt acoperite de acord.
3 Nici o navă acoperită de un astfel de acord nu va efectua activităţi de la navă la navă cu o navă neacoperită de acord.
4 Astfel de acorduri vor fi revăzute periodic, luând în considerare experienţa câştigată precum şi modificările anumitor împrejurări sau a ameninţărilor estimate fată de nave, facilităţi portuare sau rutele acoperite de acest acord.

Regula 12

Măsuri echivalente de securitate

1 O Administraţie poate permite unei anumite nave sau unui grup de nave ce au dreptul de a arbora pavilionul lor să implementeze alte măsuri de siguranţă echivalente cu cele prescrise în acest capitol sau în partea A din Codul ISPS, cu condiţia ca astfel de măsuri de securitate să fie cel puţin la fel de eficiente ca cele prescrise în acest capitol sau în partea A din Codul ISPS. Administraţia, care permite astfel de măsuri de securitate, va comunica Organizaţiei detalii despre acestea.
2 Când implementează acest capitol şi partea A din Codul ISPS, un Guvern Contractant poate permite unei anumite facilităţi portuare sau unui grup de facilităţi portuare localizate în limitele teritoriului său, altele decât cele acoperite de un acord încheiat în baza regula 11, să implementeze măsuri de securitate echivalente cu cele precise în acest capitol sau în partea A din Codul ISPS, cu condiţia ca astfel de măsuri de securitate să fie cel puţin la fel de eficiente ca cele prescrise în acest capitol sau în partea A din Codul ISPS. Guvernul Contractant, care permite astfel de măsuri de securitate, va comunica Organizaţiei detalii despre acestea.

Regula 13 Comunicarea informatiilor

'

1 Guvernele Contractante vor comunica Organizaţiei, nu mai târziu de 1 iulie 2004 şi vor pune la dispoziţie pentru informarea Companiilor şi navelor, următoarele:
1. .1 numele şi detalii privind contactarea autorităţii/lor lor naţionale responsabile cu securitatea navei şi a facilităţilor portuare;
2. .2 locaţiile de pe teritoriul lor, acoperite de planurile de securitate ale facilităţilor portuare aprobate.
3. .3 numele şi detaliile privind contactarea celor care au fost desemnaţi să fie disponibili în permanenţă să primească şi să acţioneze în cazul unor alarme de securitate de la navă la ţărm la care se face referire în regula 6.2.1;
4. .4 numele şi detaliile privind contactarea celor care au fost desemnaţi să fie disponibili în permanenţă să primească şi să acţioneze în cazul oricăror comunicaţii de la Guvernele Contractante ce exercită măsuri de control şi conformitate, la care se face referire în regula 9.3.1; şi
5. .5 numele şi detaliile privind contactarea celor care au fost desemnaţi să fie disponibili în permanenţă să fumizeze consultanţă şi asistenţă navelor şi cărora navele trebuie să raporteze orice probleme privind securitatea, la care se face referire în regula 7.2;
6. .6 şi apoi să actualizeze aceste informaţii conform şi când modificările care se referă la acestea se petrec. Organizaţia va circula aceste detalii altor Guverne Contractante pentru informarea acestora.
2 Guvernele Contractante vor comunica Organizaţiei, nu mai târziu de 1 iulie 2004, numele şi detaliile privind contactarea tuturor organizaţiilor de securitate autorizate care să acţioneze în numele lor împreună cu detaliile privind responsabilitatea specifică şi condiţiile autorităţii delegate pentru astfel de organizaţii. Astfel de informaţii vor fi actualizate conform şi când modificările la care se referă acestea se petrec. Organizaţia va circula aceste detalii altor Guverne Contractante spre informarea lor.
3 Guvernele Contractante vor comunica Organizaţiei, nu mai târziu de 1 iulie 2004, o listă a planurilor aprobate de securitate a facilităţilor portuare situate în limitele teritoriului lor împreună cu locaţia sau locaţiile acoperite de fiecare plan aprobat de securitate a facilităţilor portuare şi data corespunzătoare aprobării şi apoi vor comunica oricare dintre următoarele schimbări care vor avea loc:
1. .1 modificări ale locaţiei sau locaţiilor acoperite de un plan aprobat de securitate a facilităţilor portuare care urmează să fie introduse sau au fost introduse. În astfel de cazuri informatiile care urmează să fie comunicate vor indica modificările locaţiei sau locaţii'lor acoperite de plan şi data de la care astfel de modificări urmează să fie introduse sau au fost introduse.
2. .2 un plan aprobat de securitate a facilităţilor portuare, anterior inclus în lista prezentată Organizaţiei, urmează să fie retras sau a fost retras. În astfel de cazuri informatiile care urmează să fie comunicate vor indica data la care retragerea va i'ntra în vigoare sau a fost implementată. În aceste cazuri, Organizaţia va fi informată cât de repede este practic posibil; şi
3. .3 adăugiri urmează să fie făcute la lista planurilor aprobate de securitatea facilităţilor portuare. În astfel de cazuri, informaţiile ce urmează să fie comunicate vor indica locaţia sau locaţiile acoperite de plan şi data aprobării.
4 Guvernele Contractante vor comunica Organizaţiei, la interval de 5 ani după 1 iulie 2004, o lista revăzută şi actualizată care să indice toate planurile de securitate a facilităţilor portuare aprobate pentru facilităţile portuare de pe teritoriul lor împreună cu locaţia sau locaţiile acoperite de fiecare plan de securitate a facilităţilor portuare aprobat şi data corespunzătoare de aprobare (şi data aprobării oricăror amendamente la aceasta) care va elimina sau înlocui toate informaţiile comunicate Organizaţiei, ca urmare a paragrafului 3, în ultimii 5 ani.
5 Guvernele Contractante vor comunica Organizaţiei informaţia că s-a încheiat un acord în baza reglementării 11. Informaţia comunicată va cuprinde:
1. .1 numele Guvernelor Contractante care au încheiat acordul;
2. .2 facilităţile portuare şi rutele fixe acoperite de acord;
3. .3 periodicitatea revizuirii acordului;
4. .4 data intrării în vigoare a acordului; şi
5. .5 informaţii asupra oricăror consultaţii care au avut loc cu celelalte Guverne Contractante;
  
  şi apoi vor comunica Organizaţiei, cât mai repede posibil, informaţii atunci când acordul a fost amendat sau a expirat.
6 Orice Guvern Contractant care permite, în baza prevederilor regula 12, orice măsuri de securitate echivalente în cazul unei nave care are dreptul de a arbora pavilionul sau în cazul unei facilităţi portuare localizate în limitele teritoriului său, va comunica organizaţiei detalii despre acestea.
7 Organizaţia va face disponibile informaţiile comunicate în paragraful 3 pentru alte Guverne Contractante la cerere.

ANEXA nr.2

CODUL INTERNAŢIONAL PENTRU SECURITATEA NAVELOR ŞI FACILITĂTILOR PORTUARE

'

PREAMBUL

1 Conferinţa Diplomatică asupra Securităţii Maritime care a avut loc la Londra în decembrie 2002 a adoptat noile prevederi referitoare la Convenţia Internaţională pentru Ocrotirea Vieţii Omeneşti pe Mare, 1974 şi prezentul Cod* în vederea sporirii securităţii maritime. Aceste noi cerinţe formează cadrul internaţional prin care navele şi facilităţile portuare pot coopera în vederea depistării şi împiedicării actelor care ameninţă securitatea în sectorul transporturilor maritime.
2 În urma tragicelor evenimente din 11 septembrie 2001, cea de-a 22-a sesiune a Adunării Organizaţiei Maritime Internaţionale (Organizaţia), în noiembrie 2001, a convenit în mod unanim asupra dezvoltării unor noi măsuri în legătură cu securitatea navelor şi a facilităţilor portuare pentru adoptarea în cadrul unei Conferinţe a Guvernelor Contractante la Convenţia Internaţională pentru Ocrotirea Vieţii Omeneşti pe Mare, 1974 (cunoscută sub numele de Conferinţa Diplomatică asupra Securităţii Maritime) în decembrie 2002. Pregătirea Conferinţei Diplomatice a fost în sarcina Comitetului pentru Siguranţa Maritimă al Organizaţiei (MSC) pe baza documentelor întocmite de Statele Membre, organizaţiile interguvernamentale şi non-guvernamentale în faza de consultări cu Organizaţia.
3 MSC, în cadrul primei sale sesiuni extraordinare, care a avut loc de asemenea în noiembrie 2001, pentru a accelera dezvoltarea şi adoptarea măsurilor de securitate corespunzătoare, a stabilit un Grup de lucru MSC intersesional asupra securităţii maritime. Prima şedinţă a Grupului de lucru MSC intersesional asupra securităţii maritime a avut loc în februarie 2002, iar rezultatele discuţiilor au fost raportate şi analizate la cea de-a 75-a sesiune a MSC din martie 2002, când a fost stabilit un Grup de lucru ad-hoc în vederea dezvoltării ulterioare a propunerilor făcute. Cea de-a 75-a sesiune a MSC a analizat raportul acelui Grup de lucru şi a recomandat ca lucrările să aibă loc în cadrul unui viitor Grup de lucru MSC

* Denumirea completă a acestui Cod este Codul Internaţional pentru securitatea navelor şi facilităţilor portuare. Denumirea abreviată a acestui Cod, după cum se face referire în reglementarea XI-2/1 din Convenţia SOLAS'74 amendată, este Codul Internaţional pentru securitatea navelor şi facilităţilor portuare (ISPS) sau, pe scurt, Codul ISPS.

intersesional, care a avut loc în septembrie 2002. Cea de-a 76-a sesiune a MSC a analizat rezultatele sesiunii din septembrie 2002 a Grupului de lucru MSC intersesional şi lucrările ulterioare realizate de către Grupul de lucru MSC care a avut loc în legătură cu cea de-a 76-a sesiune a Comitetului în decembrie 2002, imediat înainte de Conferinţa Diplomatică şi a fost de acord ca versiunea finală a textelor propuse să fie analizate în cadrul Conferinţei Diplomatice.
4 Conferinţa Diplomatică (9-13 decembrie) a adoptat, de asemenea, amendamentele la prevederile existente ale Convenţiei Internaţionale pentru Ocrotirea Vieţii Omeneşti pe Mare, 1974 (SOLAS 1974) care accelerează implementarea cerinţei cu privire la echiparea Sistemelor de Identificare Automată şi a adoptat noile Reguli ale Capitolului XI-1 din SOLAS'74 cu privire la marcarea Numărului de Identificare al Navei şi întocmirea unui Registru Sinoptic Continuu.

Conferinţa Diplomatică a adoptat, de asemenea, un număr de Rezoluţii ale Conferinţei inclusiv acelea referitoare la implementarea şi revizuirea acestui Cod, Cooperarea Tehnică, precum şi lucrările în colaborare cu Organizaţia Internaţională a Muncii şi Organizaţia Mondială a Vămilor. A fost recunoscut că analizarea şi amendarea unora din noile prevederi cu privire la securitatea maritimă pot fi cerute la încheierea lucrărilor acestor două Organizaţii.
5 Prevederea Capitolului XI-2 din SOLAS'74 şi prezentul Cod se aplică navelor şi facilităţilor portuare. Extinderea SOLAS'74 pentru a acoperi facilităţile portuare a fost acceptată în baza faptului că SOLAS'74 a oferit cele mai rapide mijloace de asigurare a măsurilor de securitate necesare intrate în vigoare şi puse rapid în aplicare. Oricum, s-a convenit şi în legătură cu faptul că prevederile cu privire la facilităţile portuare ar trebui puse în legătură exclusiv cu interfaţa navă/port. Problema mai amplă a securităţii zonelor portuare va face subiectul unor lucrări viitoare de colaborare între Organizaţia Maritimă Internaţională si Organizaţia Internaţională a Muncii. S-a convenit de asemenea că prevederile nu ar trebui extinse asupra răspunsului efectiv la atacuri sau asupra oricăror alte activităţi necesare de combatere a efectelor după un astfel de atac.
6 În proiectarea prevederilor, s-a acordat atenţie asigurării compatibilităţii cu prevederile Convenţiei Internaţionale asupra standardelor de instruire, certificare şi serviciul de cart pentru navigatori (STCW), 1978, amendată, Codul Internaţional privind Managementul Siguranţei (ISM) şi sistemul armonizat de inspecţie şi certificare.
7 Prevederile reprezintă o schimbare importantă în abordarea industriilor maritime internaţionale privind problema securităţii în sectorul transporturilor maritime. Este recunoscut faptul că acestea pot plasa o răspundere suplimentară semnificativă asupra Guvernelor Contractante. Importanţa cooperării tehnice pentru asistarea Guvernelor Contractante în implementarea prevederilor este complet recunoscută.
8 Implementarea prevederilor va necesita o cooperare efectivă continuă şi înţelegere între toţi cei implicaţi în acest lucru sau care utilizează nave şi facilităţi portuare inclusiv personalul navei, personalul portuar, pasageri, interese privind marfa, managementul navei şi portului şi cei din cadrul autorităţilor naţionale şi locale cu responsabilităţi în securitate. Practicile şi procedurile existente vor trebui revăzute şi schimbate dacă nu asigură un grad corespunzător de securitate. În interesul securităţii maritime crescute, vor trebui suportate responsabilităţi suplimentare de către industriile portuare şi de navigaţie şi de către autorităţile locale şi naţionale.
9 Ghidul prezentat în partea B a prezentului Cod trebuie luat în considerare atunci când se implementează prevederile privind securitatea stabilite în Capitolul XI-2 din SOLAS'74 şi în partea A din prezentul Cod. Oricum, este recunoscut că extinderea pentru care se aplică ghidul poate varia în funcţie de natura facilităţii portuare şi a navei, specificul şi/sau încărcătura.

1O Nimic din prezentul Cod nu va fi interpretat sau aplicat într-o manieră inconsistentă cu respectarea corespunzătoare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale după cum este stabilit prin instrumente internaţionale, în special acelea cu privire la lucrătorii maritimi şi la refugiaţi inclusiv Declaraţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii asupra principiilor şi drepturilor fundamentale la lucru, precum şi standardele internaţionale cu privire la lucrătorii maritimi şi portuari.

11 Recunoscând că, Convenţia asupra Facilitării Traficului Maritim, 1965, amendată, prevede ca membrilor echipajelor străine să le fie permis de către autorităţile publice să coboare la ţărm în timp ce nava cu care sosesc se află în port, dovedind că formalităţile de sosire ale navei au fost îndeplinite şi autorităţile publice nu au nici un motiv să refuze coborârea la ţărm din considerente de sănătate publică, siguranţă publică sau ordine publică, Guvernele Contractante atunci când aprobă planurile de securitate ale navei şi facilităţii portuare trebuie să acorde o atenţie deosebită faptului că personalul navei trăieşte şi munceşte pe navă şi are nevoie să coboare la ţărm şi să aibă acces la facilităţile de la ţărm pentru navigatori privind asistenţa socială, inclusiv îngrijire medicală.

PARTEA A

CERINTE OBLIGATORII PRIVIND PREVEDERILE

'

CAPITOLULUI XI- 2 AL CONVENT, IEI INTERNAT, IONALE PENTRU OCROTIREA VIEŢII OMENEŞTI PE MARE, 1974, AMENDATĂ

1. GENERALITĂT, I
1. 1.1. Introducere
  
  Această parte a Codului internaţional pentru securitatea navelor şi facilităţilor portuare conţine prevederi obligatorii la care se face referire în capitolul XI - 2 al Convenţiei Internaţionale pentru Ocrotirea Vieţii Omeneşti pe Mare, 1974, amendată.
2. 1.2. Obiective

Obiectivele acestui Cod sunt:

.1 să stabilească un cadru internaţional care să implice cooperarea între Guvernele Contractante, agenţiile guvernamentale, administraţiile locale şi ramurile industriale de navigaţie şi portuare pentru a detecta ameninţările la securitate şi a lua măsuri preventive contra incidentelor de securitate ce afectează navele sau facilităţile portuare folosite în comerţul internaţional;
.2 să stabilească rolurile şi responsabilităţile respective ale Guvernelor Contractante, agenţiilor guvernamentale, administraţiilor locale şi ale ramurilor industriale de navigaţie şi portuare, la nivel naţional şi internaţional pentru asigurarea securităţii maritime;
.3 să asigure adunarea şi schimbul la timp şi eficient de informaţii legate de securitate;
.4 să ofere o metodologie pentru evaluările de securitate astfel încât să aibă stabilite planuri şi proceduri pentru a reacţiona la grade de securitate în schimbare; şi
.5 să asigure încrederea că sunt stabilite măsuri de securitate maritimă, adecvate şi proporţionate.

1.3 Cerinte functionale

' '

Pentru a atinge aceste obiective, prezentul Cod cuprinde un număr de cerinţe funcţionale. Acestea includ, dar nu sunt limitate la:

.1 strângerea şi evaluarea informaţiei cu privire la ameninţările securităţii ş1 schimbul de astfel de informaţii cu Guvernele Contractante corespunzătoare;
.2 solicitarea menţinerii protocoalelor de comunicare pentru nave şi facilităţi portuare;
.3 prevenirea accesului neautorizat la nave, facilităţi portuare şi în zonele lor restricţionate;
.4 prevenirea introducerii de arme neautorizate, echipamente incendiare sau explozibile la nave şi facilităţi portuare;
.5 fumizarea de mijloace pentru pornirea alarmei ca reacţie la ameninţările privind securitatea sau incidentele de securitate;
.6 solicitarea de planuri de securitate a navei şi a facilitaţii portuare bazate pe evaluările de securitate; şi
.7 solicitarea de instruire şi exerciţii pentru a asigura familiarizarea cu planurile şi procedurile de securitate.

2 DEFINITII

'
1. 2.1 În sensul acestei părţi, dacă nu este prevăzut în mod expres altfel:
  1. .1 Convenţie înseamnă Convenţia Internaţională pentru Ocrotirea Vieţii Omeneşti pe Mare, 1974, amendată.
  2. .2 Regula înseamnă o regulă a Convenţiei .
  3. .3 Capitol înseamnă un capitol al Convenţiei .
  4. .4 Planul de securitate al navei înseamnă un plan elaborat pentru a se asigura aplicarea măsurilor la bordul navei, destinate să protejeze persoanele de la bord, marfa, unităţile de transport a mărfii, magaziile navei sau nava de riscurile unui incident de securitate.
  5. .5 Planul de securitate a facilităţii portuare înseamnă un plan elaborat pentru a se asigura aplicarea măsurilor destinate să protejeze facilitatea portuară şi navele,
    
    persoanele, mărfurile, unităţile de transport a mărfii şi magaziile navei în interiorul facilităţii portuare de riscurile unui incident de securitate.
  6. .6 Persoană desemnată cu securitatea la navă înseamnă persoana de la bord, subordonată comandantului, desemnată de Companie ca responsabilă cu securitatea navei, inclusiv implementarea şi menţinerea planului de securitate a navei şi în legătură cu persoana desemnată însărcinată cu securitatea companiei şi cu persoana desemnată însărcinată cu securitatea facilităţii portuare.
  7. .7 Persoană desemnată cu securitatea companiei înseamnă persoana desemnată de către Companie pentru a se asigura că evaluarea securităţii navei este realizată, că este elaborat un plan de securitate a navei, transmis spre aprobare şi apoi implementat şi menţinut, şi pentru legătura cu persoana desemnată însărcinată cu securitatea facilităţii portuare şi persoana desemnată însărcinată cu securitatea navei.
  8. .8 Persoană desemnată cu securitatea facilităţii portuare înseamnă persoana desemnată, responsabilă cu elaborarea, implementarea, revizuirea şi menţinerea planului de securitate a facilităţii portuare şi în legătură cu persoanele desemnate însărcinate cu securitatea navei şi cu persoanele desemnate însărcinate cu securitatea companiei.
  9. .9 Grad de securitate 1 înseamnă gradul pentru care trebuie menţinute tot timpul măsuri de securitate minime de protecţie corespunzătoare.
  .1O Grad de securitate 2 înseamnă gradul pentru care trebuie menţinute pe o perioadă de timp măsuri de securitate suplimentare de protecţie corespunzătoare ca rezultat al riscului ridicat al unui incident de securitate.
  
  .11 Grad de securitate 3 înseamnă gradul pentru care trebuie menţinute măsuri de securitate suplimentare specifice de apărare pe o perioadă de timp când un incident de securitate este probabil sau iminent, deşi poate nu este posibil de identificat ţinta specifică.
3 APLICARE

3.1. Acest cod se aplică:
1. .1 următoarelor tipuri de nave angajate în voiaje internaţionale:
  1. .1 navelor de pasageri, inclusiv nave de mare viteză pentru pasageri;
  2. .2 cargourilor, inclusiv navele de mare viteză de 500 tone tonaj brut şi mai mult; şi
  3. .3 unităţilor mobile de foraj marin şi
2. .2 facilităţilor portuare ce servesc astfel de nave angajate în v01aJe internationale.
'
3.2. În ciuda prevederilor secţiunii 3.1.2, Guvernele Contractante vor decide extinderea aplicării prezentei Părţi din Cod asupra acelor facilităţi portuare în interiorul teritoriului lor care, deşi iniţial erau folosite de către nave care nu erau angajate în voiaje internaţionale, sunt solicitate, ocazional, să servească nave care sosesc din sau pleacă într-un voiaj internaţional.
1. 3.2.1. Guvernele Contractante îşi vor baza deciziile, conform secţiunii 3.2, pe o evaluare a securităţii facilităţii portuare efectuată în conformitate cu prezenta parte a Codului.
2. 3.2.2. Orice decizie adoptată de un Guvern Contractant, conform secţiunii 3.2, nu va compromite gradul de securitate ce se intenţionează a fi atins prin capitolul XI-2 sau prin prezenta parte a Codului.
3.3. Prezentul Cod nu se aplică navelor de război, navelor auxiliare sau altor nave deţinute sau operate de un Guvern Contractant şi utilizate numai în serviciul non-comercial al Guvernului.
3.4. Secţiunile 5 - 13 şi 19 ale acestei părţi se aplică navelor şi companiilor aşa cum se specifică în regula XI - 2/4.
3.5. Secţiunile 5 si 14 - 18 ale acestei părţi se aplică facilităţilor portuare aşa cum se specifică în regula XI - 2/1O.
3.6. Nimic din prezentul Cod nu va prejudicia drepturile sau obligaţiile statelor conform legislaţiei internaţionale.

