HOTĂRÂRE nr. 22 din 15 iunie 2023

pentru acordarea încrederii Guvernului

EMITENT

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 15 iunie 2023

Având în vedere dezbaterile care au avut loc în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din data de 15 iunie 2023 asupra Programului de guvernare și întregii liste a Guvernului, prezentate de către domnul Ion-Marcel Ciolacu, candidatul desemnat pentru funcția de prim-ministru,

în conformitate cu rezultatul votului consemnat în procesul-verbal din data de 15 iunie 2023,

în temeiul art. 103 alin. (3) din Constituția României, republicată,

Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

ARTICOL UNIC

(1) Se acordă încredere Guvernului, în componența prevăzută în

anexa nr. 1

, pentru realizarea Programului de guvernare prevăzut în

anexa nr. 2

.(2) Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaților și de Senat în ședința comună din 15 iunie 2023.

p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR,
ALFRED-ROBERT SIMONIS

PREȘEDINTELE SENATULUI

NICOLAE-IONEL CIUCĂ

București, 15 iunie 2023.

Nr. 22.

Anexa nr. 1

LISTA
Guvernului României

1. Ion-Marcel Ciolacu - prim-ministru

2. Marian Neacșu - viceprim-ministru

3. Marian-Cătălin Predoiu - viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne

4. Marcel-Ioan Boloș - ministrul finanțelor

5. Sorin-Mihai Grindeanu - ministrul transporturilor și infrastructurii

(la 16-06-2023, Punctul 5. din Anexa nr. 1 a fost modificat de RECTIFICAREA nr. 22 din 15 iunie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 535 din 15 iunie 2023 )

6. Gabriela Firea - ministrul familiei, tineretului și egalității de șanse

7. Alina-Ștefania Gorghiu - ministrul justiției

8. Angel Tîlvăr - ministrul apărării naționale

9. Ligia Deca - ministrul educației

10. Raluca Turcan - ministrul culturii

11. Luminița-Teodora Odobescu - ministrul afacerilor externe

12. Ștefan-Radu Oprea - ministrul economiei, antreprenoriatului și turismului

13. Adrian Câciu - ministrul investițiilor și proiectelor europene

14. Adrian-Ioan Veștea - ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației

15. Alexandru Rafila - ministrul sănătății

16. Florin-Ionuț Barbu - ministrul agriculturii și dezvoltării rurale

17. Sebastian-Ioan Burduja - ministrul energiei

18. Marius-Constantin Budăi - ministrul muncii și solidarității sociale

19. Bogdan-Gruia Ivan - ministrul cercetării, inovării și digitalizării

20. Mircea Fechet - ministrul mediului, apelor și pădurilor

Anexa nr. 2

PROGRAM DE GUVERNARE 2023-2024
Viziune pentru națiune
Partidul Social Democrat
Partidul Național Liberal

Obiectivele Programului de guvernare 2023-2024

Programul nostru țintește spre construcția unei societăți coezive, care să beneficieze de îmbunătățirea sistemului de educație și sănătate, de reducerea inegalităților dintre bărbați și femei, dintre mediul urban și rural, care să conducă la promovarea unei societăți deschise, în care cetățenii se pot simți apreciați și sprijiniți. Ne dorim stabilirea unor standarde durabile de calitate și de cost pentru toate serviciile sociale, vizând în mod special pe cele destinate grupurilor vulnerabile și dezvoltarea unui sistem național de indicatori de incluziune socială prin integrarea tuturor bazelor de date din sfera asistenței sociale în regim digitalizat, care să țină cont de mobilitatea socială; monitorizarea anuală efectivă a rezultatelor pe baza acestor indicatori.

Conectarea prin infrastructură a regiunilor istorice prin continuarea investițiilor în construcția de autostrăzi, căi ferate și mijloace de transport intermodal până în 2024, echilibrarea geografică a infrastructurii, refacerea căilor de rulare pe calea ferată, întărirea poziției economice și strategice a portului Constanța - sunt doar câteva dintre principalele deziderate. Asigurarea conectivității și a accesibilității la principalele coridoare de transport care să conducă la îmbunătățirea legăturilor între principalii poli economici de creștere va constitui principalul obiectiv al politicilor de transport.

Dezvoltarea echilibrată și coezivă a României, astfel încât nicio regiune să nu rămână în urmă din punctul de vedere al dezvoltării infrastructurii de transport, reprezintă prioritatea Programului de guvernare 2023-2024, fiind considerată un vector în ceea ce privește creșterea nivelului de trai, a veniturilor oamenilor și pentru stimularea investițiilor.

Coaliția noii guvernări a fost structurată în temeiul unor principii deosebit de necesare în combaterea și atenuarea efectelor crizei actuale, dar mai ales în susținerea dezvoltării și evoluției României: reziliență, sustenabilitate, transparență, echitate și eficiență.

O constituție devine puternică atunci când se bucură de stabilitate în timp. Legea fundamentală trebuie înțeleasă, respectată și apărată, iar atunci când un autentic moment constituțional va apărea și exclusiv în scopul consolidării democrației în România, Guvernul va susține o reformă constituțională pentru a permite o reală apropiere între stat și cetățean, precum și creșterea gradului de protecție a drepturilor și libertăților în acord cu jurisprudența CEDO.

Coaliția susține promovarea principiului de guvernare participativă, prin implicarea mai activă a societății civile, patronatelor, sindicatelor, bisericii și altor actori sociali. Susține, de asemenea, crearea și menținerea unui climat favorabil pentru mediul de afaceri. Dezvoltă un program echitabil privind accesul neîngrădit și neîntrerupt la serviciile medicale și creșterea personalului medical implicat în acest proces.

În același timp, principiul guvernării are în vedere diminuarea efectelor negative asupra mediului economic și social, efecte produse de măsurile cu impact pozitiv asupra sănătății publice. Este necesară lansarea unui pachet de măsuri privind perioada de aplicare, impactul și instrumentele financiare de compensare a efectelor negative.

Modernizarea sistemului de învățământ prin adaptarea metodologiilor de predare-învățare la folosirea tehnologiilor informaționale și creșterea calității actului educațional, precum și organizarea învățământului profesional și tehnic în campusuri special amenajate și dotate, asociate cu pregătirea superioară a personalului didactic bine calificat și elaborarea de curriculum potrivit cerințelor de pe piața muncii prin dezvoltarea de parteneriate, inclusiv cu mediul de afaceri, sunt ținte importante rezultate din Programul „România educată“. La fel de importante vor fi țintele reducerii ratei de părăsire timpurie a sistemului educațional, crearea unui învățământ axat pe competențe și centrat pe nevoile elevului, căruia să îi fie oferită o mai mare libertate în definirea priorităților de studiu.

Vom promova o industrie cu impact minim asupra mediului pentru atenuarea schimbărilor climatice, adresând provocări precum reducerea emisiilor industriale de gaze cu efect de seră, eficiența energetică și a utilizării resurselor prin tehnologii mai curate, abordări industriale ecologice și programe de sensibilizare sporită privind mediul. În concordanță cu noua strategie de politică industrială revizuită a UE61, se impune susținerea consolidării lanțurilor de valoare și implementarea celor mai performante tehnologii, promovarea economiei circulare, a competitivității, încurajarea comerțului industrial și dezvoltarea sectorului privat, agroindustriilor și energiilor regenerabile.

De asemenea, vom promova reducerea polarizării sociale prin asigurarea creșterii constante, pe bază anuală, a veniturilor mici, alocațiilor pentru copii, tineri, vârstnici și persoane cu dizabilități, pensiilor, ajutoarelor sociale pentru alte grupuri vulnerabile sau defavorizate într-un cuantum superior celui mediu pe economie. Vom asigura sprijinirea dezvoltării activităților economice productive în mediul rural, pe lângă cele agricole, prin încurajarea antreprenoriatului, asigurarea accesului la internet pentru munca de la distanță, accesul sporit la serviciile de microfinanțare.

Toate măsurile privind politicile sociale incluse în prezentul program de guvernare trebuie să se încadreze în deficitul și obiectivele asumate prin PNRR.

Obiective

La nivel programatic se vizează implementarea reformelor asumate prin Programul Național de Redresare și Reziliență, în special îmbunătățirea capacității instituționale, guvernanța corporativă, atingerea țintelor europene de decarbonizare a transportului, digitalizarea transporturilor și creșterea siguranței în domeniu. De asemenea, se va continua implementarea Planului investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport, pentru a asigura un cadru predictibil, coerent, integrat și multimodal pentru sectorul de transport.

Pe dimensiunea de ordine și siguranță publică, Guvernul are drept obiectiv principal întărirea capacității de a acționa în interesul cetățenilor și comunităților, astfel încât să devină un furnizor de încredere în instituțiile statului.

În plan intern este important ca eforturile să se concentreze pe creșterea gradului de siguranță și protecție a cetățeanului, pe continuarea reformelor instituționale și rezolvarea unor probleme structurale care au vulnerabilizat sistemul și l-au expus unor riscuri semnificative. Totodată, transformarea digitală a serviciilor publice oferite cetățenilor de către structurile MAI reprezintă un element-cheie de modernizare și transformare instituțională.

În plan internațional, aderarea României la Spațiul Schengen reprezintă un obiectiv strategic cu implicații puternice asupra întregii arhitecturi de securitate a UE. România va avea o

contribuție fundamentală la modernizarea acquis-ului Schengen, astfel încât acesta să devină mai puternic și mai rezilient, în contextul provocărilor și amenințărilor de la frontierele externe ale Uniunii Europene.

O politică externă a României, rezultat al abordării consensuale în plan intern, trebuie să fie coerentă, predictibilă și bazată pe trei piloni fundamentali: substanțierea rolului României în cadrul Uniunii Europene, întărirea profilului României în NATO și consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA.

Guvernul va continua demersurile pentru aderarea României la spațiul Schengen și pentru aderarea la Zona Euro, cu luarea în considerare a evoluțiilor la nivel UE privind reforma spațiului Schengen și a consolidării Uniunii Economice și Monetare. De asemenea, Guvernul va continua să sprijine independența și eficiența sistemului judiciar românesc și participarea la noul mecanism general european de evaluare privind statul de drept, aplicabil tuturor statelor membre.

Ca prioritate de prim rang a politicii externe a României, țara noastră va continua să susțină activ eforturile de integrare europeană ale Republicii Moldova și programul de reforme pro-democratice, în baza Parteneriatului Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova, având ca fundament comunitatea de limbă, istorie și cultură cu Republica Moldova, precum și viziunea spațiului comun din perspectiva integrării europene.

Operaționalizarea Mecanismului de Redresare și Reziliență și crearea cadrului instituțional și financiar de implementare a proiectelor celor 6 piloni: tranziție verde; transformare digitală; creștere economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; coeziune socială și teritorială; sănătate și reziliență instituțională; copii, tineri, educație și competențe.

Green Deal - ca vehicul predilect pentru reformarea și relansarea proiectului european. Interesul României este de a corela resursele dedicate tranziției verzi cu cele alocate relansării postcriză.

Realizarea unei economii reziliente prin corectarea dezechilibrelor economice interne și externe și susținerea unui nou model de dezvoltare sustenabilă, bazat pe dezvoltarea capitalului uman, investiții, stimularea și dezvoltarea capitalului, creșterea competitivității companiilor românești și transformarea digitală a economiei și administrației, eficientizarea cheltuielilor statului și combaterea sărăciei.

Reindustrializarea României prin crearea unor ecosisteme industriale și a unei rețele de huburi industriale și promovarea de tehnologii digitale, tehnici moderne de producție, materiale noi și dezvoltarea economiei circulare.

Finalizarea procesului de retrocedare a proprietății private și simplificarea procedurilor de acordare a despăgubirilor pentru imobilele care nu mai pot fi restituite în natură.

Reziliența sistemului de sănătate prin acces sigur la servicii medicale de bună calitate, pentru fiecare cetățean, rețea națională de centre medicale comunitare, asigurarea personalului medical necesar în mediul rural și în zone defavorizate, acces mai bun, în mediul rural și în zonele defavorizate, la medicamente, inclusiv la cele compensate și gratuite, rețea de centre de asistență medicală ambulatorie de specialitate. Se va prioritiza accesul neîngrădit la medicamente esențiale, compensarea/gratuitatea medicamentelor din programele naționale și a vaccinurilor, reevaluarea politicii medicamentului și încurajarea producției autohtone de produse farmaceutice.

O nouă politică energetică națională este necesară în contextul european recent. Asigurarea securității energetice reprezintă obiectivul esențial al noii politici energetice, în acord cu contextul european al unei viitoare piețe integrate. Se va asigura tranziția verde și digitalizarea sectorului energetic prin promovarea producției de energie electrică din surse regenerabile, a eficienței energetice și a tehnologiilor. Decarbonarea furnizării de energie, având în vedere ținta asumată la nivelul UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 40% față de nivelul din 1990, poate fi realizată doar prin mărirea capacităților de producție nucleare. La nivel regional, independența energetică trebuie să fie noul obiectiv strategic. În acest context, independența energetică a României devine un prim obiectiv al guvernului.

România își propune să transpună și să aplice Pactul verde european (Green Deal), strategiile, planurile și legislația acțiunilor-cheie aferente prin elaborarea și implementarea unui Pact verde pentru România, care să particularizeze obiectivele europene la realitățile și posibilitățile naționale, așa încât noul cadru de dezvoltare durabilă, justă și intruzivă să asigure o tranziție ecologică eficientă economic, suportabilă social și axată pe competitivitate, inovație și decarbonizare.

Se va urmări dezvoltarea armonioasă dintre regiunile României, recuperarea decalajelor de dezvoltare între județe și creșterea calității serviciilor publice la care să aibă acces cetățenii, contribuind astfel la obiectivul de convergență cu economiile statelor mai avansate din Uniunea Europeană prin intermediul fondurilor europene, al Programului Național de Dezvoltare Locală și al celorlalte programe pe care le desfășoară. Obiectivele de bază vor fi: obiectivele de investiții programate pentru perioada următoare - extinderea rețelelor de apă și canal, modernizarea și reabilitarea drumurilor județene și locale, construirea și modernizarea unităților de învățământ, cadastrarea sistematică.

Va continua procesul de modernizare a capacității administrative a statului prin creșterea calității și accesului la serviciile publice, pregătirea și selecția resurselor umane din sectorul public competente, integre și dedicate cetățeanului, promovând etica, integritatea, prevenirea corupției și transparența. Se va realiza debirocratizarea, simplificarea administrativă, informatizarea serviciilor, standardizarea, modernizarea și reducerea suprapunerii capacității și regulilor de control ale autorităților statului. O țintă importantă este și reluarea și consolidarea procesului de descentralizare a competențelor către Administrația Publică Locală.

Modernizarea marilor sisteme publice, creșterea veniturilor, stimularea natalității și protejarea categoriilor vulnerabile social sunt cele patru direcții strategice prioritare. Elementele principale sunt modernizarea sistemului de pensii și de salarizare în sistemul public, modernizarea asistenței sociale prin investiții în infrastructură și servicii integrate, încurajarea natalității, creșterea ocupării și accelerarea proceselor de digitalizare pentru îmbunătățirea serviciilor publice.

Odată cu adoptarea legilor educației, baza de plecare pentru construcția în educație pentru perioada 2023-2024 este operaționalizarea și implementarea Proiectului „România Educată“, acest deziderat fiind inclus în Strategia Națională de Apărare a Țării, adoptată de Parlamentul României, și asumat de Guvernul României. În fața problemelor generate de pandemie, Guvernul României va pune un accent deosebit pe pregătirea sistemului de învățământ pe următoarele cinci paliere: conectivitate generalizată, echipamente electronice pentru toți beneficiarii sistemului de educație, adecvate nivelului de învățământ, conținut digital pentru toate disciplinele și toate nivelurile, formare a tuturor cadrelor didactice pentru pedagogie digitală, platforme de evaluare dedicate și securizate.

Dezideratele urmărite din perspectiva Proiectului „România Educată“ vor fi: educație de calitate pentru toți, educație individualizată - diversitate, realizarea autonomiei și gândirii critice, considerarea modelul profesorului în formarea elevului ca fiind cel mai puternic instrument pedagogic, alocarea prioritară de resurse suficiente, în mod transparent, echitabil și eficient.

În cadrul NATO se va urmări consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA. Rezultatul urmărit vizează creșterea credibilității strategice a României, având ca fundament predictibilitatea, continuitatea și angajamentul pe linia obiectivelor asumate la nivel aliat privind: asigurarea parametrilor stabiliți în contextul NATO pentru finanțarea apărării, dezvoltarea capacității de apărare națională și a nivelului de reacție, participarea la inițiative și proiecte aliate vizând dezvoltarea de capabilități aliate comune; participarea la misiuni și operații NATO.

Pe baza orientărilor formulate de Strategia Națională de Apărare a Țării, Guvernul va realiza proiectele de securitate și apărare ca un tot unitar, prin consolidarea posturii de apărare și descurajare, prin dezvoltarea unor capabilități de apărare robuste și reziliente, credibile, interoperabile, flexibile și eficiente, destinate deopotrivă descurajării unei agresiuni împotriva României și articulării unui răspuns interinstituțional adecvat la provocările actuale și viitoare ale mediului de securitate, inclusiv în spectrul hibrid. Astfel, sunt necesare cinci elemente esențiale: capabilități de înaltă tehnologie, o resursă umană înalt educată și foarte bine instruită, restartarea industriei de apărare autohtonă, dezvoltarea unei culturi instituționale centrată pe cunoaștere și inovație și, nu în ultimul rând, reziliența națională, inclusiv bazată pe pregătirea populației, a economiei și a teritoriului pentru apărare.

Continuarea stimulării natalității prin susținerea familiilor este o prioritate pentru Guvern. Statul trebuie să își asume un rol important în sprijinirea tinerilor, pentru ca aceștia să poată face față provocărilor financiare și sociale pe care le presupune întemeierea unei familii și creșterea copiilor, prin măsuri concrete care să ofere ajutor real familiilor și să conducă la creșterea ratei natalității.

Creșterea ponderii în PIB la 7% a investițiilor (registrul investițiilor publice - organism consultativ).

Facilitarea accesului tuturor la sănătate, reziliența sistemului de sănătate, standarde europene de calitate a serviciilor de sănătate, gestionarea resurselor din fonduri europene pentru investiții în infrastructura de sănătate, implementarea telemedicinei.

În ceea ce privește cultura, susținerea parteneriatului stat- biserică, valorificarea patrimoniului cultural al României, prin intermediul turismului, și a valorilor tradiționale autentice.

Creșterea performanței sportive, investiții în sport și baze sportive, gestionarea carierei sportive.

Modernizarea infrastructurii școlare, stimularea și încurajarea învățământului dual.

Încurajarea capitalului românesc, schimbarea paradigmei economice - trecerea la economia de producție, promovarea tehnologiei digitale, dezvoltarea de huburi industriale, realizarea unei economii reziliente, dezvoltarea capitalului uman, investiții, eficientizarea cheltuielilor statului, combaterea sărăciei, managementul destinațiilor turistice, punerea în valoare a patrimoniului cultural, diversificarea serviciilor și creșterea calității în turism.

1. MINISTERUL DEZVOLTĂRII, LUCRĂRILOR PUBLICE ȘI ADMINISTRAȚIEI

DEZVOLTARE

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, prin intermediul fondurilor europene, al Programului Național de Dezvoltare Locală și al celorlalte programe pe care le desfășoară, are, ca scop fundamental, dezvoltarea armonioasă dintre regiunile României, recuperarea decalajelor de dezvoltare dintre județe și creșterea calității serviciilor publice la care să aibă acces cetățenii, contribuind astfel la obiectivul de convergență cu economiile statelor mai avansate din Uniunea Europeană. În actualul ciclu de finanțare, prin fondurile structurale europene pentru dezvoltare regională, vor fi susținute proiecte care generează valoare adăugată, prosperitate și o creștere a calității vieții în comunitățile în care vor fi implementate. Dezvoltarea infrastructurii publice din toate regiunile României va urmări reducerea disparității urban-rural și a diferențelor de dezvoltare între regiuni și în interiorul regiunilor și se va axa pe următoarele priorități:

• Modernizarea și extinderea rețelelor de apă și canal

• Modernizarea drumurilor județene și locale și construirea unor noi drumuri, acolo unde este necesar

• Modernizarea și construirea de unități de învățământ

• Extinderea și modernizarea rețelelor de gaze naturale

• Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de sănătate și protecție socială

• Realizarea cadastrului sistematic

• Construirea de infrastructură sportivă

• Construirea de locuințe pentru tineri, specialiști în sănătate, învățământ și alte categorii socioprofesionale, prin ANL, precum și pentru persoanele aparținând grupurilor vulnerabile

• Reabilitarea monumentelor istorice, a unităților de cult și consolidarea patrimoniului cultural

• Reabilitarea energetică a clădirilor

• Elaborarea pachetului legislativ privind descentralizarea, debirocratizarea și simplificarea procedurilor administrative în colaborare cu autoritățile locale

Obiective de guvernare

Obiectiv 1: Extinderea rețelelor de apă și canal

• În mediul rural - continuarea lucrărilor de extindere a rețelei de canalizare și aducțiunilor de apă potabilă conform Programului Național de Investiții Anghel Saligny și a celor finanțate din fonduri naționale și europene

• În mediul urban - continuarea lucrărilor de extindere și modernizare a rețelei de canalizare și a infrastructurii de furnizare de apă potabilă, precum și construcția sau modernizarea stațiilor de tratare sau epurare a apei uzate

Obiectiv 2: Modernizarea și reabilitarea drumurilor județene și locale

• Finalizarea obiectivelor de investiții care au fost aprobate prin Programul Național de Investiții Anghel Saligny sau finanțate din fonduri naționale și europene

• Finanțarea drumurilor noi, ținând cont de următoarele condiții:

() drumul să deservească un minimum de 10 case sau să conecteze două localități;

() drumul să nu fie grevat de viitoare lucrări aferente aducțiunilor de apă și canalizare (rural și urban).

