PROCEDURĂ din 7 decembrie 2018

pentru intervenția de urgență în cazurile de violență domestică

EMITENT

MINISTERUL MUNCII ȘI JUSTIȚIEI SOCIALE

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 95 din 6 februarie 2019 Aprobată prin Ordinul nr. 2.525 din 7 decembrie 2018, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 95 din 6 februarie 2019.

Articolul 1

(1) Intervenția de urgență în cazurile de violență domestică se realizează de către echipa mobilă alcătuită din reprezentanți ai serviciului public de asistență socială, denumit în continuare SPAS, sau, după caz, de către reprezentanți ai direcției generale de asistență socială și protecția copilului, denumită în continuare DGASPC.(2) În vederea asigurării eficienței, operativității și permanenței în ceea ce privește intervenția de urgență în cazurile de violență domestică, consiliile locale/județene au responsabilitatea de a organiza, coordona și sprijini activitatea echipei mobile prevăzute la alin. (1) din perspectiva alocării tuturor resurselor umane, materiale și financiare necesare intervenției de urgență. În acest sens, prin hotărâre a consiliului local/consiliului județean, componența echipei mobile poate fi extinsă prin includerea unor reprezentanți ai poliției locale, serviciului public de asistență medicală comunitară, oricăror alți specialiști din cadrul aparatului propriu, reprezentanți ai diferiților furnizori privați de servicii sociale, voluntari etc.(3) La momentul stabilirii componenței echipei mobile se va desemna prin aceeași hotărâre un coordonator din cadrul serviciului public de asistență socială.(4) Din componența echipei mobile pot face parte reprezentanți ai diferitelor culte religioase reprezentative pe plan local, precum și reprezentanți ai unor asociații sau fundații cu activitate relevantă în domeniul violenței domestice, egalității de șanse între femei și bărbați, sprijinului umanitar, acțiunilor în domeniul caritabil, cu care au fost încheiate acorduri de parteneriat/convenții, voluntari.(5) Prin aceeași hotărâre a consiliului local/consiliului județean privind stabilirea componenței echipei mobile se prevăd și datele concrete despre modul de alocare a mijlocului de transport care este pus la dispoziția echipei mobile pentru intervențiile de urgență și, după caz, dacă nu se identifică la nivel instituțional resursele necesare, acestea pot fi asigurate prin contractarea de servicii de la furnizorii privați de servicii sociale care furnizează servicii sociale în domeniu.

Articolul 2

Intervenția de urgență a echipei mobile se realizează din perspectiva acordării serviciilor sociale în situațiile de violență domestică, iar activitatea echipei este coordonată de către reprezentantul serviciului public de asistență socială desemnat prin hotărâre a consiliului local/consiliului județean.

Articolul 3

Echipa mobilă prevăzută la art. 1 are următoarele atribuții:a) verifică semnalările de violență domestică efectuate prin intermediul liniilor telefonice ale instituțiilor publice abilitate, inclusiv al liniilor telefonice de urgență, altele decât numărul unic de urgență la nivel național (SNUAU) - 112; ... b) realizează evaluarea inițială a gradului de risc din perspectiva acordării serviciilor sociale, pe baza Fișei pentru evaluarea gradului de risc și stabilirea măsurilor de siguranță necesare pentru victimele violenței domestice, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta procedură; ... c) acordă informare și consiliere victimelor violenței domestice; ... d) sprijină victimele violenței domestice, prin orientarea acestora către serviciile sociale existente pe raza localității/județului, adecvate nevoilor acestora; ... e) informează, consiliază și orientează victima în ceea ce privește măsurile de protecție de care aceasta poate beneficia din partea instituțiilor competente: ordin de protecție provizoriu, ordin de protecție, formularea unei plângeri penale, eliberarea unui certificat medico-legal etc.; ... f) asigură măsurile de protecție socială necesare pentru victime, minori, persoane cu dizabilități sau persoane cu nevoi speciale, vizate de ordinul de protecție provizoriu sau ordinul de protecție, și păstrează confidențialitatea asupra identității acestora; ... g) colaborează cu serviciile de asistență medicală comunitară în situația în care identifică probleme medicale privind victimele și/sau copiii lor; ... h) realizează demersurile necesare pentru depășirea riscului imediat, după caz, acestea putând consta în:

