NORME METODOLOGICE Nr. 51.169 din 28 noiembrie 1995

pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar

EMITENT

MINISTERUL JUSTIŢIEI

Publicat în MONITORUL OFICIAL NR. 14 din 22 ianuarie 1996

Articolul 1

Timbrul judiciar instituit prin Ordonanţa Guvernului nr. 32 din 18 august 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 30 august 1995, aprobată şi modificată prin Legea nr. 106 din 16 noiembrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 270 din 21 noiembrie 1995, se aplică acţiunilor, cererilor, actelor şi serviciilor de competenţa tuturor instanţelor judecătoreşti, a Ministerului Justiţiei şi a instituţiilor subordonate acestui minister, precum şi actelor notariale ce se îndeplinesc de către notarii publici.

Instanţele judecătoreşti sunt, potrivit art. 10 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, judecătoriile, tribunalele, curţile de apel, Curtea Suprema de Justiţie şi instanţele militare.

Timbrul judiciar se aplică în toate cazurile în care, pentru acţiunile, cererile, actele şi serviciile de competenţa tuturor instanţelor judecătoreşti, a Ministerului Justiţiei, a instituţiilor subordonate acestui minister, precum şi a notarilor publici, se percepe taxa de timbru.

Înlesnirile, reducerile sau scutirile prevăzute în materia taxei de timbru nu se aplică în ceea ce priveşte timbrul judiciar.

Articolul 2

Cererilor de acordare a cetateniei sau de renunţare la cetăţenie li se aplică timbru judiciar în valoare de 5.000 lei pentru fiecare persoana care solicită acordarea cetateniei sau renunţarea la cetăţenie, indiferent dacă este majoră sau minora.

Prin cereri pentru acordarea cetateniei se înţelege şi cererile pentru redobindirea cetateniei, formulate de persoane care au renunţat la cetăţenie după 22 decembrie 1989 şi care, pentru redobindirea cetateniei, plătesc aceleaşi taxe ca şi persoanele care solicită acordarea cetateniei.

Articolul 3

Supralegalizarea de semnături la Ministerul Justiţiei se timbrează cu timbru judiciar în valoare de 500 lei pentru fiecare exemplar şi semnatura, indiferent dacă pentru aceasta operaţiune se mai datorează alte taxe în temeiul altor acte normative. Supralegalizarea poate viza semnatura preşedintelui unei instanţe judecătoreşti, a unui notar public sau a oricărui conducător al unei autorităţi sau instituţii publice.

Timbrul judiciar în valoare de 500 lei se aplică pentru fiecare exemplar şi fiecare semnatura pentru care se solicita supralegalizarea. Dacă pe un act se afla mai multe semnături a căror supralegalizare se solicita, valoarea timbrului judiciar se calculează în mod corespunzător (multiplu de 500).

Timbrul judiciar se aplică pe fiecare exemplar al actului ale cărui semnături se supralegalizeaza. În cazul în care spaţiul liber de pe actul care se supralegalizeaza nu este suficient pentru aplicarea şi anularea timbrului judiciar, acesta se aplică pe oricare altă parte a actului, astfel încât sa nu se altereze conţinutul actului.

Matca timbrului judiciar se aplică şi se anulează numai pe versoul cererii solicitantului, sub semnatura funcţionarului care a efectuat lucrarea şi cu menţionarea numărului de exemplare şi de semnături supralegalizate.

Articolul 4

Actele notariale care se îndeplinesc de către notarii publici sunt supuse timbrului judiciar în mod diferenţiat, în raport cu modul de aplicare a taxei de timbru.

Actelor notariale pentru care legea prevede taxa de timbru în suma fixa li se aplică timbru judiciar în valoare de 500 lei. Pentru actele notariale evaluabile în bani, cu o valoare de până la 1.000.000 lei, se aplică timbru judiciar în valoare de 500 lei. În cazul actelor notariale care au ca obiect o valoare de peste 1.000.000 lei, dar nu mai mare de 10.000.000 lei, se aplică timbru judiciar în valoare de 5.000 lei.

Actele notariale care au o valoare mai mare de 10.000.000 lei sunt supuse plăţii timbrului judiciar în valoare de 10.000 lei.

Timbrul judiciar se aplică pe primul exemplar al actului notarial original şi se fac menţiuni despre aceasta pe fiecare copie a actului. Dacă eliberarea de copii este supusă taxei de timbru, se aplică aceeaşi regula şi pentru timbrul judiciar.

Articolul 5

Cererile şi acţiunile pentru care se datorează timbru judiciar nu vor fi primite şi înregistrate de către instanţele judecătoreşti, Ministerul Justiţiei, instituţiile subordonate acestuia şi nici de către notarii publici, dacă nu sunt timbrate corespunzător.