• Reabilitarea și modernizarea drumurilor județene ce fac legătura între minim două UAT-uri de minimum 1.500 de locuitori (rural și urban)

• Modernizarea drumurilor cu statut de bulevard/străzi de interes local

• Program pentru construirea de pasaje subterane sau supraterane în intersecțiile aglomerate

• Program pentru extinderea infrastructurii pistelor de bicicletă

Obiectiv 3: Modernizarea și construirea de unități de învățământ

• Înființarea Programului național pentru construirea, la nivelul fiecărui consorțiu administrativ/zonă metropolitană/ADI, a unui spațiu care să deservească învățământul primar și gimnazial (clasele 1-8), care să întrunească toate condițiile de clădire nZEB și care să conțină săli de clasă, laboratoare, sală de sport și sală de mese (rural)

• Standardizarea la nivel de dotare a unei clase în tot ceea ce privește mobilierul și dotările clasei - proiector, tablă, calculatoare (rural)

• Continuarea programului de construire de creșe (urban)

• Reabilitarea, modernizarea și dotarea grădinițelor. Crearea unui standard legat de mobilier și dotări, aferent fiecărui tip de grădiniță (program scurt sau prelungit)

• Reabilitarea și dotarea conform standardului stabilit (mobilier și dotări tehnice), a școlilor din învățământul primar și gimnazial

• Construirea și dotarea de corpuri noi de clădiri, care să găzduiască laboratoare de specialitate

• Construirea de săli de sport standard, aferente școlilor cu profil sportiv și celor cu numărul minim de elevi prevăzuți în normele specifice

• Construirea de spații adecvate pentru servit masa, aferente fiecărei școli

• Reabilitarea și dotarea conform standardelor stabilite (mobilier și dotări tehnice) a tuturor liceelor

• Reabilitarea și construirea de campusuri pentru învățământ dual, inclusiv crearea sau reabilitarea căminelor aferente liceelor tehnologice, școlilor profesionale și liceelor teoretice cu profil industrial

Obiectiv 4: Înființarea, extinderea și modernizarea rețelelor de gaze naturale

• Continuarea alocărilor bugetare suplimentare pentru investiții, pentru asigurarea accesului unităților administrativ-teritoriale la rețele de distribuție

Obiectiv 5: Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de sănătate și protecție socială

• Construirea în cadrul consorțiilor administrative/zone metropolitane/ADI de centre medicale care să poată deservi un număr de minimum 5.000 de cetățeni și care vor avea cabinete care să acopere o gamă largă de specialități. Dimensiunile, forma și dotările vor fi standardizate prin norme specifice (rural)

• Înființarea la nivelul fiecărui oraș a unui centru de permanență, care să ofere servicii medicale primare, în vederea descongestionării spitalelor de urgență (urban)

• Înființarea la nivel de municipiu a minimum trei centre de permanență, care să ofere servicii medicale primare, în vederea descongestionării spitalelor de urgență (urban)

• Sprijinirea funcționării spitalelor orășenești și redeschiderea acestora acolo unde au fost închise și sunt necesare

• Construirea de spitale municipale la nivel de municipiu reședință de județ, acolo unde nu există, în funcție de necesitate (urban)

• Modernizarea și extinderea spitalelor județene aflate la nivelul fiecărui județ (urban)

Obiectiv 6: Construirea de infrastructură sportivă

• Construirea de săli de sport la nivelul fiecărui consorțiu administrativ/zonă metropolitană/ADI. Sălile de sport vor fi standardizate și vor fi proiectate ca săli ce acoperă o gamă largă de sporturi (rural)

• Construirea de baze sportive standardizate care să acopere minimum 4 discipline sportive la nivelul fiecărui oraș de minimum 25.000 de locuitori (urban)

• Construirea sau modernizarea de săli polivalente la nivelul fiecărui municipiu în parte după cum urmează:

() municipii de până în 40.000 de locuitori, sală polivalentă de 2.000 de locuri;

() municipii de până în 100.000 de locuitori, sală polivalentă de 4.000 de locuri;

() municipii de până la 250.000 de locuitori, sală polivalentă de 6.000 de locuri;

() municipii de peste 250.000 de locuitori, sală polivalentă de 8.000 de locuri

• Construirea sau modernizarea de bazine de înot semiolimpic, la nivelul fiecărui consorțiu administrativ/zonă metropolitană/ADI sau a fiecărei UAT care acoperă o populație de minimum 20.000 de locuitori (urban)

• Construirea sau modernizarea de bazine olimpice, la nivelul fiecărui municipiu reședință de județ (urban)

• Reabilitarea și dotarea, conform standardului stabilit (mobilier și dotări tehnice), a școlilor primare și gimnaziale (urban)

• Construirea de patinoare sau modernizarea celor existente la nivelul municipiilor reședință de județ, în funcție de nevoi (urban)

• Construirea la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare a unui stadion de minimum 20.000 de locuri (urban)

• Construirea la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare a unui centru olimpic de excelență, care să acopere, fiecare în parte, un număr de minimum 3 discipline olimpice, diferite pentru fiecare centru la nivel regional (urban)

Obiectiv 7: Construirea de locuințe pentru tineri, specialiști în sănătate, învățământ și alte categorii socioprofesionale, prin ANL

• Construirea de noi ansambluri rezidențiale pentru tinerii specialiști

Obiectiv 8: Reabilitarea monumentelor istorice, a unităților de cult și consolidarea patrimoniului cultural

• Construirea de centre culturale la nivelul fiecărui consorțiu administrativ/zonă metropolitană/ADI (rural)

• Punerea în valoare a patrimoniului cultural și istoric (rural)

• Reabilitarea teatrelor (urban)

• Înființarea de săli de teatru/operă/operetă la nivelul fiecărui municipiu de peste 250.000 de locuitori

• Finanțarea punerii în evidență a monumentelor de artă sau a edificiilor istorice ce țin de identitatea locală ori națională sau a noilor descoperiri arheologice

Obiectiv 9: Eficientizarea energetică a clădirilor

• Inițierea unui program în urma căruia acoperișurile instituțiilor publice să poată fi acoperite de panouri fotovoltaice, în vederea dobândirii independenței energetice pentru fiecare instituție în parte

• Inițierea unui program pentru condominii (blocuri sau locuințe colective), în urma căruia acoperișurile acestor clădiri să poată fi acoperite cu panouri fotovoltaice, în vederea dobândirii independenței energetice pentru fiecare clădire în parte

• Fiecare imobil nou-construit cu destinație de locuință să prevadă componenta verde (panouri fotovoltaice, iluminat inteligent, locuri de parcare în subteran și spații verzi)

Obiectiv 10: Restructurarea și regenerarea urbană

• Fonduri pentru pietonalizarea cât mai multor zone din orașe și municipii

• Program pentru crearea de pasarele pietonale în zonele aglomerate

• Program pentru refacerea sau construirea de parcuri în interiorul orașelor sau municipiilor

• Program pentru construirea de locuri de joacă pentru copii

Obiectiv 11: Infrastructura de colectare, reciclare și salubrizare

• Dotarea comunelor cu un sistem de colectare pe fracții

• Stații de compactare

• Stații de compostare a gunoiului

Obiectiv 12: Infrastructura de termoficare

• Construirea de incineratoare care utilizează tehnologie de cogenerare sau trigenerare

• Modernizarea CET-urilor existente prin trecerea la alimentare cu hidrogen

• Fonduri pentru transformarea punctelor termice în capacități de producție energie termică și electricitate

• Fonduri pentru modernizarea sistemului de transport și distribuție agent termic

• Fonduri pentru racordarea pe orizontală a beneficiarilor de încălzire centralizată

• Program destinat înființării de rețele de termoficare care utilizează apă termală

Obiectiv 13: Infrastructura de transport în comun

• Fonduri pentru realizarea sistemului de transport intrajudețean al elevilor (rural)

• Fonduri necesare pentru înnoirea parcului auto al UAT-urilor (urban)

• Tranziția către un transport ecologic bazat pe mijloace de transport electrice sau cu hidrogen (urban)

Obiectiv 14: Infrastructura de iluminat

• Asigurarea de fonduri pentru implementarea tehnologiilor de iluminat cu led în infrastructura publică

• Realizarea sistemelor de telegestiune a întregului sistem de iluminat public

ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

După doi ani de criză sanitară și economică, s-a reușit mobilizarea aparatului administrativ, astfel încât funcțiile statului au fost active pe toată perioada stării de urgență și a stării de alertă.

Principalele provocări ale sistemului de administrație publică au fost următoarele:

• Cadrul legislativ determinat de legislația primară și secundară este inconsistent și de slabă calitate, cu prevederi neclare, excepții și derogări care distrug predictibilitatea regulilor.

• Resursele umane din administrația publică nu sunt întotdeauna recrutate, promovate și evaluate pe bază de merit.

• Administrația publică este preponderent reactivă la nevoile cetățenilor și ale mediului de afaceri.

• Identificarea și evaluarea prevederilor legale care necesită schimbare și completare pentru aplicarea eficientă a Codului Administrativ, inclusiv cele legate de folosirea limbii minorităților naționale.

Aproape fiecare minister are un serviciu sau o direcție de simplificare sau de debirocratizare. Cu toate acestea, procesele birocratice nu au înregistrat diminuări semnificative. Această abordare este în acord cu recomandările privind Mecanismul European de Relansare și Reziliență, Comisia Europeană propunând adoptarea la nivelul fiecărui stat a unor reforme specifice care acordă prioritate digitalizării și reducerii birocrației. Astfel, fondurile alocate prin Mecanismul European vor da întâietate propunerilor care creează un efect de sinergie prin înglobarea unor măsuri specifice de reducere a birocrației, atât pentru mediul de afaceri, cât și pentru cetățeni.

Reformele în domeniul Administrației Publice trebuie să promoveze atât consacrarea principiului integrității și corectitudinii, cât și schimbarea culturii administrative. Pe de altă parte, reforma administrației publice locale nu trebuie să se limiteze la descentralizare, ci trebuie să presupună stabilirea unei structuri administrativ eficiente, capabilă să conducă spre eficientizarea proiectelor de anvergură de la nivel local și spre asigurarea unei autonomii locale extinse.

Reforma administrației locale constă și în următoarele puncte-cheie:

• elaborarea și aprobarea Codului finanțelor publice locale care să reunească într-un mod unitar și necontradictoriu reglementările privind: finanțele publice locale, criza financiară și insolvența unităților administrativ-teritoriale, fiscalitatea locală și procedurile fiscale locale;

• revizuirea Codului administrativ astfel încât să fie remediate disfuncționalitățile constatate în cei 4 ani de aplicare și prevederile legale care generează anomalii în administrația publică centrală și administrația publică locală. Totodată, se introduc reglementări pentru crearea consorțiilor administrative care să stimuleze și să dezvolte cooperarea între autoritățile administrației publice locale;

• elaborarea Codului de procedură administrativă care să stabilească regimul juridic aplicabil actelor și contractelor administrative, reguli și mecanisme pentru simplificarea procedurilor administrative, inclusiv prin soluții de e-guvernare, pentru facilitarea accesului cetățenilor la administrația publică și pentru creșterea transparenței și eficienței instituțiilor publice.

Este necesară asigurarea autonomiei financiare a autorităților publice locale, inclusiv prin punerea în aplicare a măsurilor de alocare către unități administrativ-teritoriale a procentelor stabilite de lege privind redevența pentru exploatările de suprafață. Guvernul va continua implementarea măsurilor privind alocarea unui procent semnificativ din impozitul pe venit estimat la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale pentru finanțarea instituțiilor publice de spectacole din subordinea autorităților administrative publice locale.

Obiective generale

• Mecanisme de guvernare și un proces decizional care să fie eficiente, focalizate pe priorități și obiective

• Creșterea calității și accesului la serviciile publice

• Resursele umane din sectorul public, competente, integre și dedicate cetățeanului

• Etică, integritate, prevenirea corupției și transparență în întreaga administrație publică

• Transparență și acces la informații pentru toți cetățenii

• Debirocratizarea, simplificarea administrativă, informatizarea serviciilor

• Încurajarea implicării directe a reprezentanților societății civile și mediului privat în adoptarea și prioritizarea măsurilor de debirocratizare inițiate de către Guvern și Parlament

• Prioritizarea măsurilor de debirocratizare, care pot fi corelate direct cu măsurile de digitalizare

• Simplificarea și modernizarea legislației specifice unor sectoare de activitate economică

• Standardizarea, modernizarea și reducerea suprapunerii capacității și regulilor de control ale autorităților statului

• Crearea unor mecanisme care să limiteze creșterea viitoare a birocrației

• Crearea unor modalități de evaluare a birocrației existente și a efectelor directe și indirecte ale acesteia asupra societății românești

• Formarea funcționarilor publici la nivelul administrației centrale, în vederea adaptării acestora la o viziune pro-contribuabil

• Implicarea directă a Guvernului pentru a susține debirocratizarea, standardizarea și digitalizarea birocrației la nivelul administrațiilor locale

• Simplificarea reglementărilor pentru diverse sectoare ale mediului de afaceri și adoptarea cât mai multor recomandări transmise de OECD în acest sens

• Respectarea prevederilor din „Carta europeană a autonomiei locale“

Obiective specifice

I. Mecanisme de guvernare și proces decizional

Reluarea și consolidarea procesului de descentralizare a competențelor către Administrația Publică locală

Procesul de descentralizare a fost demarat odată cu eforturile României de accedere în Uniunea Europeană, ca instrument de modernizare și reformă a administrației publice, conform principiului subsidiarității, în ideea de transfer al competențelor către nivelul cel mai apropiat de nevoile cetățenilor și ale mediului privat. Însă acest proces a fost realizat parțial și într-un mod partizan, dominat de interesele politice de moment. De aceea, în viitor, procesul de descentralizare va continua simultan cu creșterea capacității administrative la nivel local. El trebuie să se fundamenteze pe o analiză reală, bazată pe colectarea și interpretarea datelor și pe un proces amplu de consultare între autoritățile publice relevante. Nicio descentralizare de sarcini nu se va face fără transferul resursei financiare aferente. Resursa financiară va trebui să fie precisă,

cuantificabilă și cu caracter permanent. Acesta va avea în vedere următoarele etape:

• analiza competențelor administrației publice centrale care pot fi transferate către administrația locală, precum și capacitatea administrativă a celei din urmă de a gestiona noile competențe;

• corelarea transferului de competențe cu transferul de resurse bugetare;

• predictibilitatea, transparența, stabilitatea și depolitizarea sistemului general de transferuri de la bugetul de stat, astfel încât să se asigure resurse suficiente pentru furnizarea serviciilor publice, sprijinirea dezvoltării economiei locale și creșterea autonomiei financiare locale, indiferent de culoarea politică a administrațiilor locale și a Guvernului. Acest sistem va asigura că impozitul pe venit, prin diverse mecanisme de alocare, va finanța în integralitate administrația publică locală. Totodată, se va asigura stabilitatea acestui sistem, eliminându-se modificările anuale prin legi speciale. O atenție deosebită va fi acordată implementării programelor de finanțare a investițiilor locale de tip PNDL, astfel încât ele să fie transparente, eficiente și coordonate cu programele finanțate din fonduri UE.

Implementarea în condițiile legii a procesului de transfer al activelor abandonate sau închise în urma procesului de reorganizare-restructurare a ministerelor, regiilor autonome, companiilor de stat și societăților cu capital integral de stat în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale, precum și reglementarea juridică a patrimoniului sindical. În acest sens, este necesară operaționalizarea direcției de legislație și de reglementare în domeniul activelor statului în cadrul MDLPA.

Creșterea eficienței furnizării serviciilor publice la nivelul administrației publice locale prin stimularea unor soluții de asigurare în comun a acestora, acolo unde este cazul, pe bază voluntară

Îmbunătățirea activității structurilor deconcentrate ale ministerelor și ale altor autorități publice centrale

Instituțiile deconcentrate reprezintă aproape o treime din administrația publică. În prezent, coordonarea acestora se realizează practic partajat de către compartimentele funcționale de resort ale ministerelor în subordinea cărora sunt organizate și de către instituția prefectului, ca reprezentant al Guvernului în teritoriu. O analiză a activității acestora arată că sunt, de cele mai multe ori, ineficiente, subdezvoltate și pasive. Multe dintre aceste structuri deconcentrate au corespondent în administrația publică locală descentralizată din subordinea consiliilor locale, județene și a primăriilor, de exemplu în sectoare precum tineret și sport, servicii sociale sau de sănătate. De asemenea, se poate observa cum unele spitale aflate în subordinea administrației publice locale funcționează mai eficient și beneficiază de resurse superioare și finanțare mai bună. Guvernul va clarifica pe baza unei evaluări serioase mecanismele de coordonare și management al acestora, care să pună activitățile desfășurate într-o paradigmă bazată pe performanță și eficacitate.

II. Debirocratizare și simplificare administrativă

Criza epidemiologică prin care trecem a pus la încercare capacitatea administrației de a răspunde solicitărilor și nevoilor cetățenilor. Este mai clar ca oricând că este nevoie de un aparat administrativ modern, care să răspundă rapid și eficient nevoilor societății.

Va continua procesul de simplificare administrativă pentru reducerea poverii administrative - sunt mai bine de 10 ani de când guvernele derulează proiecte de măsurare a costurilor administrative generate de legislație pentru companii și cetățeni, fiind cheltuite zeci de milioane de euro din fonduri europene, însă, fără un proces solid, cuantificabil prin indicatori de implementare.

• Digitalizarea, simplificarea și debirocratizarea serviciilor publice din administrație și automatizarea cât mai multor procese și interacțiuni, prin utilizarea celor mai noi tehnologii TIC de administrare a datelor. Introducerea de proceduri administrative corelate strict cu sistem de e-guvernare. Creșterea accesibilității serviciilor publice online. Introducerea „domiciliului“ și „identității“ electronice pentru fiecare cetățean

• Crearea infrastructurii naționale de registre administrative în administrația publică: crearea și administrarea unor identificatori unici, implementarea de arhitecturi TIC standardizate, realizarea și extinderea interoperabilității dintre acestea, sistematizarea și simplificarea fluxurilor de date, de interogare și a procedurilor de raportare

• Realizarea de sisteme informatice unitare la nivel local, care să permită interoperabilitatea sistemelor diverselor UAT-uri cu nivelul central; realizarea raportărilor Open Data conform specificațiilor unitare la nivel național

• Cadastrarea proprietăților statului; implementarea generalizată, la nivelul UAT, al instituțiilor publice și al operatorilor de servicii de interes economic general a instrumentelor digitale de identificare, inventariere, evaluare și stocare de tip GIS

• Interoperabilizarea bazelor de date local-central, reglementarea accesului reciproc la bazele de date local-central și central-local

III. Resursele umane din sectorul public

• Administrație în interesul cetățeanului și orientare către rezultate. Evaluarea pentru fiecare instituție și fiecare funcționar va fi în raport cu rezultatele obținute.

• Implementarea unui cadru unitar de competențe la nivelul administrației/o carieră mai clară. Este nevoie de un sistem instituțional și legal stabil, coerent și eficace, care să asigure un management unitar al tuturor resurselor umane care lucrează în administrația publică. Sunt necesare clarificarea și eficientizarea rolului și mandatului ANFP, precum și a capacității sale tehnice, astfel încât să devină o instituție aliniată la standardele de calitate din domeniu în țările UE. Va fi operaționalizat un nou cadru de competențe pentru funcția publică, reglementat de Codul administrativ, ceea ce va conduce la definirea mixului de cunoștințe, abilități și atitudini necesare pentru ocuparea funcțiilor publice și care va susține profesionalizarea administrației publice și creșterea calității resursei umane din sectorul public. Aceasta se va reflecta în recrutarea și selecția funcționarilor publici, formarea și dezvoltarea lor, precum și în evaluarea performanțelor individuale.

• Implementarea unui model profesionist și imparțial de recrutare în funcția publică, prin organizarea unui sistem de concursuri care să pună accentul pe competența și integritatea funcționarilor publici, precum și pe orientarea spre performanță. Acest obiectiv va fi pus în practică prin dezvoltarea și pilotarea unui proces transparent și incluziv de recrutare și selecție în administrația publică centrală prin concurs de recrutare. Sistemul dezvoltat va fi aplicat progresiv în anii următori tuturor categoriilor de funcționari publici din administrația publică centrală. Administrația publică de la nivel local va beneficia de asistența instituțiilor specializate de la nivel central pentru preluarea și implementarea unor instrumente de recrutare care să aibă în centru preocuparea pentru competență și integritate a funcționarilor publici. Îmbunătățirea radicală a modului de legiferare și limitarea drastică a practicii de legiferare prin excepție sau prin derogare. Acest lucru se referă, pe de-o parte, la fundamentarea actelor normative în ceea ce privește evaluarea preliminară a impactului și unificarea standardelor în acest domeniu. Pe de altă parte, această prioritate se referă la tehnica de redactare și corelare a actelor normative și instituirea și în acest domeniu a unui singur standard de calitate.

• Dezvoltarea competențelor digitale ale angajaților administrației publice și asigurarea resursei umane necesare procesului de transformare digitală:

() cuantificarea nevoii de specialiști IT în administrația publică și elaborarea unui plan național pentru formarea și fidelizarea acestora;

() crearea unui corp de specialiști la nivel central (ADR) pentru pilotarea transformării digitale, în special pentru nevoile de la nivel local;

() derularea unui program amplu pentru crearea abilităților digitale necesare la nivelul angajaților din sectorul public care vor opera noile instrumente digitale puse la dispoziție prin:– evaluare constantă a nivelului de abilități digitale în administrația publică; ... – programe naționale de formare a funcționarilor publici, cu un calendar adaptat evoluției sistemelor informatice din administrația publică, dar și corelarea acestora cu evoluția tehnologică propriu-zisă. ...

• Sistem unic de evidență a personalului bugetar pentru funcționarii publici, personalul contractual din administrație și angajații la stat. Sistemul e-bugetar. Se va accelera operaționalizarea prevederilor din Codul administrativ legate de evidența centralizată a personalului bugetar.

• Se va redefini cariera funcționarilor publici astfel încât să fie mai atractivă, cu un parcurs mai lung, care să permită cu adevărat evaluarea performanțelor pentru a orienta corpul funcționarilor publici spre atingerea rezultatelor și pentru responsabilizare față de cetățeni și mediul de afaceri. Va fi implementat un program solid de formare pentru funcțiile de management din administrația publică, cu accent pe dezvoltarea competențelor de leadership și managementul echipelor/ managementul performanței.

• Depolitizarea funcției publice și stabilirea clară a pozițiilor politice în structura administrativă. Este nevoie de profesioniști în sistemul public, așa cum este nevoie și de decidenți politici care să poarte răspunderea alegerii opțiunilor de politică publică. În ultimele decenii, această legătură/conexiune dintre politic și administrativ a fost păstrată, de multe ori intenționat, neclară. Se va stabili, fără echivoc, care sunt pozițiile de răspundere politică (reprezentanți politici) și pozițiile din sistemul administrativ unde administrația se bazează pe funcționari publici. Se vor organiza consultări publice extinse pentru a stabili ce sistem de funcție publică este cel mai potrivit pentru o Românie modernă pe termen lung (corp de funcționari publici și bazat pe carieră sau un sistem mai flexibil, ancorat în realitățile pieței muncii și bazat pe concursul deschis pentru fiecare poziție). Indiferent de decizia finală, este important ca soluția aleasă să fie urmărită și implementată complet, fără jumătăți de măsură sau mecanisme ocolitoare. Se vor clarifica, de asemenea, statutul și rolul serviciilor deconcentrate ale ministerelor, precum și ale înalților funcționari publici în sistemul administrativ român, dar și ale corpului de inspectori guvernamentali, în prezent inactiv și generator de costuri pentru bugetul de stat.