(i) transport la unitatea sanitară cea mai apropiată în situațiile în care victima necesită îngrijiri medicale de urgență sau, după caz, sesizarea numărului unic pentru apeluri de urgență 112;

(ii) sesizarea organelor de urmărire penală, sesizarea organelor de poliție pentru emiterea unui ordin de protecție provizoriu, sesizarea instanțelor judecătorești în vederea emiterii ordinului de protecție;

(iii) orientarea către SPAS sau, după caz, către furnizorii privați de servicii sociale, acreditați în condițiile legii, în vederea găzduirii în centre rezidențiale adecvate nevoilor și aplicării managementului de caz pentru victime și, după caz, pentru agresoriș

... i) intervine în cazurile de violență domestică, la solicitarea organelor de poliție, atunci când prin ordinul de protecție provizoriu s-a dispus măsura evacuării temporare a agresorului din domiciliu, iar acesta din urmă a solicitat, potrivit legii, cazarea într-un centru rezidențial. ...

Articolul 4

(1) În vederea facilitării emiterii ordinului de protecție provizoriu, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei proceduri, serviciile publice de asistență socială pun la dispoziția organelor de poliție de pe aceeași rază teritorială:a) datele de contact ale coordonatorului echipei mobile/persoanelor din cadrul SPAS desemnate cu atribuții în cadrul echipei mobile; ... b) lista cuprinzând toate centrele rezidențiale care oferă cazare pentru persoanele fără adăpost, adăposturi de noapte sau alte centre rezidențiale adecvate nevoilor persoanelor fără adăpost, publice sau private, inclusiv serviciile sociale acordate de către cultele religioase și alte organisme private în domeniul prevenirii și combaterii violenței domestice. ... (2) În situația în care prin ordinul de protecție provizoriu se dispune măsura evacuării temporare a agresorului, iar acesta din urmă solicită, potrivit legii, cazarea într-un centru rezidențial de tipul celor prevăzute la alin. (1), echipajul de poliție aflat în misiune contactează coordonatorul echipei mobile și îi furnizează detalii cu privire la adresa locului în care se desfășoară intervenția organelor de poliție.(3) SPAS va pune la dispoziția organelor de poliție lista persoanelor din cadrul SPAS desemnate, cu atribuții în cadrul echipei mobile, inclusiv datele de contact ale acestora.

Articolul 5

Echipa mobilă se deplasează la fața locului în maximum 90 de minute de la momentul semnalării efectuate de către organele de poliție și asigură sprijinul necesar pentru orientarea și conducerea de îndată a agresorului către centrele rezidențiale gestionate de autoritățile administrației publice locale sau, după caz, către alte servicii sociale adecvate, administrate de către furnizori publici sau privați, de pe raza unității administrativ-teritoriale.

Articolul 6

SPAS are obligația de a cunoaște distribuția în plan local și județean a serviciilor sociale destinate victimelor violenței domestice, precum și a celor de tipul: centre rezidențiale care oferă cazare pentru persoanele fără adăpost, adăposturi de noapte, alte centre rezidențiale adecvate nevoilor persoanelor fără adăpost, publice sau private, inclusiv a celor acordate de către cultele religioase și alte organisme private în domeniul prevenirii și combaterii violenței domestice.