4 RESPONSABILITĂTILE GUVERNELOR CONTRACTANTE

'
1. 4.1 Conform prevederilor reglementării XI-2/3 şi XI-2/7, Guvernele Contractante vor stabili grade de securitate şi vor oferi ghid pentru protecţia împotriva incidentelor de securitate. Gradele de securitate mai ridicate indică o probabilitate mai mare de apariţie a unui incident de securitate. Factorii ce trebuie analizaţi în stabilirea gradului corespunzător de securitate includ:
  1. .1 gradul în care informaţia privind ameninţarea este credibilă;
  2. .2 gradul în care informaţia privind ameninţarea este coroborată;
  3. .3 gradul în care informaţia privind ameninţarea este specifică sau iminentă; şi
  4. .4 consecinţele potenţiale ale unui astfel de incident de securitate.
2. 4.2 Guvernele Contractante, atunci când stabilesc gradul de securitate 3, vor emite, după cum este necesar, instrucţiuni corespunzătoare şi vor fumiza informaţii referitoare la securitate navelor şi facilităţilor portuare care pot fi afectate.
3. 4.3 Guvernele Contractante pot delega către o organizaţie de securitate recunoscută unele din responsabilităţile sale referitoare la securitate conform capitolului XI-2 şi prezentei părţi a Codului cu excepţia următoarelor aspecte:
  1. .1 stabilirea gradului de securitate aplicabil;
  2. .2 aprobarea unei evaluări a securităţii facilităţii portuare şi amendamentele ce urmează unei evaluări aprobate;
  3. .3 determinarea facilităţilor portuare care vor trebui să desemneze o persoană desemnată cu securitatea facilităţii portuare;
  4. .4 aprobarea unui Plan de securitate a facilităţii portuare ş1 amendamentele care urmează unui plan aprobat;
  5. .5 exercitarea controlului şi măsurile corespunzătoare în conformitate cu regula XI-2/9; şi
  6. .6 stabilirea cerinţelor pentru Declaraţia de securitate.
4. 4.4 Guvernele Contractante, în sensul extinderii pe care acestea o consideră corespunzătoare, vor verifica eficienţa planurilor de securitate a navelor sau a
  
  facilităţilor portuare, sau eficienţa amendamentelor la astfel de planuri pe care le-au aprobat sau, în cazul navelor, eficienţa planurilor care au fost aprobate în numele lor.
5 DECLARATIA DE SECURITATE

'
1. 5.1 Guvernele Contractante vor determina când o declaratie de securitate este cerută prin evaluarea riscului pe care îl prezintă o inter' faţă navă/port sau activitatea navă-navă pentru persoane, proprietate sau mediu.
2. 5.2 O navă poate solicita încheierea declaraţiei de securitate atunci când:
  1. .1 nava operează la un grad de securitate mai înalt decât facilitatea portuară sau altă navă cu care aceasta este în interfaţă;
  2. .2 există un acord asupra unei declaraţii de securitate între Guvernele Contractante care acoperă anumite voiaje internaţionale sau nave specifice în acele voiaje;
  3. .3 a existat o amenintare la securitate sau un incident de securitate care a implicat nava sau facilita' tea portuară, după caz;
  4. .4 nava se află într-un port care nu trebuie să deţină şi să implementeze un plan de securitate a facilităţii portuare aprobat; sau
  5. .5 nava derulează activităţi navă-navă cu o alta navă care nu trebuie să deţină şi să implementeze un plan de securitate al navei aprobat.
6 OBLIGATIILE COMPANIEI

'
7 SECURITATEA NAVEI
8 EVALUAREA SECURITĂTII NAVEI

'
9 PLANUL DE SECURITATE AL NAVEI

9.1. Fiecare navă va avea la bord un plan de securitate a navei aprobat de Administraţie. planul va prevedea pentru cele trei grade de securitate aşa cum este definit în aceasta Parte a prezentului Cod.
1. 9.1.1. Supusă prevederilor secţiunii 9.2.1, o organizaţie recunoscută de securitate poate pregăti planul de securitate pentru o navă specifică.
9.2. Administraţia poate încredinţa revederea şi aprobarea planurilor de securitate a navelor, sau a amendamentelor la un plan aprobat anterior unor organizaţii recunoscute de securitate.
1. 9.2.1. În astfel de cazuri, organizaţia recunoscută de securitate, efectuează revederea şi aprobarea unui plan de securitate a navei, sau a amendamentelor la acesta, pentru că o anumită navă nu trebuie să fie implicată nici măcar în pregătirea evaluării securităţii navei pe baza căreia planul, sau amendamentele, au fost elaborate.
9.3. Transmiterea spre aprobare a unui plan de securitate al navei sau a amendamentelor la un plan aprobat anterior trebuie sa fie însoţit de evaluarea securităţii în baza căreia au fost elaborate planul sau amendamentele.
9.4. Un astfel de plan va fi elaborat luând în considerare ghidul dat în partea B a acestui Cod şi va fi redactat în limba sau limbile de lucru de la navă. Dacă limba sau limbile folosite nu sunt engleza, franceza sau spaniola, o traducere într-una din aceste limbi va fi inclusă. Planul va cuprinde cel puţin:
1. .1 măsurile destinate să împiedice introducerea la bordul navelor a armelor, substanţelor şi echipamentelor periculoase cu intenţia de a fi folosite împotriva oamenilor, navelor sau porturilor şi transportul cărora este neautorizat;
2. .2 identificarea zonelor restricţionate şi măsurilor pentru prevenirea accesului neautorizat în acestea;
3. .3 măsuri pentru prevenirea accesului neautorizat la navă;
4. .4 procedurile de răspuns la ameninţările privind securitatea sau atentatele la securitate, inclusiv prevederile pentru menţinerea operaţiunilor vitale ale navei sau ale interfeţei navă/port;
5. .5 procedurile de răspuns la orice instrucţiuni de securitate pe care Guvernele Contractante le pot da pentru gradul de securitate 3;
1. .6 procedurile pentru evacuare în caz de ameninţări privind securitatea sau atentatele la securitate;
2. .7 îndatoririle personalului de la bord însărcinat cu responsabilităţi privind securitatea şi ale altor membri ai personalului de la bord în privinţa aspectelor de securitate;
3. .8 procedurile pentru auditarea activităţilor de securitate;
4. .9 procedurile pentru instruire, exerciţii şi antrenamente asociate cu planul;
.1O proceduri pentru interfaţa cu activităţile în legătură cu securitatea facilităţii portuare;
1. .11 procedurile pentru revizuirea periodică a planului şi pentru actualizarea acestuia;
2. .12 procedurile pentru raportarea incidentelor de securitate;
3. .13 identificarea persoanei desemnate însărcinată cu securitatea navei;
4. .14 identificarea persoanei desemnate însărcinată cu securitatea companiei, inclusiv a serviciului de contactat 24 ore pentru detalii;
5. .15 procedurile pentru asigurarea inspecţiei, testării, calibrării ş1 întreţinerii oricăror echipamente de securitate prevăzute la bord;
6. .16 frecvenţa testării sau calibrării oricăror echipamente de securitate prevăzute la bord;
7. .17 identificarea locurilor unde sunt prevăzute puncte de activare a sistemului de alarmă privind securitatea navei;*şi
8. .18 procedurile, instrucţiunile şi ghidul referitoare la folosirea sistemului de alarmă privind securitatea navei, inclusiv testarea, activarea, dezactivarea şi anularea pentru limitarea alarmelor false.*
1. 9.4.1. Personalul care efectuează audituri interne ale activitătilor de securitate specificate în plan sau care evaluează implementarea acestora v'a fi independent
  
  * Administraţiile pot permite, pentru a evita compromiterea în orice fel a obiectivului referitor la prevederea la bord a alarmei de securitate a navei, ca această informaţie să fie păstrată în altă parte la bord, într-un document cunoscut de comandant, de persoana desemnată însărcinată cu securitatea navei şi a altor membri superiori de la bord, aşa cum poate decide compania.
  
  de activităţile care sunt auditate mai puţin atunci când acest lucru este impracticabil datorită mărimii sau specificului companiei sau navei.
9.5. Administraţia va determina care dintre schimbările la un plan de securitate aprobat sau la orice echipamente de securitate specificate într-un plan aprobat nu vor fi implementate mai puţin atunci când amendamentele relevante aduse planului sunt aprobate de către Administraţie. Orice astfel de schimbări vor fi cel puţin la fel de eficiente ca şi acelea prescrise în capitolul XI-2 şi prezenta parte din Cod.
1. 9.5.1. Natura schimbărilor aduse planului de securitate a navei sau echipamentelor de securitate care au fost în mod specific aprobate de către Administraţie, conform secţiunii 9.5, vor fi documentate într-o manieră care indică în mod clar o astfel de aprobare. Aceasta aprobare va fi disponibilă la bord şi va fi prezentată împreună cu Certificatul Internaţional de Securitate a Navei (sau cu Certificatul Internaţional Interimar de Securitate a Navei). Dacă aceste schimbări sunt temporare, odată ce măsurile sau echipamentele originale aprobate sunt reinstaurate, această documentaţie nu mai trebuie păstrată de către navă.
9.6. Planul poate fi ţinut în format electronic. Într-un astfel de caz, va fi protejat prin proceduri ce au ca scop prevenirea ştergerii, distrugerii sau amendării acestuia neautorizate.
9.7. Planul va fi protejat de accesul sau dezvăluirea neautorizată.
9.8. Planurile de securitate ale, navei nu sunt supuse inspecţiei de către persoanecorespunzător autorizaţi de un Guvern Contractant să execute controlul şi conformitatea măsurilor potrivit reglementarii XI-2/9, cu excepţia circumstanţelor specificate în secţiunea 9.8.1.
1. 9.8.1. Daca persoanele corespunzător autorizate de către un Guvern Contractant au motive clare să creadă că nava nu respectă cerinţele capitolului XI-2 sau partea A din prezentul Cod şi singurul mod de verificare sau rectificare a non-conformităţii este acela de revedere a cerinţelor relevante din planul de securitate a navei, accesul limitat la secţiunile specifice ale planului în legătura cu non-conformitatea este permis în mod excepţional, dar numai cu consimtământul Guvernului Contractant al navei în cauza sau al comandantului navei re'spective. Cu toate acestea, prevederile din plan referitoare la secţiunea

9.4 subsecţiunile .2, .4, .5, .7, .15, .17 si .18 din prezenta Parte a Codului sunt considerate informaţii confidenţiale şi nu pot fi subiectul unei inspecţii, mai puţin atunci când este convenit altfel de către Guvernele Contractante implicate.

10 PROCESE VERBALE / ÎNREGISTRĂRI
1. 10.1. Procesele verbale ale următoarelor activităţi din planul de securitate al navei vor fi ţinute la bord pentru cel puţin perioada minimă specificată de Administraţie, având în vedere prevederile reglementării XI-2/9.2.3:
  1. .1 instruire, antrenament şi exerciţii;
  2. .2 ameninţări la securitate şi incidente de securitate;
  3. .3 atentatele la securitate;
  4. .4 schimbări ale gradului de securitate;
  5. .5 comunicaţiile legate de securitatea directă a navei precum ameninţările specifice aduse navei sau facilităţilor portuare la care se află sau a fost nava;
  6. .6 audituri interne şi revizuiri ale activităţilor legate de securitate;
  7. .7 revizuirea periodică a evaluării securităţii navei;
  8. .8 revizuirea periodică a planului de securitate al navei;
  9. .9 implementarea oricăror amendamente aduse planului; şi
    
    .1O întreţinerea, calibrarea şi testarea oricărui echipament de securitate prevăzut la bord inclusiv testarea sistemului de alarmă pentru securitatea navei.
11 PERSOANA DESEMNATĂ CU SECURITATEA COMPANIEI
.10să asigure o comunicare şi o cooperare efectivă între persoana desemnată cu securitatea navei şi persoana desemnată cu securitatea facilităţii portuare relevante;

.11să asigure uniformitatea între cerinţele de siguranţă şi cele de securitate;

.12să se asigure că, atunci când planurile de siguranţă a flotei sau a navelor-surori (cu aceleaşi caracteristici) sunt utilizate, planul pentru fiecare navă reflectă cu acurateţe informaţiile specifice fiecărei nave; şi

.13să se asigure că orice măsuri alternative sau echivalente aprobate pentru o anumită navă sau grup de nave sunt implementate şi menţinute.
12 PERSOANA DESEMNATĂ CU SECURITATEA NAVEI

12.1 Pe fiecare navă trebuie să fie nominată o persoană desemnată cu securitatea navei.
12.2 În plus faţă de cele specificate oriunde în prezenta parte a acestui Cod, atribuţiile şi responsabilităţile persoanei desemnată cu securitatea navei trebuie să cuprindă, dar nu se limitează la:

.1 să efectueze inspecţii regulate privind securitatea navei pentru a se asigura că sunt menţinute măsurile de securitate corespunzătoare;
.2 să menţină şi să supravegheze implementarea planului de securitate a navei, inclusiv orice amendamente aduse planului;
.3 să coordoneze aspectele de securitate privind manipularea mărfii şi a proviziilor cu restul de personal aflat la bord şi cu persoana desemnată cu securitatea facilităţii portuare relevante;
.4 să propună modificări la planul de securitate a navei;
.5 să raporteze persoanei desemnate cu securitatea companiei orice deficienţe şi non-conformităţi identificate în timpul auditurilor interne, revizuirilor periodice, inspecţiilor de securitate şi verificărilor de conformitate şi să implementeze acţiunile corective;
.6 să sporească atenţia şi vigilenţa la bord cu privire la securitate;
.7 să se asigure că personalul de la bordul navei a primit o pregătire corespunzătoare;
.8 să raporteze toate incidentele de securitate;
.9 să coordoneze implementarea planului de securitate a navei împreună cu persoana desemnată cu securitatea companiei şi cu persoana desemnată cu securitatea facilităţilor portuare importante; şi

.1O să se asigure că echipamentele de securitate, dacă acestea există, sunt operate, testate, calibrate şi întreţinute în mod corespunzător.

13 PREGĂTIREA, ANTRENAMENTELE ŞI EXERCIŢIILE PENTRU SECURITATEA NAVEI
1. 13.1 Persoana desemnată cu securitatea compame1 şi personalul corespunzător de la ţărm trebuie sa aibă cunoştinţe şi să fie pregătit, ţinând cont de ghidul dat în Partea B a prezentului Cod.
2. 13.2 Persoana desemnată cu securitatea navei trebuie să aibă cunoştinţe şi să fie pregătit, ţinând cont de ghidul dat în Partea Ba prezentului Cod.
3. 13.3 Personalul de la bordul navei care are atribuţii şi responsabilităţi specifice în legătură cu securitatea trebuie să înţeleagă responsabilităţile pe care le are pentru securitatea navei după cum este descris în planul de securitate al navei şi trebuie să deţină suficiente cunoştinţe şi abilităţi pentru realizarea atribuţiilor pe care le au, ţinând cont de ghidul dat în Partea B a prezentului Cod.
4. 13.4 Pentru a se asigura implementarea efectivă a planului de securitate al navei, trebuie realizate antrenamente la intervale corespunzătoare ţinând cont de tipul navei, schimbările de personal de pe navă, facilităţile portuare care vor fi inspectate şi alte circumstanţe relevante, ţinând cont de ghidul dat în Partea B a prezentului Cod.
5. 13.5 Persoana desemnată cu securitatea companiei va asigura coordonarea şi implementarea eficientă a planurilor de securitate a navei prin participarea la exerciţii la intervale corespunzătoare, ţinând cont de ghidul dat în Partea B a prezentului Cod.

14. SECURITATEA FACILITĂTILOR PORTUARE

'
1. 14.1 O facilitate portuară trebuie să funcţioneze în baza gradelor de securitate stabilite de către Guvernul Contractant pe teritoriul căruia este situată aceasta. Măsurile şi procedurile de securitate trebuie să fie aplicate facilităţii portuare într-o asemenea manieră astfel încât să cauzeze perturbări sau întârzieri minime pasagerilor, navei, personalului navei şi inspectorilor, mărfurilor şi serviciilor.
2. 14.2 La gradul de securitate 1, următoarele activităţi trebuie efectuate prin intermediul unor măsuri corespunzătoare în toate facilităţile portuare, ţinând cont de ghidul dat în Partea B a prezentului Cod, pentru a identifica şi a lua măsurile preventive împotriva incidentelor de securitate:
  1. .1 asigurarea îndeplinirii tuturor atribuţiilor de securitate a tuturor facilităţilor portuare;
  2. .2 controlul accesului la facilităţile portuare;
  3. .3 monitorizarea facilităţilor portuare, inclusiv a zonei (zonelor) de acostare;
  4. .4 monitorizarea zonelor restricţionate pentru a se asigura că numai persoanele autorizate au acces;
  5. .5 supravegherea manipulării mărfurilor;
  6. .6 supravegherea manipulării proviziilor navei; şi
  7. .7 asigurarea că sistemul de comunicare pentru siguranţă este disponibil oricând.
3. 14.3 La gradul de securitate 2, măsurile protective adiţionale, specificate în planul de securitate a facilităţilor portuare, trebuie implementate pentru fiecare activitate detaliată în secţiunea 14.2, ţinând cont de ghidul dat în Partea B a prezentului Cod.
4. 14.4 La gradul de securitate 3, măsuri protective specifice suplimentare, specificate în planul de securitate a facilităţilor portuare, trebuie implementate pentru fiecare activitate detaliată în secţiunea 14.2, ţinând cont de ghidul dat în Partea B a prezentului Cod.
  1. 14.4.1 În plus, la gradul de securitate 3, facilităţilor portuare li se cere să răspundă şi să implementeze orice instrucţiuni de securitate date de Guvernul Contractant pe teritoriul căruia facilitatea portuară este localizată.
5. 14.5 Atunci când o persoana desemnată cu securitatea facilităţilor portuare este informată că o navă întâmpină dificultăţi în îndeplinirea cerinţelor din capitolul XI-2 sau din această parte sau în implementarea măsurilor şi procedurilor corespunzătoare după cum sunt detaliate în planul de securitate a navei, şi în cazul gradului de securitate 3 care urmează orice instrucţiuni de securitate dat de către Guvernul Contractant pe al cărui teritoriu se află facilitatea portuară, persoana desemnată cu securitatea facilităţii portuare şi cea însărcinat cu securitatea navei trebuie să fie în legătură şi să coordoneze acţiunile corespunzătoare.
6. 14.6 Atunci când o persoana desemnată cu securitatea facilităţii portuare este informată că o navă are un grad de securitate care este mai înalt decât cel al facilităţii portuare, persoana desemnată cu securitatea facilităţii portuare va raporta problema autorităţii competente şi va fi în legătură cu persoana desemnată cu securitatea navei şi vor coordona acţiunile corespunzătoare, dacă este necesar.

