DECIZIA nr. 11 din 23 februarie 2022

referitoare la interpretarea art. 336 alin. (1) și (2) din Codul penal

EMITENT

ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT ÎN MATERIE PENALĂ

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 3 mai 2022

Dosar nr. 3.007/1/2021

Daniel Grădinaru	- președintele Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție - președintele completului
Alin-Sorin Nicolescu	- judecător la Secția penală
Rodica Cosma	- judecător la Secția penală
Leontina Șerban	- judecător la Secția penală
Mircea-Mugurel Șelea	- judecător la Secția penală
Oana Burnel	- judecător la Secția penală
Simona-Elena Cîrnaru	- judecător la Secția penală
Maricela Cobzariu	- judecător la Secția penală
Dan Andrei Enescu	- judecător la Secția penală

S-a luat în examinare sesizarea formulată de către Curtea de Apel Cluj - Secția penală și de minori, prin care, în temeiul art. 476 alin. (1) raportat la art. 475 din Codul de procedură penală, s-a solicitat pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „Dacă fapta unei persoane de a conduce pe drumurile publice un autovehicul, care la momentul prelevării mostrelor biologice a avut o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge și care se afla sub influența unor substanțe psihoactive, întrunește elementele de tipicitate ale infracțiunii cu conținut alternativ prevăzute de art. 336 alin. (1) și (2) din Codul penal sau întrunește elementele de tipicitate a două infracțiuni cu conținuturi alternative în concurs ideal, prevăzute de art. 336 alin. (1) din Codul penal și art. 336 alin. (2) din Codul penal, cu aplicarea art. 38 alin. (2) din Codul penal?“

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a fost constituit conform prevederilor art. 476 alin. (6) raportat la art. 473 alin. (8) din Codul de procedură penală și art. 36 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat, cu completările ulterioare.

Ședința este prezidată de către președintele Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, domnul judecător Daniel Grădinaru.

La ședința de judecată participă doamna Melania Camelia Gozob, magistrat-asistent în cadrul Secției penale, desemnat în conformitate cu dispozițiile art. 38 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat, cu completările ulterioare.

Judecător-raportor a fost desemnat, conform prevederilor art. 476 alin. (7) din Codul de procedură penală, domnul Dan Andrei Enescu, judecător în cadrul Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este reprezentat de doamna Ecaterina Nicoleta Eucarie, procuror în cadrul Secției judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Magistratul-asistent a prezentat referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit în cauză de către judecătorul-raportor, acesta fiind comunicat părților, potrivit dispozițiilor art. 476 alin. (9) din Codul de procedură penală.

Totodată, a învederat că, drept urmare a solicitărilor formulate în temeiul art. 476 alin. (10) raportat la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală, la dosarul cauzei au fost depuse puncte de vedere asupra problemei de drept supuse dezlegării.

Președintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, domnul judecător Daniel Grădinaru, a acordat cuvântul în dezbateri.

Reprezentantul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, doamna procuror Ecaterina Nicoleta Eucarie, în temeiul art. 475-477 din Codul de procedură penală, a solicitat pronunțarea unei decizii pe fond privind chestiunea de drept solicitată de instanța de trimitere, precizând că fapta unei persoane de a conduce pe drumurile publice un autovehicul, care la momentul prelevării mostrelor biologice avea o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge și care în același timp se afla și sub influența unor substanțe psihoactive, întrunește elementele de tipicitate ale infracțiunii unice cu conținut alternativ prevăzute de art. 336 alin. (1) și (2) din Codul penal.

Astfel, doamna procuror a arătat că sunt întrunite condițiile formale de admisibilitate a sesizării, iar pe fond a menționat că doctrina a făcut acele delimitări între infracțiunile cu conținut alternativ și cele cu conținuturi alternative, în sensul că infracțiunile cu conținut alternativ sunt definite ca fiind acele infracțiuni pentru care legea prevede variante alternative ale principalelor elemente constitutive, variante echivalente sub aspectul semnificației lor penale, iar infracțiunile cu conținuturi alternative sunt acele infracțiuni în cazul cărora legiuitorul grupează sub aceeași denumire două sau mai multe infracțiuni de sine stătătoare. Pentru o corectă delimitare, procurorul a arătat că se impune verificarea mai multor elemente privind compatibilitatea variantelor prevăzute alternativ: unitatea de subiect pasiv, rațiunea incriminării, a răspunderii penale, dacă aceste conținuturi alternative prezintă elemente în plus unul față de celălalt, trăsăturile lor fiind identice.

Doamna procuror a arătat că susținătorii existenței unei pluralități de infracțiuni au pornit de la premisa că art. 336 din Codul penal cuprinde două fapte distincte întrucât există diferențe între acestea raportat la momentul la care se consideră comisă infracțiunea, însă a menționat că această diferență nu mai există în situația de față, așa cum a precizat și instanța de trimitere, având în vedere Decizia nr. 732/2014 a Curții Constituționale, care a constatat că sintagma „la momentul prelevării mostrelor biologice“ din cuprinsul dispozițiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal este neconstituțională și tocmai această diferență justifica la momentul respectiv reglementarea celor două acțiuni interzise în cadrul unor alineate diferite, cu toate că legiuitorul a optat pentru instituirea unui tratament sancționator identic pentru acestea.

În continuare, s-a arătat că în susținerea opiniei contrare, în sensul existenței unei singure infracțiuni, deși substanțele nocive ingerate sunt diferite, rezultatul final al utilizării acestora este același, și anume starea de pericol ca urmare a alterării capacității de a conduce, fiind astfel lezată aceeași valoare socială ocrotită, respectiv siguranța circulației pe drumurile publice.

Mai mult, regimul sancționator pentru acțiunile prevăzute de alin. (1) și (2) ale art. 336 din Codul penal este același, astfel încât în opinia procurorului este evident că legiuitorul a apreciat că pericolul social generic al acestora este similar.

Prin urmare, doamna procuror a precizat că în cazul art. 336 din Codul penal este același element material, atât la varianta tip, cât și la varianta asimilată, iar ceea ce diferă este condiția atașată elementului material, respectiv îmbibație alcoolică peste limita legală, respectiv autorul se află sub influența unor substanțe psihoactive.

În concluzie, doamna procuror a arătat că, dacă se comit acte specifice ambelor variante, se va reține o singură infracțiune, cu referire la ambele variante.

Constatând că nu sunt întrebări de formulat din partea membrilor completului, președintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a declarat dezbaterile închise, iar Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a reținut dosarul în pronunțare.

ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE,

deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:

I. Titularul și obiectul sesizării

Prin Încheierea de ședință din 23 noiembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 8.337/190/2020, ce are ca obiect apelul declarat de inculpata C.A. împotriva Sentinței penale nr. 398 din data de 7 aprilie 2021 a Judecătoriei Bistrița, Curtea de Apel Cluj - Secția penală și de minori a sesizat, în temeiul art. 475 din Codul de procedură penală, Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „Dacă fapta unei persoane de a conduce pe drumurile publice un autovehicul, care la momentul prelevării mostrelor biologice a avut o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge și care se afla sub influența unor substanțe psihoactive, întrunește elementele de tipicitate ale infracțiunii cu conținut alternativ prevăzute de art. 336 alin. (1) și (2) din Codul penal sau întrunește elementele de tipicitate a două infracțiuni cu conținuturi alternative în concurs ideal, prevăzute de art. 336 alin. (1) din Codul penal și art. 336 alin. (2) din Codul penal, cu aplicarea art. 38 alin. (2) din Codul penal.“

II. Expunerea succintă a cauzei

Prin rechizitoriul emis în data de 7.12.2020 în Dosarul nr. 1.609/P/2020 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bistrița, a fost trimisă în judecată inculpata C.A. pentru săvârșirea infracțiunilor de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului, faptă prevăzută de art. 336 alin. (1) din Codul penal, și de conducere a unui vehicul sub influența unor substanțe psihoactive, faptă prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, ambele cu aplicarea art. 38 alin. (2) din Codul penal, reținânduse că, în cursul zilei de 20.06.2020, în jurul orei 23.35, inculpata a condus autoturismul marca Mini Cooper, cu nr. de înmatriculare (.....), pe Strada Poligonului din municipiul Bistrița, județul Bistrița-Năsăud, aflându-se sub influența băuturilor alcoolice, având o îmbibație alcoolică de 2,49 g‰ la proba I (ora recoltării 01.26), respectiv 2,30 g‰ la proba a II-a (ora recoltării 02.26), potrivit Buletinului de analiză toxicologică - alcoolemie nr. 116 l/IX/a/333 din 29.06.2020 eliberat de Serviciul Județean de Medicină Legală Bistrița-Năsăud și sub influența substanțelor psihoactive, respectiv examenul toxicologic efectuat pe proba de sânge a fost pozitiv pentru tetrahidrocannabioli (THC) și negativ pentru amfetamine, morfină și alți derivați opiacei, iar examenul toxicologic efectuat pe proba de urină a fost pozitiv pentru tetrahidrocannabioli (THC) și negativ pentru amfetamină, metanfetamină, MDMA, cocaină, metadonă, morfină și alți derivați opiacei, potrivit Buletinului de analiză toxicologică nr. 6.276/IX/c/183 din 8.07.2020 eliberat de Institutul de Medicină Legală Cluj-Napoca.

Prin Sentința penală nr. 398 din 7 aprilie 2021 a Judecătoriei Bistrița, pronunțată în Dosarul nr. 8.337/190/2020, în baza art. 396 alin. (1), (2) și (10) din Codul de procedură penală, a fost condamnată inculpata C.A. pentru comiterea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului, prevăzută de art. 336 alin. (1) din Codul penal, la pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare și pentru comiterea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența unor substanțe psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, la pedeapsa de 8 luni închisoare.

S-a constatat că infracțiunile ce fac obiectul cauzei au fost săvârșite în stare de concurs ideal, prevăzut de art. 38 alin. (2) din Codul penal.

În baza art. 40 raportat la art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal s-au contopit pedepsele stabilite în sarcina inculpatei, sa aplicat pedeapsa cea mai grea de 1 an și 2 luni închisoare, la care s-a adăugat sporul fix și obligatoriu de 1/3 din cealaltă pedeapsă, respectiv 2 luni și 20 de zile închisoare, inculpata urmând a executa o pedeapsă rezultantă de 1 an, 4 luni și 20 de zile închisoare.

În temeiul art. 91 din Codul penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și s-a stabilit un termen de supraveghere de 3 ani, conform dispozițiilor art. 92 din Codul penal.

În baza art. 93 alin. (1) din Codul penal, pe durata termenului de supraveghere, a fost obligată inculpata să respecte următoarele măsuri de supraveghere:a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Bistrița-Năsăud la datele fixate de acesta; ... b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; ... c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile; ... d) să comunice schimbarea locului de muncă; ... e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență. ...

În temeiul art. 93 alin. (2) lit. b) din Codul penal, s-a impus inculpatei obligația de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de serviciul de probațiune sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) din Codul penal pe parcursul termenului de supraveghere, a fost obligată inculpata să presteze un număr de 100 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei Municipiului Bistrița, județul Bistrița-Năsăud.

În temeiul art. 91 alin. (4) din Codul penal, s-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 96 din Codul penal.

În baza art. 66 alin. (1) lit. i) din Codul penal, s-a interzis inculpatei dreptul de a mai conduce vehicule din categoria A și B pe o durată de 2 ani, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii, conform art. 68 alin. (1) lit. b) din Codul penal.

În baza art. 274 alin. (1) din Codul de procedură penală a fost obligată inculpata să plătească suma de 2.000 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpata C.A., criticând pedepsele aplicate pentru cele două infracțiuni reținute în sarcina sa ca fiind prea mari raportat la criteriile de individualizare a pedepsei, precum și modalitatea de executare a pedepsei rezultante ca fiind prea aspră.

Calea de atac promovată de inculpată a fost înregistrată sub același număr de dosar pe rolul Curții de Apel Cluj - Secția penală și de minori, care, în Ședința publică din 23 noiembrie 2021, din oficiu, a pus în discuție sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea dezlegării unei chestiuni de drept, respectiv: „Dacă fapta unei persoane de a conduce pe drumurile publice un autovehicul, care la momentul prelevării mostrelor biologice a avut o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge și care se afla sub influența unor substanțe psihoactive, întrunește elementele de tipicitate ale infracțiunii cu conținut alternativ prevăzute de art. 336 alin. (1) și (2) din Codul penal sau întrunește elementele de tipicitate a două infracțiuni cu conținuturi alternative în concurs ideal, prevăzute de art. 336 alin. (1) din Codul penal și art. 336 alin. (2) din Codul penal, cu aplicarea art. 38 alin. (2) din Codul penal?“

III. Opinia completului care a dispus sesizarea și punctele de vedere ale procurorului și inculpatului

III.1. Cu privire la admisibilitatea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție

Curtea de Apel Cluj - Secția penală și de minori a constatat îndeplinite toate cerințele de admisibilitate prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală, respectiv: instanța care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție este învestită cu soluționarea cauzei în apel, ca ultimă instanță din ciclul procesual ordinar; problema de drept în discuție nu a mai fost supusă examenului Înaltei Curți de Casație și Justiție și nu s-a mai statuat asupra ei printr-o altă hotărâre prealabilă sau de recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare; de lămurirea chestiunii de drept în discuție depinde soluționarea pe fond a cauzei.