IV. Etică, integritate, prevenirea corupției și transparență

Măsurile pe care se va concentra Guvernul sunt:

• continuarea transparentizării proceselor și procedurilor administrative prin promovarea de date și informații deschise, disponibile public; publicarea online și accesul cetățenilor la toate cheltuielile publice, contractele de achiziții publice și la toate informațiile relevante privind instituțiile statului, de la Guvern până la primării;

• transferul cât mai multor proceduri administrative în mediul digital/online, astfel încât să restrângem cât mai mult oportunitățile pentru fapte de corupție și comportament lipsit de etică profesională sau imoral;

• selecția mai riguroasă a personalului din administrație prin proceduri transparente și instrumente precum concurs pentru funcționari publici;

• promovarea unei culturi a eticii și integrității prin introducerea unui management al performanței, bazat pe un cadru de competențe în funcția publică și un proces continuu de formare profesională bazat pe orientarea spre performanță și analiza nevoilor de formare pe bază de date;

• consolidarea și intensificarea politicilor de control și prevenție a faptelor de corupție și comportamentului lipsit de etică al personalului;

• obiectivele legate de asigurarea transparenței decizionale, accesul la informații de interes public sau promovarea platformelor și surselor de date deschise vor fi realizate implicit prin măsurile de informatizare, debirocratizare, simplificare administrativă descrise în secțiunile precedente. Totodată, deși există norme legale clare, care reglementează obligativitatea tuturor instituțiilor publice de a transparentiza și informa publicul în legătură cu activitatea pe care o desfășoară și rezultatele pe care le obțin, practica arată că un procent extrem de mic de instituții publice întocmesc, de exemplu, rapoarte privind aplicarea Legii nr. 544/2001 privind informațiile de interes public. Un aspect pe care Guvernul se va focaliza mai mult vizează executarea obligațiilor legale în acest sens de către toate autoritățile publice centrale și locale printr-o activitate mai intensă de monitorizare și control, inclusiv sancționarea celor care nu respectă legea.

Lucrări publice

Reformele propuse pe domeniul lucrărilor publice sunt următoarele:

• creșterea numărului specialiștilor în construcții - experți, verificatori și auditori energetici, în multe domenii fiind înregistrată o lipsă acută de specialiști de acest gen;

• codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor - sintetizează și simplifică prevederile actelor normative care se referă la domeniile construcțiilor, atât la proiectare, cât și la avizare, autorizare și execuție. Va simplifica interacțiunea beneficiarilor cu autoritățile locale, va simplifica procedurile de elaborare și avizare proiecte, va crea un flux mai rapid pentru autorizarea lucrărilor, va eficientiza monitorizarea execuției lucrărilor;

• auditul normativelor elaborate și publicate de MDLPA - se vor actualiza toate normativele depășite. Se vor înlocui cele perimate și se vor abroga cele care nu mai au obiectiv, referindu-se la materiale, tehnologii sau procese de proiectare care nu se mai folosesc.

I. Descentralizarea - prioritate a Guvernului

• Descentralizarea clădirilor abandonate și degradate aparținând administrației publice centrale și companiilor naționale de stat cu titlu gratuit către autoritățile locale

• Descentralizarea resurselor financiare prin rămânerea redevențelor de exploatare la nivel local în proporție de 80% (40% la CJ și 40% la primării)

• Descentralizarea fondurilor europene către UAT prin transformarea ADR-urilor în autorități de management pentru POR, program de 13 miliarde de euro

• Implementarea cadrului legal de funcționare a ITI-urilor și continuarea demersurilor pentru creșterea numărului acestora

II. Programe cu finanțare multianuală

În prezent, dintre toate programele de finanțare cu fonduri de la bugetul de stat finanțate prin Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, doar Programul național de investiții „Anghel Saligny“ și Programul național de dezvoltare locală sunt programe cu finanțare multianuală, pentru care se alocă credite de angajament pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitate de prelungire cu încă 3 ani, și, respectiv, pe o

perioadă de 4 ani, cu posibilitate de prelungire cu încă 2 ani, creditele bugetare fiind egale cu creditele de angajament pe toată perioada de valabilitate a contractelor de finanțare. Totodată, Programul național privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe este un program de finanțare multianual pentru care se alocă credite de angajament pe o perioadă de 3 ani, însă cu alocarea eșalonată a creditelor bugetare anuale.

Pentru a crește eficiența programelor de finanțare cu fonduri de la bugetul de stat și pentru a asigura predictibilitatea în realizarea și finalizarea obiectivelor de investiții, toate programele finanțate din fonduri de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației s-au transformat în programe cu finanțare multianuală. Pentru finanțarea obiectivelor de investiții prin aceste programe se vor asigura credite de angajament de la bugetul de stat pentru întreaga durată de derulare a acestora, precum și credite bugetare anuale, în vederea transferării sumelor necesare realizării obiectivelor de investiții pentru beneficiari, conform contractelor de finanțare și graficelor de execuție.

2. MINISTERUL FINANȚELOR

Guvernul susține un model de dezvoltare sustenabilă, axat pe investiții, stimularea și dezvoltarea capitalului uman, creșterea competitivității companiilor românești și transformarea digitală a economiei și administrației, eficientizarea administrației publice și combaterea deprivării materiale a populației, revenirea economică și construcția unei viziuni bazate pe producția internă. Împreună cu politicile de venituri, politica fiscal-bugetară reprezintă principala pârghie prin care vom asigura un management macroeconomic echilibrat, atât prin creșterea ofertei (producției) interne, cât și prin sporirea cererii interne, distribuite în mod echilibrat pe grupuri sociale, în scopul stimulării absorbției producției interne de bunuri și servicii.

Printr-o politică fiscal-bugetară consistentă, vom consolida rolul strategic al statului la nivel macroeconomic. Asigurarea stabilității macroeconomice, a investițiilor publice cu efecte de multiplicare și menținerea unei datorii guvernamentale la un nivel sustenabil vor permite reintrarea României în grupul țărilor cu finanțe publice „sănătoase“ până la sfârșitul anului 2024.

În următorii doi ani vor continua acțiunile în vederea reducerii decalajelor față de economiile statelor din Europa de Vest, prin stimularea economică, investiții strategice în infrastructură, educație, sănătate, inovare și digitalizare. În contextul de redresare a activității post COVID-19, vom consolida măsurile de stimulare a cererii, de sprijinire a reluării activităților economice afectate de pandemie și a angajărilor, precum și de protejare a veniturilor românilor. Va fi susținută oferta prin instrumente financiare și granturi pentru sectoarele cele mai grav afectate, precum și prin scheme de ajutor de stat pentru investiții noi și garanții de stat pentru credite.

Noua paradigmă economică a României va asigura sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu și lung. În acest sens va avea loc și o reformă a marilor sisteme ce oferă servicii publice și, corespunzător acestora, o reformă a cheltuielilor publice. Prin creșterea transparenței și predictibilității în domeniul fiscal-bugetar va fi consolidată încrederea mediului de afaceri, precum și a consumatorilor. Creșterea economică sustenabilă și echilibrată va permite creșterea standardului de viață al cetățenilor.

Vor fi o prioritate digitalizarea și simplificarea interacțiunii dintre instituțiile subordonate Ministerului Finanțelor și contribuabili prin continuarea și extinderea proiectelor de debirocratizare la toate nivelurile.

Obiectivul de mandat al acestui Guvern este operaționalizarea Băncii Naționale de Dezvoltare. Pe termen scurt, vom înființa Fondul Român de Investiții, urmând ca cele două instituții să fie ulterior integrate.

Actualul Program de guvernare a fost gândit în contextul revenirii la activități și la o viață socială normală, pornindu-se de la premisa redresării generale a mediului economic. S-au avut în vedere, în special, proiecțiile optimiste privind creșterea economică și măsuri dedicate stimulării investițiilor și consumului, concretizate prin scheme de ajutor de stat pentru investiții noi și garanții de stat pentru credite în sprijinul sectoarelor cel mai grav afectate, urmărindu-se relansarea economică și reintegrarea pe piața muncii a angajaților din sectoarele cel mai afectate în perioada pandemică.

Având în vedere evoluțiile economice, politice și sociale din anul 2022, se impune o regândire a Programului de guvernare care să aibă în vedere contextul actual, influențat major de multiplele crize manifestate pe plan internațional și de conflictul militar din Ucraina.

Direcțiile de acțiune prioritare au în vedere:

• adaptarea la noua conjunctură politico-militară determinată de conflictul ce are loc la granița României și de reacția pe care țara noastră trebuie să o aibă ca membru NATO, precum și la perturbările produse în lanțurile de aprovizionare și producție în noua situație geopolitică;

• măsuri de răspuns la evoluția prețurilor din sectorul energetic, a căror creștere a determinat distorsiuni majore la nivelul consumatorilor din mediul economic și privat;

• măsuri de răspuns la creșterea accentuată a inflației manifestată în anul 2022 (continuată în 2023) și la erodarea absorbției interne, respectiv a puterii de cumpărare a populației sub efectul inflației ridicate (pensiile și salariile reale indică rate negative de creștere);

• condițiile monetare din ce în ce mai restrictive, atât pe plan intern, cât și pe plan internațional (care urmăresc să combată inflația înaltă, aflată mult peste țintele asumate);

• de asemenea, sunt necesare adaptarea și implementarea recomandărilor formulate pe parcursul anului 2022 de către Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional;

• principalii piloni ai politicii fiscal-bugetare se referă la reforma finanțelor publice și a companiilor cu capital de stat, managementul datoriei publice, fiscalitatea, alături de politica ajutorului de stat, libera concurență.

I. Reforma finanțelor publice și a companiilor cu capital de stat

Obiective generale

Sistemul fiscal-bugetar va fi adaptat la evoluția economiei, astfel încât să faciliteze creșterea economică, prin:

• creșterea sustenabilității finanțelor publice cu accent pe colectarea veniturilor, diminuarea evaziunii fiscale și eliminarea risipei bugetare, creșterea transparenței bugetare și eficientizarea cheltuielilor publice;

• asanarea economiei reale și crearea condițiilor pentru consolidarea agenților economici performanți;

• mărirea flexibilității și eficienței bugetului prin perfecționarea întregului proces bugetar;

• întărirea responsabilității fiscal-bugetare prin rescrierea legilor privind finanțele publice și responsabilitatea fiscal-bugetară;

• ținerea sub control și reducerea deficitului bugetar pe termen mediu, contribuind, în acest fel, la scăderea inflației, a ratelor dobânzilor, a deficitului comercial și de cont curent al balanței de plăți, precum și la stabilitatea cursului valutar al leului;

• introducerea bugetării participative, bugetării multianuale pentru investițiile publice în infrastructură și a bugetării verzi pentru orientarea cheltuielilor publice ale României către obiectivele de schimbări climatice și mediu în conformitate cu reglementările adoptate la nivel european.

Obiective specifice

• Creșterea eficienței finanțelor publice și îmbunătățirea perspectivelor de atingere a obiectivelor bugetare pe termen mediu prin:

() evaluarea cadrului legislativ și instituțional actual al transferurilor financiare dintre bugetul de stat și bugetele locale: sistemul de echilibrare, sume defalcate cu destinație specifică, subvenții din bugetele unor instituții din administrația publică centrală;

() crearea infrastructurii de date statistice pentru analiza impactului transferurilor financiare asupra bugetelor locale și serviciilor publice locale;

() reformarea sistemului transferurilor financiare dintre bugetul de stat și bugetele locale, inclusiv analize de impact și propuneri de modificări legislative.

• Modernizarea bugetului prin:

() simplificarea arhitecturii bugetului, care va fi bazat pe indicatori de performanță prin introducerea unui sistem clar de evaluare a politicilor publice care să ofere în timp un raport calitate/preț care să conducă la optimizarea eficienței și eficacității politicilor propuse;

() sprijinirea financiară a activităților generatoare de externalizări pozitive (cercetarea, dezvoltarea, eficiența energetică);

() maximizarea coerenței între politicile de bază ale Guvernului și sistemele de planificare bugetară. Se va pune accentul pe bugetarea performanței care să ofere un cadru bugetar adecvat pentru dezvoltarea planurilor strategice sectoriale;

() un sistem de planificare și programare care să ofere o perspectivă strategică cuprinzătoare, națională, pe termen lung. Un set mai clar de obiective și priorități ale politicii sectoriale și un mod de stabilire a nevoilor bugetare corespunzătoare care să ducă la alocarea resurselor disponibile către domeniile-cheie, care să facă distincție între cheltuielile discreționare și nediscreționare și între investițiile și cheltuielile curente pe termen mediu, susținut de indicatori de rezultat sau de indicatori fiabili.

• Întărirea guvernanței corporative la companiile de stat în vederea îmbunătățirii performanței acestora prin:

() îmbunătățirea performanței companiilor de stat prin aplicarea prevederilor Legii nr. 111/2016 privind guvernanța corporativă;

() dezvoltarea ghidului privind aplicarea legislației guvernanței corporative a întreprinderilor de stat, prin preluarea celor mai bune practici la nivel european, în vederea aderării României la Ghidul OECD privind guvernanța corporativă a întreprinderilor de stat.

• Revizuirea cadrului legislativ și instituțional actual al transferurilor financiare dintre bugetul de stat și bugetele locale în ceea ce privește sistemul de echilibrare, sume defalcate cu destinație specifică, subvenții din bugetele unor instituții din administrația publică centrală, în baza următoarelor principii:

() să nu se creeze obligații în sarcina bugetelor locale fără sursă de finanțare predictibilă și acoperitoare pentru nevoi;

() la fundamentarea necesarului de finanțare, acolo unde sunt aprobate standarde de cost (unități de asistență sociomedicală, cămine pentru vârstnici, centre pentru persoane cu handicap etc.), sumele să fie în concordanță cu numărul de beneficiari;

() creșterea competitivității agenților economici prin îmbunătățirea cadrului în care aceștia operează, prin reforme structurale ample și susținute, care să stimuleze competitivitatea economiei românești și să accelereze convergența reală a României cu economiile dezvoltate din Uniunea Europeană.

• Generalizarea regulii de înregistrare a punctelor de lucru, indiferent de număr de angajați. În acest sens se va elimina pragul de 5 angajați/punct de lucru, impozitul pe venit fiind virat la bugetul local unde își desfășoară activitatea angajatul.

Programul de guvernare anterior a fost construit în condițiile unor estimări de creștere economică susținută și pozitivă, dar ulterior neconfirmată (cel puțin la nivelul anului 2022), fiind nevoie acum de o regândire majoră a perspectivelor și a evoluției în plan economic. Este necesară o analiză prospectivă, care să țină cont de toate oportunitățile create de PNRR, dar și de provocările viitoare în conjunctura internațională.

Este imperios necesară menținerea obiectivelor deja asumate, punând accent pe identificarea măsurilor necesare adaptării la condițiile actuale și pe implementarea eficientă a acestora, astfel încât să producă efecte pozitive reale în economie.

În ceea ce privește deficitul bugetar și, în plus, față de conjunctura internațională nefavorabilă, România se confruntă de mai mulți ani cu amenințarea procedurii de deficit excesiv și s-a angajat să ajungă cu deficitul bugetar la circa 3% din PIB în 2024, o misiune foarte grea în condițiile presiunilor pe buget și ale deteriorării severe a mediului internațional.

Atingerea țintelor asumate este condiționată de realizarea unor noi analize fundamentate atât pe partea de venituri, cât și pe partea de cheltuieli bugetare.

Conform cadrului fiscal-bugetar proiectat pe termen mediu, consolidarea bugetară este previzionată a se realiza preponderent pe seama cheltuielilor bugetare, dar și prin corelare cu politici credibile care să sprijine creșterea veniturilor fiscale, în caz contrar existând riscul înregistrării unor deficite mai ridicate decât cele preconizate pentru anii următori.

II. Datorie publică

Obiective generale

Guvernul României va fi nevoit să susțină eforturile financiare necesare modernizării infrastructurii în următorii ani. Vom asigura un mix echilibrat de finanțare, de natură să asigure un buffer optim în Trezorerie, precum și reintrarea datoriei guvernamentale sub pragul de sustenabilitate pe termen mediu.

Obiectivul strategic este acela ca, pe termen mediu, datoria publică guvernamentală să nu depășească pragul de 60% din PIB (indicator de convergență nominală pentru trecerea la euro).

Ministerul Finanțelor va avea în vedere o finanțare netă relativ echilibrată din surse interne și externe. Se vor asigura finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice preponderent în monedă națională, pentru a continua procesul de dezvoltare a pieței interne, în paralel cu accesarea piețelor externe de capital, în vederea asigurării unor surse robuste de finanțare. Se va păstra caracterul specific al accesării de împrumuturi de pe piețele financiare internaționale, în alte valute decât moneda europeană, în condițiile obținerii unui raport cost/risc avantajos pentru statul român, diversificării bazei de investitori și utilizării instrumentelor financiare derivate (swap valutar).

În implementarea planului de finanțare vom avea în vedere introducerea emisiunilor de obligațiuni verzi, în funcție de finalizarea Cadrului general pentru obligațiuni verzi la nivel suveran, prin eforturi coordonate la nivelul ministerelor de linie și identificarea cheltuielilor/proiectelor care vor face obiectul finanțării prin aceste obligațiuni.

Pe termen mediu, implementarea PNRR va presupune realizarea de reforme și investiții în domenii-cheie ale economiei care vor spori considerabil potențialul de creștere economică, fiind astfel posibile creșterea nivelului veniturilor bugetare colectate și, implicit, scăderea nevoii de finanțare externă.

Obiective specifice

Vom susține dezvoltarea pieței titlurilor de stat pentru populație, inclusiv prin automatizarea procesului de subscriere și a plății dobânzilor și rambursării principalului, precum și prin analiza posibilității efectuării subscrierilor online.

Este necesară utilizarea PPP ca mecanism alternativ de finanțare.

Măsuri care să asigure un cadru prielnic implementării de proiecte în regim de PPP:

• aprobarea la nivelul Guvernului a unei strategii la nivel național pentru implementarea de proiecte prioritare în regim PPP;

• clarificarea cadrului instituțional, cu preluarea de către Ministerul Finanțelor a competenței de reglementare a domeniului PPP;

• amendarea cadrului legal aplicabil pentru clarificarea/ remedierea unor aspecte care la acest moment sunt necorelate cu buna practică internațională și care nu asigură premisele unei bune pregătiri a proiectelor de PPP;

• configurarea unui proces de control al calității asupra ciclului de viață al proiectului, care să fie operaționalizat la nivelul Ministerului Finanțelor și la ministerele de linie (domeniile transporturi, sănătate, agricultură, educație etc.) pentru a spori capacitatea de a pregăti, atribui și gestiona cu succes proiecte PPP, acest proces urmând să fie proiectat special pentru a funcționa în contextul pieței din România;

• aderarea României la Principiile pentru guvernanță publică a parteneriatelor public-private ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare economică (OECD) și operaționalizarea Băncii Naționale de Dezvoltare a României.

III. Fiscalitate

România are una dintre cele mai reduse ponderi ale veniturilor fiscale în PIB din Uniunea Europeană. Politica fiscal-bugetară viitoare trebuie să anticipeze și să gestioneze, mai ales în conjunctura actuală, riscuri sau situații neprevăzute și să respecte principiul echității. Acest deziderat este cu atât mai relevant în condițiile unui mediu internațional marcat de mari incertitudini și multiple evoluții potrivnice.

Obiective generale

Este necesară o evaluare a regimului fiscal existent prin raportare la realitatea socioeconomică care nu a permis dezvoltarea unei clase de mijloc consolidate, dar și o economie vulnerabilă la șocuri, indiferent de natura acestora. O analiză asupra modului de impozitare a capitalului versus impozitarea muncii este necesară și ar trebui realizată în parteneriat cu mediul socioeconomic. Reducerea economiei informale, combaterea evaziunii fiscale, reintroducerea stopajului la sursă, abordarea reducerii fiscalității pe muncă, mai ales în zona veniturilor mici, trebuie să facă obiectul unei analize în primul an de guvernare.

Măsurile stabilite în baza analizei se vor aplica predictibil cu un calendar care să nu producă efecte negative asupra mediului antreprenorial.

Este necesară o evaluare a regimului fiscal existent prin raportare la realitatea socioeconomică, ce nu a permis dezvoltarea și consolidarea unei clase de mijloc stabile și a dus la existența unei economii vulnerabile la șocuri, indiferent de natura acestora. O analiză asupra modului de impozitare a capitalului versus impozitarea muncii este necesară și ar trebui realizată în parteneriat cu mediul socioeconomic. Reducerea economiei informale, combaterea evaziunii fiscale, reintroducerea stopajului la sursă, abordarea reducerii fiscalității pe muncă, mai ales în zona veniturilor mici, trebuie să facă obiectul unei analize în primul an de guvernare. Măsurile stabilite în baza analizei se vor aplica predictibil cu un calendar care să nu producă efecte negative asupra mediului antreprenorial.

Evaluarea atentă, în perioada imediat următoare, a riscurilor ce pot afecta prognoza indicatorilor macroeconomici și bugetari, precum și a eventualelor măsuri avute în vedere în ipoteza în care aceste riscuri se materializează, mai ales luând în considerare evoluțiile de pe piețele financiare internaționale și posibilele implicații asupra ratingului suveran al României. De asemenea, într-o perioadă de profundă instabilitate:

• nu sunt recomandabile eventuale măsuri de relaxare fiscală;

• este necesară cuantificarea explicită a impactului măsurilor fiscale;

• se impune prezentarea transparentă a ipotezelor pe care se fundamentează proiecția fiscal-bugetară, pentru a putea fi analizate împreună cu instituțiile de specialitate și mediul economic;

• este necesară creșterea veniturilor fiscale, prin intermediul unei politici fiscale adecvate, ceea ce va reprezenta un factor important în contextul respectării angajamentelor asumate în calendarul consolidării bugetare și al revenirii deficitului bugetar sub pragul de 3% în anul 2024. Importanța creșterii veniturilor fiscale este pusă în evidență și de recomandările FMI în urma consultării cu autoritățile române, incluse în raportul publicat în septembrie 2022.

Astfel, având în vedere flexibilitatea limitată de acțiune în privința cheltuielilor, pentru refacerea spațiului fiscal, se recomandă reașezarea stimulentelor fiscale, lărgirea bazei de impozitare, întărirea administrației fiscale astfel încât sistemul fiscal să devină mai eficient și mai just.

Se impun un mix echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung, acestea fiind esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.

Pentru o viziune unitară la nivel național, pe lângă asumarea prin Programul de guvernare poate fi utilă realizarea unei strategii guvernamentale pe termen lung, care să asigure corelarea tuturor acțiunilor din domeniile vizate și convergența acestora către scopul final propus, dincolo de posibilele evoluții în plan politic.

Obiective specifice

În etapa actuală, principalul efort va fi făcut pentru îmbunătățirea colectării veniturilor, prin:

• simplificarea regulilor și debirocratizare, pentru a facilita conformarea voluntară și administrarea fiscală;

• implementarea unui sistem fiscal mai corect, mai eficient, mai simplu și mai transparent, ce va sprijini activitățile economice.