15 EVALUAREA SECURITĂTII FACILITĂTILOR PORTUARE

' '
1. 15.1 Evaluarea securităţii facilităţilor portuare reprezintă o parte esenţială şi integrantă a procesului de dezvoltare şi actualizare a planului de securitate a facilităţilor portuare.
2. 15.2 Evaluarea securităţii facilităţilor portuare trebuie efectuată de Guvernul Contractant pe al cărui teritoriu se află facilitatea portuară. Un Guvern Contractant poate autoriza o organizaţie recunoscută de securitate să efectueze evaluarea securităţii facilităţii portuare pentru o anumită facilitate portuară localizată pe teritoriul acestuia.
  1. 15.2.1 Atunci când evaluarea securităţii facilităţilor portuare a fost efectuată de către o organizaţie recunoscută de securitate, evaluarea securităţii va fi revăzută şi aprobată în scopul conformităţii cu prezenta secţiune de către Guvernul Contractant pe al cărui teritoriu se află facilitatea portuară.
3. 15.3 Persoanele care efectuează evaluarea trebuie să aibă aptitudini corespunzătoare pentru a evalua securitatea facilităţii portuare conform prezentei secţiuni, ţinând cont de ghidul dat în partea Ba prezentului Cod.
4. 15.4 Evaluările securităţii facilităţilor portuare vor fi revăzute şi actualizate periodic, ţinând cont de caracterul schimbător al ameninţărilor şi/sau al altor schimbări minore în cadrul facilităţilor portuare şi vor fi întotdeauna revăzute şi actualizate atunci când au loc schimbări majore în cadrul facilităţilor portuare.
5. 15.5 Evaluarea securităţii facilităţilor portuare trebuie să cuprindă, cel puţin, următoarele elemente:
  1. .1 identificarea şi evaluarea activelor şi infrastructurii relevante, important de protejat;
  2. .2 identificarea posibilelor ameninţări privind activele şi infrastructura şi probabilitatea incidenţei acestora, pentru a stabili prioritatea măsurilor de securitate;
  3. .3 identificarea, selectarea şi stabilirea priorităţii contra măsurilor şi schimbărilor procedurale şi nivelul eficienţei acestora în reducerea vulnerabilităţii; şi
  4. .4 identificarea punctelor slabe, inclusiv factorul uman în infrastructură, politici şi proceduri.
6. 15.6 Guvernul Contractant poate permite ca o evaluare a securităţii facilităţii portuare să acopere mai mult decât o singură facilitate portuară, dacă operatorul, locaţia, operarea, echipamentul şi structura acelor facilităţi portuare sunt similare. Orice Guvern Contractant care permite un astfel de aranjament va comunica către Organizaţie particularităţile acestuia.
7. 15.7 La terminarea evaluării securităţii facilităţilor portuare, trebuie pregătit un raport, constând într-un rezumat cu privire la modul de efectuare a evaluării, o descriere a fiecărui aspect vulnerabil găsit în timpul evaluării şi o descriere a contramăsurilor ce ar putea fi utilizate pentru fiecare aspect vulnerabil. Raportul trebuie protejat împotriva accesului neautorizat sau dezvăluirii neautorizate.
16 PLANUL DE SECURITATE AL FACILITĂTILOR PORTUARE

'
1. 16.1 Un plan de securitate al facilităţilor portuare trebuie să fie elaborat şi menţinut, pe baza evaluării securităţii facilităţilor portuare, pentru fiecare facilitate portuară, corespunzător pentru interfaţa navă/port. Planul va conţine prevederi pentru cele trei grade de securitate, după cum este definit în prezenta Parte a Codului.
  1. 16.1.1 Supusă prevederilor secţiunii 16.2, o organizaţie recunoscută de securitate poate pregăti planul de securitate pentru o anumită facilitate portuară.
2. 16.2 Planul de securitate a facilităţilor portuare va fi aprobat de Guvernul Contractant pe al cărui teritoriu este situată facilitatea portuară.
3. 16.3 Un astfel de plan va fi elaborat ţinând cont de ghidul dat în partea B a prezentului Cod şi va fi redactat în limba de lucru a facilităţii portuare. Planul se va referi, cel puţin, la următoarele aspecte:
  1. .1 măsurile concepute pentru a împiedica armele şi orice alte dispozitive şi substanţe periculoase destinate pentru a fi folosite împotriva oamenilor, navelor sau porturilor, al căror transport nu este autorizat, să fie aduse în interiorul facilităţilor portuare sau la bordul navei;
  2. .2 măsurile concepute să prevină accesul neautorizat la facilităţile portuare, la navele acostate la facilităţi, şi în zonele restricţionate ale facilităţilor;
  3. .3 procedurile de răspuns la ameninţările privind securitatea sau atentatele la securitate, inclusiv prevederile pentru menţinerea operaţiunilor vitale ale facilităţii portuare sau a interfeţei navă/port;
  4. .4 procedurile de răspuns la orice instrucţiuni privind securitatea pe care Guvernul Contractant, pe al cărui teritoriu se află facilitatea portuară, le poate da pentru gradul de securitate 3;
  5. .5 procedurile de evacuare în caz de ameninţări privind securitatea sau atentatele la securitate;
  6. .6 atribuţiunile personalului facilităţii portuare însărcinat cu responsabilităţi privind securitatea şi cele ale altui personal al facilităţii cu privire la aspecte de securitate;
  7. .7 procedurile pentru conexiunea cu activităţile de securitate a navei;
  8. .8 procedurile pentru revederea şi reactualizarea periodică a planului;
  9. .9 procedurile pentru raportarea incidentelor de securitate;
  .1O stabilirea persoanei desemnate însărcinată cu securitatea facilităţilor portuare inclusiv detaliile privind contactul 24h din 24;
  1. .11 măsurile pentru a asigura securitatea informaţiilor cuprinse în plan;
  2. .12 măsurile concepute să asigure o securitate efectivă a mărfii şi a echipamentelor de manipulare a mărfii la facilitatea portuară;
  3. .13 procedurile pentru auditarea planului de securitate a facilităţii portuare;
  4. .14 procedurile de răspuns în cazul în care sistemul de alarmă pentru securitatea navei de la facilitatea portuară a fost activat; şi
  5. .15 procedurile pentru facilitarea permisiei la uscat a personalului navei sau pentru schimbările de personal, precum şi accesul inspectorilor la navă inclusiv pentru reprezentanţii organizaţiilor de muncă şi asistenţă socială pentru navigatori.
  1. 16.3.1 Personalul care realizează audituri interne ale activităţilor privind securitatea specificate în plan sau care evaluează implementarea acestuia vor fi independente de activităţile care vor fi auditate, mai puţin atunci când acest lucru este impracticabil datorită mărimii şi naturii facilităţii portuare.
4. 16.4 Planul de securitate al facilităţilor portuare poate fi combinat cu sau poate fi parte a planului de securitate a portului sau cu orice alt plan (planuri) de urgenţă a portului;
5. 16.5 Guvernul Contractant pe al cărui teritoriu se află facilitatea portuară va determina ce schimbări la planul de securitate a facilităţii portuare nu vor fi implementate, mai puţin atunci când amendamentele relevante la plan sunt aprobate de acesta.
6. 16.6 Planul poate fi ţinut în format electronic. În acest caz, planul trebuie protejat prin proceduri care au ca scop prevenirea ştergerii, distrugerii sau amendării neautorizate.
7. 16.7 Planul va fi protejat împotriva accesului sau dezvăluirii neautorizate.
8. 16.8 Guvernele Contractante pot permite ca un plan de securitate a facilităţilor portuare să acopere mai mult de o facilitate portuară dacă operatorul, locaţia, operarea, echipamentul şi proiectarea acestor facilităţi sunt similare. Orice Guvern Contractant care permite o astfel de măsură alternativă va comunica Organizaţiei detalii despre aceasta.
17 PERSOANA DESEMNATĂ CU PORTUARE

SECURITATEA FACILITĂT,II
1. 17.1 O persoana desemnată cu securitatea facilităţii portuare va fi nominată pentru fiecare facilitate portuară. O persoană poate fi desemnată drept persoana desemnată cu securitatea facilităţii portuară pentru una sau mai multe facilităţi portuare.
2. 17.2 În plus faţă de cele specificate oriunde în prezenta Parte a Codului, atribuţiile şi responsabilităţile persoanei desemnate cu securitatea facilităţii portuare vor cuprinde, dar nu se limitează la:
  1. .1 să realizeze o inspecţie iniţială cuprinzătoare a securităţii facilităţii portuare luând în considerare evaluarea relevantă a securităţii facilităţii portuare;
  2. .2 să asigure dezvoltarea şi menţinerea planului de securitate a facilităţii portuare;
  3. .3 să implementeze şi să aplice planul de securitate a facilităţii portuare;
  4. .4 să întreprindă inspecţii regulate ale securităţii facilităţii portuare pentru a asigura continuitatea măsurilor de securitate corespunzătoare;
  5. .5 să recomande şi să încorporeze, după cum este cazul, modificări în planul de securitate a facilităţii portuare cu scopul de a corecta deficienţele şi a actualiza planul pentru a avea în vedere schimbările importante ale facilităţii portuare;
  6. .6 să sporească atenţia şi vigilenţa personalului facilităţii portuare cu privire la securitate;
  7. .7 să se asigure că o pregătire corespunzătoare i-a fost asigurată personalului responsabil cu securitatea facilităţii portuare;
  8. .8 să raporteze autorităţilor importante şi să păstreze procese verbale ale evenimentelor care au ameninţat securitatea facilităţii portuare;
  9. .9 să coordoneze implementarea planului de securitate a facilităţii portuare împreună cu Compania corespunzătoare şi cu persoana (persoanele) însărcinată(e) cu securitatea navei;
  .1O să coordoneze împreună cu serviciile de securitate, după caz;
  1. .11 să se asigure că sunt îndeplinite standardele pentru personalul responsabil cu securitatea facilităţii portuare.
  2. .12 să se asigure că echipamentele de securitate, dacă există, sunt operate corespunzător, testate, calibrate şi întreţinute; şi
  3. .13 să asiste persoana desemnată cu securitatea navei în confirmarea identităţii acelora care încearcă să urce la bord, la cerere.
3. 17.3 Persoanei desemnate cu securitatea facilităţii portuare i se va acorda sprijinul necesar pentru a-şi îndeplini atribuţiile şi responsabilităţile impuse prin capitolul XI-2 şi prin prezenta Parte a Codului.
18 PREGĂTIRE, ANTRENAMENTE ŞI EXERCIŢII PENTRU SECURITATEA FACILITĂTII PORTUARE

'
1. 18.1 Persoana desemnată cu securitatea facilităţii portuare şi personalul corespunzător însărcinat cu securitatea facilităţii portuare vor avea cunoştinţe şi va fi pregătit, ţinând cont de ghidul dat în partea Ba prezentului Cod.
2. 18.2 Personalul facilităţii portuare care are atribuţiuni specifice privind securitatea trebuie să înţeleagă atribuţiunile şi responsabilităţile pe care le are pentru securitatea facilităţii portuare, după cum este descris în planul de securitate a facilităţii portuare şi trebuie să aibă suficiente cunoştinţe şi abilităţi
  
  pentru îndeplinirea atribuţiunilor ce le revin, ţinând cont de ghidul dat în partea B a prezentului Cod.
3. 18.3 Pentru a asigura implementarea efectivă a planului de securitate a facilităţii portuare, antrenamentele vor fi efectuate la intervale adecvate ţinând cont de tipurile de operaţii ale facilităţii portuare, schimbările de personal la facilitatea portuară, tipurile de nave pe care le serveşte facilitatea portuară şi alte circumstanţe relevante, ţinând cont de ghidul dat în partea Ba prezentului Cod.
4. 18.4 Persoana desemnată cu securitatea facilităţii portuare va asigura coordonarea efectivă şi implementarea planului de securitate a facilităţii portuare prin participarea la exerciţii la intervale adecvate, ţinând cont de ghidul dat în partea Ba prezentului Cod.
19 VERIFICAREA ŞI CERTIFICAREA NAVELOR
1. 19.1 Verificări
  1. 19.1.1 Fiecare navă la care se aplică prezenta parte din Cod trebuie să fie subiectul verificărilor specificate mai jos:
    1. .1 o inspecţie iniţială înainte de darea în folosinţă a navei sau înainte ca certificatul cerut în baza secţiunii 19.2 să fie acordat pentru prima dată, care va include o verificare completă a sistemului său de securitate şi orice echipamente de securitate asociate acoperite de prevederile relevante ale capitolului XI-2, prezenta Parte din Cod şi planul aprobat de securitate a navei. Această verificare va asigura că sistemul de securitate a navei şi orice echipament de securitate asociat îndeplineşte în totalitate cerinţele aplicabile ale capitolului XI-2 şi ale prezentei Părţi a Codului şi că este în stare satisfăcătoare şi potrivit pentru scopul pe care îl are nava;
    2. .2 o inspecţie de reactualizare la intervale specificate de către Administraţie, dar care să nu depăşească cinci ani, mai puţin acolo unde se aplică secţiunea 19.3. Aceasta inspecţie va asigura că sistemul de securitate a navei şi echipamentul de securitate asociat îndeplineşte în totalitate cerinţele aplicabile ale capitolului XI- 2, ale prezentei Părţi a Codului şi că este în stare satisfăcătoare şi potrivit pentru scopul pe care îl are nava;
    3. .3 cel puţin o verificare intermediară. Dacă este efectuată o singura verificare intermediară, aceasta va avea loc între a doua şi a treia dată aniversară a certificatului după cum este definit în regula I/2(n). Verificarea intermediară va include verificarea sistemului de securitate a navei şi a oricărui echipament de securitate asociat pentru a asigura că acestea sunt în stare satisfăcătoare pentru scopul pe care îl are nava. O astfel de verificare intermediară va fi înscrisă pe certificat;
    4. .4 orice inspecţii suplimentare după cum este determinat de către Administraţie.
  2. 19.1.2 Verificările navei vor fi efectuate de către persoanele corespunzător autorizate ale Administraţiei. Totuşi, Administraţia poate încredinţa verificările unei organizaţii de securitate recunoscută la care se face referire în regula XI-2/1.
  3. 19.1.3 În toate cazurile, Administraţia implicată trebuie să garanteze în totalitate îndeplinirea şi eficienţa verificării şi se obligă să asigure pregătirile necesare pentru a satisface această obligaţie.
  4. 19.1.4 Sistemul de securitate a navei şi orice echipamente de securitate asociate, după verificare, trebuie menţinute pentru a fi în conformitate cu prevederile reglementărilor XI-2/4.2 şi XI-2/6, cu prezenta Parte din Cod şi cu planul de securitate a navei aprobat. După ce o inspecţie conform secţiunii 19.1.1 a fost încheiată, nici o schimbare nu va mai fi tăcută în sistemul de securitate şi în orice echipamente de securitate asociate sau în planul de securitate a navei aprobat, fără autorizaţia Administraţiei.
2. 19.2 Emiterea sau avizarea certificatului
  1. 19.2.1 Un Certificat International de Securitate a Navei trebuie să fie emis după verificarea iniţială sau ce'a de reînnoire a certificatului în conformitate cu prevederile secţiunii 19.1.
  2. 19.2.2 Un astfel de certificat va fi emis sau avizat fie de către Administraţie, fie de către organizaţia de securitate recunoscută care acţionează în numele Administratiei.
    
    '
  3. 19.2.3 Un alt Guvern Contractant poate, la cererea Administraţiei, să determine ca nava să fie verificată şi, dacă apreciază că sunt îndeplinite prevederile paragrafului 19.1.1, va emite sau va autoriza emiterea unui Certificat Internaţional de Securitate a Navei pentru navă şi, acolo unde este cazul, să avizeze sau să autorizeze avizarea acelui certificat pe navă, în conformitate cu prezentul Cod.
    1. 19.2.3.1 O copie a certificatului şi o copie a raportului verificării vor fi transmise cât de curând posibil către Administraţia care a solicitat aceasta.
    2. 19.2.3.2 Un certificat astfel emis va contine o declaratie din care să reiasă că a fost eliberat la cererea Administraţiei şi va'avea aceeaşi p' utere şi va primi aceeaşi recunoaştere ca şi certificatul emis conform secţiunii 19.2.2.
  4. 19.2.4 Certificatul International de Securitate a Navei va fi întocmit sub o formă corespunzătoare mode' lului dat în anexa la prezentul Cod. Dacă limba utilizată nu este engleza, franceza sau spaniola, textul trebuie să includă o traducere în una din aceste limbi.
3. 19.3 Durata şi valabilitatea certificatului
  1. 19.3.1 Un Certificat Internaţional de Securitate a Navei va fi emis pentru o perioadă specificată de către Administraţie care nu trebuie să depăşească cinci am.
  2. 19.3.2 Atunci când verificarea pentru reînnoirea certificatului a fost efectuată într-o perioadă de trei luni înainte de data de expirare a certificatului existent, noul certificat va fi valabil începând cu data încheierii verificării pentru reînnoirea certificatului până la o dată care să nu depăşească cinci ani de la data expirării certificatului existent.
    1. 19.3.2.1 Atunci când verificarea pentru reînnoirea certificatului a fost încheiată după data expirării certificatului existent, noul certificat va fi valabil de la data încheierii verificării de reînnoire a certificatului până la o dată care să nu depăşească cinci ani de la data expirării certificatului existent.
    2. 19.3.2.2 Atunci când verificarea de reînnoire a certificatului este încheiată cu mai mult de trei luni înainte de data de expirare a certificatului existent, noul certificat va fi valabil de la data încheierii verificării de reînnoire a certificatului până la o dată care să nu depăşească cinci ani de la data încheierii inspecţiei de reactualizare.
  3. 19.3.3 Dacă un certificat este emis pentru o perioadă mai mică de cinci ani, Administraţia poate extinde valabilitatea certificatului după data de expirare la perioada maximă specificată în secţiunea 19.3.1, cu condiţia ca verificările la care se face referire în secţiunea 19.1.1 aplicabile atunci când un certificat este emis pentru o perioadă de cinci ani sunt efectuate corespunzător.
  4. 19.3.4 Dacă o verificare de reînnoire a certificatului a fost încheiată şi un nou certificat nu poate fi emis sau plasat la bordul navei înainte de data expirării certificatului existent, Administraţia sau organizaţia de securitate recunoscută care acţionează în numele Administraţiei poate aviza certificatul existent şi un astfel de certificat va fi acceptat ca fiind valabil pentru o perioadă ulterioară care nu va depăşi cinci luni de la data expirării.
  5. 19.3.5 Dacă o navă, în momentul expirării certificatului, nu se află în portul în care urmează să fie verificată, Administraţia poate extinde perioada de valabilitate a certificatului, dar această extindere va fi acordată numai cu scopul de a-i permite navei să îşi încheie voiajul către portul în care va fi verificată, şi apoi numai în cazurile în care este potrivit şi rezonabil să procedeze astfel. Nici un certificat nu va fi extins pentru o perioadă mai mare de trei luni, iar nava căreia ii este acordată o extindere, la sosirea în portul în care urmează să fie verificată, nu va fi îndreptăţită, în virtutea unei astfel de extinderi, să părăsească acel port rară a deţine un nou certificat. Atunci când verificarea de reînnoire a
    
    certificatului a fost încheiată, noul certificat va fi valabil până la o dată care să nu depăşească cinci ani de la data expirării certificatului existent înaintea acordării extinderii.
  6. 19.3.6 Un certificat emis unei nave angajate în voiaje scurte care nu a fost extins conform prevederilor anterioare din prezenta secţiune poate fi extins de către Administraţie pentru o perioadă de graţie de până la o lună de la data expirării înscrisă pe certificat. Atunci când verificarea de reînnoire a certificatului este încheiată, noul certificat va fi valabil până la o dată care să nu depăşească cinci ani de la data expirării certificatului existent înainte ca extinderea să fie acordată.
  7. 19.3.7 Dacă o verificare intermediară este încheiată înainte de perioada specificată în secţiunea 19.1.1, atunci:
    1. .1 data expirării indicată pe certificat va fi amendată prin avizarea la o dată care nu trebuie să fie mai târziu de trei ani după data la care a fost încheiată verificarea intermediară;
    2. .2 data expirării poate rămâne neschimbată dacă una sau mai multe verificări suplimentare au fost efectuate astfel încât intervalele maxime între verificările prescrise în secţiunea 19.1.1 nu sunt depăşite.
  8. 19.3.8 Un certificat emis conform sectiunii 19.2 va înceta să fie valabil în oricare
    
    din următoarele cazuri: '
    1. .1 dacă verificările relevante nu sunt încheiate în cadrul perioadelor precizate în secţiunea 19.1.1;
    2. .2 dacă certificatul nu este avizat în conformitate cu sectiunile 19.1.1.3 s1
      
      19.3.7.1, dacă sunt aplicabile; '
    3. .3 când o Companie îşi asumă responsabilitatea operării unei nave care nu a mai fost operată anterior de acea Companie; şi
    4. .4 datorită transferului navei sub pavilionul altui Stat.
  9. 19.3.9 În cazul:
    1. .1 transferului unei nave sub pavilionul altui Guvern Contractant, Guvernul Contractant al cărui pavilion nava a fost anterior îndreptăţită să îl arboreze va transmite, pe cât de curând posibil, Administraţiei copii sau toate informatiile referitoare la Certificatul International de Securitate a Navei detinut de navă' înainte de transfer şi copii ale rapoa' rtelor disponibile ale verificăr'ilor, sau
    2. .2 unei Companii care îşi asumă responsabilitatea operării unei nave care nu a mai fost operată de acea Companie, Compania anterioară va transmite, pe cât de curând posibil, Companiei actuale copii ale orie ăror informaţii referitoare la Certificatul Internaţional de Securitate a Navei sau pentru a facilita inspecţiile descrise în sectiunea 19.4.2.
    '
4. 19.4 Certificarea interimară
  1. 19.4.1 Certificatele specificate în secţiunea 19.2 vor fi emise numai atunci când Administraţia care emite certificatele este complet satisfăcută că nava îndeplineşte cerinţele secţiunii 19.1. Oricum, după 1 iulie 2004, în cazul:
    1. .1 unei nave fără certificat, la predare sau înainte de intrarea sau reintrarea în serviciu;
    2. .2 transferului unei nave de sub pavilionul unui Guvern Contractant sub pavilionul unui alt Guvern Contractant;
    3. .3 transferului unei nave sub pavilionul unui Guvern Contractant de sub pavilionul unui Stat care nu este Guvern Contractant; sau
    4. .4 când o Companie îşi asumă responsabilitatea operării unui nave care nu a mai fost operată anterior de acea Companie;
    înainte ca certificatul la care se face referire în secţiunea 19.2 să fie emis, Administraţia poate determina emiterea unui Certificat Internaţional Interimar de Securitate a Navei, într-o formă care corespunde modelului dat în Apendicele la prezenta Parte din Cod.
  2. 19.4.2 Un Certificat International Interimar de Securitate a Navei va fi emis numai atunci când Administra'ţia sau organizaţia recunoscută de securitate, în numele Administraţiei, a verificat că:
    1. .1 evaluarea securităţii navei cerută prin prezenta Parte a Codului a fost încheiată,
    2. .2 o copie a planului de securitate a navei care îndeplineşte cerinţele capitolului XI-2 şi ale părţii A din prezentul Cod este prevăzută la bord, că a fost transmisă pentru analiză şi aprobare, şi implementată la bord,
    3. .3 nava este prevăzută cu un sistem de alarmă de securitate care îndeplineşte cerinţele reglementarii XI-2/6, dacă este necesar,
    4. .4 persoana desemnată însărcinată cu securitatea companiei:
      1. .1 s-a asigurat:
        
        .1 de analizarea planului de securitate a navei în vederea conformităţii cu prezenta Parte din Cod;
        
        .2 că planul a fost transmis spre aprobare, şi
        
        .3 că planul este implementat pe navă, şi
      2. .2 a stabilit aranjamentele necesare, inclusiv aranjamente pentru antrenamente, exerciţii şi audituri interne, prin care persoana desemnată însărcinată cu securitatea companiei apreciază că nava va îndeplini cu succes verificarea solicitată în conformitate cu secţiunea 19.1.1.1 , în termen de 6 luni;
    5. .5 au fost făcute aranjamentele pentru efectuarea verificărilor necesare conform secţiunii 19.1.1.1;
    6. .6 comandantul, persoana desemnată cu securitatea navei şi personalul navei cu atribuţii specifice referitoare la securitate îşi cunosc atribuţiile şi responsabilităţile după cum sunt specificate în prezenta parte din Cod, precum şi cu prevederile relevante ale planului de securitate a navei aflat la bord şi că astfel de informaţii au fost prevăzute în limba de lucru a personalului navei sau limbile înţelese de acesta; şi
    7. .7 persoana desemnată cu securitatea navei îndeplineşte cerinţele din prezenta parte a Codului.
  3. 19.4.3 Un Certificat Internaţional Interimar de Securitate a Navei poate fi emis de către Administraţie sau de o organizaţie recunoscută de securitate autorizată să acţioneze în numele său.
  4. 19.4.4 Un Certificat Internaţional Interimar de Securitate a Navei va fi valabil 6 luni sau înainte ca certificatul cerut prin secţiunea 19.2 să fie emis, oricare dintre acestea ar fi primul, şi nu poate fi extins.
  5. 19.4.5 Nici un Guvern Contractant nu va determina emiterea unui Certificat Internaţional Interimar de Securitate a Navei ulterior, în mod consecutiv unei nave dacă, după părerea Administraţiei sau a organizaţiei recunoscute de securitate, unul dintre scopurile navei sau Companiei care solicită un astfel de certificat este acela de a evita conformitatea completă cu capitolul XI-2 şi prezenta parte din Cod după trecerea perioadei certificatului interimar iniţial după cum este specificat în secţiunea 19.4.4.
  6. 19.4.6 În scopul reglementării XI-2/9, Guvernele Contractante pot, înaintea acceptării unui Certificat Internaţional Interimar de Securitate a Navei ca fiind un certificat valabil, să se asigure că cerinţele secţiunilor de la 19.4.2.4 la 19.4.2.6 au fost îndeplinite.