Reprezentantul Ministerului Public a opinat că în cauză sunt întrunite condițiile de admisibilitate pentru sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept.

Inculpata, prin apărător ales, de asemenea, a apreciat ca fiind îndeplinite cerințele legale pentru sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept.

III.2. Cu privire la chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării

Pornind de la împrejurarea că în calea de atac a apelului a fost criticată soluția primei instanțe de condamnare a inculpatei, Curtea de Apel Cluj - Secția penală și de minori a apreciat utilitatea obținerii unei soluții cu privire la problema de drept ridicată, având în vedere hotărârile pronunțate de curțile de apel Timișoara, Suceava, Constanța și Ploiești, în care au fost expuse opinii diferite în ceea ce privește problema de drept semnalată.

În acest sens, s-a constatat că există două posibilități de apreciere:– fapta unei persoane de a conduce pe drumurile publice un autovehicul, care la momentul prelevării mostrelor biologice a avut o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge și care se afla sub influența unor substanțe psihoactive, presupune comiterea a două acte cu conținuturi distincte, lipsite de omogenitate materială și juridică, care nu permit reținerea unității de infracțiune, ci a unei pluralități de infracțiuni (cazul infracțiunilor cu conținuturi alternative); ... – fapta unei persoane de a conduce pe drumurile publice un autovehicul, care la momentul prelevării mostrelor biologice a avut o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge și care se afla sub influența unor substanțe psihoactive, constituie o acțiune unică de conducere, care își găsește corespondent în modalități diferite de săvârșire, dar acest lucru nu afectează unitatea infracțiunii (cazul infracțiunii cu conținut alternativ). ...

Opinia reprezentantului Ministerului Public a fost în sensul reținerii a două infracțiuni în concurs ideal, apreciind că această soluție a fost până în prezent validată de practica judiciară.

Inculpata, prin apărătorul ales, a opinat în sensul reținerii unei singure infracțiuni, pe considerentul că urmarea imediată, respectiv starea de pericol creată, este unică, având izvorul în incapacitatea psihofizică a persoanei aflate în cele două situații incriminate de a conduce vehicule pe drumurile publice în condiții de siguranță.

IV. Punctele de vedere exprimate de către curțile de apel și instanțele judecătorești arondate cu privire la chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării

În urma consultării instanțelor de judecată, în conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (10) din Codul de procedură penală cu referire la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală, sa evidențiat o primă opinie potrivit căreia fapta unei persoane de a conduce pe drumurile publice un autovehicul, care la momentul prelevării mostrelor biologice a avut o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge și care se afla sub influența unor substanțe psihoactive întrunește elementele de tipicitate ale infracțiunii cu conținut alternativ prevăzute de art. 336 alin. (1) și (2) din Codul penal.

În argumentare s-a arătat că există o singură acțiune comisă în împrejurări de fapt distincte și o unică stare de pericol, gravitatea faptei fiind sporită ca urmare a consumului atât de alcool, cât și de substanțe psihoactive.

Acest punct de vedere a fost exprimat de Curtea de Apel Timișoara, Curtea de Apel Oradea, Curtea de Apel Galați (o parte dintre magistrați), Curtea de Apel Iași, Curtea de Apel Suceava, Curtea de Apel București, Curtea de Apel Constanța, Curtea de Apel Bacău, Curtea de Apel Craiova (o parte dintre magistrați), Tribunalul Timiș, Tribunalul Hunedoara, Tribunalul Iași, Tribunalul Vaslui (o parte dintre magistrați), Tribunalul Ialomița, Tribunalul Bacău, Judecătoria Timișoara, Judecătoria Sectorului 1, Judecătoria Sectorului 5, Judecătoria Sectorului 6, Judecătoria Bârlad, Judecătoria Dorohoi, Judecătoria Giurgiu, Judecătoria Alexandria, Judecătoria Zimnicea, Judecătoria Mangalia, Judecătoria Constanța, Judecătoria Onești, Judecătoria Lugoj (o parte dintre magistrați), Judecătoria Motru, Judecătoria Târgu Cărbunești, Judecătoria Vânju Mare (o parte dintre magistrați).

În sens contrar, Curtea de Apel Craiova (o parte dintre magistrați), Tribunalul Vaslui (o parte dintre magistrați), Tribunalul Ilfov, Tribunalul Teleorman, Tribunalul Caraș-Severin, Judecătoria Sectorului 2, Judecătoria Sectorului 3, Judecătoria Sectorului 4, Judecătoria Călărași, Judecătoria Oltenița, Judecătoria Iași, Judecătoria Huși, Judecătoria Botoșani, Judecătoria Darabani, Judecătoria Fălticeni, Judecătoria Bolintin-Vale, Judecătoria Roșiori de Vede, Judecătoria Turnu Măgurele, Judecătoria Videle, Judecătoria Reghin, Judecătoria Zărnești, Judecătoria Reșița, Judecătoria Caransebeș, Judecătoria Oravița, Judecătoria Lugoj (o parte dintre magistrați), Judecătoria Corabia, Judecătoria Caracal, Judecătoria Vânju Mare (o parte dintre magistrați), Judecătoria Târgu Jiu au apreciat că fapta unei persoane de a conduce pe drumurile publice un autovehicul, care la momentul prelevării mostrelor biologice a avut o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge și care se afla sub influența unor substanțe psihoactive întrunește elementele de tipicitate a două infracțiuni cu conținuturi alternative în concurs ideal, prevăzute de art. 336 alin. (1) din Codul penal și art. 336 alin. (2) din Codul penal, cu aplicarea art. 38 alin. (2) din Codul penal.

Răspunsurile curților de apel Alba Iulia, Brașov, tribunalelor Brașov, Covasna, Arad, Olt, Gorj, Mehedinți, judecătoriilor Hârlău, Pașcani, Răducăneni, Vaslui, Medgidia, Tulcea, Babadag, Măcin, Brașov, Făgăraș, Rupea, Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc, Întorsura Buzăului, Moldova Nouă, Slatina, Balș, Novaci, Drobeta-Turnu Severin, Orșova, Baia de Aramă, Strehaia au cuprins doar mențiunea neidentificării în jurisprudența acestora a unor hotărâri relevante pentru problema de drept ce face obiectul sesizării.

V. Punctul de vedere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la problema de drept ce formează obiectul sesizării

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a arătat că, față de dispozițiile legale în materie, sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a sesizării.