Se vor avea în vedere:

• adoptarea propunerii legislative privind capitalizarea societăților comerciale;

• implementarea regimului de emitere și circulație a facturilor, utilizarea caselor de marcat și racordarea acestora la sistemul central informatic al ANAF;

• transpunerea prevederilor Inițiativei la nivel global privind evitarea erodării bazei impozabile și a transferului profiturilor, ceea ce va reduce substanțial evaziunea fiscală;

• dezvoltarea și consolidarea compartimentului din cadrul ANAF care verifică prețurile de transfer în scopul reducerii substanțiale a acestei practici de evaziune fiscală;

• orientarea verificărilor, în mod prioritar, către firmele cu cel mai ridicat risc fiscal (cele implicate în evitarea sau evaziunea în plata taxelor);

• creșterea colectării veniturilor din accize, TVA și taxe vamale prin monitorizarea importurilor mărfurilor cu risc fiscal ridicat și modernizarea punctelor de trecere a frontierei în scopul diminuării evaziunii cu mărfurile de contrabandă. Eficientizarea controlului antifraudă în domeniul comerțului electronic;

• implementarea accelerată a bugetării pe programe pe bază de indicatori de rezultat la toate nivelurile administrației publice centrale și locale, care să permită transparența deplină a cheltuielilor publice, îmbunătățirea clarității și coerenței procesului de bugetare, prioritizarea politicilor sectoriale și adecvarea resurselor mobilizate la nivelul calității serviciilor publice oferite, creșterea responsabilității și a eficienței utilizării fondurilor publice prin asigurarea unei competiții reale între proiectele propuse spre finanțare și susținerea performanței;

• revizuirea distorsiunilor și lacunelor din legislația fiscală, asigurându-se corectitudinea și echitatea în sistem pe principiul neutralității taxării;

• maximizarea randamentelor economice în companiile cu capital de stat prin asigurarea unui management profesionist independent de ministerele coordonatoare, separarea între funcțiile de reglementare și cele operaționale. Implementarea generalizată a contractelor de performanță în instituțiile publice și companiile de stat;

• consolidarea statutului de piață emergentă a Bursei de Valori București și dezvoltarea acesteia prin: sprijinirea activă a listării de noi companii, stimularea pieței obligațiunilor, inclusiv prin facilități fiscale, pentru creșterea transparenței, accesului la finanțare și performanțelor guvernanței corporative, simultan cu deschiderea unor noi oportunități de investiții și economisire pentru populație;

• menținerea capitalizării adecvate a băncilor de stat pentru îmbunătățirea transparenței și guvernanței corporative a băncilor de stat;

• revizuirea/clarificarea rolurilor fondurilor de garantare și contragarantare cu capital de stat, urmărind maximizarea eficienței și eficacității utilizării fondurilor publice, în paralel cu injectarea de capital în economie, îndeosebi a IMM-urilor;

• susținerea revenirii creditării, în special către sectorul companiilor nefinanciare, prin continuarea programelor de garanții guvernamentale în sectoarele economice prioritare;

• identificarea surselor și a mecanismelor de finanțare a unor noi măsuri de politici sociale (stoparea declinului demografic, sprijinirea familiilor, stimularea natalității etc.).

ANAF

Pe termen mediu și lung, Guvernul are în vedere transformarea ANAF într-o instituție inovativă și capabilă să răspundă provocărilor mediului extern, care să ofere servicii noi și adaptate diferitelor categorii de contribuabili.

Obiective specifice

Reforma ANAF și schimbarea paradigmei relației stat-contribuabili sunt obiectivele principale. Va fi accelerată digitalizarea ANAF și astfel va crește baza de colectare și va fi prevenită evaziunea fiscală.

În acest sens, vor fi implementate o serie de proiecte de digitalizare care se vor finanța din fonduri nerambursabile:

• modernizarea soluției de arhivare electronică a Ministerului Finanțelor;

• obținerea de servicii electronice extinse prin portalul ANAF;

• proiect pentru asigurarea serviciilor fiscale eficiente pentru administrație și cetățeni;

• proiectul Big Data, ce vizează dezvoltarea unei Platforme de Big Data destinate integrării și valorificării operaționale și analitice a volumelor de date de interes pentru Ministerul Finanțelor/ANAF, cu orizont de implementare de minimum 36 de luni.

De asemenea, vor fi implementate o serie de proiecte de digitalizare cu finanțare de la bugetul de stat:

• asigurarea funcționării și disponibilității sistemului informatic;

• creșterea performanței specialiștilor IT;

• retehnologizarea și extinderea platformelor hardware și software pentru interfața cu cetățenii (pregătire documentație achiziție și estimări bugetare);

• asigurarea funcționării, continuității și disponibilității sistemului integrat vamal, ce înseamnă operaționalizarea conceptului de vamă electronică până la sfârșitul anului 2023.

Proiectele au ca scop atingerea următoarelor obiective:

• crearea unei relații de parteneriat cu contribuabilii pentru serviciile prestate, prin:

() dezvoltarea și extinderea de servicii simple și accesibile pentru contribuabili;

() simplificarea procedurilor de administrare fiscală pentru susținerea conformării voluntare la declararea obligațiilor fiscale prin:– reducerea și simplificarea numărului de formulare și declarații; ... – introducerea formularelor precompletate; ... – depunerea electronică a tuturor formularelor și declarațiilor; ... – evaluarea permanentă a calității serviciilor fiscale din perspectiva contribuabililor; ... – acordarea de asistență din inițiativa organelor fiscale pe teme ce decurg din constatări ale organelor de control din cadrul ANAF; ...

() sprijinirea conformării voluntare la plata obligațiilor fiscale prin:– acordarea de facilități fiscale la plata obligațiilor fiscale pentru bunii plătitori; ... – mediatizarea celor mai buni plătitori de impozite și taxe prin elaborarea „listei albe“ ce cuprinde contribuabili care și-au declarat și achitat la scadență obligațiile fiscale de plată; ...

() transformarea executării silite în proces investigativ;

() extinderea mecanismului de aprobare a rambursării TVA cu control ulterior, cu o durată maximă de 30 de zile la plată, ce vizează reducerea semnificativă a perioadei de soluționare a deconturilor cu sume negative de TVA cu opțiune la rambursare, scopul fiind de introducere rapidă a sumelor în circuitul economic;

() asigurarea unui tratament fiscal diferențiat în funcție de comportamentul fiscal al contribuabililor și aplicarea graduală a unor măsuri specifice de către organele fiscale:– notificarea contribuabililor cu privire la posibilele neregularități care ar putea conduce la stabilirea de diferențe de impozite și taxe; ... – medierea; ... – controlul inopinat; ... – inspecția fiscală parțială; ... – inspecția fiscală generală; ...

• transformarea ANAF într-o instituție performantă și inteligentă cu soluții digitale integrate, care utilizează la maximum datele și informațiile disponibile, prin:

() accelerarea procesului de digitalizare al ANAF, efectuarea de investiții în tehnologie și în dezvoltarea aplicațiilor utilizate;

() utilizarea eficientă a datelor și informațiilor și dezvoltarea de noi aplicații care să proceseze informația în timp real, inclusiv utilizarea analizelor de date și dezvoltarea de platforme adaptate, de tip Big Data, pentru eficientizarea activităților de management de risc automatizat, verificări și acțiuni automate;

() introducerea de soluții tehnologice având drept scop creșterea valorii adăugate a muncii angajaților, mai ales în zona de analiză, sinteză și raportare;

() informatizarea activităților de back office;

() accelerarea informatizării ANAF, pentru a crește gradul de colectare, va fi realizată prin:– extinderea facilităților pentru plata impozitelor și a taxelor prin platforma Ghișeul.ro; ... – asigurarea de la distanță a serviciului de asistență a contribuabililor și dezvoltarea call center-ului prin introducerea unui număr unic de telefon la nivel național; ... – implementarea proiectului TRAFIC Control pentru monitorizarea în timp real a transporturilor privind achizițiile și livrările intracomunitare de bunuri, precum și a celor aflate în tranzit; ... – extinderea funcționalității și a accesului mult mai facil la Spațiul Privat Virtual, ce are ca obiectiv optimizarea și simplificarea serviciilor aferente obligațiilor fiscale și nefiscale și plății taxelor; ... – modernizarea site-ului/portalului ANAF; ... – implementarea proiectului SFERA ce vizează centralizarea bazelor de date locale și interconectarea acestei baze unice cu sistemele informatice ale instituțiilor statului care dețin și pot furniza informații utile în activitatea de colectare a impozitelor/taxelor și contribuțiilor la bugetul general consolidat; ... – implementarea procedurilor de vămuire simplificată prin introducerea conceptului de vamă electronică; ...

() dotarea punctelor vamale de la granița UE cu echipamente de control nondistructiv;

() dezvoltarea proiectelor pentru stimularea conformării voluntare pentru marii contribuabili și persoanele fizice;

() dezvoltarea proiectului privind infrastructura vamală ce vizează reabilitarea și modernizarea punctelor vamale de la granița externă a Uniunii Europene;

() extinderea implementării procedurilor vamale simplificate în vederea alinierii la media europeană de utilizare într-un procent de minimum 65%;

() accelerarea gradului de absorbție a fondurilor europene;

• prevenirea și combaterea fraudei fiscale, ANAF devenind o instituție ce vine în sprijinul conformării contribuabililor și al menținerii unui mediu economic echitabil, prin:

() dezvoltarea de proiecte-pilot de conformare voluntară pe sectoarele și categoriile de risc fiscal;

() combaterea eficientă a comportamentelor neconforme și a fraudei fiscale prin demararea acțiunilor complexe, țintite, la contribuabilii cu risc fiscal ridicat. Scopul acestor acțiuni îl reprezintă asigurarea unui mediu fiscal echitabil pentru toți contribuabilii și descurajarea concurenței neloiale;

() utilizarea unui nou model de estimare a decalajului fiscal privind TVA, dezvoltat pe sectoarele economice de activitate, de tip TOP-DOWN, pentru a asigura realizarea de acțiuni concentrate de prevenire și combatere a evaziunii în aceste sectoare;

• eficientizarea și transparentizarea instituției, transformarea ANAF într-o instituție solidă, modernă și de încredere, prin:

() dematerializarea fluxurilor de activitate curentă și tranziția spre un mediu de lucru predominant digital care să includă corespondența electronică, generalizarea utilizării semnăturii electronice și accesul de la distanță al bazelor de date;

() consolidarea colaborării și comunicării cu alte administrații fiscale, precum și cu organisme internaționale, pe ariile de interes și prioritățile comune existente la nivel internațional;

() implementarea unei politici de resurse umane axate pe dezvoltarea competențelor angajaților, prin participarea la cursuri de pregătire profesională;

() administrarea tuturor persoanelor fizice nerezidente la nivelul administrației fiscale pentru contribuabili nerezidenți;

() redefinirea pachetelor de contribuabili, ca urmare a reevaluării criteriilor de selecție;

() simplificarea procesului decizional în interiorul agenției în scopul debirocratizării;

() optimizarea procesului de alocare și utilizare a resurselor în concordanță cu prioritățile strategice ale agenției;

() consolidarea mecanismului consultativ de colaborare cu mediul de afaceri și contribuabilii, pentru transparentizare și creșterea conformării fiscale;

() înființarea unei baze de date în care să fie disponibile rapoartele de inspecție fiscală, împreună cu soluțiile date în urma contestațiilor depuse, precum și cu soluțiile instanțelor de judecată.

IV. Aderarea la zona euro

După aderarea la Uniunea Europeană, adoptarea monedei euro reprezintă proiectul strategic de țară al României pe termen mediu.

Este necesar ca documentele strategice fundamentate și agreate în anul 2019 de către toate instituțiile implicate (Planul național de adoptare a monedei euro și Raportul de fundamentare a acestui plan) să fie updatate conform unei noi Foi de parcurs adecvate realităților economice și sociale postpandemice.

Obiective

Obiectivul principal al României îl reprezintă creșterea convergenței reale cu economiile europene prin atingerea unui PIB pe locuitor la paritatea de cumpărare standard de 80% din media UE 27, la orizontul anului 2024.

Consolidarea fiscal-bugetară este esențială pentru aderarea la zona euro, în paralel cu asigurarea unei creșteri economice sustenabile. Procesul de consolidare bugetară are o importanță foarte mare în evaluarea ratingului suveran realizată de principalele agenții de profil. Menținerea ratingului suveran al României are la bază:

• apartenența țării la UE și accesul la fondurile europene din CFM 2021-2027 și PNRR (apartenența la UE aduce avantaje incontestabile din perspectiva surselor de finanțare cu bani europeni și chiar a bonității financiare, dar nu poate fi o garanție deplină);

• derularea Procedurii privind deficitul excesiv și efectul acesteia asupra disciplinei bugetare;

• așteptările pozitive privind respectarea calendarului de consolidare fiscală și implementarea unor reforme credibile în domeniul sistemului de pensii și al administrației publice.

Evaluările internaționale în domeniu atrag atenția, totuși, cu privire la existența unor riscuri asupra performanțelor economice și fiscale, precum cele induse de conflictul de la graniță, de criza europeană a energiei, de condițiile tot mai dificile de finanțare externă, de nivelul tot mai înalt al deficitului comercial (care arată o problemă de competitivitate a economiei românești), la care se adaugă incertitudinea privind implementarea de politici care să abordeze deficitul structural pe termen mediu, în ciuda progreselor din perioadele precedente.

Consolidarea fiscal-bugetară trebuie realizată într-un mediu internațional foarte complicat și tensionat, marcat de inflația înaltă persistentă, de încetinirea economică generală, de spectrul recesiunii pentru unele economii europene și de creșterea rapidă a costului creditării care amplifică riscuri sistemice. Creșterea accelerată a inflației a ajutat execuțiile bugetare în Europa și a dus la limitarea ca pondere în PIB a datoriilor publice în anul 2022, fiind posibil ca acest lucru să se întâmple și în 2023.

Pentru ca inflația să ajungă în câțiva ani aproape de ținte este necesar un mix de politici adecvat, respectiv:

• o politică monetară care să controleze tendințele inflaționiste;

• politici bugetare prudente, mai ales pe zona de cheltuieli;

• măsuri de politică industrială care să sprijine producția.

V. Elemente de referință privind politica de concurență, în contextul elaborării Programului de guvernare

Prioritatea Guvernului României este de a asigura o creștere economică sustenabilă, iar concurența liberă și corectă este un ingredient important în atingerea unui astfel de obiectiv.

Obiective generale

Protejarea și stimularea concurenței sunt un obiectiv strategic la nivel național, dat fiind rolul acesteia în creșterea productivității (cu impact direct asupra bunăstării consumatorilor, dar și asupra competitivității țării noastre) și, în contextul noilor evoluții economice generate de pandemie, rolul în consolidarea rezilienței piețelor și în susținerea unui proces de revenire accelerat.

Calitatea mediului de afaceri este un factor fundamental pentru buna funcționare a economiei, pentru atragerea/ stimularea investițiilor și, implicit, pentru generarea unui nivel ridicat al competitivității economiei naționale.

La peste un an de la declanșarea războiului din Ucraina persistă incertitudini ample privind implicațiile economice ale acestuia, în contextul în care intensitatea, durata și impactul economic ale conflictului militar sunt dificil de cuantificat. În eventualitatea unei prelungiri a acestuia se anticipează continuarea scăderii puterii de cumpărare a consumatorilor. La acestea se adaugă incertitudini privind capacitatea agenților economici de a face față presiunilor inflaționiste deja manifestate, nefiind exclusă amplificarea dificultăților acestora de a-și continua activitatea într-un mediu caracterizat de persistența la niveluri ridicate, pe o perioadă mai lungă de timp, a presiunilor de majorare a costurilor de producție. În plus, amplificarea tensiunilor geopolitice ar putea conduce la o nouă fragilizare a economiei mondiale.

Contracararea acestor efecte se poate realiza prin asigurarea unui mediu concurențial corect și prin implementarea eficientă a programului „Next Generation EU“ (NGEU), îndeosebi a fondurilor de natura granturilor alocate prin Mecanismul de redresare și reziliență (MRR).

De asemenea, sunt necesare:

• asigurarea cadrului legal și metodologic destinat îndeplinirii criteriilor de eligibilitate și obținerii unei rate ridicate de absorbție a fondurilor europene;

• regândirea politicii de acordare a ajutorului de stat având ca obiectiv stimularea investițiilor cu impact major în economie, prin introducerea unor scheme noi atractive de ajutor de stat doar la instalare, pentru a atrage noi investiții;

• consolidarea schemelor de ajutor de stat și a stimulentelor pentru domeniile prioritare, afectate negativ de migrația forței de muncă cu o calificare superioară, prin susținerea parcurilor tehnologice și industriale și stimularea înființării de parteneriate cercetare-învățământ și mediul de afaceri; dezvoltarea de politici și mecanisme de finanțare pentru implementarea parteneriatelor public-privat cu partajarea adecvată a costurilor, riscului;

• introducerea, alături de criteriile de eligibilitate, și a unor criterii/unei ordini de prioritate, care să orienteze mai bine acordarea ajutorului de stat spre sectoare prioritare; suplimentar, la punerea în aplicare ar putea fi avută în vedere pentru selectarea beneficiarilor „în activitate“.

VI. Planul național de redresare și reziliență

Contextul de ansamblu foarte dificil face ca, pentru România, fondurile europene (CFM, PNRR), să capete o importanță extraordinară: împreună cu resursele proprii, banii europeni pot duce investițiile la peste 7% anual - ceea ce se vede în strategia fiscal-bugetară pentru anii 2023-2025. Este esențială cuprinderea în noul Program de guvernare a unor măsuri și acțiuni bine definite (ținte, responsabilități, termene), care să asigure îndeplinirea țintelor și jaloanelor asumate prin PNRR.

Reforma ANAF prin digitalizare

• Intrarea în vigoare a cadrului legal pentru obligativitatea înrolării tuturor contribuabililor persoane juridice SPV (Spațiul Privat Virtual)

• Contribuabili persoane juridice înrolați suplimentar în SPV

• Intrarea în vigoare a cadrului legal aplicabil care definește criteriile de risc pentru clasificarea contribuabililor. Cadrul legal va fi aprobat prin ordin al președintelui ANAF

• Intrarea în vigoare a cadrului legal modificat incident domeniului de activitate al structurilor de control fiscal

• Operaționalizarea/Aprobarea planului de acțiune comun între Agenția Națională de Administrare Fiscală și Inspecția Muncii pentru a preveni și a limita fenomenul evaziunii privind munca la gri/negru

• Creșterea ponderii veniturilor colectate de administrația fiscală cu cel puțin 2,5 puncte procentuale din PIB

• Reducerea decalajului de TVA cu 5 puncte procentuale

• Modernizarea sistemului vamal și implementarea vămii electronice

• Intrarea în vigoare a modificărilor la cadrul legal existent pentru îmbunătățirea funcționării Administrației Vamale

• Îmbunătățirea mecanismului de programare bugetară

• Intrarea în vigoare a cadrului de reglementare modificat pentru a asigura planificarea bugetară multianuală pentru proiectele de investiții publice semnificative și realizarea unei evaluări ex-post făcute de Consiliul fiscal

• Intrarea în vigoare a hotărârii de Guvern pentru aprobarea metodologiei de elaborare, monitorizare și raportare a programelor bugetare

• Finalizarea analizei cheltuielilor în domeniul sănătății și domeniul educației

• Adoptarea unei strategii multianuale și a unui calendar pentru realizarea unei analize de cheltuieli sistematice în toate sectoarele

• Proiectul de buget pe anul 2024 include recomandările analizei cheltuielilor (din domeniul sănătății și al educației)

• Intrarea în vigoare a legii pentru însărcinarea Consiliului fiscal cu realizarea unei evaluări periodice a impactului analizei cheltuielilor și pregătirea unui raport de implementare

• Revizuirea cadrului fiscal

• Analiza sistemului de impozitare din România în vederea elaborării de recomandări pentru a asigura faptul că sistemul de impozitare contribuie la promovarea și păstrarea unei creșteri economice sustenabile

• Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Codului fiscal prin care se reduce gradual aria de aplicabilitate a regimului special de taxare pentru microîntreprinderi

• Intrarea în vigoare a reglementărilor privind stimulentele fiscale, cu scopul de a simplifica sistemul de impozitare pentru a fi mai eficient, transparent, echitabil până în 2024

• Promovarea legislației pentru extinderea taxării verzi/ecologice

• Crearea și operaționalizarea Băncii Naționale de Dezvoltare

În contextul actual sunt necesare o serie de măsuri economice și fiscale care să susțină și să completeze măsurile din PNRR. Un prim pas ar fi regândirea Codului fiscal ținând cont de următoarele principii: simplitate (exprimare concisă), claritate (ușor de înțeles, prezentare sistematizată), precizie (fără a oferi posibilitatea de a fi reinterpretat, fără a lăsa loc de incertitudine în mintea contribuabilului).

3. MINISTERUL TRANSPORTURILOR ȘI INFRASTRUCTURII

Priorități de guvernare

• Dezvoltarea infrastructurii de transport rutier de mare viteză cu 30% comparativ cu decembrie 2022

• Operaționalizarea Autorității de management pentru Programul Transport 2021-2027

• Finalizarea lucrărilor pentru cel puțin 50% din totalul investițiilor în infrastructura feroviară - investiții tip Quick Wins - eliminarea restricțiilor și a limitărilor de viteză

Obiective de guvernare

Obiectiv 1: Implementarea proiectelor aflate în diferite faze de execuție. Proiecte de autostrăzi și drumuri expres aflate în execuție (stadiu fizic aprilie 2023):

• Pod Brăila (WEBUILD, IHI) - 90%;

• Autostrada A0 Sud - Vidra-Bragadiru (ALSIM ALARKO) - 71,4%;

• Autostrada Nușfalău-Suplacu de Barcău (NUROL) - 71%;

• Drum expres Craiova Pitești Tronson 3 (SA PE CONSTRUCT, SPEDITION UMB, TEHNOSTRADE) - 63%;

• Autostrada A0 Sud - Glina-Vidra (ALSIM ALARKO) - 58,6%;

• Drum expres - drum de legătură Oradea-A3 (STRABAG) - 42,8%;

• Autostrada Chețani-Câmpia Turzii (STRABAG, GEIGER) - 38%;

• Autostrada A0 - Sector Nord Lot 2 (SA PE CONSTRUCT, SPEDITION UMB, TEHNOSTRADE) - 37%;

• Autostrada A0 Sud - Bragadiru-Joița (AKTOR, EURO CONSTRUCT) - 26,2%;

• Autostrada Zimbor-Poarta Sălajului (SA PE CONSTRUCT, SPEDITION UMB, TEHNOSTRADE) - 24%;

• Drum expres Craiova-Pitești Tronson 4 (SA PE CONSTRUCT, SPEDITION UMB, TEHNOSTRADE) - 15,5%;

• Autostrada Mizil-Pietroasele (CONI, TRACE GROUP) - 12,5%;

• Autostrada Dumbrava-Mizil (IMPRESA PIZZAROTTI, RETTER) - 6,5%;

• Autostrada Buzău-Vadu Pașii (SA PE CONSTRUCT, SPEDITION UMB, TEHNOSTRADE) - 5%;

• Autostrada Mândrești Munteni-Focșani Nord (SA PE CONSTRUCT, SPEDITION UMB, TEHNOSTRADE) - 5%;

• Autostrada A0 - Sector Nord Lot 4 (SA PE CONSTRUCT, SPEDITION UMB, TEHNOSTRADE) - (contract în derulare);

• Autostrada Pietroasele-Buzău (procedură achiziție).

Obiectiv 2: Demararea implementării proiectelor eligibile

• Continuarea ritmului susținut de absorbție a fondurilor europene în domeniul transporturilor pentru proiectele rutiere (autostrăzi, drumuri expres, variante de ocolire), feroviare, navale, aeriene și intermodale. De asemenea, se va urmări atingerea parității rutier/feroviar pe contracte de lucrări aferente coridoarelor majore - în special finalizarea coridorului Constanța - granița de vest, cu ambele ramuri (sudică și nordică), precum și paralelele A7 și A8 aferente infrastructurii feroviare în Moldova.

