STRATEGIE NAŢIONALĂ din 8 iulie 2004

privind serviciile de sănătate

EMITENT

GUVERNUL

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 696 din 3 august 2004

Pe termen lung, efectul vizat al strategiei este îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei şi, prin aceasta, a calităţii vieţii.

I. Scopul Strategiei naţionale privind serviciile de sănătate

Scopul Strategiei naţionale privind serviciile de sănătate, denumită în continuare strategie, este creşterea accesului populaţiei la servicii medicale de calitate şi eficientizarea modului de furnizare a serviciilor medicale spitaliceşti.

Principalele obiective ale acestei strategii, care vor direcţiona furnizarea serviciilor de sănătate în România pentru cel puţin următorii 10 ani, sunt următoarele:

1. Îmbunătăţirea accesului populaţiei şi creşterea echităţii în acordarea serviciilor de sănătate

2. Îmbunătăţirea calităţii serviciilor de sănătate

3. Îmbunătăţirea eficacităţii şi a eficienţei serviciilor de sănătate

Prezenta strategie are la bază strategia de raţionalizare a serviciilor spitaliceşti, elaborată în anul 2003 în cadrul derulării proiectului de planificare şi reglementare a sistemului de servicii de sănătate al Băncii Mondiale în România.

Principiile acestei strategii vor direcţiona furnizarea serviciilor de sănătate în România pentru cel puţin următorii 10 ani.

II. Viziunea strategiei privind serviciile de sănătate din România

Cetăţenii României vor avea un acces îmbunătăţit pe plan local la servicii de sănătate de calitate, inclusiv accesul la medicamente prescrise raţional, medicina de familie, servicii de sănătate publică şi la programe de prevenire a îmbolnăvirilor. Cetăţenii vor avea încredere în pregătirea medicilor de familie şi se vor baza pe aceştia pentru rezolvarea majorităţii problemelor lor de sănătate, apelând la medicii de specialitate sau la serviciile spitaliceşti doar atunci când este nevoie.

Cetăţenii cu afecţiuni cronice cum ar fi: diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, afecţiuni respiratorii cronice şi altele se vor baza atât pe medicii de familie la care sunt înscrişi, cât şi pe o reţea de alţi furnizori, care îi vor ajuta să-şi menţină un stil de viaţă sănătos acasă, la serviciu şi în comunitate. Cetăţenii vor fi informaţi despre serviciile de sănătate ce le pot fi furnizate şi vor alege serviciile pe baza calităţii şi nivelului de complexitate cel mai potrivit. Opţiunea de a alege servicii private va fi mai largă.

În România se va dezvolta un sector al serviciilor spitaliceşti performant, uşor accesibil pentru pacienţii care necesită îngrijiri pentru traumatisme şi urgenţe medicochirurgicale, alte afecţiuni acute care le pun în pericol viaţa, boli cronice grave.

Spitalele vor fi dotate în mod corespunzător şi vor furniza o gamă adecvată de servicii de calitate pentru diagnostic şi tratament. De asemenea, spitalele vor avea personal cu pregătire adecvată, motivat să furnizeze îngrijiri clinice de calitate.

Pe termen lung, efectul vizat al prezentei strategii este îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei şi, prin aceasta, a calităţii vieţii.

Prezenta strategie se va concentra pe modernizarea şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor spitaliceşti şi pe extinderea accesului local la serviciile de asistenţă primară. Astfel se va realiza un echilibru între serviciile spitaliceşti, serviciile ambulatorii de specialitate furnizate în spital sau în cabinete medicale individuale, serviciile de spitalizare de zi şi serviciile de asistenţă primară (medicina de familie, medicamentele eliberate în regim ambulatoriu, îngrijirile la domiciliu, îngrijirile comunitare, precum şi serviciile de sănătate publică şi programele de prevenire a îmbolnăvirilor etc.).

III. Obiectivele strategiei privind serviciile de sănătate din România:

Obiectivul 1: Crearea unui sector al serviciilor spitaliceşti performant, care să furnizeze îngrijiri mai eficiente şi mai eficace, cum ar fi îngrijirile ambulatorii integrate cu cele spitaliceşti, spitalizarea de zi, spitalizarea de o zi, precum şi îmbunătăţirea serviciilor de diagnostic şi tratament (Se subordonează scopului: creştere acces, eficienţă)

Obiectivul 2: Extinderea serviciilor de asistenţă primară, în special a îngrijirilor la domiciliu, eliberării medicamentelor în regim ambulatoriu, crearea unor centre de sănătate multifuncţionale atât în mediul urban, cât şi în cel rural şi integrarea asistenţei primare cu serviciile ambulatorii de specialitate şi serviciile spitaliceşti, în conformitate cu programele naţionale de sănătate (Se subordonează scopului: creştere acces)