În temeiul art. 475-477 din Codul de procedură penală, parchetul a solicitat pronunțarea unei decizii prin care chestiunea de drept supusă dezlegării să primească următoarea rezolvare: „Fapta unei persoane de a conduce pe drumurile publice un autovehicul, care la momentul prelevării mostrelor biologice a avut o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge și care se afla sub influența unor substanțe psihoactive, întrunește elementele de tipicitate ale infracțiunii cu

conținut alternativ prevăzute de art. 336 alin. (1) și (2) din Codul penal.“

În concluziile formulate parchetul a apreciat că în doctrina de specialitate au fost delimitate infracțiunile cu conținut alternativ de cele cu conținuturi alternative ca urmare a efectelor diferite care apar în cazul realizării mai multora dintre variantele alternative de comitere a acestora (reținerea unei unități infracționale, respectiv o pluralitate de infracțiuni).

Astfel, s-a precizat că infracțiunile cu conținut alternativ sunt definite ca fiind acele infracțiuni pentru care legea prevede variante alternative ale principalelor elemente constitutive, variante echivalente sub aspectul semnificației lor penale, iar infracțiunile cu conținuturi alternative sunt acele infracțiuni în cazul cărora legiuitorul grupează sub aceeași denumire două sau mai multe infracțiuni de sine stătătoare.

Parchetul a arătat că existența unei pluralități de infracțiuni a pornit de la premisa că art. 336 din Codul penal cuprinde două fapte distincte întrucât există diferențe între acestea raportat la momentul la care se consideră comisă infracțiunea - al recoltării probelor biologice în cazul alin. (1), respectiv al conducerii efective în cazul alin. (2), însă această diferență nu mai există în momentul de față, având în vedere că, prin Decizia nr. 732/2014, Curtea Constituțională a constatat că sintagma „la momentul prelevării mostrelor biologice“ din cuprinsul dispozițiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal este neconstituțională. De altfel, această diferență justifica la momentul respectiv și reglementarea celor două acțiuni interzise în cadrul unor alineate diferite, cu toate că legiuitorul a optat pentru instituirea unui tratament sancționator identic pentru acestea. De asemenea, în susținerea aceleiași opinii s-a arătat că între aceste fapte există diferențe și cu privire la nivelul tipului de substanțe nocive ingerate de către subiectul pasiv.

În susținerea opiniei contrare, respectiv în sensul existenței unei singure infracțiuni, parchetul arată că, deși substanțele nocive ingerate sunt diferite, rezultatul final al utilizării acestora este același, al apariției unei stări de pericol ca urmare a alterării capacității de a conduce, fiind astfel lezată aceeași valoare socială ocrotită, respectiv siguranța circulației pe drumurile publice.

De asemenea, parchetul a precizat că în cazul unei persoane care a condus un vehicul atât sub influența alcoolului, cât și a altor substanțe psihoactive, chiar în situația în care comportamentul său este în mod vizibil modificat, în majoritatea cazurilor nu se pot deosebi, în mod științific, manifestările create de intoxicația cu alcool de cele legate de celelalte substanțe și nici de cele create de combinația dintre acestea.

Mai mult, parchetul a arătat că regimul sancționator pentru acțiunile prevăzute de alin. (1) și (2) ale art. 336 din Codul penal este același, astfel încât este evident că legiuitorul a apreciat că pericolul social generic al acestora este similar.

Prin urmare, parchetul a precizat că în cazul art. 336 din Codul penal este același element material, atât la varianta tip, cât și la varianta asimilată, iar ceea ce diferă este condiția specială atașată elementului material: îmbibație alcoolică peste limita legală, respectiv autorul se află sub influența unor substanțe psihoactive.

În concluzie, parchetul a opinat că dacă se comit acte specifice ambelor variante, se va reține o singură infracțiune, cu referire la ambele variante, aspect care va fi avut în vedere la individualizarea pedepsei.

S-a mai menționat și că în legislația națională mai este incriminată o infracțiune foarte asemănătoare, respectiv conducerea unei nave de către o persoană care a consumat alcool sau substanțe psihoactive, caz în care acțiunile interzise au fost cuprinse în cadrul aceluiași text de lege, fiind astfel evident că aceasta a fost reglementată ca o infracțiune cu conținut alternativ.

VI. Opinia specialiștilor consultați asupra chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării

În conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (10) raportate la cele ale art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală, a fost solicitată specialiștilor în drept penal opinia asupra problemei supuse examinării.

Universitatea „Babeș-Bolyai“ din Cluj Napoca - Facultatea de Drept a apreciat că fapta unei persoane de a conduce pe drumurile publice un autovehicul, care la momentul prelevării mostrelor biologice a avut o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge și care se afla sub influența unor substanțe psihoactive întrunește elementele de tipicitate ale infracțiunii cu conținut alternativ, prevăzute de art. 336 alin. (1) și (2) din Codul penal. S-a arătat că ambele modalități protejează aceeași valoare socială (siguranța participanților la traficul rutier), din aceeași perspectivă (abilitățile rutiere ale conducătorului auto sunt afectate de intoxicația cu alcool sau cu substanțe psihoactive).

Universitatea de Vest din Timișoara - Facultatea de Drept a transmis opinia acestei instituții, în sensul că fapta unei persoane de a conduce pe drumurile publice un autovehicul, care la momentul prelevării mostrelor biologice a avut o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge și care se afla sub influența unor substanțe psihoactive întrunește elementele de tipicitate ale unei infracțiuni unice cu conținut alternativ prevăzute de art. 336 alin. (1) și (2) din Codul penal. S-a menționat că în cazul celor două alineate ale art. 336 din Codul penal valoarea socială lezată este unică (siguranța circulației rutiere) și elementul material este unic (acțiunea de conducere).

Universitatea „Titu Maiorescu“ din București - Facultatea de Drept a arătat că fapta unei persoane de a conduce pe drumurile publice un autovehicul, care la momentul prelevării mostrelor biologice a avut o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge și care se afla sub influența unor substanțe psihoactive, întrunește elementele de tipicitate a două infracțiuni în concurs ideal, prevăzute de art. 336 alin. (1) din Codul penal și art. 336 alin. (2) din Codul penal, cu aplicarea art. 38 alin. (2) din Codul penal. S-a precizat că față de efectul specific avut de alcool, dar și de substanțele psihoactive, asupra individului, prezența ambelor categorii în corpul persoanei este cu atât mai periculoasă, ceea ce întărește concluzia că este necesară reținerea a două infracțiuni, corelat cu pericolul social foarte mare pe care un conducător al unui vehicul aflat sub influența unor substanțe psihoactive, dar și având o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, îl reprezintă pentru siguranța circulației pe drumurile publice.

Universitatea din București - Facultatea de Drept a menționat că fapta unei persoane de a conduce pe drumurile publice un autovehicul, care la momentul recoltării mostrelor biologice a avut o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge și care se afla sub influența unor substanțe psihoactive, reprezintă o formă a unității naturale de infracțiune prevăzută de art. 336 alin. (1) și (2) din Codul penal. S-a arătat că, în cazul art. 336 din Codul penal, existau unitate infracțională și același element material, atât la varianta tip, cât și la varianta asimilată (conducerea unui vehicul), diferența fiind dată de una dintre condițiile atașate elementului material (îmbibație alcoolică peste limita legală versus sub influența unor substanțe psihoactive).