• Asigurarea continuității fondurilor între ciclurile de finanțare 2014-2020 și 2021-2027

• Crearea de axe dedicate tuturor tipurilor de infrastructură de transport în vederea accelerării modului de absorbție a fondurilor europene pentru domeniul transporturilor

Obiectiv 3: Continuarea lucrărilor privind infrastructura feroviară - Tronsoane QuickWins conform PNRR (stadiu aprilie 2023):

• București-Craiova (32/32 loturi atribuite - contract semnat; predare amplasament);

• Arad-Oradea (2/2 loturi atribuite - contract semnat; ordin începere lucrări emis);

• Sibiu-Copșa Mică (0/2 loturi atribuite - în licitație);

• Oradea-Satu Mare-Halmeu (1/1 loturi atribuite - contract semnat; predare amplasament);

• Apahida-Dej-Baia Mare-Satu Mare (27/27 loturi atribuite - contract semnat; predare amplasament);

• Dej-Beclean-Ilva Mică (1/1 loturi atribuite - contract semnat; predare amplasament);

• Adjud-Siculeni (1/1 loturi atribuite - contract semnat);

• Filiași-Târgu Jiu-Petroșani-Simeria (5/5 loturi atribuite - contract semnat);

• Pitești-Slatina-Craiova (9/9 loturi atribuite - contract semnat; ordin începere lucrări emis);

• Coșlariu-Teiuș-Cluj-Napoca (35/37 loturi atribuite - 35 contracte semnate; 2 loturi în licitație);

• Mărășești-Tecuci-Bârlad-Vaslui-Iași (20/20 loturi atribuite - contract semnat).

Obiectiv 4: Accelerarea investițiilor publice

• Creșterea eficienței implementării proiectelor de infrastructură:

() management responsabil și proactiv; proceduri de selecție în derulare la nivelul MTI pentru companiile din subordine. Măsura va fi realizată prin finalizarea selecțiilor în conformitate cu Legea nr. 111 din 27 mai 2016 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice pentru companiile care implementează marile proiecte de infrastructură (în mod deosebit CNAIR și CFR - S.A.). Selecții administratori finalizate pentru companiile care gestionează cele mai mari proiecte de infrastructură de transport: CNAIR, CNIR, CFR - S.A., CFR Călători, Metrorex. Pentru celelalte companii, selecțiile sunt în curs de finalizare în diverse stadii;

() monitorizarea eficientă a implementării proiectelor și eliminarea blocajelor. Măsura se realizează continuu la nivelul MTI. Îmbunătățirea rezultatelor se va realiza prin continuarea procesului de reorganizare instituțională și dezvoltarea parteneriatului cu INCAS pentru monitorizarea independentă a marilor proiecte de infrastructură de transport.

• Implicarea autorităților locale în implementarea proiectelor de infrastructură națională:

() consolidarea parteneriatelor dintre CNAIR/CFR și autoritățile locale; operaționalizarea Autorității de management pentru Programul Transport 2021-2027 și lansarea ghidurilor beneficiarilor. Măsura se va realiza prin continuarea implementării parteneriatelor cu autoritățile locale. În prezent se utilizează cadrul legal aferent OUG nr. 88/2020 și nr. 101/2020 pentru implementarea proiectelor utilizând fonduri europene nerambursabile prin POIM, însă acest demers va fi continuat și în programul PT 2021-2027 prin introducerea autorităților locale în categoria beneficiarilor eligibili (axa 2). Până în prezent, au fost semnate deja peste 70 de astfel de parteneriate cu administrațiile publice locale în vederea dezvoltării infrastructurii rutiere, feroviare și de metrou, iar acest proces va fi continuat și în perioada următoare;

() suport tehnic oferit autorităților locale în vederea implementării proiectelor de infrastructură națională fără blocaje; dialog și suport tehnic din partea MTI/CNAIR/CFR pentru autoritățile locale care implementează proiecte de infrastructură națională în parteneriat. Măsura se va realiza prin continuarea susținerii tehnice din partea MTI/CNAIR și CFR a autorităților locale în vederea implementării eficiente a proiectelor de infrastructură națională.

Obiectiv 5: Asigurarea resurselor financiare și umane corect dimensionate pentru implementarea cu succes a proiectelor de investiții

• Consolidarea strategiilor de finanțare a proiectelor de infrastructură:

() utilizarea eficientă a fondurilor externe nerambursabile: POIM, CEF, PT, PNRR și Fondul de modernizare. Măsura se va realiza prin implementarea proiectelor din cadrul strategiilor Guvernului României în domeniul transporturilor (Programul Investițional/PNRR - componenta transport) și utilizarea eficientă a fondurilor europene nerambursabile, coroborată cu creșterea investițiilor finanțate de la bugetul de stat. Măsura va fi completată și prin modificarea OUG nr. 60/2022 în vederea includerii infrastructurii de transport rutier, feroviar, naval și aerian în cadrul proiectelor eligibile în cadrul Fondului de modernizare;

() utilizarea de fonduri rambursabile, fonduri PPP și împrumuturi IFI. Prin această măsură se are în vedere implementarea proiectelor ce nu sunt acoperite de fondurile europene nerambursabile (POIM, CEF, PT și PNRR) pentru susținerea dezvoltării unitare a tuturor regiunilor României.

• Creșterea eficienței instituționale:

() optimizarea și continuarea reformării aparatului central. Măsura se va realiza prin modificări ale aparatului administrativ central al MTI prin operaționalizarea AM PT 2021-2027 și modernizarea și eficientizarea procedurilor interne de lucru. Operaționalizare AM în lucru; prima etapă a reorganizării finalizată la nivelul MTI. Complementar, se vor crea noi organisme intermediare (OI) la nivelul AM PT 2021-2027, care pot duce la simplificarea și eficientizarea procesului de absorbție de fonduri europene în domeniul infrastructurii de transport (dezvoltarea capacității beneficiarilor autohtoni prin dotarea de utilaje și calificarea personalului în vederea susținerii necesarului de materiale pentru proiectele de infrastructură de transport, atât actuale cât și cele viitoare);

() digitalizarea aparatului central. Măsura este strâns legată de cea a eficientizării procedurilor interne de lucru ale MTI. Se prevede operaționalizarea AM PT 2021-2027 într-o manieră digitalizată într-o primă etapă, urmând ca apoi digitalizarea să se realizeze și la nivelul celorlalte structuri ale MTI;

() dezvoltarea resurselor umane. Măsura se va realiza prin implementarea unor parteneriate cu marile universități din România pentru promovarea tinerilor specialiști și atragerea specialiștilor români care lucrează în alte țări. Se are în vedere implicarea acestora atât la nivelul MTI, cât și la nivelul companiilor din subordine în vederea constituirii unor divizii mixte de specialiști care să analizeze, corecteze și eficientizeze documentațiile tehnice și implementarea generală a proiectelor de infrastructură de transport.

Obiectiv 6: Asumarea unor decizii strategice care să declanșeze reforme structurale și să asigure o capacitate administrativă sporită

• Creșterea sustenabilității infrastructurii de transport:

() implementarea reformelor în domeniul transporturilor prin PNRR. Prin implementarea reformelor, atât cele aferente proiectelor, cât și cele aferente creșterii capacității administrative, se vor crea inevitabil premisele declanșării unor reforme structurale. Reformele din PNRR coroborate cu investițiile în infrastructura de transport primară și secundară, în conformitate cu Programul Investițional și PT 2021-2027, creează un cadru fără precedent în România pentru dezvoltarea infrastructurii de transport.

• Creșterea multimodalității infrastructurii de transport:

() utilizarea duală a infrastructurii de transport. Dezvoltarea infrastructurii de transport care să prezinte un caracter dual civil-militar s-a dovedit esențială, mai ales în prezentul context geopolitic. Astfel, infrastructura de transport trebuie să asigure permanent un proces optim de transport, atât pentru pasageri și mărfuri, cât și pentru mobilitatea militară. Finanțarea acestor proiecte, parte a rețelei TEN-T, se va realiza prin CEF, în sinergie cu investițiile în infrastructura de transport finanțate prin PNRR sau PT 2021-2027;

() dezvoltarea terminalelor multimodale. Dezvoltarea infrastructurii de transport multimodală se va realiza în strânsă legătură cu investițiile de pe rețeaua primară a României. Platformele multimodale logistice de tip rutier-feroviar, rutier-aerian, feroviar aerian, naval-rutier, naval-feroviar pot reprezenta un pilon de dezvoltare al industriei românești prin eficientizarea procesului de transport de mărfuri;

() Aeroportul Otopeni să devină aeroport coordonat (conform reglementărilor IATA).

Obiectiv 7: Prioritizarea investițiilor în domeniul transporturilor astfel încât să reflecte nevoile de conectivitate și de mobilitate, de reducere a aglomerărilor și de asigurare a fluenței circulației

• Creșterea conectivității regiunilor României la rețelele principale de transport europene:

() creșterea siguranței rutiere și îmbunătățirea accesului la rețeaua rutieră europeană se vor realiza prin implementarea reformelor cuprinse în PNRR și prin investiții de la bugetul de stat în acest sens. Această măsură, coroborată cu investițiile prioritizate în PT 2021-2027 și cuprinse în Programul investițional pentru creșterea accesibilității rutiere la rețeaua europeană de transport, va conduce la o dezvoltare durabilă și echilibrată în toate regiunile de dezvoltare ale României;

() dezvoltarea terminalelor multimodale de pasageri. Creșterea conectivității la rețelele principale de transport europene se poate realiza prin dezvoltarea terminalelor multimodale de pasageri de tip aeroport - stații de cale ferată și prin implementarea trenurilor metropolitane pentru pasagerii din ariile urbane și periurbane mari.

• Strategie de utilizare a surselor alternative de energie pentru mobilitate și transport de mărfuri, cu accent pe echilibrul climatic (e-mobilitate, hidrogen, combustibili sintetici)

4. MINISTERUL INVESTIȚIILOR ȘI PROIECTELOR EUROPENE

Priorități de guvernare

• Continuarea măsurilor sociale finanțate din fonduri nerambursabile pentru sprijinirea populației vulnerabile

• Continuarea măsurilor de sprijinire a mediului de afaceri în vederea consolidării rezilienței economice

• Gestionarea eficientă a alocărilor din fonduri structurale și alte fonduri nerambursabile

• Descentralizare în gestionarea fondurilor europene

• Simplificarea, debirocratizarea și digitalizarea în domeniul fondurilor europene

• Creșterea capacitații administrative la nivelul entităților implicate în gestionarea fondurilor

• Corelarea și integrarea strategică a programelor și investițiilor susținute din diferite fonduri publice (europene, naționale)

• Înființarea unui fond pentru asigurarea cofinanțării proiectelor europene, destinat autorităților publice locale

Obiective de guvernare

Obiectiv 1: Maximizarea absorbției fondurilor din cadrul financiar multianual CFM 2014-2020 și gestionarea procesului de închidere a programelor

• Creșterea ritmului de verificare a cererilor de prefinanțare/ plată/rambursare pentru PO aferente CFM 2014-2020

• Gestionarea închiderii programelor operaționale finanțate în perioada de programare 2014-2020

• Coordonarea metodologică a autorităților de management și a beneficiarilor de fonduri nerambursabile pentru asigurarea unei tranziții facile de la CFM 2014-2020 la CFM 2021-2027

• Accelerarea implementării proiectelor în risc de a fi incluse pe lista proiectelor etapizate/nefuncționale/nefinalizate pentru a minimiza necesarul de finanțare rămas de suportat după 31.12.2023 și care va fi transferat în noile programe 2021-2027/care vor greva bugetele beneficiarilor/care vor greva bugetul de stat

Obiectiv 2: Asigurarea absorbției fondurilor din Cadrul financiar multianual 2021-2027

• Operaționalizarea sistemelor de management și control la nivelul autorităților de management pentru toate programele 2021-2027; asigurarea funcționării integrale a sistemului MySMIS 2021

• Întărirea capacității administrative și operaționale a tuturor autorităților de management, stabilirea intervențiilor și a apelurilor de proiecte aferente tuturor Programelor 2021-2027 în corelare cu obiectivele financiare și indicatorii acestora

• O prioritate imediată este realizarea măsurilor care conduc la îndeplinirea condițiilor favorizante care condiționează rambursarea fondurilor aferente CFM 2021-2027

• Coordonare în vederea aplicării unitare a măsurilor orizontale (de exemplu, ajutor de stat, achiziții publice, costuri simplificate etc.) la nivelul tuturor entităților implicate în gestionarea fondurilor nerambursabile

• Continuarea demersurilor pentru implementarea investițiilor teritoriale integrate. În Acordul de parteneriat 2021-2027 au fost incluse 4 zone de investiții teritoriale integrate: ITI Delta Dunării, ITI Valea Jiului, ITI Microregiunea Țara Făgărașului și ITI Moții - Țara de Piatră. În contextul definitivării mecanismelor de implementare pentru perioada 2021-2027, MIPE urmărește operaționalizarea mecanismului ITI prin propunerea unui cadru metodologic coerent și unitar pentru selecția și implementarea strategiilor ITI, care să asigure inclusiv utilizarea cât mai eficientă a resurselor alocate prin Programul Asistență tehnică 2021-2027 pentru operaționalizarea și sprijinirea funcționării structurilor de guvernanță aferente ITI.

• Derularea unui apel național pentru exprimarea interesului pentru pregătirea de noi investiții teritoriale integrate

Obiectiv 3: Implementarea cu succes a reformelor și investițiilor pentru reziliența economică și socială a României în cadrul PNRR

• Modificarea PNRR pentru adaptarea la contextul economic, inclusiv prin introducerea capitolului REPowerEU, în conformitate cu prevederile europene; implementarea Planului național de redresare și reziliență prin depunerea cererilor de plată conform calendarului agreat cu CE

• Simplificarea fluxurilor financiare pentru beneficiarii de fonduri din PNRR

Obiectiv 4: Simplificarea accesării fondurilor europene prin crearea unui cadru normativ suplu, eficient și orientat spre sprijinirea beneficiarului

• Continuarea demersurilor pentru interoperabilitatea și inter conectivitatea platformelor și bazelor de date ale instituțiilor statului cu sistemul MySMIS 2021

• Extinderea utilizării costurilor simplificate

• Înlocuirea, în toate situațiile în care este posibil, a raportărilor birocratice cu verificări la locul implementării proiectului

• Măsuri de debirocratizare a evaluării, contractării și implementării proiectelor finanțate prin fonduri europene printr-o serie de modificări aduse sistemului MySMIS. Promovarea soluțiilor ITC în acest sens

• Dezvoltarea unor scheme de ajutor de stat pentru a sprijini producția în România a materiilor prime necesare proiectelor de infrastructură; crearea unor noi axe de finanțare și crearea unor noi organisme intermediare (OI) în acest sens

Obiectiv 5: Profesionalizarea politicilor publice și a resursei umane în managementul fondurilor europene în România

• Formarea și dezvoltarea unei rețele naționale a specialiștilor în fonduri europene din România și din instituțiile europene în scopul valorificării expertizei și al diseminării bunelor practici

• Sprijinirea dezvoltării competențelor de management al fondurilor europene, precum și creșterea capacității instituționale în domeniul fondurilor europene, de la nivel național la nivelul autorităților locale

• Creșterea capacității de analiză tehnico-financiară la nivelul autorităților de management

• Îmbunătățirea serviciilor de helpdesk - suport și asistență pentru beneficiari

• Înființarea unui institut de asistență tehnică și proiectare după model european

Obiectiv 6: Asigurarea unei sinergii între acțiunile finanțate în România din PNRR, Politica de coeziune, Politica agricolă comună, programele naționale, programele gestionate direct de Comisia Europeană, instrumente financiare

• Operaționalizarea, la nivelul Guvernului, a unui mecanism eficient de integrare strategică a programelor de finanțare și a investițiilor susținute din diferite fonduri publice, pornind inclusiv de la recomandările experților Băncii Mondiale către SGG

• Interoperabilitatea sistemelor și bazelor de date ale finanțărilor din fonduri publice europene (MySMIS etc.), de la bugetul de stat și din alte surse

• Sprijinirea și susținerea prin informare, instruire, cofinanțare și asistență tehnică a participării beneficiarilor din România în programele gestionate direct de Comisia Europeană și/sau alți finanțatori; coordonarea acestui proces, inclusiv crearea unui portofoliu de proiecte strategice pentru România

5. MINISTERUL ECONOMIEI, ANTREPRENORIATULUI ȘI TURISMULUI

Economie

Precum întreaga țară și întreaga societate, economia traversează o perioadă complicată. Traversăm un reviriment economic după anul 2020, atunci când motoarele economiei globale au mers la ralanti. Asistăm și la o creștere a prețurilor, existând un apetit crescând pentru investiții, dar încrederea consumatorilor fluctuează. Cu alte cuvinte, există șanse și oportunități majore, dar și amenințări semnificative. Fiecare dintre acestea trebuie analizate punctual.

Nu ne mai permitem luxul să generalizăm lucrurile. Trebuie să acționăm ferm, hotărât, pentru că sănătatea unei țări se măsoară și după sănătatea economiei sale.

Implementarea urgentă a noului concept de patriotism economic, să producem și să consumăm românește

Un guvern responsabil este un guvern care acționează echilibrat, intervenind acolo unde este cazul, fără să cadă pradă unor sloganuri ideologice. Trebuie să facem ceea ce este necesar, pentru că, la finalul zilei, nu ideologia plătește salariile angajaților.

România are o bază industrială încă relevantă. Acest lucru trebuie dezvoltat și încurajat. Industria creează plus valoare pe orizontală economiei și implică numere mari de angajați. Contrar percepției generate, industria României nu este un morman de fiare vechi și nici nu trebuie tratată astfel. Acolo unde activitatea se poate dezvolta, trebuie să sprijinim producția prin investiții și să sprijinim activitatea comercială facilitând accesul la noi piețe de desfacere. Acolo unde nu sunt mari șanse de reviriment, trebuie să găsim soluțiile pentru a salva activele și oamenii care lucrează în acele societăți.

Industria națională de apărare poate să producă și să lucreze pentru acoperirea necesarului MApN, în strânsă colaborare cu acesta, dar și pentru piețe externe. Sunt necesare doar o viziune și doar bună-credință și interes onest.

Industria de minerit nonenergetic are valoare, prin resursele minerale exploatabile. Pentru a transforma un munte de steril în venituri reale la buget și în prosperitate pentru români sunt necesare o viziune corectă, o abordare onestă și curajoasă.

Industria ușoară românească, cu capital privat, are nevoie de susținere pentru a ajunge în fața viitorilor parteneri străini.

Toate aceste lucruri se pot face, dacă ne dăm cu adevărat interesul.

Este o realitate evidentă că avem nevoie de o politică industrială și o politică de reindustrializare națională, completă și complexă. Vorbim aici și de clustere industriale, dar și de industrii creative, vorbim și de producție, dar și de inovație, acolo unde putem să avem un cuvânt de spus.

În companiile cu capital de stat trebuie să recuperăm, pe cât posibil, timpul pierdut. Trebuie să le alocăm banii de care au nevoie să opereze, să le ajutăm să intre pe noi piețe sau să recupereze piețe tradiționale, să le ajutăm să se retehnologizeze.

Îndeplinirea condițiilor și obiectivelor impuse de guvernanța corporativă este un aspect pe care îl vom urmări, iar Planul național de redresare și reziliență (PNRR) reprezintă instrumentul prin care putem să realizăm acest deziderat.

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului este una dintre cele mai importante instituții aflate în coordonarea Ministerului Economiei.

Priorități de guvernare

• Auditarea resurselor minerale exploatabile în vederea identificării unor oportunități de valorificare ale acestora

• Promovarea proiectului de realizare a ciclului integrat de producție (minereu de cupru - produs finit) în România în industria cuprului prin identificarea unui investitor strategic pentru producerea în țară a produselor finite din cupru cu valoare adăugată mare. Acest lucru ar trebui făcut în concordanță cu dezvoltarea industriei auto pentru a micșora importurile de produse similare din alte țări.

• Asigurarea exploatării superioare a grafitului în România, în vederea producerii pe teritoriul țării a bateriilor

• Investiții importante în industria națională de apărare în vederea recuperării decalajelor de tehnologizare care să permită operatorilor din acest sector să fie furnizori de încredere pentru MApN

• Realizarea de parteneriate cu companii din țările NATO pentru integrarea și producția în fabricile industriei de apărare din România a diferitelor produse și servicii, atât pentru armata română, cât și pentru export, în așa fel încât să se întoarcă o parte din procentul de 2,5% din PIB alocat apărării și în industria națională

Obiective de guvernare

I. Reindustrializarea României

Reindustrializarea României și atragerea proactivă de investiții strategice și crearea unor ecosisteme industriale și a unei rețele de huburi industriale și de inovare în următoarele domenii:

• reducerea deficitului comercial provenit din importul de echipamente de eficiență energetică prin stimularea investițiilor în capacități de producție (panouri fotovoltaice, pompe de căldură, baterii etc.);

• tehnologii și procese inovatoare cu emisii scăzute de carbon în industriile mari consumatoare de energie, inclusiv produse care le înlocuiesc pe cele cu emisii mari de carbon;

• captarea și utilizarea carbonului (CCU), construirea și exploatarea captării și stocării carbonului (CCS);

• energie regenerabilă;

• construcție/dezvoltare instalații green field oțel verde;

• industria producătoare de componente și subansamble pentru mașini electrice;

• noi tehnologii digitale și de comunicații;

• reducerea deficitului comercial provenit din importul de materiale de construcții;

• sprijinul public va proveni din fonduri europene și va viza susținerea inițiativelor și investițiilor private, atât prin atragerea de firme strategice de mari dimensiuni, cât și prin consolidarea lanțurilor valorice preponderent formate din IMM și încurajarea dezvoltării de start-upuri inovative. Abordarea va fi integrată vizând:

() capacități de cercetare-dezvoltare;

() infrastructura pentru producție de componente și asamblare de produs finit;

() dezvoltarea de aplicații software și de comunicații aferente;

() servicii de instalare și întreținere;

() activități de export;

() capacități de reciclare.