APENDICE LA PARTEA A APENDICE 1

Forma Certificatului Intemational de Securitate a Navei

'

CERTIFICAT INTERNATIONAL DE SECURITATE A NAVEI

(sigiliul oficial)

Certificat nr.

'

Emis conform prevederilor

(Statul)

CODULUI INTERNAŢIONAL PENTRU SECURITATEA NAVELOR ŞI FACILITĂŢILOR PORTUARE (CODUL ISPS)

Sub autoritatea Guvernului

(Numele Statului)

de către

(persoanele sau organizaţia autorizate)

Numele navei: ...........................................................................................

Numar sau 11·1ere d1.s1i·nc11· ve:..................................................................................

Portul de înmatriculare: .................................................................................

Tipul navei:

Tonajul brut:

Numărul IMO:

Numele şi adresa companiei:

PREZENTUL ATESTĂ:

1 că sistemul de securitate a navei şi orice echipament asociat de securitate a fost verificat în conformitate cu secţiunea 19.1 din partea A din Codul ISPS;
2 că verificarea a arătat că sistemul de securitate a navei şi orice echipament asociat de securitate a navei este din toate punctele de vedere satisfăcător şi că nava îndeplineşte cerinţele aplicabile din capitolul XI-2 al Convenţiei şi din partea A din Codul ISPS;
3 că nava este prevăzută cu un Plan de Securitate a Navei aprobat.

Data verificării iniţiale/de reînnoire pe care este bazat acest certificat ................ Acest Certificat este valabil până la......................................................................

supus verificărilor în conformitate cu secţiunea 19.1.1 din partea A din Codul

ISPS.

Emis la.................................................

(locul emiterii Certificatului)

Data emiterii........................

(semnătura persoanei oficiale

corespunzător autorizate care a emis Certificatul) (Sigiliul sau ştampila autorităţii emitente, după caz)

ATESTAT PENTRU VERIFICAREA INTERMEDIARĂ

PREZENTUL ATESTĂ că, la verificarea intermediară cerută prin secţiunea

19.1.1 din partea A din Codul ISPS, s-a apreciat că nava îndeplineşte prevederile relevante ale capitolului XI-2 din Convenţie şi ale părţii A din Codul ISPS.

Verificarea intermediară Semnat...............................................

(Semnătura persoanei oficiale autorizate)

Locul..................................................

Data..........................................................

(Sigiliul sau ştampila autorităţii, după caz)

ATESTAT PENTRU VERIFICĂRI SUPLIMENTARE*

Verificarea suplimentară Semnat......................................................

(Semnătura persoanei oficiale autorizate)

Locul.........................................................

Data..........................................................

(Sigiliul sau ştampila autorităţii, după caz)

Verificarea suplimentară Semnat......................................................

(Semnătura persoanei oficiale autorizate)

Locul.........................................................

Data..........................................................

(Sigiliul sau ştampila autorităţii, după caz)

Verificarea suplimentară Semnat......................................................

(Semnătura persoanei oficiale autorizate)

Locul.........................................................

Data..........................................................

(Sigiliul sau ştampila autorităţii, după caz)

* Această parte a certificatului va fi adaptată de către Administraţie pentru a indica dacă aceasta a stabilit verificări suplimentare după cum este prevăzut în secţiunea 19.l.l.4.

VERIFICAREA SUPLIMENTARĂ ÎN CONFORMITATE CU SECTIUNEA A/19.3.7.2 A CODULUI ISPS

'

PREZENTUL ATESTĂ că, la verificarea suplimentară cerută prin secţiunea

19.3.7.2 din partea A din Codul ISPS, s-a apreciat că nava îndeplineşte prevederile relevante ale capitolului XI-2 din Convenţie şi ale părţii A din Codul ISPS.

Semnat......................................................

(Semnătura persoanei oficiale autorizae)t

Locul.........................................................

Data..........................................................

(Sigiliul sau ştampila autorităţii, după caz)

ATESTAT PENTRU EXTINDEREA CERTIFICATULUI DACĂ ACESTA ESTE VALABIL PENTRU MAI PUTIN DE CINCI ANI ACOLO UNDE

A/19.3.3

'SE APLICA SECTIUNEA A CODULUI ISPS

'

Nava este în conformitate cu prevederile relevante ale părţii A din Codul ISPS, iar Certificatul va fi acceptat, în conformitate cu secţiunea 19.3.3 a părţii A din Codul ISPS, ca valabil până la.................................

Semnat......................................................

(Semnătura persoanei oficiale autorizate)

Locul.........................................................

Data..........................................................

(Sigiliul sau ştampila autorităţii, după caz)

ATESTAT PENTRU EFECTUAREA VERIFICĂRII DE ÎNNOIRE ŞI APLICARE A SECTIUNII A/19.3.4 A CODULUI ISPS

'

Nava este în conformitate cu prevederile relevante ale părţii A din Codul ISPS, iar Certificatul va fi acceptat, în conformitate cu secţiunea 19.3.4 a părţii A din Codul ISPS, ca valabil până la .................................

Semnat......................................................

(Semnătura persoanei oficiale autorizate)

Locul.......................................

Data..........................................................

(Sigiliul sau ştampila autorităţii, după caz)

ATESTAT PENTRU EXTINDEREA VALABILITĂTII

CERTIFICATULUI '

ÎNAINTE DE SOSIREA ÎN PORTUL DE VERIFICARE ÎN CARE SE APLICĂ SECTIUNEA A/19.3.5 A CODULUI ISPS SAU PENTRU O

' PERIOADA DE GRATIE

I"N CARE SE APLICA SECTIUNEA A/19'.3.6 A CODULUI ISPS

'

Acest Certificat va fi acceptat, în conformitate cu secţiunea 19.3.5 / 19.3.6* a părţii A din Codul ISPS, ca valabil până la........................................................

Semnat......................................................

(Semnătura persoanei oficiale autorizate)

Locul.........................................................

Data..........................................................

(Sigiliul sau ştampila autorităţii, după caz)

Se va şterge, după caz

ATESTAT PENTRU AVANSAREA DATEI DE EXPIRARE ACOLO UNDE SE APLICĂ SECTIUNEA A/19.3.7.1 A CODULUI ISPS

'

În conformitate cu secţiunea 19.3.7.1 a părţii A din Codul ISPS, noua dată de expi•rare** este........................

Semnat......................................................

(Semnătura persoanei oficiale autorizate)

Locul.........................................................

Data..........................................................

(Sigiliul sau ştampila autorităţii, după caz)

** În cazul completării acestei părţi din certificat, data de expirare înscrisă pe faţa certificatului va fi, de asemenea, amendată corespunzător

APENDICE2

Forma Certificatului Intemational Interimar de Securitate a Navei

'

CERTIFICAT INTERNATIONAL INTERIMAR DE SECURITATE A

' NAVEI

(sigiliul oficial)

Certificat nr.

Emis conform prevederilor

(Statul)

CODULUI INTERNAŢIONAL PENTRU SECURITATEA NAVELOR ŞI FACILITĂŢILOR PORTUARE (CODUL ISPS)

Sub autoritatea Guvernului

(Numele Statului)

de către

(persoanele sau organizaţia autorizate)

Numele navei:

Numar sau 11·1ere d1.st·inct1·ve:.........................................................................

Portul de înmatriculare: ........................................................................

Tipul navei: ..................................................................................

Tonajul brut: ..................................................................................

Numărul IMO: ..................................................................................

Numele şi adresa companiei:.........................................................................

Acest certificat interimar este unul ulterior, consecutiv? DA/NU*

Dacă DA, data emiterii certificatului interimar iniţial ...............................

PREZENTUL ATESTĂ că cerintele sectiunii A/19.4.2 a Codului ISPS au fost

îndeplinite. ' '

Acest Certificat este emis în baza sectiunii A/19.4 din Codul ISPS.

Acest Certificat este valabil până la....' ...........................................................

Emis la.............................................................Data emiterii..........................

(locul emiterii Certificatului) ....................................

(semnătura persoanei oficiale corespunzător autorizate care a emis Certificatul)

(Sigiliul sau ştampila autorităţii emitente, după caz)

• Se va şterge, după caz

PARTEAB

GHID CU PRIVIRE LA PREVEDERILE CAPITOLULUI XI-2 DIN ANEXA LA CONVENTIA INTERNATIONALĂ PENTRU SIGURANTA

' ' '

VIEŢII OMENEŞTI PE MARE, 1974 AMENDATĂ, ŞI PARTEA A DIN ACEST COD

1 INTRODUCERE

Generalităti

'

l.lPreambulul prezentului Cod indică faptul că, capitolul XI-2 şi partea A din prezentul Cod stabilesc noul cadru internaţional al măsurilor pentru creşterea securităţii maritime şi prin care navele şi facilităţile portuare pot coopera pentru detectarea şi împiedicarea actelor care ameninţă securitatea sectorului de transport maritim.
sectiunile următoare.

'
Desemnată. Adm'inistraţiile pot delega, de asemenea, stabilirea anumitor atribuţii

referitoare la securitate, în legătură cu navele, către Organizaţiile de Securitate Recunoscute. Următoarele atribuţii sau activităţi nu pot fi delegate către o Organizaţie de Securitate Recunoscută:

stabilirea gradului de securitate aplicabil;

determinarea căror facilităţi portuare localizate pe teritoriul unui Guvern Contractant li se cere să desemneze o persoana desemnată însărcinată cu securitatea facilităţii portuare şi să pregătească un Plan de Securitate a Facilităţii portuare;

aprobarea unei Evaluări a securităţii facilităţii portuare sau a oricăror amendamente ulterioare la o evaluare anterior aprobată;

aprobarea unui Plan de securitate a facilităţii portuare sau a oricăror amendamente ulterioare la un plan anterior aprobat;

exercitarea controlului şi a măsurilor de conformitate; şi stabilirea cerinţelor pentru Declaraţia de Securitate.

Stabilirea gradului de securitate

l.8Stabilirea gradului de securitate care se aplică în orice moment este responsabilitatea Guvernelor Contractante şi se poate aplica navelor şi facilităţilor portuare. Partea A din prezentul Cod defineşte trei grade de securitate pentru utilizare internaţională. Acestea sunt:

- Gradul de securitate 1, normal; gradul la care navele şi facilităţile portuare operează în mod normal;

Gradul de securitate 2, sporit; gradul care se aplică atâta timp cât există un risc ridicat de incident de securitate; şi

Gradul de securitate 3, excepţional; gradul care se aplică pentru perioada de timp în care există un risc probabil sau iminent de incident de securitate.

Compania şi nava

l.9Orice Companie care operează nave pentru care se aplică capitolul XI-2 şi partea A din prezentul Cod, trebuie să nomineze o persoana desemnată însărcinată cu securitatea Companiei şi o persoană desemnată însărcinată cu securitatea navei pentru fiecare din navele sale. Atribuţiile, responsabilităţile şi cerinţele de instruire ale acestor persoane desemnate şi cerinţele pentru antrenamente şi exerciţii sunt definite în partea A din prezentul Cod.
1. 1.1 O Responsabilităţile persoanei desemnate însărcinată cu securitatea Companiei includ, pe scurt, printre altele, asigurarea că evaluarea securităţii navei este efectuată corespunzător, că Planul de securitate a navei este întocmit şi transmis spre aprobare către sau în numele Administraţiei şi că acesta se află la bordul fiecărei nave pentru care se aplică partea A din prezentul Cod şi pentru care acea persoană a fost numită persoană desemnată însărcinată cu securitatea Companiei.
  care să indice că aceasta este' în conformitate cu cerin' ţele capitolului XI-2 şi ale
  
  părţii A din prezentul Cod. Partea A din prezentul Cod include prevederile
  
  referitoare la verificarea şi certificarea conformităţii navei cu aceste cerinţe în baza verificării iniţiale, a verificării de înnoire şi a verificării intermediare.
  
  I. I4 Atunci când o navă se află în port sau se îndreaptă spre un port al unui Guvern Contractant, Guvernul Contractant are dreptul, conform prevederilor reglementarii XI-2/9, să exercite diferite controale şi măsuri de conformitate în legătură cu nava respectivă. Nava face subiectul inspecţiilor referitoare la Controlul Statului Portului, dar astfel de inspecţii nu vor fi extinse în mod normal asupra examinării Planului de securitate a navei decât în circumstanţe specifice. Nava poate, de asemenea, să fie subiectul unor măsuri de control suplimentare, dacă Guvernul Contractant care exercita controlul şi măsurile de conformitate are motive să creadă că securitatea navei sau facilitatea portuară pe care aceasta a servit-o a fost compromisă.
  
  1.I5 Nava trebuie, de asemenea, să deţină la bord informaţii pentru a fi puse la dispoziţia Guvernelor Contractante la cerere, care să indice cine este responsabil cu decizia de angajare de personal pe navă şi cu decizia diferitelor aspecte în legătură cu angajarea navei.
  
  Facilitatea portuară
  
  I. I6 Fiecare Guvern Contractant trebuie să asigure efectuarea unei Evaluări a securităţii facilităţii portuare pentru fiecare facilitate portuară, localizată pe teritoriul acestuia, care serveşte navele angajate în voiaje internaţionale. Guvernul Contractant, o Autoritate Desemnată sau o Organizaţie de Securitate Recunoscută pot efectua această evaluare. Evaluarea securităţii facilităţii portuare trebuie să fie aprobată de către Guvernul Contractant sau de către Autoritatea Desemnată în cauză. Această aprobare nu poate fi delegată. Evaluările securităţii facilităţii portuare ar trebui revăzute periodic.
  
  I. I 7 Evaluarea securităţii facilităţii portuare este, în mod fundamental, o analiză a riscurilor a tuturor aspectelor legate de operarea unei facilităţi portuare pentru a determina care parte (părţi) din aceasta sunt mai susceptibile şi/ sau mai posibil de a fi subiect al atacului. Riscul de securitate reprezintă o funcţie a ameninţării unui atac alături de vulnerabilitatea ţintei şi consecinţele unui atac.
  
  Evaluarea trebuie sa includă următoarele componente:
  
  ameninţarea percepută faţă de facilităţile portuare ş1 infrastructura trebuie să fie determinată;
  
  vulnerabilităţile potenţiale identificate; şi consecintele incidentelor calculate.
  
  '
  
  La încheierea analizei, aceasta este posibil să producă o evaluare totala a gradului de risc. Evaluarea securităţii facilităţii portuare va ajuta să determine care dintre facilităţile portuare sunt solicitate să numească o persoana desemnată însărcinată cu securitatea facilităţii portuare şi să pregătească un Plan de securitate a facilităţii portuare.
2 DEFINITII

'
1. 2.1 Nici o îndrumare nu este prevăzută cu referire la definiţiile stabilite în capitolul XI-2 sau în partea A din prezentul Cod.
2. 2.2 În scopul prezentei Părţi din Cod:
  1. .1 „secţiune" înseamnă o secţiune a părţii A din Cod ş1 este indicată ca
    
    ,, secţiunea A/";
  2. .2 „paragraf" înseamnă un paragraf din prezenta Parte a Codului şi este indicat ca „paragraf"; şi
  3. .3 „Guvern Contractant", atunci când este folosit în paragrafele de la 14 la 18, înseamnă „Guvernul Contractant pe al cărui teritoriu se află facilitatea portuară" şi include o referire la „Autoritatea Desemnată".
3 APLICARE

Generalităti

'
1. 3.1 Ghidul dat în prezenta Parte din Cod ar trebui luat în considerare atunci când se implementează cerinţele capitolului XI-2 şi ale părţii A din prezentul Cod.
2. 3.2 Cu toate acestea, ar trebui recunoscut că extinderea pentru care se aplică aceste ghid va depinde de tipul navei, încărcătura sa şi/sau pasagerii, modalităţile de comerţ şi caracteristicile facilităţilor portuare vizitate de către navă.
3. 3.3 În mod similar, în legătură cu ghidul asupra facilităţilor portuare, extinderea pentru care se aplică aceste ghid va depinde de facilităţile portuare, tipurile de nave care utilizează facilităţile portuare, tipurile de marfă şi/sau pasageri şi de
  
  modalitătile de comert ale navelor care vizitează facilitătile.
  
  ' ' '
4. 3.4 Prevederile capitolului XI-2 şi din partea A din prezentul Cod nu intenţionează să se aplice facilităţilor portuare desemnate şi utilizate în principal în scopuri militare.
4 RESPONSABILITĂTILE GUVERNELOR CONTRACTANTE

'

Securitatea evaluărilor şi planurilor
1. 4.1 Guvernele Contractante ar trebui să se asigure că sunt aplicate măsurile corespunzătoare pentru a evita dezvăluirea sau accesul neautorizat la materialele referitoare la securitate în legătură cu evaluările securităţii navei, planurile de securitate a navei, evaluările securităţii facilităţii portuare şi planurile de securitate a facilităţii portuare şi cu planurile sau evaluările individuale.
  
  Autoritătile desemnate
  
  '
2. 4.2 Guvernele Contractante pot identifica o autoritate desemnată în cadrul Guvernului pentru a îndeplini atribuţiile acestora de securitate în legătură cu facilităţile portuare, după cum este stabilit în capitolul XI-2 sau partea A din prezentul Cod.
  
  Organizaţiile de securitate recunoscute
3. 4.3 Guvernele Contractante pot autoriza o organizaţie de securitate recunoscută (OSR) să efectueze anumite activităţi de securitate, care includ:
  1. .1 aprobarea Planurilor de securitate a navei sau a amendamentelor la acestea, în numele Administraţiei;
  2. .2 verificarea şi certificarea conformităţii navelor cu cerinţele capitolului XI-2 şi ale părţii A din prezentul Cod, în numele Administraţiei; şi
  3. .3 efectuarea evaluărilor de securitate a facilităţilor portuare cerute de către Guvernul Contractant.
  4.40 OSR poate, de asemenea, să ofere consultanţă şi asistenţă companiilor sau facilităţilor portuare pe probleme de securitate, inclusiv Evaluările securităţii navei, planurile de securitate a navei, evaluările securităţii facilităţii portuare şi
  
  planurile de securitate a facilităţilor portuare. Acest lucru poate include efectuarea unei evaluări sau a unui plan al securităţii navei sau o evaluare sau un plan al securităţii facilităţii portuare. Dacă OSR a procedat astfel referitor la evaluarea sau planul de securitate a navei, acel OSR nu ar trebui să fie autorizată să aprobe acel plan de securitate a navei.
  durata amenintării de securitate identificate sau a incidentului de securitate existent. Din m'oment ce gradele de securitate se pot schimba de la gradul de securitate 1, prin gradul de securitate 2 la gradul de securitate 3, este de asemenea posibil ca gradele de securitate să se schimbe direct din gradul de securitate 1 în gradul de securitate 3.
5 DECLARATIA DE SECURITATE

'

Generalităti

'

6Protocolul din 1988 în legătura cu Convenţia Intematională pentru Siguranţa Vieţii Omeneşti pe Mare, 1974.
1. 5.1 Declaraţia de securitate (DdS) trebuie completată atunci când Guvernul Contractant al unei facilităţii portuare consideră că este necesară sau când o navă o consideră necesară.
  1. 5.1.1 Necesitatea pentru DdS poate fi indicată prin rezultatele evaluării securităţii facilităţii portuare (ESFP), iar motivele şi circumstanţele în care DdS este necesară trebuie stabilite în planul de securitate a facilităţii portuare (PSFP).
  2. 5.1.2 Necesitatea pentru DdS poate fi indicată de către o Administraţie pentru navele îndreptăţite să arboreze pavilionul sau ca rezultat al unei evaluări a securităţii navei şi trebuie stabilită în planul de securitate a navei.
2. 5.2 Este probabil ca DdS sa fie solicitată la gradele de securitate mai înalte, atunci când o navă are un grad de securitate mai înalt decât facilitatea portuară sau decât o alta navă cu care intră în conexiune, şi pentru interfaţa navă/port sau activităţile navă-navă care supun persoanele, proprietăţile şi mediul la un risc mai mare din motive specifice acelei nave, inclusiv pentru încărcătură sau pasageri sau condiţiile de la facilitatea portuară sau o combinaţie a acestor factori.
  1. 5.2.1 În cazul în care o navă sau o Administraţia, în numele navelor îndreptăţite să arboreze pavilionul sau, solicită completarea DdS, Ofiţerul însărcinat cu securitatea facilităţii portuare (OSFP) sau persoana desemnată cu securitatea navei (OSN) trebuie să cunoască această solicitare şi să discute măsurile de securitate corespunzătoare.
    