VII. Examenul jurisprudenței în materie

VII.1. Jurisprudența relevantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție

VII.1.1. Din perspectiva hotărârilor obligatorii menite să asigure unificarea practicii judiciare și care prezintă semnificație sub aspectul chestiunii ce formează obiectul întrebării prealabile nu au fost identificate decizii relevante pentru problema sesizată.

VII.1.2. În ceea ce privește deciziile de speță, Direcția legislație, studii, documentare și informatică juridică din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție a comunicat, prin Adresa nr. 2.061 din 16 decembrie 2021, că nu a identificat practică judiciară cu privire la problema de drept care formează obiectul sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, aceeași constatare rezultând și în urma documentării prealabile întocmirii prezentului raport, realizată la nivelul Secției penale a instanței supreme.

VII.2. Jurisprudența națională relevantă în materie

În materialul transmis de curțile de apel au fost identificate 11 hotărâri judecătorești relevante pentru problema de drept ridicată în speță, și anume:

VII.2.1. Sentința penală nr. 916 din 17 decembrie 2019 a Judecătoriei Sectorului 3 București, definitivă prin Decizia penală nr. 771/A din 11 august 2020, pronunțată de Curtea de Apel București, Secția I penală, în Dosarul nr. 10.184/301/2019, prin care inculpatul R.R.A. a fost condamnat la pedeapsa închisorii pentru comiterea infracțiunilor de ucidere din culpă, prevăzută de art. 192 alin. (1) și (2) din Codul penal, de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului și a altor substanțe, prevăzută de art. 336 alin. (1) și (2) din Codul penal, și de părăsire a locului accidentului, prevăzută de art. 338 alin. (1) din Codul penal, totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) din Codul penal, reținându-se, în esență, în fapt, că inculpatul, fiind sub influența substanțelor psihoactive (canabis, cocaină și produși tip ecstasy) și având o îmbibație alcoolică de aproximativ 1,41‰ grame pur în sânge, a condus autoturismul BMW cu nr. de înmatriculare (...) pe str. Constantin Brâncuși din București, dinspre str. Baba Novac către str. Lucrețiu Pătrășcanu, iar când a ajuns la intersecția cu bd. Nicolae Grigorescu, ca urmare a nerespectării măsurilor de prevedere și a dispozițiilor legale privind conducerea unui autovehicul pe drumurile publice, a lovit, din culpă, persoana vătămată M.G.A. care staționa pe carosabil, în mijlocul intersecției, provocându-i vătămări ce au condus la decesul victimei în aceeași zi, la fața locului, iar apoi, cunoscând faptul că a accidentat o persoană, nu a oprit autoturismul, ci și-a continuat deplasarea de la locul producerii accidentului, părăsind astfel locul accidentului, fără încuviințarea organelor de poliție.

VII.2.2. Sentința penală nr. 183 din 19 februarie 2021 a Judecătoriei Bistrița, definitivă prin Decizia penală nr. 607/A din 22 aprilie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Cluj - Secția penală și de minori în Dosarul nr. 4.893/190/2020, prin care inculpatul B.S.C. a fost condamnat la pedeapsa închisorii pentru comiterea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prevăzută de art. 336 alin. (1) și (2) din Codul penal, reținându-se, în esență, în fapt, că inculpatul a condus autoturismul marca Opel cu nr. de înmatriculare (...) pe Str. Zefirului din municipiul Bistrița, însă la intersecția cu str. Subcetate a pierdut controlul volanului și a intrat în coliziune cu gardul împrejmuitor al imobilului cu nr. 2.

VII.2.3. Sentința penală nr. 277 din 10 octombrie 2019 a Judecătoriei Reghin, pronunțată în Dosarul nr. 2.743/289/2019, prin care inculpatul O.C.C. a fost condamnat la pedeapsa închisorii pentru comiterea infracțiunilor de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului, prevăzută de art. 336 alin. (1) din Codul penal, și de conducere a unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, totul cu aplicarea art. 38 alin. (2) din Codul penal, reținându-se, în esență, în fapt, că inculpatul a condus autovehiculul proprietate personală marca Volkswagen Golf, cu nr. de înmatriculare provizoriu, pe strada Iernuțeni din municipiul Reghin, județul Mureș, sensul de mers Reghin - Târgu Mureș, având în sânge o îmbibație alcoolică de peste 0,8 mg/l și fiind sub influența unor substanțe psihoactive.

VII.2.4. Sentința penală nr. 323 din 31 octombrie 2019 a Judecătoriei Reghin, pronunțată în Dosarul nr. 4.100/289/2018, prin care inculpatul C.M.I. a fost condamnat la pedeapsa închisorii pentru comiterea infracțiunilor de părăsire a locului accidentului, prevăzută de art. 338 alin. (1) din Codul penal, de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului, prevăzută de art. 336 alin. (1) din Codul penal, și de conducere a unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) din Codul penal, reținându-se, în esență, în fapt, că inculpatul a condus autovehiculul marca BMW, cu nr. de înmatriculare (...), pe Strada Râului din municipiul Reghin, județul Mureș, în zona imobilului nr. 36, având în sânge o concentrație alcoolică de peste 0,8 g/l, fiind totodată sub influența unor substanțe psihoactive. Totodată, s-a reținut că la data de 4.10.2018, în jurul orei 4.52, inculpatul a părăsit locul unde a produs un accident de circulație soldat cu vătămarea integrității corporale a două persoane.

VII.2.5. Sentința penală nr. 569 din 27 mai 2020 a Judecătoriei Constanța, pronunțată în Dosarul nr. 34.773/212/2019, prin care inculpatul C.A.I. a fost condamnat la pedeapsa închisorii pentru comiterea infracțiunilor de vătămare corporală din culpă, prevăzută de art. 196 alin. (1) din Codul penal, de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului și a altor substanțe, prevăzută de art. 336 alin. (1) și (2) din Codul penal, și de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, prevăzută de art. 335 alin. (2) din Codul penal, totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) și (2) din Codul penal reținându-se, în esență, în fapt, că inculpatul, în timp ce se afla sub influența băuturilor alcoolice și a substanțelor psihoactive, deși avea suspendată exercitarea dreptului de a conduce, a condus autoturismul marca Opel, model Vectra, cu numărul de înmatriculare (...), pe bulevardul Mamaia din stațiunea Mamaia, pe banda nr. 1, dinspre municipiul Constanța către orașul Năvodari și când a ajuns în zona hotelului Scapino, nu a păstrat o distanță regulamentară de siguranță față de autoturismul marca Volkswagen Golf, cu numărul de înmatriculare (...), condus de numitul D.I.V. în aceeași direcție și astfel a tamponat partea din spate a acestuia, iar în urma accidentului a rezultat vătămarea corporală a celor doi conducători auto.

