ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 21 din 27 martie 2013

pentru modificarea şi completarea art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 94/1999 privind participarea României la procedurile în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Comitetului Miniştrilor ale Consiliului Europei şi exercitarea dreptului de regres al statului în urma hotărârilor şi convenţiilor de rezolvare pe cale amiabilă

EMITENT

GUVERNUL

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 191 din 4 aprilie 2013

Având în vedere calitatea României de înaltă parte contractată la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (Convenţia), ratificată prin Legea nr. 30/1994, cu modificările ulterioare, convenţie pentru a cărei respectare a fost înfiinţată Curtea Europeană a Drepturilor Omului,

ştiut fiind că, în temeiul Convenţiei, România a recunoscut dreptul la recursul individual în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi jurisdicţia obligatorie a acestei instanţe în privinţa drepturilor cuprinse în Convenţie şi în protocoalele adiţionale la aceasta, pentru cauzele în care violarea drepturilor garantate de aceste texte intervine după intrarea lor în vigoare pentru România,

având în vedere că numărul judecătorilor Curţii Europene a Drepturilor Omului este egal cu numărul înaltelor părţi contractante, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei alegând, în numele fiecăreia, un judecător de pe o listă de 3 candidaţi propuşi de aceasta,

în condiţiile în care în regimul de organizare şi funcţionare a instituţiilor publice naţionale cu atribuţii în selecţia şi desemnarea candidaţilor din partea României la funcţia de judecător al instanţei europene, respectiv Ministerul Justiţiei şi Consiliul Superior al Magistraturii, au intervenit modificări importante, care au condus la o reconfigurare a competenţelor lor,

având în vedere că actuala formă a Ordonanţei Guvernului nr. 94/1999 privind participarea României la procedurile în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Comitetului Miniştrilor ale Consiliului Europei şi exercitarea dreptului de regres al statului în urma hotărârilor şi convenţiilor de rezolvare pe cale amiabilă, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2001, cu modificările şi completările ulterioare, prevede, în sarcina Consiliului Superior al Magistraturii şi Ministerului Justiţiei, atribuţii ce corespund vechiului lor statut, reglementat prin Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, normă potrivit căreia Consiliul Superior al Magistraturii era un for colegial, fără personalitate juridică, iar ministrul justiţiei convoca şi prezida şedinţele acestuia, fără a avea drept de vot,

dat fiind că, potrivit noii sale reglementări, Consiliul Superior al Magistraturii este o instituţie cu personalitate juridică, independentă, în cadrul căreia ministrul justiţiei nu mai deţine atribuţiile prevăzute de vechea normă, şi anume cele de convocare a Consiliului şi de organizare a secretariatului şedinţelor,

având în vedere că, actualmente, ministrul justiţiei este unul dintre membrii de drept ai Consiliului Superior al Magistraturii şi, în această calitate, are dreptul de a vota în şedinţele Plenului şi secţiilor acestuia, cu excepţia situaţiei în care Consiliul, prin secţiile sale, îndeplineşte rolul de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare,

fiind important ca aceste modificări legislative, operate după intrarea în vigoare a Ordonanţei Guvernului nr. 94/1999, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2001, cu modificările şi completările ulterioare, să se reflecte şi în reglementarea procedurii de desemnare a candidaţilor din partea României la funcţia de judecător al Curţii Europene a Drepturilor Omului,

întrucât, în condiţiile în care Guvernul are, potrivit legii, răspunderea desemnării celor 3 candidaţi la funcţia de judecător al Curţii Europene a Drepturilor Omului, se impune o accentuare a rolului instituţiilor din sfera guvernamentală în procesul de selecţie,

ţinând cont de faptul că, pentru îndeplinirea obligaţiei României de a prezenta Adunării Parlamentare a Consiliului Europei o listă de candidaţi la funcţia de judecător al Curţii Europene a Drepturilor Omului, trebuie să se asigure o selecţie transparentă şi obiectivă în plan intern, care să permită accesul cât mai larg al juriştilor cu înaltă reputaţie profesională şi o evaluare riguroasă şi echidistantă a candidaturilor,

având în vedere că la data de 16 decembrie 2013 încetează mandatul actualului judecător al Curţii Europene a Drepturilor Omului ales de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei în numele României,

luând în considerare faptul că, pentru a asigura buna funcţionare a Curţii Europene a Drepturilor Omului, Guvernul României trebuie să transmită lista sa de candidaţi în termenele stabilite de organismele Consiliului Europei, respectiv data-limită de 26 iulie 2013 pentru transmiterea listei de către autorităţile române, dată indicată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei,

având în vedere că neadoptarea, în regim de urgenţă, a măsurilor propuse poate conduce la întârzierea desemnării candidatului României la funcţia de judecător al Curţii Europene a Drepturilor Omului şi, prin urmare, la neîndeplinirea de către statul român a obligaţiilor ce îi revin din Convenţie,

în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public şi constituie o situaţie de urgenţă şi extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

Articolul I

Articolul 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 94/1999 privind participarea României la procedurile în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Comitetului Miniştrilor ale Consiliului Europei şi exercitarea dreptului de regres al statului în urma hotărârilor şi convenţiilor de rezolvare pe cale amiabilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 424 din 31 august 1999, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2001, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