    5.30SFP poate, de asemenea, să iniţieze DdS înaintea interfeţelor navă/port care sunt identificate în PFSA aprobat ca fiind un aspect particular. Exemplele pot include îmbarcarea sau debarcarea pasagerilor, transferul, încărcarea sau descărcarea mărfurilor sau substanţelor periculoase. PFSA poate, de asemenea, să identifice facilităţile din interiorul sau din apropierea zonelor populate sau operaţiunile semnificative economic care garantează DdS.
6 OBLIGATIILE COMPANIEI

'

Generalităti

'
1. 6.1 Regula XI-2/5 solicită companiei să furnizeze comandantului navei informaţiile pentru a îndeplini cerinţele Companiei conform prevederilor acestei reglementari. Aceste informaţii trebuie să includă subiecte ca:
  1. .1 părţile responsabile cu numirea personalului navei, cum ar fi companiile de management al navelor, agenţii care asigură personalul minim de siguranţă, contractorii, concesionarii (de exemplu, vânzările cu amănuntul, cazinouri etc.);
  2. .2 părţile responsabile cu decizia angajării navei, inclusiv, timpul sau contractul/ contractele bareboat sau orice alte entităti care actionează la o astfel de
    
    capacitate; şi ' '
  3. .3 în cazurile în care nava este angajată în termenii unui contract de navlosire, detaliile de contact ale părţilor, inclusiv timpul sau navlositorii voiajului.
2. 6.2 Conform Regulii XI-2/5, Compania este obligată să actualizeze şi să menţină informaţia la zi după cum şi când apar schimbările.

6.3 Aceste informaţii trebuie să fie în engleză, franceză sau spaniolă.
6.4 Referitor la navele construite înainte de 1 iulie 2004, aceste informaţii trebuie să reflecte conditia reală la această dată.

'
6.5 Referitor la navele construite la sau după 1 iulie 2004 şi la navele construite înainte de 1 iulie 2004 care au fost scoase din funcţiune pe 1 iulie 2004, informaţiile trebuie prevăzute de la data intrării navei în serviciu şi trebuie să

reflecte conditia reală la aceasta dată.

'
6.6 După 1 iulie 2004, atunci când o navă este retrasă din serviciu, informaţiile

trebuie prevăzute de la data reintrării navei în serviciu şi trebuie să reflecte conditia reală la această dată.

'
6.7 Informaţiile prevăzute anterior care nu au legătură cu condiţia reală la această dată nu trebuie retinute la bord.

'
6.8 Atunci când responsabilitatea operării navei este asumată de o Companie, informaţiile referitoare la Compania care a operat nava nu este necesar să fie lăsate la bord.

În plus, un alt ghid relevant este prevăzut în secţiunile 8, 9 şi 13.

7. SECURITATEA NAVEI

Ghidul relevant este dat în secţiunile 8, 9 şi 13
8. EVALUAREA SECURITĂTII NAVEI

'

Evaluarea securitătii

'
1. 8.1. Persoana desemnată cu securitatea navei (OSC) trebuie să se asigure că evaluarea securităţii navei (ESN) este dusă la îndeplinire pentru fiecare din navele flotei companiei căreia i se cere să respecte prevederile capitolului XI-2 şi a părţii A din acest Cod pentru care OSC este responsabil. Dacă OSC nu trebuie neapărat să îndeplinească personal toate atribuţiunile aferente postului, responsabilitatea finală de a se asigura că acestea sunt îndeplinite corespunzător, îi revine OSC personal.
2. 8.2. Înainte de începerea ESN, OSC trebuie să se asigure că se obţin avantaje din informaţia disponibilă privind evaluarea ameninţării pentru porturile în care nava va face escală sau în care pasagerii se vor îmbarca sau debarca şi privind facilităţile portuare şi măsurile lor de protecţie. OSC trebuie să studieze rapoarte anterioare privind necesitaţi similare de securitate. Acolo unde este fezabil, OSC trebuie să se întâlnească cu persoanele potrivite pe navă sau în facilităţile portuare pentru a discuta scopul şi metodologia evaluării. OSC trebuie să urmărească orice ghid specific oferit de Guvernele contractante.

8.3 O ESN trebuie sa contină următoarele elemente la bordul navei:
1. .1 securitatea fizică; '
2. .2 integritatea structurală;
3. .3 sistemele de protecţie a personalului;
4. .4 politicile procedurale;
5. .5 sistemele radio şi de telecomunicaţii, inclusiv sistemele şi reţelele de computere;şi
6. .6 alte zone care, dacă sunt avariate sau folosite pentru observaţii ilegale, reprezintă un risc pentru persoanele, proprietatea sau operaţiunile la bordul navei sau în cadrul unei facilităţi portuare.
8.4 Cei implicaţi în ESN trebuie să fie capabili să fumizeze asistenţă specializată în legătură cu:
1. .1 cunoaşterea ameninţărilor şi formelor curente de securitate;
2. .2 recunoaşterea şi detectarea armelor, a substanţelor şi echipamentelor periculoase;
3. .3 recunoaşterea, pe o bază nediscriminatorie, a caracteristicilor ŞI a modelelor comportamentale ale persoanelor care pot ameninţa securitatea;
4. .4 tehnicile folosite pentru a zădărnici măsurile de securitate;
5. .5 metodele folosite pentru a cauza un incident de securitate;
6. .6 efectele explozivelor asupra structurilor şi echipamentelor navei;
7. .7 securitatea navei;
8. .8 practicile de afaceri în ceea ce priveşte interfaţa navă/port;
9. .9 planul de contingenţă, pregătirea şi răspunsul în caz de urgenţă;
  
  .1O securitatea fizică;
  1. .11 sistemele de radio ŞI telecomunicaţii, inclusiv sistemele ŞI
    
    reţelele de computere;
  2. .12 inginerie maritimă; şi
  3. .13 operaţiunile la navă şi în port.
8.5 OSC trebuie să obţină şi să înregistreze informaţiile cerute necesare efectuării unei evaluări care includ:
1. .1 schema generală a navei;
2. .2 localizarea zonelor care trebuie să aibă acces limitat, precum comanda de navigaţie, sala maşinilor de categoria A şi alte staţii de control, aşa cum este definit în capitolul II-2, etc.;
3. .3 localizarea şi funcţia fiecărui punct propriu-zis sau potenţial de acces către navă;
4. .4 schimbările de maree care pot avea un impact asupra vulnerabilităţii sau securităţii navei;
5. .5 spaţiile de marfă şi modalităţile de depozitare;
6. .6 locaţiile unde se află magaziile şi unde este depozitat echipamentul esenţial de întreţinere;
7. .7 locurile unde este depozitat bagajul neînsoţit;
8. .8 echipamentul de urgenţă şi de intervenţie disponibil pentru întreţinerea serviciilor esenţiale;
9. .9 numărul personalului navei, orice sarcini existente privind securitatea şi orice practici privind cerinţele de instruire existente ale Companiei;
  
  .1O echipamentul existent de securitate şi siguranţă pentru protecţia pasagerilor şi a personalului navei;
  1. .11 rutele de salvare şi evacuare şi locurile de adunare care trebuie întreţinute pentru a asigura evacuarea în caz de urgenţă ordonată şi în siguranţă a navei;
  2. .12 acordurile existente cu companiile private de securitate ce fumizează servicii de securitate la nava şi la ţărm; şi
  3. .13 măsurile şi procedurile de securitate în vigoare, inclusiv inspecţia şi procedurile de control, sistemele de identificare, echipamentul de supraveghere şi monitorizare, documentele de identificare a personalului şi sistemele de comunicare, alarmare, iluminare, controlul accesului şi alte sisteme corespunzătoare.
8.6 ESN trebuie să examineze fiecare punct identificat de acces, inclusiv punţile descoperite şi să evalueze potenţialul lor de utilizare de către indivizi care pot atenta la securitate. Aceasta include punctele de acces disponibile indivizilor care au acces legitim cât şi celor care încearcă să intre neautorizat.
8.7 ESN trebuie să analizeze relevanţa continuă a măsurilor, ghidului, procedurilor şi operaţiunilor de securitate existente, atât în condiţii de rutina cât şi de urgenţă şi trebuie să stabilească ghidul de securitate, care include:
1. .1 zonele restricţionate;
2. .2 procedurile de răspuns la foc şi alte condiţii de urgenţă;
3. .3 nivelul supravegherii personalului navei, a pasagerilor, inspectorilor, vânzătorilor, tehnicienilor depanatori, docherilor, etc.
4. .4 frecvenţa şi eficienţa patrulelor de securitate;
5. .5 sistemele de control ale accesului, inclusiv sistemele de identificare;
6. .6 sistemele şi procedurile de comunicaţii de securitate;
7. .7 uşi de securitate, bariere şi iluminare; şi
8. .8 echipamentul şi sistemele de securitate şi supraveghere, dacă există.
8.8 ESN trebuie să analizeze persoanele, activităţile, serviciile ş1 operaţiunile care sunt important de protejat. Acestea includ:
1. .1 personalul navei;
2. .2 pasagerii, inspectorii, vânzătorii, tehnicienii depanatori, personalul facilităţilor portuare, etc.
3. .3 capacitatea de a menţine navigaţia sigură şi răspuns în caz de urgenţă;
4. .4 marfa, în special mărfurile şi substanţele periculoase;
5. .5 magaziile navei;
6. .6 echipamentul ş1 sistemele de comunicaţii referitoare la securitatea navei, dacă există; şi
7. .7 echipamentul ş1 sistemele de supraveghere a securităţii navei, dacă există.
8.9 ESN trebuie să analizeze toate ameninţările posibile, care pot include următoarele tipuri de incidente de securitate:
1. .1 avarierea sau distrugerea navei sau a facilităţii portuare, de ex. prin echipamente explozive, incendiere, sabotaj sau vandalism;
2. .2 deturnarea sau atacarea navei sau a persoanelor de la bord;
3. .3 sustragerea mărfii, a echipamentului sau sistemelor vitale de la navă sau a magaziilor navei;
4. .4 acces sau utilizare neautorizată, inclusiv prezenţa transfugilor;
5. .5 arme sau echipament de contrabandă, inclusiv arme de distrugere în
  
  masă;
6. .6 utilizarea navei pentru transportul pe cei ce intenţionează provocarea unui incident de securitate şi/sau a echipamentului lor;
7. .7 utilizarea navei ca armă sau ca mijloc de cauzare a avane1 sau distrugerii;
8. .8 atacurile dinspre mare, în timp ce se află în dană sau la ancoră; şi
9. .9 atacurile în timp ce nava se află pe mare.

8.1 O ESN trebuie să ia în considerare toate punctele vulnerabile posibile, care pot include:
1. .1 conflictele între măsurile de securitate şi cele de siguranţă;
2. .2 conflictele între îndatoririle la bordul navei şi atribuţiile privind securitatea;
3. .3 sarcinile de cart, numărul personalului navei, în special cele cu privire la oboseala echipajului, promptitudinea şi performanţa;
4. .4 orice deficienţe identificate privind instruirea legată de securitate; şi
5. .5 once sisteme şi echipamente de securitate, inclusiv sistemele de comunicatii.

'

8.11 OSC şi OSN trebuie să ia întotdeauna în considerare efectul pe care măsurile de securitate le pot avea asupra personalului navei care va rămâne la navă pentru perioade mai lungi de timp. Când se elaborează măsuri de securitate, trebuie acordată atenţie deosebită bunăstării, confortului şi vieţii particulare a personalului navei şi abilitaţii lui de a menţine eficienţa pe perioade mai lungi de timp.
8.12 La încheierea ESN, trebuie pregătit un raport ce conţine un rezumat asupra modului de desfăşurare a evaluării, o descriere a fiecărui punct vulnerabil găsit în timpul evaluării şi o descriere a contramăsurilor care pot fi folosite pentru

fiecare punct vulnerabil. Raportul va fi protejat împotriva accesului sau dezvăluirii neautorizate.
8.13 Dacă ESN nu a fost efectuată de către companie, raportul ESN trebuie să fie revizuit şi acceptat de OSC.

Inspectarea la faţa locului privind securitatea
8.14 Inspectarea la faţa locului privind securitatea este o parte integrantă o oricărei ESN. Inspectarea la faţa locului privind securitatea trebuie să examineze şi să evalueze măsurile, procedurile şi operaţiunile de protecţie existente la bordul navelor pentru:
1. .1 asigurarea executării tuturor atribuţiunilor privind securitatea navei;
2. .2 monitorizarea zonelor restricţionate pentru asigurarea că au acces numai persoanele autorizate;
3. .3 controlarea accesului la navă, inclusiv orice sisteme de identificare;
4. .4 monitorizarea zonelor de punte şi a zonelor din jurul navei;
5. .5 controlarea ambarcării persoanelor şi a efectelor lor ( bagajul însoţit şi neînsoţit şi efectele personale ale personalului navei);
6. .6 supervizarea manipulării mărfii şi fumizarea proviziilor; şi
7. .7 supravegherea ca comunicarea privind securitatea navei, informaţiile şi echipamentele sunt disponibile oricând.

9 PLANUL DE SECURITATE A NAVEI

Generalităti

'
1. 9.1 Persoana desemnată cu securitatea compame1 (OSC) are responsabilitatea de a se asigura că planul de securitate a navei (PSN) este pregătit şi înaintat pentru aprobare. Conţinutul fiecărui PSN va varia în funcţie de nava în discuţie. Evaluarea securităţii navei (ESN) va identifica caracteristicile particulare ale navei şi ameninţările şi punctele vulnerabile potenţiale. Pregătirea PSN va necesita ca aceste chestiuni să fie abordate în detaliu. Administraţiile pot asigura consultanţă privind pregătirea şi conţinutul PSN.
2. 9.2 Toate PSN trebuie:
  1. .1 să detalieze structura organizaţională a securităţii pentru navă;
  2. .2 să detalieze legăturile navei cu compania, facilităţile portuare, alte nave şi autorităţi relevante cu responsabilităţi privind securitatea;
  3. .3 să detalieze sistemele de comunicaţii pentru a permite o comunicare continuă eficientă pe navă şi între navă şi altele, inclusiv facilităţile portuare;
  4. .4 să detalieze măsurile de bază privind securitatea pentru gradul de securitate 1, atât operaţionale cât şi fizice, care va exista întotdeauna;
  5. .5 să detalieze măsurile de securitate suplimentare care vor permite navei să treacă fără întârziere la gradul 2 de securitate şi, când este necesar, la gradul de securitate 3;
  6. .6 să furnizeze o revizuire regulată, sau audita PSN şi pentru amendarea acestuia ca răspuns la experienţa sau circumstanţele schimbătoare; şi
  7. .7 procedurile de raportare către punctele de contact ale Guvernelor Contractante corespunzătoare.
3. 9.3 Pregătirea unui PSN eficient trebuie să se bazeze pe o evaluare completă a tuturor chestiunilor legate de securitatea navei, inclusiv, în special, o apreciere completă a caracteristicilor fizice şi operaţionale, inclusiv voiajul fiecărei nave în parte.
4. 9.4 Toate PSN trebuie aprobate de Administraţie, sau în numele acesteia. Dacă o Administraţie foloseşte o organizaţie recunoscută de securitate (ORS) pentru a revizui sau aproba PSN, ORS nu trebuie să fie asociată cu alte ORS care au pregătit sau asistat la pregătirea planului.
5. 9.5 OSC şi persoana desemnată cu securitatea navei (OSN) trebuie să elaboreze proceduri pentru:
  1. .1 a evalua eficienţa continuă a PSN; şi
  2. .2 a pregăti amendamentele planului după aprobare.
6. 9.6 Măsurile de securitate incluse în PSN trebuie să existe atunci când va fi efectuată verificarea iniţială pentru respectarea cerinţelor capitolului XI-2 şi partea A din acest Cod. Altfel, procesul emiterii către navă a certificatului internaţional de securitate a navei necesar nu poate fi efectuat. Dacă echipamentul sau sistemele de securitate vor fi avariate, sau măsura de securitate se suspendă dintr-un motiv oarecare, trebuie adoptate măsuri de securitate temporare echivalente, aduse la cunoştinţă Administraţiei şi aprobate de aceasta.
  
  Organizarea şi îndeplinirea atribuţiunilor de securitate a navei
7. 9.7 În plus faţă de ghidul dat în secţiunea 9.2, PSN trebuie să stabilească următoarele puncte legate de toate gradele de securitate:
  1. .1 atribuţiunile şi responsabilităţile întregului personal de la bord cu un rol în ceea ce priveşte securitatea;
  2. .2 procedurile sau precauţiile necesare pentru a permite ca o comumcare continuă să fie menţinută în permanenţă;
  3. .3 procedurile necesare pentru a evalua eficienţa continuă a procedurilor de securitate şi a oricăror echipamente şi sisteme de supraveghere şi securitate, inclusiv procedurile pentru identificare şi răspuns la avarierea sau funcţionare deficitară a echipamentului şi sistemelor;
  4. .4 procedurile şi practicile de protejare a informaţiilor sensibile privind securitatea păstrate pe hârtie sau în format electronic;
  5. .5 tipul şi cerinţele de întreţinere a echipamentului şi sistemelor de securitate şi supraveghere, dacă există;
  6. .6 procedurile pentru a asigura înaintarea la timp şi evaluarea rapoartelor legate de posibilele atentate la securitate sau de problemele de securitate; şi
  7. .7 procedurile pentru a stabili, menţine şi aduce la zi un inventar al mărfurilor sau substanţelor periculoase transportate la bord, inclusiv localizarea acestora.
8. 9.8 Finalul acestei secţiuni se referă în special la măsurile de securitate care pot fi luate la fiecare grad de securitate ce acoperă:
  1. .1 accesul la navă de către personalul navei, pasageri, inspectori, etc.
  2. .2 zonele restricţionate de pe navă.
  3. .3 manipularea mărfii.
  4. .4 fumizarea proviziilor;
  5. .5 manipularea bagajului neînsoţit; şi
  6. .6 monitorizarea securitătii navei.
    
    '
    
    Accesul la navă
9. 9.9 PSN trebuie să stabilească măsurile de securitate ce acoperă toate mijloacele de acces la navă identificate în ESN. Acesta trebuie să includă toate:
  1. .1 scările de acces
  2. .2 pasarelele de acces
  3. .3 rampele de acces
  4. .4 uşile de acces, hublourile laterale, ferestrele ;
  5. .5 liniile de acostare şi lanţurile de ancoră; şi
  6. .6 macaralele şi facilităţile de ridicat.

9.1O Pentru fiecare din acestea, PSN trebuie să identifice locurile potrivite unde trebuie aplicate restricţiile şi interzicerea accesului pentru fiecare din gradele de securitate. Pentru fiecare grad de securitate, PSN trebuie să stabilească tipul de restricţie sau interzicere ce trebuie aplicat şi mijloacele de intrare în vigoare.

9.11 PSN trebuie să stabilească pentru fiecare grad de securitate mijloacele de identificare necesare pentru a permite accesul la navă şi pentru indivizi de a rămâne la bordul navei fără dificultate, aceasta poate implica elaborarea unui sistem adecvat de identificare care să permită identificări permanente şi temporare, atât pentru personalul navei cât şi pentru vizitatori. Orice sistem de identificare a navei trebuie, când este posibil de executat, să fie coordonat cu cel ce se aplică facilităţii portuare. Pasagerii trebuie să poată să-şi dovedească identitatea prin permise de îmbarcare, bilete, etc., dar nu trebuie să li se permită accesul în zone restricţionate dacă nu sunt supravegheaţi. PSN trebuie să stabilească prevederi pentru a se asigura că sistemele de identificare sunt aduse la zi în mod regulat, iar abuzul de proceduri trebuie supus acţiunii disciplinare.
9.12 Celor ce nu vor sau nu pot să-şi dovedească identitatea şi/sau să confirme scopul vizitei lor când li se cere, trebuie să li se interzică accesul la navă , iar încercarea lor de a obţine accesul trebuie raportată către OSN, OSC, persoana desemnată cu securitatea facilităţii portuare (OSFP) şi autorităţilor naţionale sau locale cu responsabilităţi privind securitatea.
9.13 PSN trebuie să stabilească frecvenţa aplicării tuturor controalelor privind accesul, în special dacă ele trebuie aplicate la întâmplare sau ocazional.