VII.2.6. Sentința penală nr. 116 din 31 martie 2021 a Judecătoriei Zărnești, pronunțată în Dosarul nr. 531/338/2021, prin care inculpatul Y.S.S. a fost condamnat la pedeapsa închisorii pentru comiterea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prevăzută de art. 336 alin. (1) și (2) din Codul penal, reținându-se, în esență, în fapt, că inculpatul a condus pe Strada Mare din orașul Zărnești autoturismul marca Dacia, model Duster, cu numărul de înmatriculare (...), aflându-se sub influența alcoolului și a unor substanțe psihoactive.

VII.2.7. Sentința penală nr. 1.417 din 27 martie 2020 a Judecătoriei Târgu Jiu, definitivă prin Decizia penală nr. 381 din 9 august 2021, pronunțată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. 15.133/318/2019, prin care inculpata R.A.R. a fost condamnată la pedeapsa închisorii pentru comiterea infracțiunilor de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului, prevăzută de art. 336 alin. (1) din Codul penal, și de conducere a unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, totul cu aplicarea art. 38 alin. (2) din Codul penal, reținându-se, în esență, în fapt, că inculpata a condus pe Strada Victoriei din municipiul Târgu Jiu, județul Gorj, autoturismul marca Opel, înmatriculat în străinătate, având o îmbibație alcoolică în sânge de 1,70 g‰ la ora 20.00 și de 1,50 g‰ la ora 21.00 și având concentrațiile de substanțe psihoactive: THC 0,006 ug/ml, THC-OH 0,001 ug/ml și THC-COOH 0,022 ug/ml.

VII.2.8. Decizia penală nr. 497 din 21 aprilie 2021 a Curții de Apel Ploiești, pronunțată în Dosarul nr. 4.410/315/2020, prin care inculpatul V.G.A. a fost condamnat la pedeapsa închisorii pentru comiterea infracțiunilor de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului, prevăzută de art. 336 alin. (1) din Codul penal, și de conducere a unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, totul cu aplicarea art. 38 alin. (2) din Codul penal, reținându-se, în esență, în fapt, că inculpatul a condus pe DN71 în afara localității Nucet, județul Dâmbovița, autoturismul marca Audi A5, cu nr. de înmatriculare (...), având o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, respectiv de 1,50 g‰ - proba I și 1,30 g‰ - proba II, potrivit buletinului de analiză toxicologică eliberat de Serviciul Județean de Medicină Legală Dâmbovița, și aflându-se sub influența substanțelor psihoactive (prezentând THC - tetrahidrocanabinol COOH 0,004 ug/ml în sânge, iar în urină fiind relevată prezența canabinoizilor).

VII.2.9. Sentința penală nr. 2.141 din 28 iulie 2021 a Judecătoriei Timișoara, definitivă prin Decizia penală nr. 1.419/A din 16 decembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara - Secția penală în Dosarul nr. 1.850/325/2020, prin care inculpatul R.O.I. a fost condamnat la pedeapsa închisorii pentru comiterea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prevăzută de art. 336 alin. (1) și (2) din Codul penal, reținându-se, în esență, în fapt, că în data de 13.02.2019, în jurul orei 8.35, inculpatul a condus pe Str. Marginii din Timișoara autoturismul marca Audi cu nr. de înmatriculare (...), aflându-se sub influența alcoolului, având o concentrație de alcool în sânge de 1,71 g/l la prima recoltare de la ora 10.35 și 1,46 g/l la a doua recoltare de la ora 11.35 și având la ora 10.35 în sânge cocaină, bezoilecgonină, ecgoninmetilester și EDDP.

VII.2.10. Decizia penală nr. 658/A din 8 iulie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara - Secția penală în Dosarul nr. 8.692/325/2019, prin care inculpatul I.F.D. a fost condamnat la pedeapsa închisorii pentru comiterea infracțiunilor de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului, prevăzută de art. 336 alin. (1) din Codul penal, și de conducere a unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, totul cu aplicarea art. 38 alin. (2) din Codul penal, reținându-se, în esență, în fapt, că inculpatul a condus în data de 11.02.2018, în jurul orei 2.55, autoturismul marca Mercedes cu numărul de înmatriculare (...) pe Strada Delfinului din Timișoara, având o îmbibație alcoolică peste limita legală, rezultatul analizei toxicologice - alcoolemie indicând o valoare de 1,65 g‰ la prima recoltare de sânge, respectiv 1,50 g‰ la a doua recoltare de sânge și aflându-se sub influența unor substanțe psihoactive, respectiv a canabisului, rezultatul analizei toxicologice indicând la ora 3.50 prezența în sânge a compușilor din clasa canabinoizilor astfel: THC (tetrahidrocanabinol) 3,27 ng/ml, 11-OH-THC (metabolit al tetrahidrocanabinolului) 2,89 ng/ml și THC-COOH (metabolit al tetrahidrocanabinolului) 70,21 ng/ml.

VII.2.11. Decizia penală nr. 500 din 30 iunie 2021 a Curții de Apel Suceava - Secția penală și pentru cauze cu minori în Dosarul nr. 6.339/193/2020, prin care inculpatul I.A.A. a fost condamnat la pedeapsa închisorii pentru comiterea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prevăzută de art. 336 alin. (1) și (2) din Codul penal, reținânduse, în esență, în fapt, că în noaptea de 1-2.06.2020, ora 22.35, inculpatul a condus autoturismul său marca Audi A4, cu nr. de înmatriculare (...), pe drumurile publice din municipiul Botoșani, având concentrații alcoolice de 1,75 g‰ alcool pur în sânge (cu prilejul prelevării primei probe de la ora 23.20) și 1,53 g‰ alcool pur în sânge (cu prilejul prelevării probei a doua de la ora 00.28), conform buletinului de analiză toxicologică eliberat de Serviciul Județean de Medicină Legală Botoșani, și sub influența unei substanțe psihoactive, respectiv canabis, conform buletinului de analiză toxicologică - droguri eliberat de Institutul de Medicină Legală Iași.

VII.3. Jurisprudența relevantă a Curții Constituționale

În jurisprudența Curții Constituționale nu au fost identificate decizii relevante pentru problema sesizată.

VIII. Jurisprudența relevantă a Curții Europene a Drepturilor Omului

Nu au fost identificate decizii relevante în problema de drept analizată.

IX. Dispoziții legale incidente

Codul penal

Articolul 336

Conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe

(1) Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.(2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează și persoana, aflată sub influența unor substanțe psihoactive, care conduce un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere.(3) Dacă persoana aflată în una dintre situațiile prevăzute în alin. (1) și alin. (2) efectuează transport public de persoane, transport de substanțe sau produse periculoase ori se află în procesul de instruire practică a unor persoane pentru obținerea permisului de conducere sau în timpul desfășurării probelor practice ale examenului pentru obținerea permisului de conducere, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.