"Art. 5. - (1) Desemnarea candidaţilor în numele României pentru funcţia de judecător al Curţii se face de către Guvern, cu avizul comisiilor juridice şi pentru drepturile omului din Senat şi Camera Deputaţilor, reunite în şedinţă comună, la propunerea unei comisii formate din persoanele enumerate mai jos, care îşi exercită mandatul în mod individual şi independent şi îşi exprimă propria opinie:

a) ministrul justiţiei; ... b) ministrul afacerilor externe; ... c) agentul guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului; ... d) directorul Direcţiei afaceri europene şi drepturile omului din cadrul Ministerului Justiţiei; ... e) un membru al Consiliului Superior al Magistraturii, desemnat de Plenul acestuia; ... f) un judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, desemnat de Colegiul de conducere al acesteia; ... g) Avocatul Poporului; ... h) două cadre didactice universitare de la facultăţile de drept din cadrul universităţilor de cercetare avansată şi educaţie, astfel cum acestea sunt clasificate potrivit art. 193 alin. (4) lit. c) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, desemnate, cu majoritate, de membrii prevăzuţi la lit. a)-g), în baza propunerilor facultăţilor de drept." ...

2. După alineatul (1) se introduc nouă noi alineate, alineatele (1^1) - (1^9), cu următorul cuprins:

"(1^1) Comisia prevăzută la alin. (1) este convocată de ministrul justiţiei, care prezidează lucrările acesteia. Comisia este valabil întrunită în prezenţa a cel puţin 5 membri şi decide cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

(1^2) În termen de 5 zile de la convocare, comisia, prin grija secretariatului acesteia, asigurat de Ministerul Justiţiei, publică anunţul privitor la selecţia candidaţilor în numele României pentru funcţia de judecător al Curţii în Monitorul Oficial şi pe site-urile Ministerului Justiţiei, Ministerului Afacerilor Externe, Consiliului Superior al Magistraturii şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. De asemenea, acesta poate fi afişat pe site-urile organismelor profesionale juridice. În anunţ sunt indicate cerinţele prevăzute pentru ocuparea acestei funcţii de legislaţia naţională, de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi de instrumentele juridice adoptate la nivelul Consiliului Europei cu relevanţă în acest domeniu, documentaţia ce trebuie prezentată, data şi locul desfăşurării selecţiei candidaţilor, termenul până la care pot fi depuse candidaturile.

(1^3) Candidaţii vor fi desemnaţi din rândul persoanelor cu înaltă prestanţă morală şi civică, care întrunesc cerinţele exercitării unor înalte funcţii judiciare sau care sunt jurişti cu reputaţie profesională recunoscută şi care îndeplinesc criteriile pentru alegerea judecătorilor prevăzute în instrumentele juridice adoptate la nivelul Consiliului Europei cu relevanţă în acest domeniu.

(1^4) În termen de 3 zile de la expirarea termenului prevăzut în anunţ pentru depunerea dosarelor de candidatură, comisia organizează o audiere a candidaţilor.

(1^5) În termen 5 zile de la audiere, comisia selectează 3 candidaţi, care vor fi incluşi în lista de propuneri pe care o va înainta Guvernului. În măsura în care este posibil, comisia elaborează şi o listă de rezervă cu 3 candidaţi. Cele două liste sunt publicate pe site-ul Ministerului Justiţiei. Procesul-verbal încheiat ca urmare a procedurii de selecţie a candidaţilor şi de stabilire a conţinutului celor două liste se motivează.

(1^6) În termen de 5 zile de la primirea propunerilor comisiei, Guvernul, dacă este de acord cu propunerile acesteia, supune lista de candidaţi avizului comisiilor parlamentare prevăzute la alin. (1), care procedează la audierea candidaţilor. Avizul comisiilor parlamentare are valoare consultativă.

(1^7) În cazul în care Guvernul nu este de acord cu una sau mai multe dintre propunerile înaintate de comisie, solicită motivat acesteia formularea de noi propuneri. În acest scop, comisia poate înainta una sau mai multe, după caz, dintre propunerile reţinute pe lista de rezervă cu 3 candidaţi.

(1^8) În cazul în care Guvernul nu este de acord cu niciuna dintre propunerile prezentate, luându-le în considerare inclusiv pe cele înaintate de comisie potrivit dispoziţiilor alin. (1^7), se reia procedura de selecţie, prevederile alin. (1^1) - (1^7) rămânând aplicabile.

(1^9) În termen de 3 zile de la primirea avizului comisiilor parlamentare, Guvernul adoptă şi transmite Consiliului Europei lista cuprinzând cei 3 candidaţi în numele României pentru funcţia de judecător al Curţii."

Articolul II

Ordonanţa Guvernului nr. 94/1999 privind participarea României la procedurile în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Comitetului Miniştrilor ale Consiliului Europei şi exercitarea dreptului de regres al statului în urma hotărârilor şi convenţiilor de rezolvare amiabilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 424 din 31 august 1999, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2001, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, după aprobarea acesteia prin lege, dându-se textelor o nouă numerotare.

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

---------------

Ministrul justiţiei,

Mona-Maria Pivniceru

Ministrul afacerilor externe,

Titus Corlăţean

Bucureşti, 27 martie 2013.

Nr. 21.

-----