Gradul 1 de securitate
9.14 Pentru gradul 1 de securitate PSN trebuie să stabilească măsuri de securitate pentru controlul accesului la navă, acolo unde se pot aplica următoarele:
1. .1 verificarea identităţii tuturor persoanelor care intenţionează să se ambarce la bordul navelor şi confirmarea motivelor lor pentru îmbarcare, prin verificarea, de exemplu, a instrucţiunilor de adunare, biletelor pasagerilor, permiselor de îmbarcare, ordinelor de lucru, etc.
2. .2 în legătură cu facilitatea portuară, la navă trebuie să se asigure că sunt stabilite zone de securitate desemnate, în care pot avea loc inspecţiile şi căutarea de persoane, bagaj (inclusiv transportul unor articole), efecte personale, vehicule şi conţinutul lor;
3. .3 în legătură cu facilitatea portuară, nava trebuie să se asigure că vehiculele destinate încărcării la bordul navelor transportatoare de maşini, navelor ro-ro şi alte nave de pasageri sunt supuse verificării înainte de încărcare, în conformitate cu frecvenţa solicitată în PSN;
4. .4 separarea persoanelor verificate şi a efectelor lor personale de persoanele neverificate şi a efectelor lor personale;
5. .5 separarea pasagerilor care se debarcă de cei care se îmbarcă;
6. .6 identificarea punctelor de acces care trebuie asigurate sau deservite de personal pentru a preveni accesul neautorizat;
7. .7 asigurarea, prin încuiere sau alte mijloace, a accesului către spaţiile nesupravegheate din zonele învecinate la care pasagerii şi vizitatorii au acces; şi
8. .8 instructajul tuturor membrilor personalului navei cu privire la securitate şi la toate ameninţările posibile, procedurile pentru raportarea persoanelor dubioase, obiectele sau activităţile şi nevoia de vigilenţă.
9.15 La gradul de securitate 1, toţi cei care intenţionează să se ambarce la bordul navei trebuie să fie expuşi percheziţionării. Frecvenţa unor astfel de percheziţii, inclusiv percheziţionările la întâmplare, trebuie să fie specificată în PSN aprobat şi trebuie aprobat în mod special de către Administraţie. Astfel de percheziţii pot fi cel mai bine întreprinse de către facilitatea portuară în cooperare strânsă cu nava şi în apropierea imediată a acesteia. Dacă nu există motive clare de securitate în a proceda astfel, membrilor personalului navei nu trebuie să li se

ceară să-şi percheziţioneze colegii sau efectele lor personale. Orice astfel de percheziţie trebuie întreprinsă într-o manieră care ia în totalitate în considerare drepturile individuale ale omului şi asigură demnitatea umană fundamentală.

Gradul de securitate 2
9.16 La gradul de securitate 2, PSN trebuie să stabilească măsurile de securitate ce urmează să fie aplicate pentru protecţia împotriva unui risc ridicat a unui incident de securitate pentru a asigura o vigilenţă mai ridicată şi un control mai sever, care poate include:
1. .1 desemnarea de personal suplimentar care să patruleze în zonele de pe punte în timpul orelor de odihnă pentru a împiedica accesul neautorizat;
2. .2 limitarea numărului punctelor de acces la navă, identificarea celor care vor fi închise şi mijloacele adecvate de asigurare a acestora;
3. .3 împiedicarea accesului de la ţărm pe navă, inclusiv, de exemplu, în ceea ce priveşte facilitatea portuară, asigurarea de patrule cu barco;
4. .4 stabilirea unei zone restricţionate pe partea dinspre ţărm a navei, în cooperare strânsă cu facilitatea portuară;
5. .5 creşterea frecvenţei şi detalierea percheziţionării persoanelor, efectelor personale, şi a vehiculelor ce se îmbarcă sau se încarcă la bordul navei;
6. .6 escortarea vizitatorilor la navă;
7. .7 prevederea de înştiinţări suplimentare specifice privind securitatea, către toţi membrii echipajului în legătură cu orice ameninţare identificată, accentuând procedurile pentru raportarea persoanelor, a obiectelor sau activităţilor suspecte şi evidenţierea nevoii de vigilenţă sporită; şi
8. .8 percheziţia completă sau parţială a navei.
Gradul de securitate 3
9.17 La gradul de securitate 3, nava trebuie să respecte instrucţiunile emise de cei ce combat incidentul de securitate sau o ameninţare legată de acesta. PSN trebuie să detalieze măsurile de securitate care pot fi luate de navă, în strânsă cooperare cu cei responsabili şi cu facilitatea portuară care pot include:
1. .1 limitarea accesului la un singur punct de acces controlat;
2. .2 permiterea accesului numai celor responsabili de incidentul de securitate sau de o ameninţare legată de acesta;
3. .3 îndrumarea persoanelor la bord;
4. .4 suspendarea îmbarcării sau debarcării;
5. .5 suspendarea operaţiunilor de manipulare a mărfii, a aprovizionărilor,
  
  etc.
6. .6 evacuarea navei;
7. .7 deplasarea navei;
8. .8 pregătirea percheziţiei parţiale sau complete a navei.
  
  Zonele restrictionate de la navă
  
  '
9.18 PSN trebuie să identifice zonele restncţ10nate ce vor fi stabilite pe navă, să specifice aria acestora, momentul aplicării, măsurile de securitate ce trebuie luate pentru controlul accesului la aceste zone şi acelea ce trebuie luate pentru controlul activităţilor ce se desfăşoară în aceste zone. Scopul zonelor restrictionate este acela de a:

.'1 preveni accesul neautorizat;
1. .2 proteja pasagerii, personalul navei şi personalul ce deserveşte facilităţile portuare sau alte agenţii autorizate să se afle la bordul navei;
2. .3 proteja zonele cu probleme de securitate la navă;
3. .4 proteja mărfurile şi proviziile de la bordul navei împotriva falsificării.
9.19 PSN trebuie să se asigure că există politici şi practici clar stabilite pentru a controla accesul la toate zonele restricţionate.
9.20 PSN trebuie să prevadă că toate zonele restricţionate trebuie clar marcate pentru a indica că accesul în zonă este restricţionat şi că prezenţa neautorizată în zonă constituie un atentat la securitate.
9.21 Zonele restricţionate pot include:
1. .1 comanda de navigaţie, sala maşinilor de categoria A şi alte staţii de control aşa cum sunt definite în capitolul II-2;
2. .2 spaţiile ce conţin echipament şi sisteme de securitate şi supraveghere ş1 controlul acestora precum şi al sistemului de iluminare;
3. .3 sistemele de ventilaţie şi de aer condiţionat şi alte spaţii similare;
4. .4 spaţiile cu acces la tancurile de apă potabilă, pompe sau manifolduri;
5. .5 spaţiile ce conţin mărfuri sau substanţe periculoase;
6. .6 spaţiile ce conţin pompe de marfă şi controlul lor;
7. .7 spaţiile de marfă şi spaţiile ce conţin proviziile navei;
8. .8 spaţiile de locuit ale echipajului; şi
9. .9 alte zone aşa cum este stabilit de OSC, prin ESN, zone la care accesul este restricţionat pentru a menţine securitatea navei.
Gradul 1 de securitate
9.22 La gradul 1 de securitate, PSN trebuie să stabilească măsurile de securitate ce urmează să fie aplicate în zonele restricţionate, care pot include:
1. .1 încuierea sau securizarea punctelor de acces;
2. .2 utilizarea echipamentului de supraveghere pentru a monitoriza zonele;
3. .3 folosirea personalului de securitate şi patrulare; şi
4. .4 utilizarea dispozitivelor automate de detectare a intruziunilor pentru alertarea echipajului cu privire la accesul neautorizat.
  
  Gradul 2 de securitate
9.23 La gradul 2 de securitate, frecvenţa şi intensitatea monitorizării şi controlul accesului în

zonele restricţionate trebuie sporit pentru a se asigura că numai persoanele autorizate au acces. PSN trebuie să stabilească măsurile suplimentare de securitate ce urmează să fie aplicate, care pot include:
1. .1 stabilirea zonelor restricţionate din apropierea punctelor de acces;
2. .2 echipamentul de supraveghere şi monitorizare continuă; şi
3. .3 desemnarea de personal suplimentar pentru a păzi şi patrula în zonele restrictionate.
Gradu' l 3 de securitate
9.24 La gradul de securitate 3, nava trebuie să respecte instrucţiunile emise de cei ce combat incidentul de securitate sau cu ameninţarea legată de acesta. PSN trebuie să detalieze măsurile de securitate care pot fi luate de navă, în strânsă cooperare cu cei responsabili şi cu facilitatea portuară, care pot include:
1. .1 stabilirea de zone restricţionate suplimentare la bordul navei în eventualitatea unui incident de securitate, sau locaţia considerată a ameninţării aduse securităţii, la care accesul este interzis; şi
2. .2 cercetarea zonelor restricţionate ca parte a percheziţiei navei
Manipularea mărfii
9.25 Măsurile de securitate legate de manipularea mărfii trebuie:
1. .1 să prevină sustragerea; şi
2. .2 să prevină acceptarea şi depozitarea la bordul navei. a mărfii care nu este destinată transportului.
9.26 Măsurile de securitate, dintre care unele pot fi aplicate în legătură cu facilitatea portuară, trebuie să includă proceduri de control al inventarului la punctele de acces la bordul navei. Odată ajunsă la bordul navei, marfa trebuie să fie identificată ca fiind aprobată pentru a fi încărcată pe navă. În plus, măsuri de securitate trebuie elaborate pentru garantarea faptului că marfa, odată ajunsă la bord, nu este contrafăcută.

Gradul 1 de securitate
9.27 La gradul de securitate 1, PSN trebuie să stabilească măsuri de securitate ce urmează să fie aplicate în timpul manipulării mărfii, care pot include:
1. .1 verificarea de rutină a mărfii, a unităţilor transportatoare de marfă şi a spaţiilor de marfă înainte de şi în timpul operaţiunilor de manipulare a mărfii;
2. .2 verificări pentru a se asigura că marfa ce este încărcată este aceeaşi ca în documente;
3. .3 asigurarea, în legătură cu facilitatea portuară, ca vehiculele ce trebuie încărcate la bordul cargourilor, a navelor ro-ro şi de pasageri sunt supuse cercetării înainte de încărcare, în conformitate cu frecvenţa solicitată în PSN; şi
4. .4 verificarea sigiliilor sau a altor metode folosite pentru a preveni sustragerea.
9.28

Verificarea mărfii se poate realiza prin următoarele mijloace:
1. .1 examinare vizuală şi fizică; şi
2. .2 utilizarea echipamentului de scanare/detectare, a
facilitătilor

mecanice sau a câinilor. '
9.29 Atunci când există mişcare regulată sau repetată a mărfii, OSC sau OSN pot, în consultanţă cu facilitatea portuară, agrea aranjamentele cu expeditorii sau alţi responsabili de astfel de mărfuri care acoperă verificarea, sigilarea, programarea, documentaţia de susţinere din exterior, etc. Astfel de aranjamente trebuie comunicate către şi aprobate de OSFP implicat.

Gradul 2 de securitate
9.30 La gradul de securitate 2, PSN trebuie să stabilească măsuri suplimentare de securitate ce urmează să fie aplicate în timpul manipulării mărfii, care pot include:
1. .1 verificarea detaliată a mărfii, unităţilor de transport ale mărfii şi spatiilor de marfă;
2. .2 verificări intensificate pentru a se asigura că numai marfa care trebuie este încărcată;
3. .3 cercetări intensificate ale vehiculelor ce trebuie încărcate pe navele port vehicule, nave ro-ro şi nave de pasageri; şi
4. .4 frecvenţa şi detalierea sporită în verificarea sigiliilor şi a altor metode folosite pentru a împiedica sustragerea.
9.31 Verificarea detaliată a mărfii poate fi realizată prm următoarele mijloace:
1. .1 intensificarea frecvenţei şi detalierea examinării vizuale şi fizice;
2. .2 intensificarea frecvenţei utilizării echipamentului de scanare/detectare, a dispozitivelor mecanice sau a câinilor; şi
3. .3 coordonarea măsurilor de securitate sporită cu expeditorii şi alte echipe ce deţin responsabilităţi în conformitate cu acordul şi procedurile stabilite.
Gradul 3 de securitate
9.32 La gradul 3 de securitate, nava trebuie să respecte instrucţiunile emise de cei ce combat incidentul de securitate şi cu ameninţarea privind un astfel de incident. PSN trebuie să detalieze măsurile de securitate care ar trebui luate de navă, în cooperare strânsă cu cei responsabili şi facilitatea portuară, care poate include:
1. .1 suspendarea încărcării sau descărcării mărfii; şi
2. .2 verificarea inventarului mărfurilor şi a substanţelor periculoase transportate la bord, dacă există, şi localizarea lor.
Furnizarea proviziilor
9.33 Măsurile de securitate legate de fumizarea proviziilor trebuie:
1. .1 să asigure verificarea integrităţii proviziilor şi a pachetelor;
2. .2 să împiedice acceptarea fără inspecţie a proviziilor;
3. .3 să împiedice sustragerea; şi
4. .4 să împiedice acceptarea proviziilor dacă nu există ordine în acest sens.
9.34 Pentru navele care folosesc în mod regulat facilitatea portuară, poate fi adecvat să se stabilească proceduri ce implică nava, furnizorii ei, şi facilitatea portuară ce acoperă avizul şi momentul fumizărilor şi a documentaţiilor lor. Întotdeauna trebuie să existe o metodă de confirmare ca proviziile prezentate spre fumizare sunt însotite de dovada că ele au fost comandate de navă.

'

Gradul 1 de securitate
9.35 La gradul 1 de securitate, PSN trebuie să stabilească măsurile de securitate ce urmează să fie aplicate în timpul fumizării proviziilor la navă, care pot include:
1. .1 verificarea pentru a se asigura că proviziile corespund comenzii înainte de a fi încărcate la bord; şi
2. .2 asigurarea depozitării sigure imediate a proviziilor la navă.
Gradul 2 de securitate
9.36 La gradul 2 de securitate, PSN trebuie să stabilească măsurile suplimentare ce urmează a fi aplicate în timpul furnizării proviziilor la navă prin exersarea verificărilor înainte de primirea proviziilor la bord şi intensificarea inspecţiiIor.

Gradul 3 de securitate
9.37 La gradul 3 de securitate, nava trebuie să respecte instrucţiunile emise de cei ce combat incidentul de securitate şi cu ameninţarea unui astfel de incident. PSN trebuie să detalieze măsurile de securitate care ar putea fi luate de navă, în strânsă cooperare cu cei responsabili şi cu facilitatea portuară, care poate include:
1. .1 supunerea proviziilor unei verificări mai amănunţite;
2. .2 pregătirea pentru restricţionarea sau suspendarea manipulării proviziilor de la navă; şi
3. .3 refuzarea acceptării proviziilor la bordul navei.
  
  Manipularea bagajelor neînsoţite
9.38 PSN trebuie să stabilească măsurile de securitate ce urmează a fi aprobate pentru a se asigura că bagajul neînsoţit (de ex. orice bagaj, inclusiv efectele personale, care nu sunt cu pasagerul sau cu un membru al echipajului la punctul inspecţiei sau cercetării) este identificat şi supus scanării corespunzătoare, inclusiv percheziţiei, înainte de a fi acceptat la bordul navei. Nu se preconizează că un astfel de bagaj va fi supus scanării atât de navă cât şi de facilitatea portuară, şi în cazurile când ambele sunt adecvat echipate, responsabilitatea scanării trebuie să revină facilităţii portuare. Cooperarea strânsă cu facilitatea portuară este esenţială şi trebuie tăcuţi paşi pentru a se asigura că bagajul neînsoţit este manipulat în siguranţă după scanare.

Gradul 1 de securitate
9.39 La gradul 1 de securitate, PSN trebuie să stabilească măsurile de securitate ce urmează a fi aplicate la manipularea bagajului neînsoţit pentru a se asigura că bagajul neînsoţit este scanat sau percheziţionat în proporţie de sau până la 100%, ceea ce poate include scanarea cu raze X.

Gradul 2 de securitate
9.40 La gradul 2 de securitate, PSN trebuie să stabilească măsurile de securitate suplimentare care urmează să fie aplicate când se manipulează bagaj neînsoţit care trebuie să includă scanarea cu raze X 100% a tuturor bagajelor neînsotite.

'

Gradul 3 de securitate
9.41 La gradul 3 de securitate, nava trebuie să respecte instrucţiunile emise de cei ce combat incidentul de securitate sau cu amenintarea unui incident de securitate. PSN trebuie să detalieze măsurile de securitate 'ce ar putea fi luate de navă, în strânsă cooperare cu cei responsabili şi cu facilitatea portuară, măsuri care pot include:
1. .1 supunerea unor astfel de bagaje unei verificări mai amănunţite, de exemplu scanarea cu raze X din cel puţin două unghiuri diferite;
2. .2 pregătirea pentru restricţionarea sau suspendarea manipulării bagajului neînsoţit; şi
3. .3 refuzarea acceptării bagajului neînsoţit la bordul navei.
Monitorizarea securitătii navei

'
9.42 Nava trebuie să aibă capacitatea de a monitoriza nava, zonele restricţionate de la bord şi zonele înconjurătoare ale acesteia. Aceasta capacitate de monitorizare poate include utilizarea:
1. .1 iluminatului;
2. .2 carturilor, paznicilor, inclusiv a patrulelor de punte, şi
3. .3 echipamente automate de detectare a intruşilor, şi echipamente de supraveghere.
9.43 Când sunt folosite, echipamentele automate de detectare a intruşilor trebuie să activeze o alarmă auditivă şi/sau vizuală într-un loc care este deservit sau monitorizat încontinuu.
9.44 PSN trebuie să specifice procedurile şi echipamentul necesar fiecărui grad de securitate şi mijloacele prin care se asigură că echipamentul de monitorizare poate funcţiona încontinuu, inclusiv luarea în considerare a posibilelor efecte ale condiţiilor meteo sau ale întreruperilor în alimentarea cu energie electrică.

Gradul 1 de securitate
9.45 La gradul 1 de securitate, PSN trebuie să stabilească măsurile de securitate ce urmează a fi aplicate, care pot fi o combinaţie între iluminat, carturi, pază şi utilizarea echipamentului de securitate şi supraveghere pentru a permite personalului responsabil cu securitatea să observe nava în general şi barierele şi zonele restricţionate, în special.
9.46 Puntea navei şi punctele de acces la navă trebuie iluminate pe timpul nopţii şi în perioadele cu vizibilitate scăzută în timpul guvernării navei şi a conducerii activităţilor de interfaţă navă/port sau la o facilitate portuară sau la ancoraj atunci când este necesar. În marş, atunci când este necesar, nava trebuie să folosească iluminarea maximă disponibilă potrivită navigaţiei sigure, având în vedere prevederile COLREG în vigoare. La stabilirea unei locaţii şi a unui nivel corespunzător de iluminare, se vor avea în vedere următoarele:
1. .1 echipajul trebuie să fie capabil să vadă mai departe de nava, atât cheul cât şi partea dinspre larg;
2. .2 zona de acoperire trebuie să includă atât suprafaţa navei cât şi suprafaţa din jurul acesteia;
3. .3 zona de acoperire trebuie să faciliteze identificarea personalului la punctele de acces; ş1
4. .4 zona de acoperire poate fi asigurată prin coordonarea cu facilităţile portuare.
Gradul 2 de securitate
9.47 La gradul 2 de securitate, PSN trebuie să stabilească măsurile de securitate suplimentare ce urmează a fi aplicate pentru a spori capacitatea de monitorizare şi supraveghere, care pot include:
1. .1 mărirea frecvenţei şi detaliilor privitoare la patrulele de securitate;
2. .2 mărirea acoperirii şi intensităţii luminii sau utilizării echipamentului de securitate şi supraveghere;
3. .3 desemnarea de personal suplimentar drept observatori pentru securitate; şi
4. .4 asigurarea coordonării cu ambarcaţiunile de patrulare pe apă, cu patrulele pedestre sau cu vehicule la ţărm, dacă există.
9.48 Poate fi necesară o iluminare adiţională pentru prevenirea riscului sporit de producere a unor incidente de securitate. Atunci când este necesar iluminarea adiţională poate fi obţinută prin coordonarea cu facilităţile portuare care pot asigura iluminare suplimentară de la ţărm.

Gradul 3 de securitate
9.49 La gradul 3 de securitate, nava trebuie să respecte instrucţiunile emise de cei ce combat incidentul de securitate sau amenin tarea unui astfel incident. PSN trebuie să detalieze măsurile de securitate ce ar 'putea fi luate de navă, în strânsă cooperare cu cei ce combat şi cu facilitatea portuară, măsuri care pot include:
1. .1 pornirea tuturor luminilor, sau a iluminatului în apropierea navei;
2. .2 pornirea întregului echipament de la bord capabil să înregistreze activităţile la navă sau în apropierea ei;
3. .3 maximizarea perioadei de timp în care un astfel de echipament de supraveghere poate continua să înregistreze;
4. .4 pregătirea inspecţiei subacvatice a corpului navei ; şi
5. .5 iniţierea de măsuri, inclusiv revoluţia lentă a elicelor navei, dacă este posibil, pentru a împiedica pătrunderea apei în coca navei.
Grade de securitate deosebite
9.50 PSN va stabili detaliile procedurilor şi a măsurilor de securitate pe care le poate adopta nava dacă facilităţile portuare folosesc un grad mai mare de securitate faţă de cel aplicabil navei.

Activităţi care nu sunt acoperite de Cod
9.51 PSN trebuie să stabilească detaliile procedurilor şi a măsurilor de securitate pe care nava trebuie să le aplice când:
1. .1 este într-un port al unui Stat care nu este Guvern Contractant;
2. .2 efectuează interfaţă cu o navă căreia nu i se aplică acest Cod7;
3. .3 efectuează interfaţă cu platforme fixe sau plutitoare sau o unitate mobilă de foraj ; sau
4. .4 efectuează interfaţă cu un port sau o facilitate portuară căreia nu i se cere să respecte capitolul XI-2 şi partea A din acest Cod.
  
  Declaratiile de securitate
  
  '
9.52 PSN trebuie să detalieze modul în care cererile pentru DdS de la o facilitate portuară vor

fi abordate şi circumstanţele în care nava va solicita o DdS.

Audit si revizuire
9.53 PSN va stabili modul în care OSC şi OSN intenţionează să auditeze eficacitatea continuă a PSN şi procedurile ce trebuie urmate pentru a analiza, actualiza şi amenda PSN.

10 ÎNREGISTRĂRI

Generalităti

'
1. 10.1 Înregistrările vor fi disponibile persoanelor corespunzător autorizate ale Guvernelor Contractante pentru a verifica ca prevederile planurilor de securitate a navei sunt implementate.
2. 10.2 Înregistrările pot fi păstrate în orice format, dar trebuie protejate de accesul sau dezvăluirea neautorizată.
11 PERSOANA DESEMNATĂ CU SECURITATEA COMPANIEI

Un ghid relevant este prevăzut în secţiunile 8, 9 şi 13.
12 PERSOANA DESEMNATĂ CU SECURITATEA NAVEI

Un ghid relevant este prevăzut în secţiunile 8, 9 şi 13.