Articolul 7

(1) În scopul asigurării accesului neîngrădit și adecvat la găzduire în situațiile de urgență, precum și la restul serviciilor sociale existente pentru victimele violenței domestice sau, după caz, pentru agresori, SPAS organizat la nivel județean, respectiv DGASPC, efectuează diligențele necesare pe lângă celelalte servicii de asistență socială și furnizorii privați de servicii sociale de pe raza teritorială a județului. (2) În vederea depășirii situației de urgență în care se află, victimele pot fi găzduite în orice serviciu social existent cu această destinație, acolo unde există un loc disponibil, indiferent de domiciliul acestora.

Articolul 8

În urma evaluării gradului de risc pentru victimele violenței domestice, reprezentanții SPAS organizate la nivel de municipiu, oraș, comună referă cazurile către compartimentul de violență domestică din cadrul SPAS organizat la nivel de județ sau, după caz, către furnizorii privați de servicii sociale, în vederea luării în evidență și a realizării managementului de caz.

Articolul 9

Pentru verificarea semnalărilor privind situațiile de violența domestică, reprezentanții SPAS au drept de acces în sediile sau punctele de lucru ale persoanelor juridice, precum și la domiciliul persoanelor fizice. Verificarea semnalărilor privind violența domestică se realizează cu sprijinul poliției locale sau, după caz, al organelor de poliție de pe raza teritorială în care sa semnalat situația de violență domestică.

ANEXĂ

la procedură

FIȘA
pentru evaluarea gradului de risc și stabilirea măsurilor de siguranță necesare pentru victimele violenței domesticeA. Chestionar pentru evaluarea gradului de risc

I. Istoricul violenței

Nr.

crt.

Factor de risc

Categorie de risc/descriere

Observații

DA

NU

Nu

răspunde.

1.

Cu cine locuiește victima?

2.

Unde se află agresorul în

momentul discuției?

3.

Există minori sau persoane

aflate în îngrijire? Unde sunt

în momentul discuției?

Pentru fiecare persoană aflată în îngrijire se va preciza

vârsta.

4.

Descrieți ultimul incident de

violență.

Ce s-a petrecut, tipul de violență, tipul de lovituri, dacă

este cazul, dacă s-au folosit obiecte sau arme. Vă rugăm

să precizați unde se aflau copiii în timpul incidentului și

dacă au fost abuzați, sub ce formă.

5.

Au existat acte de violență

domestică anterioare?

În toate studiile despre factorii de risc în violența

domestică, violența anterioară este considerată cel mai

comun factor de risc. Poate fi luată în considerare orice

formă de manifestare a violenței domestice (a se vedea

art. 4 din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și

combaterea violenței domestice, republicată, cu

modificările și completările ulterioare), indiferent dacă

aceasta poate fi sau nu dovedită printr-un document: de

exemplu, certificat medico-legal, ordin de protecție,

plângere prealabilă, certificat medical.

6.

Au existat acte de violență

asupra copiilor/altor membri

ai familiei?

În mod frecvent, violența domestică se poate extinde și spre

alți membri ai familiei, inclusiv copii vârstnici/persoane cu

dizabilități. Preocupările inițiale legate de siguranța

unui/unei copil/persoane vulnerabil/vulnerabile pot

dezvălui un tipar de violență mult mai extins în

familie. Copiii/Persoanele vulnerabile pot fi folosiți/folosite de

agresor ca metodă de manipulare emoțională și control

asupra victimei.

Există dovezi că riscul pentru copiii afectați de violență nu

este conștientizat în mod real de către victimă. Drepturile

copilului și măsurile care să le asigure protecția sunt

preocupări care trebuie avute în vedere concomitent de

către practicianul implicat în evaluarea riscului.

7.

Agresorul a manifestat

comportament violent

generalizat față de terți (în

afara familiei)?

Agresorii implicați în situații de violență domestică

manifestă adesea atitudini și comportamente generale

antisociale și folosesc violența și în afara sferei

domestice.

Violența în afara familiei indică tendința generală de a

manifesta un comportament violent și asupra oricăror

altor persoane și poate spori riscul atât pentru victimă, cât

și pentru specialiștii care intră în contact cu agresorii.