În cazul acţiunilor şi al cererilor, expediate prin posta, care nu cuprind datele sau elementele necesare caracterizarii acţiunii sau a cererii respective în vederea calculării valorii timbrului judiciar, se va proceda în acelaşi mod ca şi în cazul neîndeplinirii obligaţiei legale privind taxa de timbru.

Sumele datorate pentru timbru judiciar nu pot fi date în debit.

Articolul 6

În cazul în care actul ori serviciul solicitat se eliberează ori se prestează în baza unei cereri, matca timbrului judiciar se aplică şi se anulează pe cerere, iar funcţionarul care a eliberat actul ori care a prestat serviciul menţionează: "Aplicat timbrul judiciar în valoare de ........ lei", semnează şi datează.

Anularea timbrului judiciar şi a matcii acestuia se efectuează numai prin aplicarea ştampilei instanţei judecătoreşti, a Ministerului Justiţiei sau a instituţiilor subordonate acestuia, ori a notarului public, după caz.

În toate cazurile (altele decît cele de la alin. 1), persoana legal investită cu primirea cererii ori a acţiunii sau cu eliberarea actului face menţiunea despre aplicarea timbrului judiciar, semnează şi datează.

Timbrul judiciar va fi anulat în momentul primirii cererii sau a acţiunii ori, după caz, în momentul eliberării actului solicitat.

Se interzice dezlipirea timbrelor judiciare şi a matcilor acestora, precum şi folosirea unor timbre sau matci care prezintă urme de alterare sau de dezlipire.

Cei care primesc cereri sau acţiuni, care eliberează acte ori prestează servicii supuse plăţii timbrului judiciar pot aplica, prin aditionarea valorilor susceptibile de taxare, un singur timbru judiciar, reprezentind valoarea totală a operaţiunilor taxabile. Despre aceasta operaţiune se face menţiune pe cererea solicitantului, cu precizarea valorii timbrului judiciar pentru fiecare solicitare. Timbrul judiciar se lipeşte pe originalul sau pe primul exemplar al actului, iar pe celelalte exemplare se face menţiunea: "Aplicat timbrul judiciar, pe originalul actului, prin aditionarea valorilor".

Articolul 7

Valoarea timbrului judiciar se determina de către organele care au obligaţia încasării acesteia.

Articolul 8

Dacă, în cursul procesului sau cu ocazia îndeplinirii actului ori a serviciului solicitat, apar elemente care configureaza o alta valoare a obiectului cererii, al acţiunii, al actului sau al serviciului, partea va fi obligată la timbrarea corespunzătoare ca şi în cazul taxei de timbru.

Articolul 9

Instanţa sesizată într-o cale de atac ordinară cu o cerere legal timbrata cu timbru judiciar, dacă constata ca timbrul judiciar nu a fost perceput ori ca valoarea acestuia a fost insuficienta în faza sau în fazele de judecată anterioare, va obliga la timbrarea cu timbru judiciar la valoarea corespunzătoare pentru acele faze de judecată.

Articolul 10

Magistratul care a primit o acţiune sau o cerere, notarul public sau, după caz, funcţionarul care a primit, a cercetat, a rezolvat, a efectuat sau a eliberat un act ori a prestat serviciul supus timbrului judiciar, fără ca obligaţia de timbrare sa fi fost îndeplinită în totalitate sau în parte, va fi obligat sa suporte contravaloarea timbrului judiciar neaplicat.

Obligarea la plata se va face numai după ce magistratul, notarul public sau funcţionarul a încercat, în termen de 30 de zile, sa recupereze suma datorată de la beneficiarul actului sau al serviciului.

Articolul 11

Preşedinţii instanţelor judecătoreşti, conducătorii instituţiilor subordonate Ministerului Justiţiei, precum şi notarii publici au obligaţia să asigure instruirea personalului din subordine şi sa supravegheze aplicarea corecta a dispoziţiilor legale privind timbrul judiciar (inclusiv a prezentelor norme metodologice) şi sa organizeze verificări periodice în acest domeniu.

Persoanele prevăzute la alin. 1 au obligaţia să prezinte, la solicitarea organelor de control ale Ministerului Justiţiei, toate documentele şi evidentele din care să se poată stabili ce acţiuni, cereri, acte sau servicii taxabile au fost primite sau efectuate şi modul cum s-a perceput timbrul judiciar, precum şi orice alte informaţii necesare pentru verificarea îndeplinirii cerinţelor legale în aceasta materie.

Pentru înlăturarea deficienţelor constatate şi pentru recuperarea eventualelor prejudicii, aceste persoane au obligaţia de a lua măsurile legale corespunzătoare.