Articolul 38

Concursul de infracțiuni

(1) Există concurs real de infracțiuni când două sau mai multe infracțiuni au fost săvârșite de aceeași persoană, prin acțiuni sau inacțiuni distincte, înainte de a fi condamnată definitiv pentru vreuna din ele. Există concurs real de infracțiuni și atunci când una dintre infracțiuni a fost comisă pentru săvârșirea sau ascunderea altei infracțiuni.(2) Există concurs formal de infracțiuni când o acțiune sau o inacțiune săvârșită de o persoană, din cauza împrejurărilor în care a avut loc sau a urmărilor pe care le-a produs, realizează conținutul mai multor infracțiuni.

Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal

Articolul 241

Prin substanțe psihoactive se înțelege substanțele stabilite prin lege, la propunerea Ministerului Sănătății.

X. Opinia judecătorului-raportor

Opinia judecătorului-raportor a fost în sensul admiterii sesizării formulate de către Curtea de Apel Cluj - Secția penală și de minori în Dosarul nr. 8.337/190/2020, urmând a se stabili că: „Fapta unei persoane de a conduce pe drumurile publice un autovehicul, care la momentul prelevării mostrelor biologice, a avut o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge și care se afla sub influența unor substanțe psihoactive, întrunește elementele de tipicitate ale infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) și (2) din Codul penal, infracțiune unică.“

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție

În urma examinării sesizării formulate de Curtea de Apel Cluj - Secția penală și de minori în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, a raportului întocmit de judecătorul-raportor și a problemei ce se solicită a fi dezlegată, reține următoarele:

XI.1. Cu privire la admisibilitatea sesizării

În conformitate cu dispozițiile art. 475 din Codul de procedură penală, „Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că există o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective și asupra căreia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“.

Ca urmare, admisibilitatea sesizării formulate în procedura pronunțării unei hotărâri prealabile este condiționată de îndeplinirea cumulativă a următoarelor cerințe:– instanța care a formulat întrebarea, din categoria instanțelor anterior enumerate, să fie învestită cu soluționarea cauzei în ultimul grad de jurisdicție; ... – soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept ce face obiectul sesizării; ... – problema de drept supusă analizei să nu fi primit o rezolvare anterioară printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și să nu facă obiectul unui asemenea recurs în curs de soluționare. ...

În speță sunt îndeplinite cumulativ toate cerințele anterior enunțate.

Astfel, este îndeplinită condiția privind existența unei cauze pendinte aflate în curs de judecată în ultimă instanță, Curtea de Apel Cluj - Secția penală și de minori fiind învestită, în ultimul grad de jurisdicție, cu soluționarea apelului declarat de inculpata C.A. împotriva Sentinței penale nr. 398/7.04.2021, pronunțată de către Judecătoria Bistrița, în Dosarul nr. 8.337/190/2020.

Rezolvarea dată chestiunii de drept expuse în încheierea de sesizare este susceptibilă a avea consecințe juridice directe și concrete asupra modului de rezolvare a cauzei în care a fost ridicată, respectiv asupra încadrării juridice sub forma unității sau a pluralității sub forma concursului de infracțiuni pe care o va primi acuzația penală adusă inculpatei.

De asemenea, chestiunea ce formează obiectul întrebării nu a primit o rezolvare printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui asemenea recurs aflat în curs de soluționare.

XI.2. Cu privire la fondul chestiunii de drept

Problema de drept ce face obiectul sesizării trebuie abordată atât prin prisma construcției doctrinare și jurisprudențiale privind infracțiunile cu conținut alternativ și infracțiunile cu conținuturi alternative, cât și prin prisma dispozițiilor art. 38 alin. (2) din Codul penal, în condițiile în care, în mod evident, instituția concursului ideal de infracțiuni este cea care poate conduce la o soluție, fie în sensul reținerii unei pluralități de infracțiuni, fie a unei infracțiuni unice.

Din primul punct de vedere, doctrina, nu în unanimitate, și jurisprudența au conturat conceptul de infracțiuni cu conținut alternativ și de infracțiuni cu conținuturi alternative, reflectarea sa în jurisprudența obligatorie a Înaltei Curți de Casație și Justiție fiind cuprinsă în Decizia nr. 25/2017, pronunțată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Potrivit considerentelor deciziei menționate: „Infracțiunile cu conținut unic sunt acele infracțiuni ale căror elemente constitutive se înfățișează sub o formă unică, exclusivă, nesusceptibilă de mai multe modalități (bigamia, omorul).

Infracțiunile cu conținut alternativ sunt acele infracțiuni pentru care legea prevede variante alternative ale elementului material al laturii obiective, variante echivalente sub aspectul semnificației lor penale.

Spre deosebire de infracțiunile cu conținut alternativ care, în esență, presupun existența mai multor modalități de săvârșire a faptei, infracțiunile cu conținuturi alternative sunt acele infracțiuni în cazul cărora legiuitorul regrupează, sub aceeași denumire, două sau mai multe infracțiuni de sine stătătoare.

Delimitarea dintre infracțiunile cu conținut unic, infracțiunile cu conținut alternativ și infracțiunile cu conținuturi alternative prezintă importanță sub aspectul efectelor diferite care apar în cazul realizării mai multor variante alternative de comitere.

Astfel, în cazul infracțiunilor cu conținut alternativ, modalitățile diferite, prevăzute în norma de incriminare, nu generează un concurs de infracțiuni, nu afectează unitatea infracțiunii.

Dimpotrivă, în cazul infracțiunilor cu conținuturi alternative, dacă se realizează mai multe dintre aceste conținuturi, ne vom afla în prezența unui concurs de infracțiuni.“

În conformitate cu prevederile art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală, „Dezlegarea dată chestiunilor de drept este obligatorie pentru instanțe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I“.

Analizând problema de drept cu care a fost sesizată Înalta Curte, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin prisma acestui concept al infracțiunii cu conținut alternativ se constată că dispozițiile art. 336 alin. (1) și (2) din Codul penal reglementează o infracțiune cu conținut alternativ, variantele fiind unele echivalente sub aspectul semnificației lor penale.