II. Dezvoltarea industriei și activităților economice locale

Dezvoltarea industriei și activităților economice locale, în special prin valorificarea patrimoniului natural și cultural existent. Sprijinirea ecoturismului și managementului adecvat al destinațiilor de turism și industriilor culturale și creative, ca sectoare importante pentru dezvoltarea locală. Ecosistemele industriale vizate sunt următoarele:

Sectorul dedicat producției de tehnologii verzi (bunuri și servicii pentru protecția mediului și gestionarea resurselor)

• Dezvoltarea producției de bunuri și servicii pentru protecția mediului și gestionarea resurselor

• Creșterea numărului de companii producătoare de tehnologii verzi „Made in Romania“

• Absorbția unui volum de finanțări de 2 mld. euro (500 mil. euro/an) în perioada 2021-2024 dedicate R D, producției și distribuției de tehnologii verzi

• Exporturi de tehnologie verde în valoare de peste 1 mld. euro/an începând cu 2025

• Crearea parteneriatelor strategice cu membrii UE care dețin abilități și cunoștințe în dezvoltarea tehnologiei ecologice, de exemplu: Austria, Germania

• Susținerea platformelor digitale de brokeraj pentru a facilita prezentarea ofertei și cererii de tehnologii ecologice, alături de instituțiile de cercetare și dezvoltare (universități și institute de cercetare)

• Lansarea unor programe de finanțare dedicate start-upurilor din principalele sectoare producătoare de tehnologii verzi: mediu și ape curate, energie și transport curat, tehnologii pentru construcții de infrastructură și clădiri, tehnologii medicale, IT C subordonat economiei circulare, alimentație organică

Sectorul digital

• Trecerea de la outsourcing la produse și servicii proprii și integrarea cu restul sectoarelor economice

• Dublarea nivelului de competențe digitale de bază până în 2028 (de la sub 30% la 60%)

• Susținerea creării și dezvoltării de huburi digitale de inovare în conformitate cu Agenda UE 2016-2020 de digitalizare paneuropeană

• Încurajarea parteneriatului firmelor din sectorul IT cu sectorul educațional pentru introducerea competențelor digitale

în toate ciclurile de educație inițială (începând de la grădiniță), precum și ca parte a formării profesionale continue

• Dezvoltarea infrastructurii ICT pentru a asigura pe tot teritoriul României accesul la internet de mare viteză din fonduri europene

Industria auto

• Consolidarea poziției României în producția de componente pe lanțul valoric al industriei auto

• Adaptarea la tranziția către un transport curat și electromobilitate

• Atragerea de noi investitori de anvergură în domeniu

• Dezvoltarea de clustere auto în regiunile României cu prezență semnificativă a industriei auto și stimularea cooperării interclustere de tip rețea

• Fonduri europene pentru sprijinirea colaborării între producătorii și furnizorii din clusterele auto cu universități și alte instituții de cercetare pentru a dezvolta noi inovații care pot aduce o valoare adăugată semnificativă întregului sector

• Participarea României în IPCEI ME/CT și consolidarea lanțului valoric al componentelor și sistemelor electronice, cu un accent deosebit pe întărirea ecosistemului de semiconductori

Industriile prelucrătoare cu valoare adăugată înaltă

• Susținerea investițiilor și dezvoltării sectoarelor industriale cu valoare adăugată înaltă

• Valorificarea superioară a gazelor naturale în contextul noilor exploatări onshore și offshore

• Implementarea politicilor de stimulare fiscală a mediului de afaceri pentru ca România să își sporească competitivitatea și atractivitatea investițională în ceea ce privește valorificarea superioară a gazelor naturale

• Dezvoltarea unor industrii precum: petrochimie, metalurgie, mase plastice, transporturi, agricultură, farmaceutice

• Identificarea și promovarea activităților cu o valoare adăugată mare și avansarea în lanțul valoric, mai ales prin integrarea IMM-urilor locale din industrie

Sectorul dedicat economiei circulare

• Dezvoltarea sectorului dedicat economiei circulare și crearea de noi locuri de muncă în domeniu

• Reducerea amprentei de carbon în activitățile industriale

• Reducerea consumului de resurse naturale prin valorificarea deșeurilor și reutilizarea acestora ca materii prime secundare (reintroducerea în fluxurile tehnologice)

• Stimularea investițiilor în infrastructura dedicată economiei circulare, tehnologie și cercetare și dezvoltare

• Rezolvarea deficiențelor structurale legate de deșeuri, colectare selectivă, reciclare și reutilizare (Ordonanța nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor)

• Implementarea Strategiei naționale de economie circulară și a Planului de acțiuni aferent

• Elaborarea de măsuri de sprijin în acord cu SNEC și PA pentru a facilita tranziția de la economia lineară la economia circulară (continuarea schemei de ajutor de minimis sau schema de ajutor de stat, sprijin pentru accesarea fondurilor de coeziune - POTJ)

Industria alimentară

• Încurajarea prelucrării superioare a materiei prime vegetale prin susținerea dezvoltării și creării de capacități de procesare autohtone în industria alimentară și conexă

• Dezvoltarea lanțurilor valorice în domeniul plantelor tehnice și al altor tipuri de materiale naturale rezultate din activități agricole (cum ar fi lâna) pentru dezvoltarea oportunităților în industrii-țintă (mobilă, textile, construcții, auto, aeronautică etc.)

• Încurajarea procesării produselor agroalimentare primare în vederea obținerii de produse cu valoare adăugată și promovarea produselor tradiționale și a lanțurilor scurte la nivel local prin:

() menținerea și îmbunătățirea mecanismelor de stimulare a investițiilor integrate în producție agricolă - procesare-distribuție;

() asigurarea unor mecanisme previzibile și clare de finanțare a activităților de producție agroalimentară.

Industriile creative

• Valorificarea creativității, a proprietății intelectuale și a patrimoniului cultural ca factor-cheie de dezvoltare economică a României prin:

() dezvoltarea de clustere de industrii creative (industria de publicitate, IT, software și jocuri pe calculator, arhitectură, design și modă, muzică, artă și cultură, film și televiziune, meșteșuguri, industria de carte și editură) în vederea creșterii valorii adăugate în economia românească;

() stimularea industriilor creative ca factor-cheie pentru dezvoltarea locală a zonelor slab dezvoltate.

III. Creșterea competitivității sectoarelor industriale prin:

• implementarea Strategiei naționale de competitivitate 2021-2027 cu o componentă privind managementul tranziției industriale;

• elaborarea și implementarea Strategiei industriale a României 2023-2027 aliniată cu noua Strategie industrială a Uniunii Europene și documentele strategice conexe, în contextul atingerii obiectivului neutralității climatice până cel târziu în 2050 și al crizelor suprapuse de securitate, energetică și sanitară;

• revizuirea și continuarea Programului Creșterea competitivității produselor industriale, având în vedere experiența sesiunilor derulate în 2023, cu acțiuni de susținere precum: clustere, industrii creative. Programul vizează competiții de proiecte finanțate prin schema de ajutor de minimis aferentă;

• program pentru dezvoltarea lanțurilor de producție locale. Implementarea unei scheme de ajutor de stat cu scopul de a echilibra balanța comercială a României. Domenii prioritare: activitatea de producție în industria de medicamente și de echipamente medicale; chimică; petrochimică; alimentară; de tractoare; mașini, unelte și utilaje agricole; îngrășăminte; construcția de nave; piese auto; IT; energie;

• program de industrializare pe bază de licență; fond de investiții care va contribui total sau parțial la cumpărarea de licențe de către fabricile autohtone, urmând să returneze anual un procent din încasări pentru utilizarea licențelor; domeniile prioritare: sectoarele de producție cu intensitate tehnologică medie și înaltă și sectoarele „verzi“ (green) - tranziția către o producție prietenoasă cu mediul;

• program pentru incubatoare și parcuri industriale; construirea/funcționalizarea a câte minimum un parc industrial/tehnologic pentru fiecare județ, cu implicarea autorităților locale pentru asigurarea utilităților și infrastructurii. cel puțin unul pentru start-upuri în fiecare județ; creșterea numărului de firme în centrele universitare în conlucrare cu parteneri locali.

IV. Eficientizarea utilizării resurselor

• Auditarea resurselor minerale exploatabile în vederea identificării unor oportunități de valorificare ale acestora

• Promovarea proiectului de realizare a ciclului integrat de producție (minereu de cupru - produs finit) în România în industria cuprului prin identificarea unui investitor strategic pentru producerea în țară a produselor finite din cupru cu valoare adăugată mare. Acest lucru ar trebui făcut în concordanță cu dezvoltarea industriei auto pentru a micșora importurile de produse similare din alte țări.

• Asigurarea exploatării superioare a grafitului în România, în vederea producerii pe teritoriul țării a bateriilor

V. Creșterea rezilienței industriei de apărare în noul context geopolitic

• Adoptarea și implementarea Strategiei naționale din industria de apărare

• Investiții importante în industria națională de apărare în vederea recuperării decalajelor de tehnologizare care să permită operatorilor din acest sector să fie furnizori de încredere pentru MApN

• Realizarea de parteneriate cu companii din țările NATO pentru integrarea și producția în fabricile industriei de apărare din România a diferitelor produse și servicii, atât pentru armata română, cât și pentru export, în așa fel încât să se întoarcă o parte din 2,5% din PIB alocat apărării și în industria națională

VI. Pregătirea pentru aderarea la OECD

• Implementarea prevederilor legislației privind guvernanța corporativă la toate societățile din portofoliul ministerului.

• Elaborarea și implementarea unei politici publice în domeniul supravegherii pieței pentru a fundamenta cadrul optim privind calitatea produselor și serviciilor destinate populației

• Elaborarea unei strategii naționale de descentralizare a deciziilor limitative impuse întreprinderilor publice în vederea dezvoltării companiilor de stat profitabile, pentru a oferi servicii de bună calitate, la un preț competitiv, concomitent cu modernizarea serviciilor ofertate pe o piață concurențială. Trebuie să prioritizăm descentralizarea deciziei de stabilire a cheltuielilor pentru companiile cu capital de stat profitabile, prin mutarea deciziei la ministerul de resort, în vederea evitării birocrației și pentru dezvoltarea acestora în mod sustenabil și accelerat în concordanță cu societățile private, aceasta având impact în dezvoltarea organizatorică, economică și juridică a companiilor.

• Eliminarea limitărilor impuse de legislație companiilor cu capital de stat profitabile privind întocmirea bugetului anual de venituri și cheltuieli în vederea evitării situațiilor în care acestea să își modifice strategia de dezvoltare în funcție de legea anuală a bugetului de stat. Acolo unde societățile sunt în domenii esențiale pentru economia țării, siguranța națională și interesul strategic pentru posturile unde specialiștii necesită un timp îndelungat de pregătire specializată și autorizare să se poată angaja personal, înainte de vacantarea posturilor, costurile cu aceștia să fie introduse în calculul productivității muncii după perioada de formare. Dacă în domeniul privat orice companie poate să elaboreze și să pună în aplicare orice fel de politici de personal, cât timp acestea sunt în conformitate cu legislația în vigoare, în domeniul administrației publice și al companiilor cu capital de stat această libertate este mai restrânsă. Există legi, reguli și regulamente care mai degrabă pun accentul pe uniformizare decât pe flexibilitate.

• Crearea cadrului optim prin consultarea industriilor strategice și elaborarea de politici publice pentru a diminua impactul crizelor succesive (Covid, conflictul la granițe, întreruperi lanțuri valorice), identificarea măsurilor de sprijin pentru a crește reziliența și competitivitatea industriei românești

• Pentru România, contextul european oferă o oportunitate excelentă pentru dezvoltare industrială și locală, existând posibilitatea reală de mobilizare a unor investiții semnificative în noile domenii-cheie ce se prefigurează. Ambițiosul program al Uniunii Europene de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră până în 2030, precum și previziunile de creștere a cererii de energie electrică în Europa vor determina o cerere în creștere de bunuri și servicii pentru protecția mediului și gestionarea resurselor.

Antreprenoriat

Mediul de afaceri are nevoie de predictibilitate fiscală, diminuarea poverii birocratice și politici publice care să stimuleze segmentele de piață cu potențial major, dar care, în prezent, au impact negativ asupra balanței comerciale.

Dezvoltarea și îmbunătățirea ecosistemului antreprenorial reprezintă pilonul de bază al politicilor publice în domeniul IMM-urilor, iar scopul acestora este îmbunătățirea competitivității companiilor care, la rândul lor, contribuie la creșterea rezilienței economiei la șocuri externe.

În ceea ce privește sprijinul orizontal pentru inovare, internaționalizare și dezvoltarea comunităților antreprenoriale, MAT urmărește susținerea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii, plecând de la cele patru mari nevoi sistemice ale mediului de afaceri din România - nevoia de a crește densitatea antreprenorială, de a crește reziliența firmelor, de a încuraja creșterea în talie a firmelor și de a încuraja crearea de valoare adăugată.

Obiective principale

• Reformarea relației dintre administrație și mediul de afaceri pe baza următoarelor principii: debirocratizare și digitalizare; stabilitate și predictibilitate; costuri administrative cât mai reduse și servicii publice cât mai eficiente; infrastructură de conectare accesibilă; tratament egal și respectarea legii în relația cu operatorul economic; asigurarea cadrului legislativ și economic în vederea dezvoltării profesiilor liberale și a activității antreprenoriale pe cont propriu (PFA), inclusiv facilitarea accesului la finanțare

• Creșterea competitivității companiilor prin scheme de ajutor de stat, granturi și garanții

• Crearea unui ecosistem antreprenorial care să faciliteze dezvoltarea start-upurilor prin crearea unui cadru legislativ stimulativ și a instrumentelor necesare de finanțare

• Stimularea antreprenorială prin programe de creare de start-upuri și consolidarea acestora

Obiective specifice

• Crearea de comunități, clustere, huburi de inovare și dezvoltare în vederea creșterii productivității firmelor, permițându-le să concureze mai eficient atât la nivel național, cât și internațional

• Îmbunătățirea expertizei manageriale, tehnice și de piață a IMM-urilor (atragerea și menținerea talentelor, creativitate/ inovare, cercetare-dezvoltare in house, retehnologizare, standardizare, asigurarea calității, eficientizarea costurilor, marketing și stimularea vânzărilor)

• Încurajarea asocierii în afaceri (de exemplu: clustere, rețele de afaceri) și, respectiv, de promovare/impresariere a afacerilor (match-making), îndeosebi pe plan internațional

• Promovarea culturii și educației antreprenoriale (ce înseamnă antreprenoriatul și asumarea riscului de a fi antreprenor)

Direcții de acțiune principale:

• deblocarea legii holdingurilor;

• inițierea legii finanțării participative;

• digitalizarea procesului de înființare a firmelor;

• asigurarea continuității și finanțarea programelor de sprijinire a start-upurilor;

• operaționalizarea de noi programe pentru IMM-uri, inclusiv start-upuri:

() elaborarea programului Tech Nation de sprijinire și impulsionare a digitalizării economiei;

() continuarea programului Start-Up Nation. Dezvoltarea de programe pentru susținerea antreprenoriatului în România pentru românii din diaspora - concurs de proiecte pentru antreprenorii din diaspora pentru dezvoltarea noilor tehnologii în România;

() tranziția de la măsuri tradiționale de promovare (exemplu: târguri și expoziții) la crearea de capete de pod în țări-destinație și la crearea de parteneriate (match-making) țintite pe priorități sectoriale strategice pentru dezvoltarea economiei românești în context internațional;

() continuarea Programului Start-Up Nation Diaspora, pentru susținerea cetățenilor români din diaspora care doresc să revină în țară și să deschidă o afacere cu finanțare FSE .

Direcții de acțiune specifice:

• dezvoltarea unei cooperării între universități și alte instituții-suport pentru colaborare, sectorul de afaceri și agențiile guvernamentale relevante pentru a ajuta clusterele existente să prospere și să devină din ce în ce mai sofisticate și competitive, oferind în același timp mediul favorabil pentru formarea și creșterea de noi clustere economice;

• crearea huburilor digitale de inovare (HDI) în baza parteneriatelor între comunitatea de afaceri din domeniul digital cu universitățile tehnice și institutele de cercetare;

• dezvoltarea structurilor și infrastructurilor locale de afaceri - acceleratoare, huburi, spații de co-working, centre de formare, parcuri industriale, științifice etc.;

• dezvoltarea de rețele de socializare antreprenorială și comunități de afaceri de tip market-place;

• crearea zonelor de funcționale urbane (ZFU) și a zonelor de activitate economică (ZAE) la periferia localităților, unde municipalitățile alocă teren, construiesc infrastructură de cea mai bună calitate și apoi creează un ecosistem de companii care își stabilesc activitatea în acele zone;

• susținerea dezvoltării rețelei de huburi inovative digitale (DIH), ca parte a Agendei Digitale la nivel european, susținerea educației antreprenoriale și financiare;

• dezvoltarea antreprenoriatului rural și susținerea dezvoltării rețelelor de comunități antreprenoriale rurale și food hubs prin servicii-suport dedicate (consiliere, finanțare etc.);

• identificarea acelor exemple pozitive (bright spots) în care companii românești au reușit să penetreze cu succes piețe externe și al căror exemplu poate fi replicat;

• stabilirea sectoarelor economice declarate prioritare pentru economia românească pe termen mediu și lung;

• realizarea unei strategii de dezvoltare a întreprinderilor mici și mijlocii din România, precum și de îmbunătățire a mediului de afaceri, în context digital;

• dezvoltarea în România a unui pol de creștere pe anumite domenii, cum ar fi domeniul IT, și stabilirea unui brand național;

• încurajarea utilizării noilor tehnologii în producția de vârf/înalt specializată (high-tech); (laser Valley);

• formarea (cu sprijinul EBAN) a unor rețele de investitori de tip business angels la nivel regional sau național;

• încurajarea și promovarea platformelor de investiții participative de tip crowd-funding sau crowd-lending;

• crearea de fonduri de investiții de capital de risc de tip seed capital sau de tip venture;

• acordarea de asistență financiară întreprinderilor care solicită finanțare pentru proiecte de mare anvergură (retehnologizare/modernizare, cercetare-dezvoltare și inovare).

Programe:

• Programul național multianual de microindustrializare va fi implementat conform Pachetului de stimulare a producției interne și a lanțurilor de aprovizionare „Fabricat în România“ din Programul de guvernare. Măsura va asigura și deducerea a până la 80% din costurile necesare pentru invenții, inclusiv acoperirea cheltuielilor cu înregistrarea și protejarea invențiilor cu obligația implementării efective în România și va cuprinde cheltuieli eligibile obligatorii precum vouchere de digitalizare.

• Programul de dezvoltare a activităților de comercializare a produselor și serviciilor de piață va fi implementat conform Pachetului de stimulare economică „Innovation“ din Programul de guvernare. Măsura va stimula comerțul online și digitalizarea și va cuprinde cheltuieli eligibile obligatorii precum vouchere de digitalizare.

• Continuarea și în 2023 a Programului național multianual pentru susținerea meșteșugurilor și artizanatului și a Programului pentru organizarea târgului întreprinderilor mici și mijlocii

• Programul de accelerare a dezvoltării sectorului productiv cu finanțare elvețiano-română va fi implementat conform măsurilor de sprijin orizontal pentru inovare, internaționalizare și dezvoltarea comunităților antreprenoriale.

• Programul național multianual de înființare și dezvoltare de incubatoare tehnologice și de afaceri va fi implementat conform Pachetului de stimulare economică pentru IMM din Programul de guvernare.

• Pachetul de stimulare a producției interne și a lanțurilor de aprovizionare „Fabricat în România“:

() granturi de până la 200.000 de euro pentru companiile care realizează producție intermediară sau procesare în vederea susținerii costurilor, a diversificării ofertei, inovării și marketingului;

() granturi pentru digitalizare și comerț online (pentru IMM);

() granturi între 50.000 și 200.000 de euro pentru firmele cu cifra de afaceri mai mică de 1 mil. de euro, pentru software certificat de e-Commerce și de administrare a unei firme (de tip ERP);

() schemă de ajutor de stat pentru retehnologizarea companiilor locale - schemă pentru sprijinirea transferului de tehnologie; punctaj suplimentar: industrii exportatoare, nepoluante;

() garanții de până la 1 mil. euro/companie pentru susținerea investițiilor în diversificarea ofertei și consolidarea cotelor de piață.

• Pachetul de stimulare economică „România Tech Nation“:

() Programul România Tech Nation - Schemă de ajutor de stat pentru susținerea înființării de start-upuri cu componentă digitală în fiecare județ, prin acordarea unui grant de 50.000 de euro/start-up. Este necesară includerea obligatorie a componentei de educație, training și mentorat, cu asigurarea unui loc în makerspace, incubator de afaceri sau accelerator local;

() Programul Women in tech - schemă de ajutor de stat pentru sprijinirea femeilor antreprenor pentru deschiderea de afaceri în domeniul tehnologiei. Vor fi acordate granturi cu componentă în fiecare județ;

() Programul Starter kit - schemă de ajutor de stat pentru asigurarea suportului pentru transformarea/transferul companiilor în era digitală prin acordarea de vouchere de digitalizare în valoare de 5.000 de euro/companie;

() acțiuni-suport pentru programul România Tech Nation;

() înființarea a cel puțin unui laborator de robotică și makerspace în fiecare județ, în care să se asigure programe de training pentru a începe, crește și dezvolta o companie în domeniul digital;

() Tech Tour Trucks - campanii de promovare a educației tech în comunități;

() Tech Capital of the Year - prin care să fie desemnat un oraș drept capitală a tehnologiei în urma unui concurs în care să participe întreprinzătorii sau administrațiile locale care folosesc/implementează/desfășoară activități în cele mai noi domenii ale tehnologiei și științei.

• Schemă de ajutor de stat „Innovation“:

() deducerea a până la 80% din costurile necesare pentru invenții, inclusiv acoperirea cheltuielilor cu înregistrarea și protejarea invențiilor cu obligația implementării efective în România.

Turism

La fel ca toate celelalte sectoare ale economiei, industria turismului se confruntă cu o concurență din ce în ce mai mare la nivel mondial, iar România trebuie să prezinte o ofertă turistică durabilă și de calitate, mizând pe avantajele ei competitive. Turismul este un factor important pentru creșterea și dezvoltarea economiei, având un impact semnificativ asupra creării de locuri de muncă. Pentru a îmbunătăți performanțele și stabilitatea companiilor din turism este necesară dezvoltarea industriei și activităților economice locale, în special prin valorificarea patrimoniului natural și cultural existent.

Obiective de guvernare

• Dezvoltarea destinațiilor turistice cu implicarea tuturor actorilor din turism prin încurajarea parteneriatelor dintre mediul privat și cel public la nivel de destinație, în vederea creșterii calității și performanței managementului destinațiilor turistice din România

• Promovarea unitară a identității naționale la nivel de manifestări expoziționale internaționale

• Creșterea notorietății destinației turistice România, ca destinație turistică de calitate pe piața internațională a turismului

• Dezvoltarea tuturor formelor de turism din România, identificarea de noi oportunități de dezvoltare și stimularea creșterii circulației turistice interne și internaționale

• Dezvoltarea ecoturismului, cu accent pe parcurile naționale și Delta Dunării, pentru ca România să devină prima destinație de ecoturism din Europa

• Realizarea de investiții în turism

• Simplificarea sistemului de autorizare în domeniul turismului

• Asigurarea atât a protecției turiștilor, cât și a operatorilor economici din industria de turism

• Digitalizarea serviciilor publice oferite de autoritatea publică centrală în domeniul turismului

• Sprijinirea mediului antreprenorial în domeniul turismului

Direcții de acțiune:

• implementarea reformei în domeniul turismului cu privire la organizațiile de management a destinației;

• derularea de acțiuni de marketing, atât în format tradițional, cât și în mediul online, care să contribuie la creșterea notorietății destinației turistice România la nivel național și internațional;

• elaborarea de programe și politici publice în vederea sprijinirii destinațiilor turistice și a formelor de turism;

• continuarea finanțării programului de investiții în turism în domeniul schiabil și balnear și dezvoltarea acestuia în sensul susținerii infrastructurii de conferințe și spații expoziționale (MICE);

• amenajarea a două terminale de croazieră fluvială la Drobeta-Turnu Severin și la Giurgiu. În primul caz se va urmări promovarea zonelor Băile Herculane-Valea Cernei și Cheile Dunării, în cel de-al doilea caz, București și împrejurimi.