Articolul 12

Controlul asupra modului cum se aplică prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 32/1995, precum şi ale prezentelor norme metodologice, la Curtea Suprema de Justiţie, se efectuează de către organele de control ale Ministerului Justiţiei, împreună cu un împuternicit anume desemnat de preşedintele Curţii.

La birourile notarilor publici, acest control se efectuează de către organele de control ale Ministerului Justiţiei, împreună cu un reprezentant anume desemnat de către preşedintele fiecărei camere a notarilor publici.

Articolul 13

Pentru a asigura aplicarea corecta şi uniforma a dispoziţiilor legale privind stabilirea şi perceperea timbrului judiciar, organele şi instituţiile prevăzute la art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 32/1995, inclusiv notarii publici, au obligaţia de a solicita lămuriri, ori de cîte ori este cazul, Ministerului Justiţiei.

Articolul 14

Răspunderea pentru realizarea emisiunilor şi circulaţia timbrului judiciar, ca şi pentru gestionarea fondurilor obţinute, revine Direcţiei economice din cadrul Ministerului Justiţiei. La nivelul instanţelor judecătoreşti, răspunderea pentru gestionarea timbrului judiciar se stabileşte de către preşedintele instanţei în persoana contabilului-şef sau, după caz, a primului grefier ori a grefierului-şef.

Articolul 15

Vînzarea timbrului judiciar se face de către instanţele judecătoreşti, Ministerul Justiţiei şi instituţiile subordonate acestuia, precum şi de către notarii publici, în condiţiile prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 32/1995, sau prin unităţi autorizate sa vinda timbre fiscale, pe bază de convenţie, cu un comision de până la 5% din valoarea acestuia.

Persoana căreia urmează sa i se încredinţeze vânzarea timbrelor judiciare trebuie să îndeplinească condiţiile cerute de lege pentru calitatea de gestionar şi sa constituie o garanţie materială corespunzătoare.

Articolul 16

Sumele încasate din vânzarea timbrului judiciar se depun imediat ce depăşesc nivelul de 100.000 lei, astfel:

- în judeţele în care funcţionează trezorerii ale statului, în contul 20.21.1.18 "Venituri din timbru judiciar", pentru anul 1995, şi în contul 20.21.01.14 "Venituri din timbrul judiciar", începând cu anul 1996, care se deschid pe seama tribunalului din judeţul respectiv;

- în municipiul Bucureşti, în sectorul agricol Ilfov şi în judeţele în care nu funcţionează încă trezorerii ale statului, în contul 60.21.1.18 "Venituri din timbrul judiciar", pentru anul 1995, şi în contul 60.21.01.14 "Venituri din timbru judiciar", începând cu anul 1996, deschise pe seama organelor financiare teritoriale ale Ministerului Finanţelor.

În judeţele în care nu funcţionează trezorerii ale statului, tribunalele vor solicita organelor financiare teritoriale ale Ministerului Finanţelor situaţia încasărilor din vânzarea timbrului judiciar, în vederea cuprinderii acestor încasări în bilanţul contabil.

Articolul 17

Comisionarilor care vînd timbrul judiciar li se va cere prin convenţie sa comunice, lunar, tribunalelor în a căror rază teritorială activează, sumele încasate şi depuse în conformitate cu prevederile art. 16 din prezentele norme metodologice, cu menţionarea numărului şi a datei documentelor de depunere.

Aceeaşi comunicare o vor face şi curţile de apel şi judecătoriile către tribunalul care le-a predat în gestiune timbre judiciare.

În termen de 5 zile de la încheierea fiecărei luni, tribunalul va centraliza datele şi le va inainta Direcţiei economice din Ministerul Justiţiei.

Direcţia economică, pe baza datelor centralizate, va compara sumele din evidentele sale cu cele colectate în contul de depunere şi evidentiate la direcţia de specialitate din Ministerul Finanţelor.

În cazul unor necorelari, se vor urmări şi se vor stabili unităţile sau comisionarii care au efectuat vinzari şi nu au depus sumele încasate, pentru a împiedica sustragerile sau folosirea sumelor în alte scopuri.

Pe baza datelor furnizate de către tribunale, comisionari şi, respectiv, de către Ministerul Finanţelor, Direcţia economică din Ministerul Justiţiei va stabili data când se va comanda o noua emisiune, astfel încât să se asigure permanent necesarul de timbre judiciare.

Articolul 18

Veniturile încasate din vânzarea timbrului judiciar vor fi utilizate în conformitate cu art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 32/1995.

Ministrul justiţiei,

Gavril Iosif Chiuzbaian

-------------------------