8.

În trecut a fost emis un ordin

de protecție provizoriu/ordin

de protecție pe numele

agresorului?

În cazurile în care se constată de către instituțiile abilitate

că există dovezi privind confirmarea situațiilor de violență

domestică, pentru asigurarea protecției imediate sau pe

termen mediu a victimei împotriva agresorului poate fi

emis un ordin de protecție provizoriu de către organele de

poliție/ordin de protecție de către instanța judecătorească

competentă.

9.

Agresorul a încălcat, în

trecut, un ordin de protecție

provizoriu/ordin de protecție?

Încălcarea ordinului de protecție provizoriu/ordinului de

protecție emis de către instituțiile competente se manifestă

prin nerespectarea de către agresor a interdicțiilor/măsurilor

dispuse față de persoana acestuia (interzicerea contactului

cu victima, menținerea unei distanțe de apropiere față de

victimă etc.), reprezintă un factor de risc și este asociată cu o

creștere a riscului de violență în viitor.

II. Formele și tiparul violenței

10.

Actele de violență sunt mai

severe și/sau se manifestă

mai frecvent?

Pe parcursul unei relații, frecvența și severitatea actelor

de violență pot crește gradual. Creșterea severității și

frecvenței actelor violente este unul dintre cei mai

importanți factori de risc de agresiune care poate

conduce la vătămări grave și la un potențial deces.

11.

În actele de violență

agresorul a folosit

arme/amenințarea cu arme?

Utilizarea armelor sau amenințarea cu arme reprezintă un

factor semnificativ de risc de violență severă și

cauzatoare de deces. În violența domestică trebuie luate

în considerare toate armele, inclusiv armele de foc sau

arme albe (cuțite, topoare, furci etc.) și alte obiectele

periculoase ce pot fi folosite ca instrumente care

provoacă vătămări. Deținerea unei arme de foc de către

agresor prin prisma profesiei pe care o desfășoară

reprezintă un alt factor de risc major care trebuie să fie

luat în considerare.

12.

Agresorul a manifestat

comportament de control și

de izolare a victimei?

Comportamentul prin care agresorul exercită control

asupra victimei (verificarea în mod repetat a telefonului

personal, verificarea conturilor bancare, e-mail-urilor,

relațiilor cu familia și prietenii, modului cum se îmbracă,

locurilor frecventate, îngrădirea posibilității de a avea un

loc de muncă, acte de gelozie etc.) este perceput ca un

factor semnificativ de risc de violență repetată și posibil

deces. Izolarea victimei este o strategie comună

majorității agresorilor și poate lua forme severe mergând

până la privarea de libertate (sechestrarea victimei în

locuință).

13.

Victima a fost

urmărită/hărțuită?

Urmărirea/Hărțuirea victimei este asociată violenței grave

și letale împotriva femeilor/persoanelor vulnerabile din

proximitatea acestora și împreună cu atacuri fizice este

asociată în mod semnificativ cu vătămări grave și foarte

grave, cum ar fi tentativa de omor și omorul.

14.

Au existat manifestări de

violență sexuală (viol sau viol

marital) asupra victimei?

Violența sexuală este parte a violenței domestice

împotriva femeilor. În cazul femeilor care sunt agresate

sexual există probabilitate mai mare de rănire severă și

de abuz repetat.

15.

Victima a fost amenințată cu

moartea?

Au existat forme de

șantaj/constrângeri?

Experiența practică arată că violența severă este adesea

precedată de amenințări care pot viza viața victimei, a

persoanelor apropiate acesteia, a copiilor, a animalelor de

companie. Constrângerea poate lua forme diferite,

inclusiv căsătoria forțată.

16.

Au existat tentative de

strangulare, sugrumare

asupra victimei?