Obiectivul 3: Asigurarea unei finanţări adecvate şi sustenabile, în vederea stimulării performanţei spitalelor, în concordanţă cu politicile sanitare şi cu ţinta de planificare naţională pe termen lung a numărului de paturi de spital, care să conţină elemente stimulative pentru furnizarea eficientă a serviciilor spitaliceşti (Se subordonează scopului: creştere calitate, eficienţă)

Obiectivul 4: Închiderea, transformarea sau restructurarea unităţilor spitaliceşti care nu sunt necesare sau care sunt subutilizate, în vederea reducerii pierderilor financiare, şi utilizarea resurselor economisite pentru dezvoltarea noilor priorităţi în sistemul de sănătate, bazate pe reducerea numărului internărilor şi a duratei medii de spitalizare, concomitent cu creşterea ratei de ocupare a paturilor şi îmbunătăţirea rezultatelor activităţii (Se subordonează scopului: creştere calitate, eficienţă)

Obiectivul 5: Îmbunătăţirea sistemelor de conducere şi management operaţional şi furnizarea unei capacităţi adecvate de a conduce şi monitoriza reformele strategice în sistemul de sănătate (Se subordonează scopului: creştere acces, calitate, eficienţă)

Obiectivul 6: Revizuirea cadrului de reglementare de la nivel central pentru a permite implementarea rapidă a reformei în sistemul de sănătate şi descentralizarea ulterioară a managementului operaţional şi financiar, în vederea găsirii celor mai bune soluţii pentru acoperirea nevoilor locale, inclusiv servicii pentru populaţia defavorizată sau vulnerabilă (Se subordonează scopului: creştere acces, calitate)

Obiectivul 7: Dezvoltarea unui sistem modern de acreditare a serviciilor de sănătate şi a unor sisteme adecvate de monitorizare a managementului calităţii (Se subordonează scopului: creştere calitate)

Obiectivul 8: Creşterea participării sectorului privat în finanţarea serviciilor de sănătate, prin îmbunătăţirea reglementării sistemului privat de asigurări de sănătate în urma aprobării Legii asigurărilor private de sănătate, care să permită competiţia pentru fonduri suplimentare a furnizorilor de servicii medicale publici sau privaţi, altele decât cele colectate prin contribuţia obligatorie la Fondul naţional unic de asigurări de sănătate (Se subordonează scopului: creştere eficienţă)

Obiectivul 9: Transferul îngrijirilor furnizate în spitale pentru cazurile sociale şi pentru vârstnici către unităţi/organizaţii ale autorităţilor locale şi/sau către unităţi private, astfel încât spitalele să se poată concentra pe furnizarea îngrijirilor de tip acut

IV. Rezultate aşteptate ale strategiei privind serviciile de sănătate din România

Atingerea obiectivelor menţionate în prezenta strategie va conduce la următoarele rezultate:

1. Un sistem modern şi eficient al îngrijirilor medicale spitaliceşti, cu un acces îmbunătăţit la servicii de calitate crescută

2. Populaţia va avea un acces local îmbunătăţit la o gamă mai largă de servicii integrate de asistenţă primară şi spitalicească, mai bine adaptate nevoilor medicale ale comunităţii.

3. Finanţare susţinută, echitabilă şi transparentă a serviciilor de sănătate, bazată pe responsabilitate locală, descentralizată, cu stimulente pentru o activitate eficientă, cu răspundere şi mecanisme de raportare corespunzătoare

4. Restructurarea şi redefinirea unităţilor sanitare în vederea furnizării serviciilor medicale adecvate şi care sunt identificate ca nevoi de sănătate ale populaţiei

5. Îmbunătăţirea conducerii şi managementului serviciilor de sănătate, la nivel judeţean şi regional, care va stimula furnizarea de servicii mai eficiente şi reducerea corupţiei

6. Un cadru legal care susţine descentralizarea şi furnizarea mai rapidă a serviciilor de sănătate îmbunătăţite, în concordanţă cu această strategie şi cu politicile naţionale de sănătate

7. Asigurarea calităţii serviciilor de sănătate, măsurabilă prin sistemul de acreditare

8. Creşterea investiţiilor sectorului privat în finanţarea şi furnizarea serviciilor de sănătate şi modele competitive de furnizare a serviciilor de sănătate

9. Un sistem de sănătate care să furnizeze exclusiv îngrijiri de sănătate şi care să coopereze cu sectoarele de asistenţă socială pentru creşterea solidarităţii sociale şi a calităţii vieţii

---------