7Se referă la munca suplimentară a Organizaţiei Maritime Internaţionale referitoare la Sporirea securităţii maritime şi la Stabilirea de măsuri corespunzătoare pentru a spori securitatea navelor, a instalaţiilor portuare, a unităţilor mobile de foraj şi platformelor fixe sau plutitoare care nu sunt acoperite de capitolul XI-2 al Convenţiei SOLAS 1974, adoptată de Conferinţa privind Securitatea Maritimă prin rezoluţiile 3 şi, respectiv, 7.
13 INSTRUIRE, ANTRENAMENTE SECURITATEA NAVEI

Instruirea

ŞI EXERCITU

'

PRIVIND
1. 13.1 Persoana desemnată cu securitatea din partea companiei şi personalul corespunzător de bază de la ţărm şi persoana desemnată cu securitatea navei va trebui să aibă cunoştinţe şi să fie antrenat în câteva sau în toate dintre următoarele, după caz:
  1. .1 administrarea securităţii;
  2. .2 convenţiile, codurile şi recomandările internaţionale relevante;
  3. .3 legislaţia şi reglementările guvernamentale relevante;
  4. .4 responsabilităţile şi funcţiile altor organizaţii de securitate;
  5. .5 metodologia evaluării securităţii navei;
  6. .6 metodele de inspectare şi cercetare privind securitatea navei;
  7. .7 operaţiunile şi condiţiile navei şi portului;
  8. .8 măsurile de securitate ale navei şi facilităţii portuare;
  9. .9 pregătirea şi răspunsul în caz de urgenţă şi planul de contingenţă;
    
    .1O tehnicile de instruire pentru instruirea şi educaţia privind securitatea, inclusiv măsurile şi procedurile de securitate;
    1. .11 utilizarea informaţiilor şi a comunicaţiilor legate de securitate;
    2. .12 cunoaşterea ameninţărilor şi modelelor curente de securitate ŞI a tipurilor acestora;
    3. .13 recunoaşterea şi detectarea armamentului, substanţelor şi dispozitivelor periculoase;
    4. .14 recunoaşterea, pe o bază nediscriminatorie a caracteristicilor ŞI a modelelor comportamentale ale persoanelor care pot ameninţa securitatea;
    5. .15 tehnicile folosite pentru a zădărnici măsurile de securitate;
    6. .16 echipamentul şi sistemele de securitate şi limitările operaţionale;
    7. .17 metodele de conducere a auditurilor, inspecţiei, controlului ŞI
      
      monitorizării;
    8. .18 metodele de percheziţionare fizică şi a inspecţiilor nedisturbatoare;
    9. .19 antrenamentele şi exerciţiile privind securitatea, inclusiv antrenamentele şi exerciţiile în facilităţile portuare; şi
    10. .20 evaluarea antrenamentelor şi exerciţiilor de securitate.
2. 13.2 În plus, OSN trebuie să aibă cunoştinţe adecvate şi să fie antrenat în câteva sau în toate dintre următoarele, după caz:
  1. .1 structura navei;
  2. .2 planul de securitate a navei şi procedurile în legătură cu acesta (inclusiv antrenamentul bazat pe scenarii în privinţa combaterii );
  3. .3 managementul mulţimii şi a tehnicilor de control;
  4. .4 operaţiunile echipamentului şi sistemelor de securitate; şi
  5. .5 testarea, calibrarea ŞI întreţinerea pe mare a echipamentului ŞI
    
    sistemelor de securitate.
3. 13.3 Personalul de la bord care are îndatoriri specifice ce privesc securitatea trebuie să aibă suficiente cunoştinţe şi abilităţi de a-şi îndeplini aceste îndatoriri, inclusiv:
  1. .1 cunoaşterea ameninţărilor curente de securitate şi tipurilor acestora;
  2. .2 recunoaşterea şi detectarea armamentului, a substanţelor ŞI
    
    dispozitivelor periculoase;
  3. .3 recunoaşterea caracteristicilor şi modelelor comportamentale ale persoanelor ce pot ameninţa securitatea;
  4. .4 tehnicile folosite pentru a zădărnici măsurile de securitate;
  5. .5 managementul mulţimii şi tehnicile de control;
  6. .6 comunicaţiile legate de securitate;
  7. .7 cunoaşterea procedurilor de urgenţă şi a planurilor de contingenţă;
  8. .8 operaţiunile echipamentului şi sistemelor de securitate;
  9. .9 testarea, calibrarea şi întreţinerea pe mare a echipamentului ŞI
    
    sistemelor de securitate;
    
    .1O tehnicile de inspectare, control şi monitorizare; şi
    
    11. metodele privind percheziţionarea fizică a persoanelor, efectelor personale, a bagajelor, mărfii şi a proviziilor.
4. 13.4 Toţi ceilalţi membri ai echipajului trebuie să aibă cunoştinţe suficiente şi să fie familiarizaţi cu prevederile relevante ale PSN, inclusiv:
  1. .1 sensul şi cerinţele logice ale gradelor diferite de securitate;
  2. .2 cunoaşterea procedurilor de urgenţă şi a planurilor de contingenţă;
  3. .3 recunoaşterea şi detectarea armelor, a substanţelor şi dispozitivelor periculoase;
  4. .4 recunoaşterea, pe o bază nediscriminatorie, a caracteristicilor ŞI
    
    modelelor comportamentale ale persoanelor care pot ameninţa securitatea; şi
  5. .5 tehnicile folosite pentru a zădărnici măsurile de securitate;
    
    Exerciţiile şi antrenamentele
5. 13.5 Obiectivul exerciţiilor şi al antrenamentelor este asigurarea că personalul de la bordul navei este competent în toate sarcinile privind securitatea la toate gradele de securitate şi identificarea oricăror deficienţe legate de securitate care trebuie abordată.
6. 13.6 Pentru a asigura implementarea eficientă a prevederilor planului de securitate al navei, antrenamentele trebuie desfăşurate cel puţin o dată la trei luni. În plus, în cazurile în care mai mult de 25% din personalul navei a fost schimbat la un moment dat, cu personal care nu a mai participat la un antrenament pe acea
  
  navă, în ultimele trei luni, un antrenament trebuie desfăşurat pe parcursul unei săptămâni de la schimb. Aceste antrenamente trebuie să testeze elementele individuale ale planului precum ameninţările aduse securităţii enumerate în paragraful 8.9.
7. 13.7 Tipuri variate de exerciţii care pot include part1c1parea persoanelor desemnate cu securitatea companiei, a persoanelor desemnate cu securitatea facilităţii portuare, a autorităţilor relevante ale Guvernelor contractante precum şi a persoanelor desemnate cu securitatea navei, dacă sunt disponibili, trebuie desfăşurate cel puţin o dată într-un an calendaristic cu nu mai mult de 18 luni între exerciţii. Aceste exerciţii trebuie să testeze comunicarea, coordonarea, disponibilitatea resurselor, şi reacţia. Aceste exerciţii pot fi:
  1. .1 la scară completă sau la faţa locului;
  2. .2 simulare la pupitru sau seminar; sau
  3. .3 combinate cu alte exerciţii susţinute precum căutare şi salvare sau exerciţii de răspuns în caz de urgenţă.
8. 13.8 Participarea companiei într-un exerciţiu cu un alt Guvern contractant trebuie recunoscută de către Administratie.

'

14. SECURITATEA FACILITĂTII PORTUARE

Ghidul relevant este furnizat în secţ'iunile 15, 16 şi 18

15 EVALUAREA SECURITĂTII FACILITĂTII PORTUARE

' '

Generalităti

'
1. 15.1 Evaluarea securităţii facilităţii portuare - (ESFP) poate fi desfăşurată de o organizaţie recunoscută de securitate (ORS). Totuşi, aprobarea unei ESFP încheiate trebuie dată numai de către Guvernul contractant relevant.
2. 15.2 Dacă un Guvern contractant foloseşte o ORS pentru a revizui sau verifica conformitatea cu ESFP, ORS nu trebuie să fie asociată cu orice altă ORS care a pregătit sau asistat în pregătirea evaluării.
3. 15.3 O ESFP trebuie să abordeze următoarele elemente în cadrul unei facilităţi portuare:
  1. .1 securitatea fizică;
  2. .2 integritatea structurală;
  3. .3 sistemele de protecţie a personalului;
  4. .4 politicile procedurale;
  5. .5 sistemele radio şi de telecomunicaţii, inclusiv sistemele şi reţelele de computere;
  6. .6 infrastructura relevantă de transport;
  7. .7 utilităţile; şi
  8. .8 alte zone care, dacă sunt avariate sau folosite pentru supraveghere ilegală, pot reprezenta un risc pentru persoane, proprietate sau operaţiuni din cadrul facilităţii portuare.
4. 15.4 Cei implicaţi în ESFP trebuie să poată furniza asistenţă de specialitate în legătură cu:
  1. .1 cunoaşterea ameninţărilor şi modelelor curente privind securitatea;
  2. .2 recunoaşterea şi detectarea armelor, substanţelor şi dispozitivelor perieuloase;
  3. .3 recunoaşterea, pe o bază nediscriminatorie, a caracteristicilor şi modelelor comportamentale ale persoanelor care pot ameninţa securitatea;
  4. .4 tehnicile folosite pentru a zădărnici măsurile de securitate;
  5. .5 metodele folosite pentru a cauza un incident de securitate;
  6. .6 efectele explozibililor asupra structurii şi a serviciilor facilităţii portuare;
  7. .7 securitatea facilităţii portuare;
  8. .8 practicile de afaceri portuare;
  9. .9 planul de contingenţă, a pregătirii şi reacţiei în caz de urgenţă;
    
    .1O măsurile de securitate fizică, de ex. gardurile;
    1. .11 sistemele de radio şi telecomunicaţii, inclusiv sistemele ş1 reţelele de computere;
    2. .12 ingineria civilă şi de transport; şi
    3. .13 operaţiunile navei şi portului.
    Identificarea şi evaluarea activelor şi infrastructurii relevante, important de protejat
5. 15.5 Identificarea şi evaluarea activelor şi a infrastructurii relevante este un proces prin intermediul căruia se poate stabili importanţa relativă a structurilor şi instalaţiilor pentru funcţionarea facilităţii portuare. Acest proces de identificare şi evaluare este important deoarece asigură o bază pentru concentrarea strategiilor pentru temperare asupra acelor active şi structuri care sunt mai important de protejat împotriva unui incident de securitate. Acest proces trebuie să aibă în vedere potenţialul pericol al pierderii de vieţi omeneşti, semnificaţia economică a portului, valoarea simbolică şi existenţa facilităţilor guvernamentale.
6. 15.6 Identificarea şi evaluarea activelor şi a infrastructurii trebuie folosite pentru a scoate în evidenţă importanţa relativă de a fi protejate. Principala preocupare trebuie să fie evitarea morţii sau rănirii. De asemenea, este important de analizat dacă facilitatea portuară, structura sau facilitatea pot continua să funcţioneze rară active şi măsura în care restabilirea rapidă a unei funcţionări normale este posibilă.
7. 15.7 Activele şi infrastructura care trebuie analizate ca fiind important de protejat pot include:
  1. .1 zonele de acces, intrările, abordările şi zonele de ancorare, manevră şi acostare;
  2. .2 instalaţiile de marfă, terminalele, zonele de depozitare şi echipamentul de manipulare a mărfii;
  3. .3 sistemele precum sistemele de distribuţie electrică, sistemele de radio şi telecomunicaţii şi sistemele şi reţelele de computere;
  4. .4 sistemele de management al traficului navelor în port şi mijloacele de asigurare a navigaţiei;
  5. .5 facilităţile electrice, tubulatura de transfer a mărfii şi alimentarea cu
    
    apă;
  6. .6 poduri, căi ferate şi drumuri;
  7. .7 navele de servicii portuare, inclusiv pilotine, remorchere, şalande, etc.
  8. .8 echipament şi sisteme de securitate şi supraveghere; şi
  9. .9 apele din vecinătatea facilităţii portuare.
8. 15.8 Identificarea clară a activelor şi infrastructurii este esenţială pentru evaluarea cerinţelor de securitate pentru facilităţile portuare, ierarhizarea măsurilor de protecţie şi deciziilor care privesc alocarea de resurse pentru o mai bună protecţie a facilităţilor portuare. Procesul poate implica consultanţă cu autorităţile relevante legată de structuri din apropierea facilităţii portuare care ar putea cauza avarii în facilitate sau ar putea fi folosite în scopul cauzării de avarii în facilitate sau al observării ilegale a facilităţii sau pentru distragerea atenţiei.
  
  Identificarea posibilelor ameninţări la adresa infrastructurii şi activelor şi probabilitatea producerii acestora, în vederea stabilirii şi ierarhizării măsurilor de securitate în funcţie de priorităţi
9. 15.9 Posibilele acţiuni ce pot ameninţa securitatea activelor şi infrastructurii şi metodele prin care sunt realizate aceste acţiuni, trebuie identificate pentru a se evalua vulnerabilitatea unui anumit activ sau localizarea unui incident de securitate şi pentru a se stabili şi ierarhiza cerinţele, în funcţie de priorităţi a cerinţelor de securitate pentru a permite planificarea şi alocarea resurselor. Identificarea şi evaluarea fiecărei potenţiale acţiuni şi metodele acesteia trebuie să se bazeze pe diverşi factori, inclusiv pe evaluarea ameninţărilor făcute de agenţiile guvernamentale. În identificarea şi evaluarea ameninţărilor, cei ce desfăşoară evaluarea nu trebuie să se bazeze pe scenariile celor mai grave cazuri pentru a îndruma planificarea şi alocarea resurselor.
10. 15.10 ESFP trebuie să includă o evaluare întreprinsă cu consultarea organizaţiilor de securitate naţionale relevante pentru a stabili:
  1. .1 orice aspecte particulare ale facilităţii portuare, inclusiv traficul de nave ce utilizează facilitatea care este probabil să fie ţinta atacului;
  2. .2 consecinţele probabile referitoare la pierderea v1eţ11, avarierea proprietăţii, problemele economice, inclusiv dezbinarea sistemelor de transport şi un atac asupra facilităţii portuare;
  3. .3 capacitatea şi intenţia celor care ar putea pregăti un astfel de atac; şi
  4. .4 tipul sau tipurile posibile de atac,
    
    producând o evaluare generală a gradului de risc pentru care trebuie elaborate măsuri de securitate.
11. 15.11 ESFP trebuie să analizeze toate ameninţările posibile, care pot include următoarele tipuri de incidente de securitate:
  1. .1 avarierea sau distrugerea facilităţii portuare sau navei, de ex. prm dispozitive explozive, incendiere, sabotaj sau vandalism;
  2. .2 deturnarea sau sechestrarea navei sau a persoanelor de la bord;
  3. .3 sustragerea mărfii, a echipamentului sau sistemelor esenţiale de la navă sau a proviziilor
  4. .4 accesul neautorizat, inclusiv prezenţa transfugilor;
  5. .5 traficul de arme sau echipamente, inclusiv arme de distrugere în masă;
  6. .6 utilizarea navei pentru transportul celor ce intenţionează să cauzeze un incident de securitate şi echipamentul lor;
  7. .7 utilizarea navei ca armă sau ca mijloc de a cauza avarierea sau distrugerea;
  8. .8 blocajul intrărilor în port, a ecluzelor, a abordărilor, etc.; şi
  9. .9 atac nuclear, biologic şi chimic.
12. 15.12 Procesul trebuie să implice consultarea cu autorităţile relevante în legătură cu structurile din vecinătatea facilităţii portuare care pot cauza avarierea în facilitate sau pot fi folosite în scopul cauzării avarierii facilităţii sau pentru observarea ilegală a facilităţii sau pentru distragerea atenţiei. Identificarea, selectarea şi ierarhizarea în funcţie de priorităţi a contramăsurilor şi a schimbărilor procedurale şi nivelul lor de eficacitate în reducerea vulnerabilităţii
13. 15.13 Identificarea şi ierarhizarea în funcţie de priorităţi a contramăsurilor este menită să dea certitudinea că sunt utilizate cele mai eficiente măsuri de securitate pentru reducerea vulnerabilităţii unei facilităţi portuare sau interfaţa navă/port în cazul posibilelor ameninţări.
14. 15.14 Măsurile de securitate trebuie selectate pe baza unor factori deoarece ei reduc probabilitatea unui atac şi măsurile trebuie evaluate folosind informatii care includ:
  
  .1'inspecţiile, cercetările şi auditurile privind securitatea;
  1. .2 consultarea cu proprietarii şi operatorii de facilităţi portuare ş1 proprietarii/operatorii structurilor adiacente dacă este cazul;
  2. .3 informaţii despre istoria incidentelor de securitate; şi
  3. .4 operaţiuni din cadrul facilităţilor portuare.
  Identificarea punctelor slabe
15. 15.15 Identificarea punctelor slabe în structurile fizice, sistemele de protecţie a personalului, procese sau alte domenii care ar putea conduce la incidente de securitate poate fi utilizată pentru stabilirea opţiunilor de eliminare sau ameliorare a acestor puncte slabe. Spre exemplu, o analiză ar putea scoate la iveală punctele slabe din sistemul de securitate al unei facilităţi portuare sau lipsa protecţiei în cazul unor infrastructuri cheie cum ar fi alimentarea cu apă, poduri, etc. care pot fi rezolvate prin intermediul măsurilor fizice precum barierele permanente, alarmele, echipamentul de supraveghere, etc.
16. 15.16 Identificarea punctelor slabe trebuie să includă analiza:
  1. .1 accesului dinspre apă şi dinspre ţărm la facilitatea portuară şi navele ce ancorează la facilitatea portuară;
  2. .2 integrităţii structurale a molurilor, facilităţilor şi a structurilor asociate;
  3. .3 măsurilor şi procedurilor de securitate existente, inclusiv sistemele de identificare;
  4. .4 măsurilor şi procedurilor de securitate existente legate de serviciile şi utilităţile portuare;
  5. .5 măsurilor de protejare a echipamentului radio şi de telecomunicaţii, serviciilor şi utilităţilor portuare, inclusiv sistemele şi reţelele de computere;
  6. .6 zonelor învecinate care pot fi exploatate în timpul sau pentru un atac;
  7. .7 acordurilor existente cu companii private de securitate ce fumizează servicii de securitate de pe apă sau de pe ţărm;
  8. .8 oricăror politici conflictuale între măsurile şi procedurile de siguranţă şi securitate;
  9. .9 oricăror însărcinări conflictuale privind securitatea şi facilitatea portuară;

.1O oricăror presiuni şi constrângeri a personalului;

.11 oricăror deficienţe identificate în timpul antrenamentelor; şi
.12 oricăror deficienţe identificate în timpul operării zilnice, în urma incidentelor sau alertelor, raportarea preocupărilor privind securitatea, exerciţiul măsurilor de control, auditurilor, etc.

16. PLANUL DE SECURITATE A FACILITĂTII PORTUARE

'

Generalităti

'
1. 16.1 Pregătirea planului de securitate a facilităţilor portuare (PSFP) reprezintă responsabilitatea persoanei desemnate cu securitatea facilităţilor portuare (OSFP). În timp ce OSFP nu trebuie în mod necesar să execute personal toate îndatoririle asociate cu postul, responsabilitatea ultimă pentru asigurarea că ele sunt desfăşurate corespunzător revine fiecărui OSFP.
2. 16.2 Continutul fiecărui PSFP trebuie să varieze în functie de circumstantele
  
  specifice ale f'acilităţii portuare sau ale facilităţilor pe care le' acoperă. Evalua'rea
  
  securităţii facilităţii portuare (ESFP) va identifica aspectele particulare ale facilităţii portuare, şi riscurile potenţiale de securitate, care au dus la nevoia numirii unui OSFP şi a pregătirii unui PSFP. Pregătirea unui PSFP va necesita ca aceste aspecte, şi alte analize locale sau naţionale privind securitatea să fie abordate în PSFP, iar măsurile de securitate adecvate să fie stabilite pentru a minimaliza probabilitatea unui atentat la securitate şi consecinţele riscurilor potenţiale. Guvernele contractante pot pregăti consultanţă referitoare la elaborarea şi conţinutului PSFP.
3. 16.3 Toate PSFP-urile trebuie:
  1. .1 să specifice organizaţia de securitate a facilităţii portuare;
  2. .2 legăturile organizaţiei cu alte autorităţi relevante şi sistemele necesare de comunicaţii pentru a permite operarea continuă eficientă a organizaţiei şi legăturile ei cu alţii, inclusiv cu navele din port;
    
    . 3 să specifice măsurile de bază de securitate de gradul 1, atât operaţionale cât şi fizice, care vor fi aplicate;
    1. .4 să specifice măsurile suplimentare de securitate care vor permite facilităţii portuare să avanseze rară întârziere la gradul 2 de securitate, şi, atunci când este necesar, la gradul 3 de securitate;
    2. .5 să fumizeze revizuirea regulată sau audit al PSFP şi amendarea sa ca răspuns la experienţa sau la circumstanţele schimbătoare; şi
    3. .6 procedurile de raportare către punctele de contact corespunzătoare ale Guvernelor Contractante.
4. 16.4 Pregătirea unui PFPS eficient se va baza pe o evaluare amănunţită a tuturor problemelor legate de securitatea facilităţilor portuare inclusiv, în mod special, pe o apreciere minuţioasă a caracteristicilor fizice şi operaţionale ale fiecărei facilităţi portuare.
5. 16.5 Toate PSFP vor fi aprobate de către Guvernul Contractant în a cărui zonă sau jurisdicţie se află facilitatea portuară. Guvernele contractante vor dezvolta proceduri de evaluare a eficienţei continue a fiecărui PSFP şi pot cere amendarea PSFP înaintea aprobării sale iniţiale sau ulterior aprobării acestuia. PSFP va cuprinde prevederi pentru păstrarea registrelor privind incidentele şi ameninţările de securitate, revizuirile, auditurile, instruirea, exerciţiile ş1 antrenamentele ca o dovadă a conformitătii cu aceste cerinte.
  