Strangularea și sugrumarea sunt forme foarte periculoase

de violență domestică; statisticile internaționale arată că

aproximativ jumătate din victimele femei decedate ca

urmare a violenței domestice au fost supuse la o tentativă

de strangulare/sugrumare în anul anterior morții lor.

III. Factori de risc legați de comportamentul agresorului

17.

Agresorul prezintă probleme

legate de dependența de

alcool, droguri,

medicamente, jocuri de

noroc/video?

Deși numeroase dependențe ale agresorilor, cum ar fi

dependența de droguri, alcool, medicamente, jocuri de

noroc/video, nu reprezintă cauze și nici justificări pentru

violența domestică împotriva femeilor, acestea pot

constitui factor de risc crescut a agravării violenței.

18.

Agresorul manifestă

comportament de

posesivitate, gelozie

extremă, alte atitudini

dăunătoare?

Gelozia și posesivitatea extremă sunt, de asemenea,

asociate cu violența severă. În plus, comportamentul

autoritar și atitudinile patriarhale/tradiționale ale

agresorilor, cum ar fi concepte foarte rigide despre

onoarea masculină sau onoarea familiei și sentimentul de

posesie asupra femeii, pot avea impact ridicat asupra

riscului.

19.

Agresorul are probleme

legate de sănătatea mentală,

au existat amenințări cu

suicid din partea

agresorului?

Problemele de sănătate mentală ale agresorilor, diferite

boli psihice, inclusiv depresia, sunt asociate cu un risc

crescut de violență repetată și severă. Amenințările cu

comiterea de suicid și starea de sănătate mentală

problematică sunt factori de risc în cazuri de ucidere a

femeilor, urmate de sinuciderea agresorului. Statisticile

internaționale arată că în 32% dintre cazurile de omor cu

victime femei agresorul comite suicid după fapta de omor.

20.

Agresorul prezintă

manifestări de stres

economic?

Schimbările în starea financiară a agresorului și șomajul

acestuia sunt puternici factori de risc în cazuri de omor cu

victime femei și au legătură cu conceptele despre

masculinitate și rolul tradițional de întreținător al familiei.

IV. Percepția victimei asupra riscului

21.

Victimei îi este frică pentru

propria persoană și pentru

alții? De ce anume se teme?

Cercetările arată că există o corelație puternică între

autoevaluarea riscului de către victimă și utilizarea în fapt

a violenței de către agresor. Cu toate acestea, unele

victime pot minimaliza și subestima violența domestică.

Într-un studiu despre uciderea femeilor victime ale

violenței domestice realizat de către Campbell et al

(2003) aproximativ jumătate dintre victime nu

percepuseră existența riscului ca agresorul să le omoare.

V. Factori agravanți

22.

A intervenit

separarea/divorțul sau, după

caz, au existat discuții

prealabile cu privire la

acestea?

Separarea/Divorțul sau, după caz, existența discuțiilor

prealabile cu privire la acestea sunt percepute ca factori

de risc semnificativ pentru vătămare severă și omor.

23.

Părintele agresor are contact

cu copiii/Se mențin relațiile

personale ale copilului cu

părintele agresor?

După separare/divorț, conflictele legate de contactul cu

copiii de către părintele agresor/menținerea relațiilor

personale ale copilului cu părintele agresor sunt frecvente

și adesea prezintă un risc crescut de repetare a violenței

atât pentru femeie, cât și pentru copii.

24.

Există integrat/integrați în

familie copil/copii

provenit/proveniți din alte

relații/căsătorii?

Factorii de risc de violență domestică includ prezența

copilului/copiilor provenit/proveniți din alte relații/căsătorii.

25.

Au existat acte de violență în

timpul sarcinii? Dar ulterior,

asupra copiilor?

O pondere importantă din cazuistica de violență

domestică își are debutul în timpul sarcinii. Exercitată în

timpul sarcinii, violența prezintă risc de vătămare severă

și mortală atât pentru femeia victimă, cât și pentru copilul

nenăscut. Femeile însărcinate sunt supuse unui risc mai

mare, atât în ce privește violența minoră, cât și în ceea ce

privește violența gravă, decât femeile care nu sunt

însărcinate.