• adoptarea strategiei naționale de dezvoltare și promovare a turismului, a unor noi strategii sectoriale, precum și implementarea planurilor de acțiune aferente, inclusiv pentru creșterea gradului calitativ și a volumului de marketing pe segmentul MICE;

• simplificarea cadrului legal privind sistemul de clasificare, atestare, licențiere și omologare în domeniul turismului;

• operaționalizarea schemei de ajutor de minimis pentru operatorii economici în vederea modernizării și dezvoltării stațiunilor balneare și balneoclimatice;

• derularea schemei de ajutor de stat pentru acordarea primei de incoming în domeniul turismului;

• implementarea schemei de minimis pentru participarea la târgurile de turism;

• dezvoltarea de programe și proiecte în vederea promovării rutelor turistice;

• realizarea unui sistem informatic de evidență a activității de turism din România;

• analiza, eficientizarea și actualizarea cadrului legal în domeniul turismului;

• implementarea unor proiecte pentru digitalizarea serviciilor publice în domeniul turismului;

• elaborarea de noi scheme de ajutor de stat în vederea sprijinirii mediului antreprenorial din domeniul turismului;

• dezvoltarea de programe și proiecte în vederea promovării traseelor turistice prin crearea de noi oportunități pentru dezvoltarea economică a zonelor respective, cu accent pe conservarea și promovarea patrimoniului natural și cultural al țării.

6. MINISTERUL ENERGIEI

Obiectivul principal al noii politici energetice este asigurarea independenței și securității energetice în conformitate cu contextul european al unei viitoare piețe integrate. În plus, una dintre prioritățile Ministerului Energiei pentru următorii ani este promovarea tranziției verzi și a digitalizării sectorului energetic prin încurajarea producției de energie electrică din surse regenerabile, eficienței energetice și a tehnologiilor viitorului. Decarbonarea furnizării de energie este, de asemenea, o preocupare importantă, iar creșterea capacității de producție nucleară este considerată o modalitate de a atinge obiectivul UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

O nouă politică energetică națională trebuie să ia în considerare nu numai aspecte legate de producția și eficiența energetică, ci și de stocarea energiei și de schimbarea paradigmelor consumului de energie. În acest sens, programul urmărește identificarea și implementarea de noi măsuri complementare celor deja existente, pentru protejarea consumatorilor vulnerabili și sprijinirea mediului economic în contextul crizei energetice globale.

La nivel regional, independența energetică este considerată un obiectiv strategic important, iar în acest context independența energetică a României devine un prim obiectiv al noului guvern.

Obiective de guvernare

• Implementarea de măsuri în vederea asigurării securității energetice în contextul liniilor programatice ale UE ce vizează decarbonarea și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și consolidarea ei din perspectiva aprovizionării cu carburanți și gaze naturale prin constituirea unui sistem pentru menținerea stocurilor obligatorii în conformitate cu legislația europeană

• Promovarea de investiții în domeniul energetic, în special în domeniul energiilor curate vizând finalizarea reactoarelor 3 și 4 Cernavodă, retehnologizarea unității 1 și introducerea unor tehnologii nucleare avansate în contextul parteneriatului interguvernamental România-Statele Unite ale Americii

• În contextul asumării României prin PNRR a eliminării treptate a producției de energie pe bază de cărbune până în anul 2032, precum și în baza parafării Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii privind cooperarea în legătură cu proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă și în sectorul energiei nucleare civile din România, dezvoltarea unui Program național nuclear pe termen mediu și lung, care să includă dezvoltarea de noi capacități nuclearo-energetice ce implică reactoare modulare mici cu tehnologie din SUA este una absolut imperativă.

• În contextul creșterii prețurilor la energie electrică și gaze naturale este necesară continuarea intervenției statului prin măsuri de reglementare pentru menținerea unui nivel de trai decent al populației care este afectată în mare măsură de costurile de subzistență, inclusiv de cele ale utilităților aferente locuinței, fără a afecta investițiile în domeniul energiei.

• Începerea efectivă a proiectelor de exploatare a gazelor naturale offshore din Marea Neagră

• Adaptarea unor capacități de producție a energiei electrice la noile tendințe europene în materie, în sensul transformării acestora de pe combustibil fosil solid (cărbune) pe combustibil fosil lichid (gaz natural), ca resursă de tranziție către o economie verde, în conformitate cu Pactul ecologic european

• Realizarea de investiții în extinderea rețelei de transport a energiei electrice pentru a crește capacitatea de interconectare cu statele vecine și a putea prelua capacitatea suplimentară de producție de energie electrică din surse noi sau regenerabile

• Realizarea de investiții în extinderea rețelei de transport și distribuție a gazelor naturale, cu accent pe implementarea de rețele inteligente de transport și distribuție

• Clarificarea cadrului legal și de reglementare care ar permite investițiile în capacități noi de energie regenerabilă, prin clarificarea posibilității de semnare a contractelor bilaterale (corporate PPAs), de exemplu, și stimularea de instrumente financiare verzi pentru a susține investiții în energia regenerabilă

• Crearea unui cadru care să faciliteze absorbția de fonduri europene pentru realizarea investițiilor în sectorul producerii de energie eoliană onshore și offshore și energie solară. Încurajarea tranziției către o energie bazată pe biomasă, gaz și energie geotermală sustenabilă în zonele rurale și în urbanul mic pentru a diminua utilizarea masei lemnoase, care poate fi obținută din deșeuri organice din agricultură și zootehnie, precum și din folosirea deșeurilor menajere și industriale

• Participarea activă în cadrul inițiativelor europene ce vizează investițiile în tehnologii de stocare, promovarea și utilizarea pe scară largă a bateriilor electrice în capacități de capturare a CO_2, în utilizarea și/sau stocarea CO_2, prin identificarea și valorificarea materiilor prime rare (de exemplu: litiu)

• Crearea unui mediu de reglementare competitiv, transparent și predictibil, bazat pe consultare publică de substanță, care să constituie fundamentul piețelor libere și competitive de energie. De asemenea, înscrierea României în cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și în cadrul Agenției Internaționale pentru Energie

• Adaptarea legislației în vederea finalizării construcțiilor hidroenergetice cu funcțiuni complexe aflate în curs de execuție

• Participarea la inițiativele europene de încurajare a dezvoltării tehnologiilor pe bază de hidrogen, pentru a atinge pragul de competitivitate economică și de utilizare la scară largă, cu o contribuție esențială la securitatea energetică și susținerea atragerii de investiții în soluțiile tehnologice moderne care au atins un grad de maturitate și care au fost suficient testate pentru a funcționa în condiții de eficiență economică

• Susținerea dezvoltării unor proiecte cu aplicabilitate în domeniul mobilității prin promovarea unor proiecte de interes comunitar care să vizeze interconectarea pieței din România cu celelalte piețe din Uniunea Europeană în vederea creării unor coridoare verzi de mobilitate

• Susținerea dezvoltării infrastructurii de transport curat pentru stații de reîncărcare electrică și combustibili alternativi, potrivit legislației europene - CNG, LNG, biocarburanți avansați și hidrogen (pe termen mediu și lung) - prin includerea în schemele existente de sprijin, prin măsuri administrative, simplificare birocratică, stimulente fiscale și încurajarea unor programe de cercetare-dezvoltare, inovare

• Stimularea investițiilor din mediul privat în sectorul energetic, inclusiv prin intermediul fondurilor europene, având ca scop decarbonarea și eficiența energetică pe tot lanțul valoric (producție - transport - consum) și în toate sectoarele conexe (industrie, transport, clădiri), precum și accelerarea procesului de digitalizare a rețelelor de energie

• Sistem modern de guvernanță în sectorul energetic prin acționarea asupra depolitizării și independenței autorităților de reglementare și a companiilor de stat, asupra simplificării circuitului birocratic, în sensul transparentizării și al digitalizării, pentru a avea o guvernanță corporativă și competență la toate nivelurile; crearea unui cadru legislativ și de reglementare transparent, stabil și coerent; listarea la bursă, acolo unde este fezabil, a companiilor din sectorul energetic pentru a crește gradul de transparență al actului managerial și pentru investiții bazate pe principii de eficiență economică și neutralitate tehnologică, păstrând controlul strategic al statului român

• Acordarea unui loc central consumatorilor și prosumatorilor de energie, combaterii sărăciei energetice, creșterii eficienței energetice, introducerii sistemelor moderne și eficiente de încălzire a locuințelor, electromobilității și digitalizării; promovarea și facilitarea calității de prosumator, iar în cazul energiei electrice produse de către prosumatori vom susține compensarea cantitativă a energiei livrate în sistemul național de distribuție; redefinirea noțiunii de „consumator vulnerabil“ - extinderea definiției pentru a acoperi factori structurali și de acces, comportamentul comercial și designul de piață; crearea și implementarea mecanismului de sprijin de tipul contracte pentru diferență;

• Extinderea duratei de exploatare a zăcămintelor mature de petrol și gaze naturale

• Creșterea eficienței energetice prin accelerarea programelor naționale de renovare energetică aprofundată a clădirilor publice și a celor rezidențiale cu fonduri europene - anveloparea termică, introducerea contoarelor inteligente pentru utilități, înlocuirea instalațiilor interioare de apă caldă și căldură, asigurarea ventilării cu recuperarea căldurii, integrarea celor mai eficiente surse de căldură și a celor regenerabile, precum și digitalizarea; susținerea modificării legislației, astfel încât să accelerăm instalarea contoarelor inteligente; un cadru legal și de reglementare funcțional pentru încurajarea companiilor de tip ESCO (Energy Service Companies) și a contractelor de performanță energetică ESPC (Energy Savings Performance Contracts) pentru clădiri; susținerea măsurilor de eficiență energetică pentru companiile energointensive care asigură un număr important de locuri de muncă; stimularea proiectelor de tip „clădiri cu zero emisii“, folosirea celor mai bune tehnologii disponibile (produse și instalații) și a sistemelor inteligente de gestionare a clădirilor, utilizarea materialelor izolante îmbunătățite și încălzirea din surse regenerabile durabile;

• implementarea reformelor și obiectivelor din cadrul Planului național de redresare și reziliență (PNRR) al României; înființarea unui departament de derulare al fondurilor europene în cadrul Ministerului Energiei în vederea derulării proiectelor din domeniul energetic din cadrul PNRR, Fondul de modernizare, precum și gestionarea fondurilor structurale;

• menținerea sprijinului oferit Republicii Moldova în ceea ce privește energia electrică și gazele naturale.

Prioritatea în plan legislativ este actualizarea legii energiei în concordanță cu noile prevederi comunitare în domeniul energiei electrice și gazelor naturale.

Prin implementarea cadrului legislativ european se va urmări atât elaborarea de măsuri menite să asigure creșterea siguranței în alimentare cu energie, cât și crearea premiselor necesare creșterii competitivității companiilor energetice pe piața regională de energie electrică. De asemenea, modificarea cadrului legal aplicabil achizițiilor publice are în vedere accelerarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice necesare demarării investițiilor din domeniul energetic atât celor noi, cât și a celor blocate/întrerupte.

I. Investiții din sistemul energetic național pentru perioada 2023-2024 și măsuri pentru creșterea competitivității companiilor energetice

În contextul legislativ european privind combaterea schimbărilor climatice și tranziția energetică se are în vedere creșterea nivelului de ambiție pentru reducerea emisiilor, creșterea ponderii surselor regenerabile de energie, a măsurilor de eficiență și a nivelului de interconectivitate a rețelelor electrice.

Planul național integrat în domeniul energiei și schimbărilor climatice (PNIESC), care reprezintă angajamentul României la efortul comun de îndeplinire a obiectivelor europene din domeniul energiei și climei stabilite pentru anul 2030, aprobat de către Guvern la începutul lunii octombrie 2021, constituie o obligație a fiecărui stat membru, conform Regulamentului privind Guvernanța Uniunii Energetice, prin care acestea își elaborează strategii de politici energie-climă pe 10 ani, începând cu perioada 2021-2030.

Creșterea gradului de securitate energetică și asigurarea siguranței în alimentare sunt obiective prioritare care pot fi realizate prin implementarea unor mecanisme de finanțare în sectorul energetic și prin tranziția către o energie curată, transformarea sistemului electroenergetic național și adaptarea la noile cerințe de mediu și la nevoile pieței de energie și, nu în ultimul rând, cu urmărirea unui impact cât mai mic asupra consumatorului final.

De asemenea, vor fi adoptate măsuri pentru diversificarea mixului energetic și adaptarea sistemului electroenergetic la producerea viabilă și distribuită de energie din surse regenerabile, stimularea concurenței, creșterea gradului de interconectare și încurajarea investițiilor în infrastructura aferentă, în producerea mai flexibilă și asigurarea de stimulente pentru investiții în producerea, în stocarea energiei, în eficiență energetică pentru a răspunde nevoilor pieței, pentru a facilita concurența loială și pentru a garanta siguranța alimentării. Toate aceste obiective vor fi implementate astfel încât să permită și să ducă la obținerea de beneficii concrete pentru cetățeni, la crearea de locuri de muncă, creștere economică și investiții în plan energetic. De asemenea, în domeniul societăților cu capital de stat va fi promovat un management performant, respectând principiile de guvernanță corporativă, în paralel cu simplificarea legislației în domeniu, în vederea debirocratizării activității acestora în raport cu instituțiile publice. Vor fi implementate planurile de restructurare ale operatorilor economici cu capital de stat, integral și/sau majoritar, care vor urmări: stabilirea capacităților strategice; menținerea în obiectul de activitate a produselor/serviciilor cu potențial de desfacere în plan intern și/sau export; modernizarea, retehnologizarea și optimizarea liniilor de fabricație cu potențial de competitivitate; restructurarea economico-financiară, diminuarea pierderilor și eficientizarea producției; crearea unor centre de excelență de cercetare și producție specializate pe domeniul specific de activitate; continuarea desemnării unor operatori economici ca centre de mentenanță pe categorii de tehnică.

Necesarul de investiții aferente rețelelor electrice include proiectele de interconectare și de dezvoltare a rețelei până în 2030, precum și investițiile în rețele de distribuție. Aceste investiții includ echipamente și tehnologii ce fac tranziția către „rețelele inteligente“ cu comunicare bidirecțională, cu gestiune eficace și cu flexibilitate mai mare în operare.

Distribuția de energie electrică este o activitate reglementată desfășurată de către 6 operatori de distribuție a energiei electrice. Și în acest sector sunt necesare investiții susținute pentru a atinge un nivel de performanță ridicat, în linie cu așteptările consumatorilor, precum și cu gradul de suportabilitate al acestora; în acest sens se va continua derularea Fondului pentru Modernizare al României.

În conformitate cu legislația secundară în vigoare, valoarea programelor de investiții ale companiilor de distribuție, precum și tipurile de lucrări aferente sunt aprobate de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, fiind corelate cu gradul de suportabilitate al consumatorilor și starea tehnică a rețelelor.

Priorități de investiții strategice ale companiilor cu capital de stat:

Investiții pe termen scurt

• Finalizarea noii centrale de la Romgaz - Iernut

• Creșterea capacităților de înmagazinare în depozitele ROMGAZ și transformarea acestora în depozite multiciclu în vederea asigurării funcționării centralelor pe hidrocarburi, inclusiv în condiții meteorologice severe (temperaturi negative).

Investiții strategice pentru perioada 2023-2024:

CNE Cernavodă

Energia nucleară este o sursă de energie cu emisii reduse de carbon și reprezintă o componentă de bază a mixului energetic din România. În vederea acoperirii deficitului de capacitate de producție de energie electrică previzionat pentru 2028-2035, ca urmare a atingerii duratei-limită de operare a mai multor capacități existente, este prevăzută prelungirea duratei de viață a reactoarelor nucleare de la Unitatea 1 de la CNE Cernavodă și realizarea a 1-2 noi unități nucleare, finanțarea urmând a fi asigurată conform acordului interguvernamental semnat în luna octombrie 2020 între România și Statele Unite ale Americii.

• Retehnologizarea Unității 1 CNE Cernavodă - valoarea investiției: aproximativ 1,5 miliarde euro

• Proiectul Unităților 3 și 4 de la CNE Cernavodă - valoarea investiției: 7,6 miliarde euro

• Realizarea instalației de detritiere la CNE Cernavodă - valoarea investiției: 190 milioane euro

• Depozit Intermediar de Combustibil Ars (DICA) - valoarea investiției: aproximativ 20 milioane euro

• Menținerea ciclului nuclear integrat, prin asigurarea materiei prime pentru fabricarea combustibilului nuclear necesar funcționării unităților de la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă, în condiții de securitate națională, cu respectarea prevederilor Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene și a recomandărilor Agenției de Aprovizionare a EURATOM, prin transferul fabricii de la Feldioara la SN Nuclearelectrica și deschiderea unei noi mine de uraniu de către SNN

• Reactoarele modulare mici (SMR) sunt reactoare nucleare avansate care au o capacitate instalată de până la 300 Mwe/reactor, ceea ce înseamnă aproximativ o tremie din capacitatea unui reactor de ordinul gigawaților. Un reactor modular mic NuScale are o capacitate instalată de 77 Mwe și poate fi utilizat în centrale de 4, 6 sau 12 module în funcție de necesitați

• Proiectul SMR Doicești este un obiectiv strategic al României, Ministerul Energiei va sprijini Nuclearelectrica în evaluarea acestei tehnologii și, împreună, cele două companii vor adopta măsurile pentru dezvoltarea reactoarelor modulare mici în România.

• Creșterea securității nucleare și reducerea deșeurilor radioactive în reactoare nucleare de Generație IV. ALFRED (Advanced Lead Fast Reactor European Demonstrator) reprezintă un proiect de cercetare pentru un reactor de demonstrație a tehnologiei reactorilor rapizi răciți cu plumb (LFR-Lead Fast Reactors). Tehnologia LFR este susținută de Uniunea Europeană prin inițiativele SNETP (Sustainable Nuclear Energy Technology Platform) și ESNII (European Sustainable Nuclear Industrial Initiative), pentru dezvoltarea sistemelor nucleare de Generație IV. Acestea sunt bazate pe reactori rapizi răciți cu plumb (LFR), cu sodiu (Sodium Fast Reactor) și cu gaz (Gas Fast Reactor)

Complexul Energetic Oltenia

Continuarea programului de restructurare al companiei aprobat de către CE, prin retragere din exploatare a unor capacități energetice pe bază de lignit și înlocuirea acestora cu capacități de generare pe gaz natural în tehnologii moderne cu emisii scăzute de CO_2, precum și a unor parcuri fotovoltaice de circa 700 MW, prin care se intenționează transformarea mixului energetic din energie produsă doar pe bază de cărbune în energie produsă pe bază de cărbune, gaz natural și regenerabil.

Urmărirea corelării programelor de investiții concomitent cu retragerile din exploatare așa cum sunt planificate și demararea discuțiilor cu Comisia Europeană, întrucât au apărut evenimente neprevăzute față de implementarea termenelor stabilite.

Complexul Energetic Hunedoara

Demararea investiției de 1700 MWh de la Mintia, reprezentând o investiție privată de producție a energiei electrice din gaze naturale cu posibil amestec de hidrogen, în valoare de peste 2 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o valoare record pentru o capacitate de producție de energie în România.

Finalizarea procedurilor de stingere a obligațiilor fiscale și bugetare conform OUG nr. 60/2019 și înființarea Complexului Energetic Valea Jiului, care va cuprinde 4 mine: Lonea, Lupeni, Livezeni și Vulcan în procedura de închidere cu aprobarea Comisiei Europene, precum și Centrala de la Paroșeni, precum și demararea studiilor de fezabilitate pentru o nouă capacitate de producție energie electrică regenerabilă, precum și un proiect CCGT.

Romgaz

• Luarea deciziei de investiție pentru proiectul Neptun Deep și demararea acestuia, precum și accelerarea investiției privind exploatarea perimetrului Caragele

• Parteneriat de colaborare între SNGN ROMGAZ - S.A., UAT Drobeta-Turnu Severin și Mehedinți Gaz - S.A., în vederea extinderii rețelei de distribuție a gazelor naturale, pentru asigurarea continuității în alimentarea cu gaze naturale a întreg municipiului Drobeta-Turnu Severin

• Implicarea Romgaz în proiectul de dezvoltare a unei centrale de producere a energiei electrice pe gaze naturale, energie verde și hidrogen de la Halânga - Centrala Electrică, prin integrarea producției de energie electrică din surse regenerabile (RES) cu producția de hidrogen, prin intermediul unei unități de producție a energiei electrice pe bază de gaze naturale (CCGT) cu o capacitate de 150 MW, a unui parc fotovoltaic de 100 MW, precum și a unei unități de producere a hidrogenului

• Implicarea Romgaz în proiectele de producție a energiei verzi, precum și în producția de metanol

Hidroelectrica

Implementarea unui plan de investiții ambițios și complex prin dezvoltarea de proiecte noi care însumează aprox. 26,04 miliarde de lei, prin realizarea de capacități hidroenergetice noi, retehnologizări și modernizări ale centralelor existente, proiectele noi de diversificare a activității, prin realizarea de capacități din alte surse regenerabile de energie, dar și prin implementarea unor activități de cercetare-inovare la nivelul companiei

• Proiecte hidroenergetice noi cu o valoare estimată totală de 17,933 miliarde de lei, o putere instalată totală de 713,62 MW și o producție medie anuală de 3.396,79 GWh/an, din care menționăm finalizarea investițiilor aflate în stadiu avansat de execuție, sistate în prezent: Amenajarea Hidroenergetică (AHE) a Râului Jiu pe sectorul Livezeni-Bumbești, AHE Răstolița, AHE Cerna Belareca, AHE a Râului Olt pe sectorul Cornetu-Avrig. Treapta Câineni, Racovița și treapta Lotrioara

• Realizarea unor capacități noi de producție a energiei electrice pe râurile interioare, evaluate, în acest moment, la circa 93,7 MW instalați și o energie de proiect de 338,5 GWh/an

• Proiecte de retehnologizare și modernizare cu o valoare estimată totală de circa 3 miliarde de lei, acoperind capacități cu o putere instalată totală de 1.969,40 MW și o producție medie anuală de circa 4.651 GWh/an

• Proiecte noi de diversificare a portofoliului de afaceri cu o valoare estimată totală de circa 5,104 miliarde lei, ce conduc la punerea în funcțiune de capacități noi de producție cu o putere instalată totală de peste 655 MW și o producție medie anuală de circa 1.763,92 GWh/an

• Capacități de producere a energiei electrice din surse eoliene onshore și offshore cu o putere instalată totală cuprinsă între 300 MW și 500 MW pentru fiecare variantă, în funcție de rezultatul studiilor de fezabilitate

• Capacități de producere a energiei electrice din surse solare cu o putere instalată totală de circa 50 MW-100 MW, în funcție de rezultatul studiilor de fezabilitate

• Înființarea unui SPV împreună cu compania MASDAR, în vederea demarării de noi proiecte de producție a energiei electrice prin amplasarea de panouri flotante pe suprafața lacurilor din portofoliul Hidroelectrica

Electrocentrale București

Ministerul Energiei prin Fondul de modernizare va susține realizarea următoarelor proiecte de investiții:

• implementarea unei unități de cogenerare cu ciclu combinat în cadrul CTE Grozăvești, care presupune realizarea unei noi unități de producere de energie în cogenerare de înaltă eficiență în tehnologie cu ciclu combinat gaze-abur, cu funcționare pe gaze;

• implementarea unei unități de cogenerare în ciclu combinat în cadrul CTE București Sud, care presupune realizarea unei noi instalații de cogenerare de înaltă eficiență (ciclu combinat gaz-abur) de circa 200 MWe și circa 200 MWt;

• implementarea unei capacități noi de producere a energiei, în cogenerare de înaltă eficiență, cu funcționare pe gaze naturale, în cadrul CTE Progresul;

• reabilitarea ciclului combinat din CTE București Vest în vederea prelungirii duratei de viață/implementare unitate nouă în ciclu combinat de circa 186 MWe și circa 17 Gcal/h

Transelectrica

Programul de investiții noi cuprinde:

• integrarea producției din surse regenerabile și centrale noi - Dobrogea și Moldova. Pe lângă investițiile aflate în curs de execuție, investiții noi se află în stadii premergătoare demarării execuției lucrărilor prin integrarea centralelor electrice eoliene de pe coasta Mării Negre - în colaborare cu SPEEH Hidroelectrica - S.A. - în acord cu European Green Deal. Proiectul se va realiza printr-o nouă centrală electrică eoliană CEE de 300 MW offshore, o nouă centrală hidroelectrică CHE Islaz - 30 MW, pe râul Olt, aproape de vărsarea în Dunăre, cu capacitate de pompaj de 24 MW, o nouă linie electrică aeriană LEA 400 kV;

• cablu subteran de curent continuu pentru evacuarea puterii din regiunea Dobrogea pe traseul conductei de gaz Tuzla-Podișor;

• cablu subteran de curent continuu pe traseul gazoductului BRUA;

• creșterea capacității de interconexiune a SEN:

Proiectele prevăzute în Planul de dezvoltare a rețelei electrice de transport contribuie la dezvoltarea piețelor de energie și a unor mecanisme regionale de securitate energetică, care vor funcționa după regulile comune ale Uniunii Europene. Cooperarea regională este o soluție eficientă la analiza adecvației sistemelor energetice, respectiv la eliminarea/ diminuarea semnificativă a impactului în situația apariției unor crize în aprovizionarea cu energie.