  ' '
6. 16.6 Măsurile de securitate incluse în PSFP vor fi aplicate într-o perioadă rezonabilă de la aprobarea PSFP, iar PSFP va indica momentul în care fiecare dintre aceste măsuri va fi aplicată. Dacă există posibilitatea unei întârzieri în prevederea măsurilor, aceasta va fi discutată cu Guvernul contractant responsabil cu aprobarea PSFP şi vor fi luate măsuri provizorii alternative satistăcătoare care
  
  să asigure un grad de securitate echivalent ş1 care să acopere perioada de interimat.
7. 16.7 Utilizarea armelor de foc la bord sau lângă nave şi în facilităţile portuare poate prezenta riscuri deosebite şi semnificative aduse siguranţei, în special în legătură cu anumite substanţe periculoase şi trebuie analizată foarte atent. În cazul în care un Guvern Contractant decide că este necesar să folosească personal înarmat în aceste zone, Guvernul Contractant trebuie să se asigure că acest personal este corespunzător autorizat şi instruit în utilizarea armelor şi că este conştient de riscurile specifice aduse siguranţei în acele zone. Dacă un Guvern Contractant autorizează utilizarea armelor de foc , trebuie să emită linii directoare specifice privind siguranţa cu privire la utilizarea acestora. PSFP trebuie să conţină un ghid specific în această chestiune, în special cu privire la aplicarea sa la nave ce transportă mărfuri sau substanţe periculoase.
  
  Organizarea şi îndeplinirea îndatoririlor de securitate pentru facilităţile portuare
8. 16.8 În plus faţă de ghidul dat în secţiunea 16.3, PSFP trebuie să stabilească următoarele în legătură cu toate gradele de securitate:
  1. .1 rolul şi structura organizaţiei de securitate a facilităţii portuare;
  2. .2 cerinţele privind îndatoririle, responsabilităţile şi instruirea întregului personal, al facilităţilor portuare, ce are responsabilităţi de securitate şi măsurile de performanţă necesare care să permită evaluarea eficacităţii lor individuale;
  3. .3 legăturile organizaţiei de securitate a facilităţii portuare cu alte autorităţi naţionale sau locale cu responsabilităţi de securitate;
  4. .4 sistemele de comunicare prevăzute să permită comunicarea eficientă şi continuă între personalul de securitate al facilităţilor portuare, navelor din port şi, atunci când este adecvat, cu autorităţile naţionale sau locale ce au responsabilităţi de securitate
  5. .5 procedurile sau precauţiunile necesare care să permită menţinerea continuităţii în orice moment;
  6. .6 procedurile şi practicile pentru protecţia informatiei legate de securitate, păstrată pe suport de hârtie sau în format electronic;
  7. .7 procedurile pentru a evalua eficienţa continuă a măsurilor, procedurilor şi echipamentului de securitate, inclusiv identificarea şi reacţia la avarierea sau proasta funcţionare a echipamentului;
  8. .8 procedurile pentru a permite prezentarea şi evaluarea rapoartelor legate de posibilele atentate la securitate sau de preocupările privind securitatea.
  9. .9 procedurile legate de manipularea mărfii;
    
    .1O procedurile ce acoperă fumizarea proviziilor;
    1. .11 procedurile de întreţinere şi actualizare a înregistrărilor mărfurilor şi substanţelor periculoase şi a localizării lor în facilitatea portuară.
    2. .12 mijloacele de alertare şi obţinere de servicii din partea patrulelor de la ţărm şi a echipelor de specialişti în căutare, inclusiv căutarea de bombe şi căutări subacvatice;
    3. .13 procedurile pentru asistarea ofiţerilor însărcinaţi cu securitatea navei în confirmarea identitătii celor ce cercetează la bordul navei atunci când li
      
      se cere; ş1 '
    4. .14 procedurile pentru facilitarea permisiei la ţărm a personalului navei sau a schimburilor de echipaj, precum şi accesul inspectorilor la nava, inclusiv reprezentanţi ai organizaţiilor de muncă şi bunăstare a navigatorilor.
9. 16.9 Finalul acestei secţiuni priveşte în mod particular măsurile de securitate ce pot fi luate la fiecare grad de securitate ce acoperă:
  1. .1 accesul la facilităţile portuare;
  2. .2 zonele restricţionate din cadrul facilităţilor portuare;
  3. .3 manipularea mărfii;
  4. .4 livrarea proviziilor;
  5. .5 manipularea bagajului neînsoţit; şi
  6. .6 monitorizarea securităţii facilităţilor portuare.
    
    Accesul la facilităţile portuare
    
    16.1O PSFP trebuie să stabilească măsurile de securitate ce acoperă toate modalităţile de acces la facilităţile portuare identificate în ESFP.
    16.14. PSFP trebuie să identifice locaţiile unde persoanele, bunurile personale şi vehiculele trebuie supuse verificării. Astfel de locaţii trebuie acoperite pentru a facilita operarea continuă, indiferent de condiţiile meteorologice, în acord cu frecvenţa stabilită în PSFP. De îndată ce au fost supuse percheziţiei, persoanele, bunurile personale şi vehiculele trebuie să se îndrepte direct către zonele restricţionate de aşteptare, îmbarcare sau de încărcare a maşinilor.
17. PERSOANA DESEMNATĂ CU SECURITATEA FACILITĂT, II PORTUARE

Generalităt,i
1. 17.1 În cazurile excepţionale, în care persoana desemnată cu securitatea navei are întrebări privind validitatea documentelor de identificare ai celor care încearcă să se îmbarce în scopuri oficiale, persoana desemnată cu facilitatea portuară trebuie să asiste.
2. 17.2 Persoana desemnată cu securitatea facilităţii portuare nu trebuie să fie responsabil pentru confirmarea de rutină a identităţii celor care încearcă să se îmbarce.
  
  În plus, alte ghiduri relevante sunt oferite în secţiunile 15, 16 şi 18.
18. INSTRUIREA, ANTRENAMENTELE ŞI PRIVIND

SECURITATEA FACILITĂT, II PORTUARE

Instruirea

EXERCIT, IILE
1. 18.1 Persoana desemnată cu securitatea facilităţii portuare va avea cunoştinţe despre şi va fi instruit în câteva sau în toate din următoarele, după caz:
  1. .1 administrarea securităţii;
  2. .2 convenţiile, codurile şi recomandările internaţionale relevante;
  3. .3 legislaţia şi reglementările relevante ale Guvernului;
  4. .4 responsabilităţile şi funcţiile altor organizaţii de securitate;
  5. .5 metodologia evaluării securităţii facilităţii portuare;
  6. .6 metodele de cercetare şi inspectare ale navei şi facilităţii portuare;
  7. .7 operaţiunile şi condiţiile navei şi portului;
  8. .8 măsurile de securitate a navei şi a facilităţii portuare;
  9. .9 pregătirea de urgenţă şi răspunsul, precum şi planul de contingenţă;
    
    .1Otehnicile de instruire pentru antrenamentul şi instruirea privind securitatea, inclusiv măsurile şi procedurile de securitate;
    
    .11utilizarea informaţiei sensibile legate de securitate şi comunicaţiile în legătură cu securitatea;
    
    .12cunoaşterea ameninţărilor curente de securitate şi a tipurilor acestora;
    
    . l 3recunoaşterea şi detectarea armelor, a substanţelor şi dispozitivelor periculoase;
    
    .14recunoaşterea, pe o bază nediscriminatorie, a caracteristicilor ş1 modelelor comportamentale ale persoanelor care pot ameninţa securitatea;
    
    .15tehnicile folosite pentru a zădărnici măsurile de securitate;
    
    .16echipamentul şi sistemele de securitate, şi limitările lor operaţionale;
    
    .17metodele de conducere a auditurilor, inspecţiilor, controlului ş1 monitorizării;
    
    .18metodele cercetărilor fizice şi ale inspecţiilor non-intruzive;
    
    .19antrenamentele şi exerciţiile privind securitatea, inclusiv cele cu navele;
    
    Şl
    
    .20evaluarea antrenamentelor şi exerciţiilor.
2. 18.2 Personalul facilităţii portuare ce are îndatoriri specifice legate de securitate va avea cunoştinţe despre şi vor fi instruiţi în câteva sau în toate din următoarele, după caz:
  1. .1 cunoaşterea ameninţărilor curente de securitate şi a tipurilor acestora;
  2. .2 recunoaşterea şi detectarea armelor, a substanţelor şi dispozitivelor periculoase;
  3. .3 recunoaşterea caracteristicilor şi modelelor comportamentale ale persoanelor care pot ameninţa securitatea;
  4. .4 tehnicile folosite pentru a zădărnici măsurile de securitate;
  5. .5 managementul mulţimii şi tehnicile de control;
  6. .6 comunicaţiile legate de securitate;
  7. .7 operaţiunile echipamentului şi sistemelor de securitate;
  8. .8 testarea, calibrarea şi întreţinerea echipamentului şi sistemelor de securitate;
  9. .9 tehnicile de inspectare, control şi monitorizare; şi
    
    10 metodele de percheziţie fizică a persoanelor, a lucrurilor personale, a bagajelor, mărfii şi a proviziilor navei;
3. 18.3 Toţi ceilalţi membri ai personalului facilităţii portuare trebuie să cunoască şi să fie familiarizaţi cu prevederile relevante ale PSFP, în câteva sau în toate din următoarele, după caz:
  1. .1 înţelesul şi cerinţele importante ale diferitelor grade de securitate;
  2. .2 recunoaşterea şi detectarea armelor, a substanţelor şi dispozitivelor periculoase;
  3. .3 recunoaşterea caracteristicilor şi modelelor comportamentale ale persoanelor care pot ameninţa securitatea; şi
  4. .4 tehnicile folosite pentru a zădărnici măsurile de securitate.
    
    Antrenamentele şi exerciţiile
4. 18.4 Obiectivul antrenamentelor şi exerciţiilor este să se asigure că personalul facilităţii portuare are competenţa în toate sarcinile atribuite de securitate, la toate gradele de securitate, şi să identifice orice deficienţe legate de securitate care trebuie abordate.
5. 18.5 Pentru a asigura implementarea eficientă a prevederilor planului de securitate al facilităţii portuare, antrenamentele trebuie făcute cel puţin o dată la trei luni, dacă circumstanţele specifice nu dictează altfel. Antrenamentele trebuie să testeze elementele individuale ale planului, precum ameninţările legate de securitate enumerate în paragraful 15.11
6. 18.6 Tipuri variate de exerciţii care pot include part1c1parea ofiţerilor însărcinaţi cu securitatea facilităţii portuare, în cooperare cu autorităţile relevante ale Guvernelor Contractante, ofiţerii însărcinaţi cu securitatea companiei, sau ofiţerii însărcinaţi cu securitatea navei, dacă sunt disponibili, trebuie desfăşurate cel puţin o dată într-un an calendaristic, cu o perioadă nu mai mare de 18 luni între exerciţii. Cererile pentru participarea ofiţerilor însărcinaţi cu securitatea companiei sau a ofiţerilor însărcinaţi cu securitatea navei în exerciţiile comune trebuie făcute având în vedere securitatea şi implicaţiile muncii pentru navă. Aceste exerciţii trebuie să testeze comunicaţiile, coordonarea, disponibilitatea resurselor şi reacţia. Aceste exerciţii pot fi:
  1. .1 la scara completă sau pe viu ;
  2. .2 simulare la masa de lucru sau seminar; sau
  3. .3 combinate cu alte exerciţii precum reacţia în caz de avarie sau alte exerciţii ale autorităţii statului portului.
19. VERIFICAREA ŞI CERTIFICAREA NAVELOR

Nu există ghid suplimentar.

APENDICE LA PARTEA B APENDICELE 1

Forma Declaraţiei de Securitate între navă şi facilitatea portuară8

DECLARATIA DE SECURITATE

'

Numele navei

Portul de înregistrare

Numărul IMO

t 1

t 1

t 1

Numele facilităţii portuare ' <

Această Declaraţie de Securitate este valabilă de la până

la................... pentru următoarele activităţi.....................................

(lista activităţilor cu detalii relevante)

la următoarele grade de securitate

t 1

Gradele de securitate pentru navă Gradele de securitate pentru facilitatea

portuară ' <

Facilitatea portuară şi nava cad de comun acord în privinţa următoarelor grade de securitate şi responsabilităţi pentru a asigura conformitatea cu cerinţele Părţii A din Codul Internaţional pentru Securitatea Navelor şi a Facilităţilor Portuare.

Adăugarea iniţialelor OSN şi OSFP în aceste coloane indică că activitatea se va face în conformitate cu planul relevant aprobat, de către
Activitatea	Facilitatea portuară	Nava
Asigurarea executării tuturor sarcinilor legate de securitate
Monitorizarea zonelor restrictionate pentru a se asigura că numai 'personalul autorizat are acces Controlarea accesului în facilitatea portuară
Controlul accesului la navă
Monitorizarea facilităţii portuare, inclusiv a zonelor de acostare şi a

8 Aceasta formă a Declaraţiei de Securitate este pentru utilizarea între o navă şi o instalaţie portuară. Dacă Declaraţia de Securitate trebuie să acopere două nave, acest model trebuie modificat în mod corespunzator

zonelor din jurul navei

Monitorizarea navei, inclusiv a zonelor de acostare şi a zonelor din jurul navei

Manipularea mărfii

Livrarea proviziilor la navă

Manipularea bagajului neînsoţit

Controlul îmbarcării persoanelor şi

a proviziilor lor personale

Asigurarea că, comunicaţiile privind securitatea sunt disponibile între navă şi facilitatea portuară

Semnatarii acestui acord certifică, că măsurile de securitate şi măsurile atât pentru facilitatea portuară cât şi pentru navă în timpul activităţilor specifice îndeplinesc prevederile capitolului XI-2 şi Partea A din acest Cod care vor fi implementate în conformitate cu prevederile deja stipulate în planul aprobat sau măsurile specifice agreate sau stabilite în anexa ataşată.

Data....................................................la..........................................

I navei

Facilităţii portuare

Semnată pentru şi în numele

( Semnătura Ofiţerului însărcinat cu Securitatea Facilităţii Portuare)

Numele şi funcţia persoanei semnatare
Nume:	Nume:
Functie:	Functie:

(Semnătura Comandantului sau Ofiţerului însărcinat cu Securitatea Navei)

I pentru navă

Pentru facilitatea portuară

Detalii privind contactarea

( trebuie completate corespunzător)

(indică numerele de telefon sau canalele radio sau frecvenţele ce trebuie folosite)

' '

Facilitatea portuară Comandant

Ofiţerul însărcinat cu securitatea facilităţii portuare securitatea navei

Compania

Ofiţerul însărcinat cu Securitatea Companiei

Ofiterul însărcinat cu

'

APENDICE2

Forma de Declaratie de Conformitate a unei Facilităti Portuare

' '

DECLARATIE DE CONFORMITATE A UNEI FACILITĂTI PORTUARE

' '

(Sigiliu oficial)

Numărul declaratiei

'

Emis conform prevederilor Părţii B a

(Stat)

CODULUI INTERNAŢIONAL PENTRU SECURITATEA NAVELOR ŞI FACILITĂŢILOR PORTUARE (CODUL ISPS)

Guvernul

(numele Statului)

Nurne1e f:ac·i1·itaţi.i. portuare: .........................................................

Adresa f:ac·i1·itaţ.n. portuare......................................................................

PRIN ACEASTA AUTENTIFICĂ faptul că respectarea de către facilitatea portuară prevederile capitolului XI-2 şi Partea A din Codul internaţional pentru securitatea navelor şi a facilităţilor portuare (Codul ISPS) a fost verificată şi că această facilitate portuară operează în conformitate cu Planul de securitate al facilităţii portuare aprobat. Acest plan a fost aprobat pentru următoarele < specificaţi tipurile de operaţiuni, tipurile de navă sau de activităţi şi alte informaţii relevante> (ştergeţi, în funcţie de caz):

Navă de pasageri

Navă de pasageri de mare viteză

Navă de mărfuri generale de mare viteză Vrachier

Petrolier Tanc chimic

Tanc transportor de gaze lichefiate Unităţi de forare mobile de larg

Nave de marfă generală altele decât cele de mai sus

Această Declaraţie de conformitate valabilă până la , supusă

verificărilor (aşa cum se indică în pagina următoare)

Eliberată la ................ ...............................................................

(locul eliberării declaraţiei)

Data eliberării ..............

(Semnătura persoanei corespunzător autorizate ce eliberează

acest document)

(Sigiliu sau ştampila autorităţii emitente, în funcţie de caz)

ATESTATUL VERIFICĂRILOR

Guvernul < introduceti numele Statului> a stabilit că valabilitatea acestei Declaratii de conformitate este 'supusă < introduceţi detalii relevante ale verificărilor (de e'x. obligatorii anuale sau neprogramate)>

PRIN ACEASTA SE AUTENTIFICĂ ca, m timpul verificării desfăşurate în conformitate cu paragraful B/16.62.4 al Codului ISPS, s-a constatat că facilitatea portuară respectă prevederile relevante ale capitolului XI-2 ale Convenţiei şi Partea A din Codul ISPS.

VERIFICAREA 1

Semnătura:.........................................................

(Semnătura oficialităţii autorizate)

Locul:

Data:

VERIFICAREA 2

Semnătura:.........................................................

(Semnătura oficialităţii autorizate)

Locul:

Data:

VERIFICAREA 3

Semnătura:.........................................................

(Semnătura oficialităţii autorizate)

Locul:

Data:

VERIFICAREA 4

Semnătura:.........................................................

(Semnătura oficialităţii autorizate)

Locul:

Data:

PREŢURILE

publicaţiilorlegislativepentruanul2003

-pesuporttradiţional-

Nr.Nr. crt.Denumireapublicaţieianual deapariţii		Valoareaabonamentuluianual -lei-	Trim.I	Valoareaabonamentuluitrimestrial - lei - Trim.IITrim.III		Trim.IV
1.MonitorulOficial,ParteaI,înlimbaromână	710	7.900.000	1.975.000	2.172.500	2.389.750	2.628.750
2.MonitorulOficial,ParteaI,înlimbaromână,numerebis*)	50	1.480.000	-	-	-	-
3.MonitorulOficial,ParteaI,înlimbamaghiară	250	6.585.000	1.646.250	1.646.250	1.646.250	1.646.250
4.MonitorulOficial,ParteaaII-a	300	10.380.000	2.595.000	2.595.000	2.595.000	2.595.000
5.MonitorulOficial,ParteaaIII-a	700	2.105.000	526.250	526.250	526.250	526.250
6.MonitorulOficial,ParteaaIV-a	2.100	8.900.000	2.225.000	2.225.000	2.225.000	2.225.000
7.MonitorulOficial,ParteaaVI-a	250	8.195.000	2.048.750	2.048.750	2.048.750	2.048.750
8.ColecţiaLegislaţiaRomâniei	4	2.070.000	517.500	569.250	626.150	688.750
9.ColecţiadehotărârialeGuvernuluişialteactenormative	12	3.450.000	862.500	948.750	1.043.600	1.147.950
10.Repertoriulactelornormative	1	520.000	-	-	-	-
11.DeciziialeCurţiiConstituţionale	1	390.000	-	-	-	-
12.Ediţiitrilingve	12	2.075.000	-	-	-	-

*)Cuexcepţianumerelorbisîncaresepublicăactecuunvolumextinsşicareintereseazădoarunnumărrestrânsdeutilizatori.

PublicaţiileRegieiAutonome„MonitorulOficial"menţionatelapunctele1-7suntpurtătoaredeT.V.A.încotăde19%,iarcelemenţionatelapunctele8-12suntscutitedeT.V.A.

Pentrusiguranţaclienţilor,abonamentelelapublicaţiileRegieiAutonome„MonitorulOficial"sepotefectuaprinurmătoriidifuzori:

◆ COMPANIANAŢIONALĂ„POŞTAROMÂNĂ"-S.A.-prinoficiilesalepoştale
◆ RODIPET-S.A.-printoatefilialele
◆ INTERPRESSSPORT-S.R.L.-Bucureşti,str.HristoBotevnr.6

(telefon/fax:313.85.07;313.85.08;313.85.09)
◆ PRESSEXPRES-S.R.L.-Otopeni,str.FlorideCâmpnr.9(telefon/fax:772.66.87;0745.133.712)
◆ M.T.PRESSIMPEX-S.R.L.-Bucureşti,bd.Basarabianr.256(telefon/fax:255.48.15;255.48.16)
◆ INFOEUROTRADING-S.A.-Bucureşti,SplaiulIndependenţeinr.202A(telefon/fax:212.73.54)
◆ ZIRKONMEDIA-S.R.L.-Bucureşti,bd.NicolaeGrigorescunr.29A,bl.N22,ap.38(telefon/fax:340.31.09)
◆ ACTALEGIS-S.R.L.-Bucureşti,str.BanulUdreanr.10,(telefon/fax:411.91.79)
◆ CURIERPRESS-S.R.L.-Braşov,str.TraianGrozăvescunr.7(telefon/fax:0268/47.05.96)
◆ ELIDA-S.R.L.-Braşov,str.BisericiiRomânenr.92(telefon/fax:0268/47.74.64)
◆ MIMPEX-S.R.L.-Hunedoara,str.IonCreangănr.2,bl.2,ap.1(telefon/fax:0254/71.92.43)
◆ CALLIOPE-S.R.L.-Ploieşti,str.CandianoPopescunr.36(telefon/fax:0244/51.40.52,0244/51.48.01)