VI. Suport social
Nr. crt.	Identificare	Descriere	Observații
26.	Familia	Rudele victimei la care aceasta poate apela pentru depășirea unei situații de risc și vulnerabilitate (de exemplu, mamă, tată, frate, soră, veri, unchi, mătuși, copii majori). Tipul de suport care poate fi acordat de către aceștia: - găzduire temporară a victimei și/sau copiilor; - păstrarea unui bagaj de urgență al victimei/documentelor victimei; - sprijin financiar; - sprijin emoțional; - acompaniere în efectuarea unor demersuri necesare, după caz, pe lângă instituțiile competente, respectiv poliție, instanță, servicii de sănătate, servicii de medicină legală, servicii publice de asistență socială; - apel de urgență la poliție sau liniile de urgență pentru sesizarea situației de violență domestică.
27.	Vecini/Prieteni	Identificarea persoanelor-resursă din vecinătatea locuinței victimei/prietenilor Tipul de suport care poate fi acordat de către aceștia: - găzduire temporară a victimei și/sau copiilor; - păstrarea unui bagaj de urgență al victimei/documentelor victimei; - sprijin financiar; - sprijin emoțional; - acompaniere în efectuarea unor demersuri necesare, după caz, pe lângă instituțiile competente, respectiv poliție, instanță, servicii de sănătate, servicii de medicină legală, servicii publice de asistență socială; - apel de urgență la poliție sau liniile verzi de urgență pentru sesizarea situației de violență domestică.

VII. Recomandări de urgență privind planul de siguranță personală

Nr.

crt.

Măsuri

Descriere

Observații

28.

Siguranța locuinței

Dacă victima nu mai locuiește cu agresorul, măsuri de securizare a

accesului, de monitorizare a locuinței etc.

29.

Siguranța copiilor, măsuri de

siguranță pentru prevenirea

răpirii copiilor de către

agresor, precauții legale

pentru siguranța copiilor

Măsuri concrete în funcție de specificul situației: asigurarea unui mediu

securizant pentru copii, identificarea unor scenarii posibile în care copiii pot fi

în pericol

30.

Siguranța la locul de muncă

Identificarea unor persoane-resursă care să fie informate și care să aibă un

scenariu de risc, securizarea traseului victimei de la și către locul de muncă

31.

Siguranța în alte locuri –

școală, grădiniță

Identificarea unor persoane-resursă la școală/grădiniță care să fie informate

și care să aibă un scenariu de risc pentru protejarea minorului: diriginte,

învățător, paznic

32.

Siguranța în cazurile în care

femeia continuă să locuiască

împreună cu partenerul abuziv

În cazul în care nu s-a dispus emiterea unui ordin de protecție provizoriu,

victimei i se vor prezenta posibile soluții de prevenire a riscului de repetare a

situației de violență domestică (de exemplu, construirea unui scenariu privind

solicitarea de ajutor din partea unui/unei vecin/prieten/rude/poliției).

33.

Siguranța în cazurile în care

femeia părăsește agresorul

Victima va fi informată în legătură cu etapele necesare pregătirii pentru

separare: menținerea secretă a intenției de a părăsi agresorul față de acesta

și față de rude/prieteni, identificarea unui adăpost sigur, identificarea unui alt

loc de muncă, identificarea unor soluții de continuitate a educației copiilor,

pregătirea unui bagaj de siguranță și a documentelor personale ale

victimei/copilului acesteia.

34.

Siguranța în situații

periculoase

Victima va fi informată în legătură cu minime măsuri de siguranță în situații

de pericol:

- acompanierea de către o persoană de încredere în vederea efectuării

unor demersuri necesare, după caz, pe lângă instituțiile competente,

respectiv poliție, instanță, servicii de sănătate, servicii de medicină legală,

servicii publice de asistență socială;

- efectuarea unor scenarii privind apelarea de urgență de către victimă/altă

persoană a organelor de poliție sau a liniilor verzi de urgență pentru

sesizarea situației de violență domestică.