În acest sens, diferențele existente între cele două forme normative vizează doar cerința esențială atașată laturii obiective a infracțiunii, respectiv cea care vizează natura substanței ingerate de către conducătorul vehiculului, în cazul primei forme fiind vorba de alcool, iar în ceea ce privește a doua formă, de substanțe psihoactive, așa cum au fost acestea identificate prin Decizia nr. 48/2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

În aceste condiții, opinia judecătorului-raportor, prin raportare la modul de formulare a întrebării de către instanța care a dispus sesizarea, este în sensul că fapta unei persoane de a conduce pe drumurile publice un autovehicul, care la momentul prelevării mostrelor biologice a avut o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge și care se afla sub influența unor substanțe psihoactive, întrunește elementele de tipicitate ale infracțiunii cu conținut alternativ prevăzute de art. 336 alin. (1) și (2) din Codul penal, neputându-se reține existența unei pluralități infracționale.

Din cel de-al doilea punct de vedere menționat, concursul formal/ideal de infracțiuni presupune existența unei singure acțiuni sau inacțiuni săvârșite de o persoană care, din cauza împrejurărilor în care a avut loc sau a urmărilor pe care le-a produs, realizează conținutul mai multor infracțiuni.

În mod evident, din definiția legală, anterior menționată, așa cum aceasta este prevăzută de art. 38 alin. (2) din Codul penal, rezultă faptul că pentru existența concursului ideal de infracțiuni, din punctul de vedere al laturii obiective, este necesar ca acțiunea unică a făptuitorului să fie aptă a întruni elementul material al mai multor infracțiuni și să producă urmarea imediată specifică mai multor fapte prevăzute de legea penală, fiind fără relevanță, din punctul de vedere al chestiunii de drept analizate, latura subiectivă.

Ca atare, analiza se impune a fi realizată prin prisma acestor elemente pentru a se stabili în ce măsură pot fi reținute dispozițiile legale ce reglementează concursul de infracțiuni.

Potrivit prevederilor art. 336 din Codul penal, constituie infracțiunea de „conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe“:(1) Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.(2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează și persoana aflată sub influența unor substanțe psihoactive, care conduce un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere.(3) Dacă persoana aflată în una dintre situațiile prevăzute în alin. (1) și (2) efectuează transport public de persoane, transport de substanțe sau produse periculoase ori se află în procesul de instruire practică a unor persoane pentru obținerea permisului de conducere sau în timpul desfășurării probelor practice ale examenului pentru obținerea permisului de conducere, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.

De remarcat este faptul că, prin Decizia nr. 732/2014 a Curții Constituționale a României, sintagma „la momentul prelevării probelor biologice“ din cuprinsul primului alineat a fost declarată neconstituțională și, ca atare, incriminarea nu mai are în conținutul său această referire vizând prelevarea probelor biologice.

În cazul infracțiunii prevăzute de art. 336 din Codul penal, în oricare dintre variantele normative, obiectul juridic este unul comun, reprezentat de relațiile sociale privind siguranța circulației pe drumurile publice, element care poate fi pus în pericol prin desfășurarea acestei activități în condițiile incriminate, respectiv de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge ori care este sub influența unor substanțe psihoactive.

Acțiunea care reprezintă elementul material al laturii obiective este reprezentată de acțiunea de conducere pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere. Suntem în prezența unui verbum regens comun pentru toate variantele infracțiunii incriminate.

De asemenea, urmarea imediată a oricăreia dintre variantele infracțiunii prevăzute de art. 336 din Codul penal este identică, respectiv punerea în pericol a siguranței circulației pe drumurile publice, urmare imediată a comiterii acțiunilor incriminate.

Nici din punctul de vedere al laturii subiective a infracțiunii nu există diferențe între variantele normative, fapta putând fi comisă doar cu intenție, directă sau indirectă.

Diferențele existente între variantele prevăzute de cele trei alineate ale textului legal rezultă, pe de o parte, din cerința esențială atașată elementului material al laturii obiective pentru infracțiunile de la primele două alineate, iar, pe de altă parte, din calitatea specială pe care trebuie să o aibă subiectul activ în cazul formei prevăzute de ultimul alineat.

În cazul variantei normative reglementate de art. 336 alin. (1) din Codul penal este necesar ca infracțiunea să fie comisă de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, în vreme ce în cazul variantei reglementate de alin. (2) fapta este comisă de către o persoană care este sub influența unor substanțe psihoactive.

Rezultă din această analiză faptul că în situația în care o persoană conduce pe drumurile publice un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere și are atât o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, cât și este sub influența unor substanțe psihoactive, acțiunea sa realizează elementul material al laturii obiective a fiecărei variante normative, fiind realizată și cerința esențială specifică fiecăreia dintre acestea, însă există o singură urmare imediată, vătămarea produsă fiind unică, respectiv starea de pericol rezultată pentru siguranța circulației pe drumurile publice.

Pe cale de consecință, nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 38 alin. (2) din Codul penal, în sensul că nu se produc mai multe urmări imediate ale faptei persoanei respective, fiind în prezența unei singure vătămări a obiectului juridic protejat prin norma de incriminare.

Chiar dacă acțiunea făptuitorului realizează elementul material al laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art. 336 din Codul penal, atât în forma tip, prevăzută de primul alineat, cât și a variantei asimilate, de la cel de-al doilea alineat, în condițiile în care nu se produc urmări imediate multiple ale faptei sale, nu se poate reține existența a două infracțiuni distincte, ci suntem în prezența unei infracțiuni unice, comisă în ambele variante normative.

Concluzionând, indiferent de punctul de vedere din care se analizează chestiunea de drept cu care a fost investit completul, soluția nu poate fi decât aceea că fapta unei persoane de a conduce pe drumurile publice un autovehicul, care la momentul prelevării mostrelor biologice a avut o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge și care se afla sub influența unor substanțe psihoactive, întrunește elementele de tipicitate ale infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) și (2) din Codul penal, infracțiune unică.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 477 din Codul de procedură penală,

ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
În numele legii
DECIDE:

Admite sesizarea formulată de către Curtea de Apel Cluj - Secția penală și de minori, în Dosarul nr. 8.337/190/2020, prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „Dacă fapta unei persoane de a conduce pe drumurile publice un autovehicul, care la momentul prelevării mostrelor biologice a avut o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge și care se afla sub influența unor substanțe psihoactive, întrunește elementele de tipicitate ale infracțiunii cu conținut alternativ prevăzute de art. 336 alin. (1) și (2) din Codul penal sau întrunește elementele de tipicitate a două infracțiuni cu conținuturi alternative în concurs ideal, prevăzute de art. 336 alin. (1) din Codul penal și art. 336 alin. (2) din Codul penal, cu aplicarea art. 38 alin. (2) din Codul penal?“ și, în consecință, stabilește:

Fapta unei persoane de a conduce pe drumurile publice un autovehicul, având o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge și aflându-se sub influența unor substanțe psihoactive, întrunește elementele de tipicitate ale infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) și (2) din Codul penal, infracțiune unică.

Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 23 februarie 2022.

PREȘEDINTELE SECȚIEI PENALE A ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
judecător Daniel Grădinaru
Magistrat-asistent,
Melania Camelia Gozob

-----