35.

Solicitarea unor măsuri

legale de protecție

Victima va fi informată cu privire la posibilitatea emiterii unui ordin de

protecție provizoriu/ordin de protecție, servicii sociale destinate victimei

(servicii de zi cu diferite tipuri de consiliere, servicii rezidențiale cu găzduire

pe perioadă determinată), măsuri/servicii destinate agresorului.

Factori de risc legați de victimă

(Se va indica dacă victima prezintă: gânduri/tentative de suicid; gânduri/tentative de a ucide agresorul; sarcină în evoluție; naștere recentă;

probleme de sănătate mentală/consum de substanțe; stare de izolare socială; dependența financiară de agresor etc.)

Ce dorește victima să facă? Implicare activă

(Se va indica opțiunea victimei în legătură cu demersurile pe care le consideră necesare după ce a primit informații și consiliere din partea

reprezentanților SPAS/DGASPC.)

Observații/Recomandări

(Se vor indica observațiile/recomandările reprezentanților SPAS/DGASPC în urma evaluării gradului de risc din perspectiva acordării

serviciilor sociale.)

Data:

Numele:

Semnătura

... B. Stabilire factori de risc și măsuri aferente

Istoricul violenței

Formele și tiparul

violenței

Factori de risc legați de

comportamentul

agresorului

Percepția victimei

asupra riscului

Factori agravanți

Factori de risc

vizibili

Număr răspunsuri

afirmative

Număr răspunsuri

afirmative

Număr răspunsuri

afirmative

Număr răspunsuri

afirmative

Număr răspunsuri

afirmative

Pentru evaluarea gradului de risc al victimelor violenței domestice din perspectiva acordării serviciilor sociale se va lua în

considerare încadrarea în următoarele categorii de risc:

Există minimum un răspuns

afirmativ la oricare dintre întrebările

de la pct. 7, 11 și 17?

Dacă DA - categorie RISC

CRESCUT

Există minimum 5 răspunsuri

afirmative la oricare dintre întrebările

de la 1 până la 21.

Dacă DA - categorie RISC

CRESCUT

Pentru nivelul de risc crescut,

SPAS/DGASPC va asigura în mod

obligatoriu informarea și orientarea victimei

în ceea ce privește serviciile sociale

existente pe raza localității/județului

adecvate nevoilor acesteia în vederea

furnizării serviciilor necesare pentru

protecția acesteia.

RISC MEDIU - minimum 4 răspunsuri afirmative la oricare dintre întrebările

de la 1 până la 21, exceptând întrebările de la pct. 7, 11 și 17.

Pentru nivelul de risc mediu,

SPAS/DGASPC va asigura în mod

obligatoriu informarea și orientarea victimei

în ceea ce privește măsurile de protecție de

care aceasta poate beneficia din partea

instituțiilor competente: ordin de protecție

provizoriu, ordin de protecție, formularea

unei plângeri prealabile, eliberarea unui

certificat medico-legal, consiliere juridică în

vederea separării de agresor.

RISC SCĂZUT - minimum un răspuns afirmativ la oricare dintre întrebările

de la 1 până la 21, exceptând întrebările de la pct. 7, 11 și 17.

Pentru nivelul de risc scăzut,

SPAS/DGASPC va asigura în mod

obligatoriu informarea victimei cu privire la

drepturile și măsurile de care poate

beneficia potrivit Legii nr. 217/2003,

republicată, cu modificările și completările

ulterioare, în special în ceea ce privește

serviciile sociale de informare și consiliere a

victimei în vederea prevenirii și combaterii

violenței domestice.

Intervenție/

Plan general/

Măsuri de

urgență

...

-----