Principalele proiecte prevăzute în Planul de dezvoltare a rețelei electrice de transport pentru creșterea capacității disponibile pentru comerțul transfrontalier sunt:

• trecerea axului 220 kV Reșița-Timișoara-Săcălaz-Arad la 400 kV - pentru creșterea capacității de interconectare a rețelelor de transport din România, Ungaria și Serbia, îmbunătățind integrarea piețelor de energie electrică și a regenerabilelor. Costul proiectului este estimat la 77 milioane de euro;

• o nouă linie aeriană de interconexiune România-Ungaria 400 kV - Oradea-Jozsa, pentru creșterea capacităților de interconectare a rețelelor de transport din România și Ungaria, îmbunătățind integrarea piețelor de energie electrică și a regenerabilelor. Costul proiectului este estimat la 200 milioane de euro;

• retehnologizare RET prin continuarea obiectivelor în derulare și promovarea de investiții noi;

• Linia electrică aeriană (LEA) 400 kV Porțile de Fier-Reșița; LEA 400 kV dublu circuit Reșița-Timișoara-Săcălaz-Arad; LEA 400 kV dublu circuit Cernavodă-Stâlpu, cu un circuit de intrare/ieșire în Stația Gura Ialomiței; LEA 400 kV dublu circuit Smârdan-Gutinaș; LEA 400 kV Gădălin-Suceava; LEA 400 kV Suceava-Bălți (Republica Moldova); LEA 400 kV Medgidia Sud-Constanța Nord; LEA 400 kV Isaccea-Tulcea Vest; Linia Electrică Subterană (LES) București Sud-Grozăvești;

• LES 400 kV Domnești-Grozăvești; Stația 400/110 kV Grozăvești; închiderea inelului de 400 kV București-Ilfov, în zona de est; reconductorarea LEA 400 kV București Sud-Gura Ialomiței; reconductorarea Axului 400 kV București Sud-Pelicanu-Cernavodă; reconductorarea Axului 220 kV Gutinaș-Dumbrava-Stejaru-Gheorgheni-Fântânele-Ungheni; reconductorarea Axului 220 kV Urechești-Târgu Jiu Nord-Paroșeni-Baru Mare-Hășdat; reconductorarea LEA 220 kV Porțile de Fier-Reșița circuitele 1 și 2; trecerea la tensiunea de 400 kV a Axului 220 kV Brazi Vest-Teleajen-Stâlpu și reconductorarea acestuia; LEA 400 kV Stâlpu-Brașov; linii noi de curent alternativ și de curent continuu de evacuare a producției eoliene onshore și offshore din zona Dobrogea, respectiv a producției generate de Unitatea 3 și de Unitatea 4 ale Centralei Electrice Nucleare de la Cernavodă, pe traseul Tuzla-Podișor și Podișor-Corbu-Hurezani-Hațeg-Recaș-Horia-Nădlac;

• investiții în siguranța alimentării consumatorilor.

Transgaz

Programul de modernizare și dezvoltare al SNTGN Transgaz - S.A., pentru perioada 2023-2024, urmărește în principal următoarele direcții:

• asigurarea alimentării cu gaze naturale a consumatorilor în condiții de siguranță, cu limitarea impactului asupra mediului:

() modernizarea și retehnologizarea Sistemului național de transport;

() dezvoltarea Sistemului național de transport gaze pe noi direcții de consum, în scopul asigurării transportului gazelor naturale destinate unor sisteme de distribuție a gazelor naturale nou-înființate și alimentării a noi consumatori racordați direct la SNT;

() corelarea cu Programul de management al conducerii societății;

• extinderea rețelelor Transgaz, în cazul localităților turistice, aflate la o distanță mai mică de 25 de km de conductele Transgaz, conform Legii energiei electrice și gazelor naturale nr. 123/2012;

• în perioada 2021-2024 rețeaua românească de transport a gazelor naturale are în dezvoltare avansată următoarele proiecte, în valoare totală de 401.602.060 lei:

() dezvoltarea pe teritoriul României a Sistemului național de transport gaze naturale pe Coridorul Bulgaria-România-Ungaria-Austria (faza I), care presupune asigurarea unei capacități de transport a gazelor naturale spre Ungaria de 1,75 mld. mc/an, respectiv de 1,5 mld. mc/an spre Bulgaria;

() dezvoltări ale SNT în zona de Nord-Est a României în scopul îmbunătățirii aprovizionării cu gaze naturale a zonei, precum și al asigurării capacităților de transport spre Republica Moldova, de 1,5 mld. mc/an, în punctul de interconectare dintre sistemele de transport al gazelor naturale ale României și Republicii Moldova;

() noi dezvoltări ale SNT în scopul preluării gazelor de la țărmul Mării Negre (Vadu T1), care presupune crearea unui punct suplimentar de preluare al gazelor naturale din perimetrele de exploatare offshore ale Mării Negre;

() modernizarea SMG Isaccea 1 și Negru Vodă 1, care presupune modernizarea stațiilor de măsurare a gazelor din punctele de interconectare pentru creșterea gradului de asigurare a securității energetice în regiune;

• de asemenea, tot în perioada 2021-2024, Transgaz are proiecte care includ:

() dezvoltarea SNT pe Coridorul Bulgaria-România-Ungaria-Austria (faza II);

() dezvoltarea Coridorului Sudic de Transport pentru preluarea gazelor naturale de la țărmul Mării Negre;

() interconectarea România-Serbia;

() amplificarea coridorului bidirecțional de transport al gazelor naturale Bulgaria-România-Ungaria-Austria (faza III);

() interconectarea sistemului național de gaze cu sistemul de transport al gazelor din Ucraina, modernizarea infrastructurii de transport al gazelor în zona de Nord-Vest a României.

Investiții în alte companii strategice

• CONPET - S.A. - modernizarea și securizarea sistemului național de transport al țițeiului și derivatelor, investiții pentru creșterea siguranței în exploatarea și diminuarea consumurilor specifice, dezvoltarea de noi activități conexe

• OIL TERMINAL - S.A. - dezvoltarea capacității de stocare în depozitul Sud, extinderea și creșterea capacității de încărcare/descărcare a țițeiului, produselor petroliere, chimice și petrochimice, precum și altor produse finite și materii prime lichide, modernizarea activelor existente - rezervoare, rețeaua de conducte, rezolvarea problemelor istorice de mediu prin realizarea lucrărilor de ecologizare

• SOCIETATEA DE ADMINISTRARE A PARTICIPAȚIILOR ÎN ENERGIE - S.A. - realizarea, în parteneriat cu Electrocentrale Grup - S.A., a unei noi capacități de producție în cogenerare pe amplasamentul fostei centrale termoelectrice Titan, dezvoltarea unei capacități de producție a energiei electrice (fotovoltaice și gaze naturale) la Fântânele, precum și dezvoltarea de noi proiecte privind punerea în funcțiune de noi capacități de energie verde

• UZINA TERMOELECTRICA MIDIA - S.A. - realizarea unei Centrale Termoenergetice în cogenerare, parc de panouri fotovoltaice.

• SOCIETATEA ELECTROCENTRALE GRUP - S.A. - cofinanțarea proiectului de investiții privind realizarea unei centrale electrice fotovoltaice pe amplasamentul fostei centrale termoelectrice Fântânele - județul Mureș, cofinanțarea investiției pentru o nouă capacitate de producție în cogenerare pe amplasamentul fostei centrale termoelectrice Titan

Programe de finanțare

• Finanțarea extinderii rețelelor de gaze naturale

• Programul național de racordare a populației și clienților noncasnici la sistemul inteligent de distribuție a gazelor naturale, cu valoare totală de peste 2,5 miliarde de euro se derulează în două etape, prima fiind aferentă perioadei de programare 2014-2020, cu o valoare de 235 de mil. de euro (în derulare), iar cea de a doua etapă, fiind prevăzută pentru perioada de programare 2021-2027, va fi continuată cu programul Anghel Saligny - în cadrul programului se vor realiza obiective de investiții care constau în realizarea de sisteme de distribuție a gazelor naturale și a racordului la sistemul de transport al gazelor naturale.

II. Alte obiective specifice politicii economice și sectorului energetic

Se va urmări ca în cadrul Inițiativei Celor 3 Mări (I3M) să aibă loc continuarea dialogului cu beneficiarii proiectelor și cu EximBank (reprezentantul statului român în cadrul fondului de I3M) în ceea ce privește stadiul și lista actualizată a proiectelor din domeniul energetic pentru a fi promovate și finanțate din Fondul Inițiativei celor 3 Mări. Finalizarea unui prim proiect SMR într-una dintre țările partenere din Inițiativa Trei Mări (I3M) este esențială pentru a demonstra eficiența strategiei de înlocuire a centralelor electrice pe cărbune cu SMR-uri. România are toate premisele pentru prima dezvoltare de SMR-uri în regiune pe un sistem de 50 Hz și poate deveni un hub pentru producerea de SMR-uri în regiune, precum și o bază pentru pregătirea și susținerea operării acestei noi tehnologii în alte țări din cadrul Inițiativei Trei Mări. SMR-urile vor fi construite pe amplasamentele existente ale centralelor pe bază de cărbune, fiind o sursă de generare de energie curată, fără emisii de carbon, menținând locurile de muncă și veniturile fiscale, contribuind în același timp la economia locală.

III. Alte obiective în domeniul energiei - 2023-2024

• Două proiecte de asistență tehnică cu ajutorul instrumentului TSI, lansat de către DG REFORM pentru domeniul energiei, și anume asistență tehnică pentru monitorizarea și implementarea politicilor și măsurilor prevăzute în Planul național energie și schimbări climatice 2021-2030 și o asistență tehnică pentru monitorizarea și raportarea investițiilor finanțate din Fondul de modernizare și asistență tehnică pentru elaborarea metodologiilor de implementare a mecanismului de alocare tranzitorie cu titlu gratuit

• Elaborarea fișei de asistență tehnică transmise către Comisia Europeană pentru elaborarea planurilor teritoriale ale regiunii carbonifere Valea Jiului, care trece prin procesul de tranziție justă (în colaborare cu Ministerul Fondurilor Europene, autoritatea care gestionează axa prioritară 3: Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon)

• Reactualizarea în 2023 a Planului național integrat în domeniul energiei și schimbărilor climatice 2021-2030 (PNIESC). Finalizarea și aprobarea Strategiei energetice a României 2023-2030, cu perspectiva anului 2050

• Continuarea demersurilor privind aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și în cadrul Agenției Internaționale pentru Energie. Crearea unui mediu de reglementare competitiv, transparent și predictibil, bazat pe consultare publică de substanță, care să constituie fundamentul piețelor libere și competitive de energie

IV. Scheme de ajutor de stat în domeniul energiei

Se vor promova mai multe scheme de ajutor de stat specifice:

• schema de ajutor de stat/de minimis prevăzută în scopul finanțării proiectelor inovatoare în domeniul eficienței energetice, prin valorificarea Fondului specializat pentru investiții în eficiența energetică;

• schema de ajutor de stat pentru creșterea competitivității industriei prin exceptarea de la plata certificatelor verzi; continuarea schemei de ajutor de stat privind exceptarea unor categorii de consumatori finali de la aplicarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, instituită prin Hotărârea Guvernului nr. 495/2014, cu modificările și completările ulterioare

() impact: aproximativ 100 de companii beneficiare ale schemei de ajutor de stat, creșterea competitivității industriilor cu risc de relocare în afara UE, menținerea a aproximativ 300 mii de locuri de muncă directe și indirecte;

() alocare financiară: 100 milioane euro/an;

• schema de ajutor de stat privind sprijinirea întreprinderilor din sectoarele și subsectoarele expuse unui risc important de relocare ca urmare a transferului costului emisiilor de gaze cu efect de seră în prețul energiei electrice. Certificatele de emisii de gaze cu efect de seră

Continuarea implementării și armonizarea la contextul legislativ european a schemei de ajutor de stat instituite prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2019 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituțional și autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanțelor Publice, de a scoate la licitație certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul UE, precum și pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind sprijinirea întreprinderilor din sectoarele și subsectoarele expuse unui risc important de relocare ca urmare a transferului costului emisiilor de gaze cu efect de seră în prețul energiei electrice.

Impact: aproximativ 40 de companii beneficiare ale schemei de ajutor de stat; creșterea competitivității industriilor impactate, mari consumatori de energie (din sectoare precum metalurgie, chimie, celuloză și hârtie, fire și fibre sintetice etc.); aproximativ 200 mii de locuri de muncă directe și indirecte menținute

Schemă de ajutor de stat privind susținerea IMM-urilor în vederea diminuării impactului costurilor majorate cu energia electrică și gazele naturale

V. Fondul pentru o tranziție justă

Fondul pentru o tranziție justă este un instrument cu un buget global de 17,5 miliarde euro, din care 7,5 miliarde euro provin din cadrul financiar multianual (CFM/MFF) și 10 miliarde euro din Next Generation EU (NGEU). JTF este un element-cheie al European Green Deal și primul pilon al Mecanismului pentru o tranziție justă (JTM).

Alocarea JTF pentru România este de 2,139 miliarde de euro, din care 1,2 miliarde de euro NGEU. Alocarea de la NGEU trebuie utilizată până la sfârșitul anului 2026.

Sprijinul din partea JTF va fi concentrat în cele șase județe menționate, așa cum s-a convenit între Guvernul României și Comisie (Hunedoara, Gorj, Dolj, Galați, Prahova și Mureș).

VI. Fondul de modernizare

Din bugetul Fondului pentru modernizare se vor finanța proiecte strategice în sectorul energetic din România. În contextul legislativ european privind combaterea schimbărilor climatice și tranziția energetică în scopul creșterii nivelului de ambiție pentru reducerea emisiilor, a creșterii ponderii surselor regenerabile de energie, a măsurilor de eficiență energetică și a nivelului de interconectivitate a rețelelor electrice, conform obiectivelor asumate în Planul național integrat energie și schimbări climatice (PNIESC), care reprezintă angajamentul României la efortul comun de îndeplinire a obiectivelor europene din domeniul energiei și climei stabilite pentru anul 2030. Ministerul Energiei are calitatea de autoritate competentă pentru gestionarea și derularea Fondului pentru modernizare. Totodată, prin punerea în aplicare a acestor investiții țara noastră se încadrează în ținta Acordului de la Paris privind neutralitatea climei până în 2050, deoarece aceasta va conduce la reducerea emisiilor de carbon și a consumului de energie primară prin producția de surse regenerabile.

Activități eligibile/Cheltuieli eligibile:

• investiții în producerea și utilizarea energiei electrice din surse regenerabile;

• investiții pentru îmbunătățirea eficienței, inclusiv în transporturi, construcții, agricultură și deșeuri energetice;

• investiții în stocarea energiei;

• investiții în modernizarea rețelelor energetice, conductelor centralelor de termoficare, rețelelor pentru transportul de electricitate și gaz, creșterea interconectărilor dintre statele membre;

• investiții în regiunile dependente de cărbune: recalificarea și îmbunătățirea competențelor lucrătorilor, educația, inițiativele legate de căutarea unui loc de muncă și start-upuri.

Principalele scheme de finanțare din Fondul de modernizare în perioada următoare:

• sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei din surse regenerabile pentru autoconsum

() beneficiari: unitate administrativ-teritorială, subdiviziune administrativ-teritorială, asociațiile de dezvoltare intercomunitară, unitățile și subunitățile din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională, instituții publice de interes național, persoane juridice de utilitate publică, culte recunoscute oficial în România, potrivit prevederilor Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă, cu elementele componente ale acestora, instituțiile de învățământ superior de drept public, potrivit prevederilor Legii educației naționale nr. 1/2011, institutele, centrele și stațiunile de cercetare dezvoltare de drept public, potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, cu modificările și completările ulterioare;

() buget total: 500 mil. euro; lansare: T2-T3 2023; 1 apel; principiu de selecție: primul venit, primul servit;

() finanțare: 100% din cheltuieli, în limita a: 1.100.000 euro/ MW instalat pentru fotovoltaice; 1.400.000 euro/MW instalat pentru eoliene; 1.805.000 euro/MW instalat pentru hidro;

• sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei din surse regenerabile pentru autoconsum - schemă multianuală

() beneficiari: societăți comerciale și regii autonome; buget total: 590 mil. euro, lansare: T2-T3 2023; principiu de selecție: ajutorul de stat cerut/MW instalat;

() buget anual estimat: 2023: 150 mil. euro; 2024: 150 mil. euro; 2025: 150 mil. euro; 2026: 140 mil. euro;

() apeluri pe tehnologii: eolian: 30 mil. euro; fotovoltaic: (i) ≤ 1 MW: 170 mil. euro, (ii) > 1 MW: 190 mil. euro; hidro: 25 mil. euro; geotermal: 30 mil. euro; biomasă, biogaz: (i) ≤ 1 MW: 30 mil. euro, (ii) > 1 MW: 50 mil. euro;

• sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei din surse regenerabile (producție pentru SEN)

() beneficiari: microîntreprinderi, întreprinderi mici, întreprinderi mijlocii, întreprinderi mari, inclusiv întreprinderi nou-înființate/regii autonome, lansare: T2-T3 2023; principiu de selecție: ajutorul de stat cerut/MW instalat;

() buget total: 525 mil. euro;

() buget anual estimat: 2023: 150 mil. euro; 2024: 150 mil. euro; 2025: 150 mil. euro; 2026: 75 mil. euro;

() tehnologii: eolian: 100 mil. euro; fotovoltaic: 200 mil. euro; hidro: 100 mil. euro; geotermal: 50 mil. euro; biomasă, biogaz: 100 mil. euro;

• modernizarea/reabilitarea rețelelor inteligente de termoficare

() beneficiari: unitățile administrativ-teritoriale definite prin Legea nr. 286 din 6 iulie 2006 care modifică și completează Legea administrației publice locale nr. 215/2001 și operatorii de transport și distribuție a energiei termice definiți conform legislației naționale în vigoare;

() buget total: 590 mil. euro; lansare: T2-T3 202;

() tipologii de proiect - ajutor de stat: 200 mil. euro: 2023 - 125 mil. euro, 2024 - 75 mil. euro; grant - 390 mil. euro.

VII. Planul național de redresare și reziliență

• Finalizarea negocierilor cu reprezentanții Comisiei Europene asupra capitolului Repower EU, în valoare de 1,44 miliarde euro, și includerea în PNRR. Reforma pieței de energie electrică, înlocuirea cărbunelui din mixul energetic și susținerea unui cadru legislativ și de reglementare pentru investițiile private în producția de electricitate din surse regenerabile

• Retragerea treptată din producție și conservare a capacităților de producție a energiei electrice pe bază de lignit

• Elaborarea noii Legi a energiei în concordanță cu noua legislație europeană

• Semnarea contractelor pentru diferență pentru surse regenerabile

• Punerea în funcțiune a unor capacități suplimentare de surse de energie regenerabilă

• Îmbunătățirea guvernanței corporative a întreprinderilor de stat din sectorul energiei în concordanță cu cadrul legal în vigoare

• Creșterea competitivității și decarbonarea sectorului de încălzire-răcire. Intrarea în vigoare a cadrului legislativ care introduce măsuri de decarbonizare a sectorului de încălzire și răcire

VIII. Strategii și acte normative prioritare

• Legea offshore wind. Potențialul de energie eoliană offshore al României, astfel cum este acesta evaluat pe baza estimărilor Băncii Mondiale (BM), prezintă o capacitate teoretică de 76 GW, 22 GW sub formă de turbine fixe și 54 GW sub formă de turbine plutitoare. Din punctul de vedere al raportului cost-beneficiu, primele turbine care ar trebui instalate sunt cele fixe. În prezent, pentru îndeplinirea angajamentului inclus în PNRR și acordul cu BM, dar mai ales pentru a utiliza în cel mai eficient mod resursele regenerabile offshore de care dispunem, Ministerul Energiei (ME) colaborează cu Direcția Generală Sprijin pentru Reformele Structurale a Uniunii (Directorate General for Structural Reform Support - DG REFORM) și Banca Mondială (BM) în cadrul unui studiu intitulat „Offshore Wind Roadmap for Romania“.

• Strategia pentru hidrogen. Intrarea în vigoare a modificărilor cadrului legislativ pentru implementarea Strategiei naționale a hidrogenului. Elaborarea Strategiei naționale pentru hidrogen în România, finanțată prin PNRR, și selectarea consorțiului de consultanți pentru elaborarea strategiei

• Plafonarea și compensarea prețurilor la energie electrică și gaze naturale. Este important ca aceste măsuri să continue să fie monitorizate și implementate în mod eficient, astfel încât să poată fi oferită asistență în mod special consumatorilor vulnerabili, dar și consumatorilor casnici și noncasnici și să se asigure o protecție adecvată împotriva creșterilor excesive de prețuri la energie electrică și gaze naturale.

7. MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE

Priorități de guvernare

• Absorbția fondurilor europene alocate agriculturii prin continuarea aplicării tuturor formelor de sprijin și introducerea de mecanisme și instrumente noi pentru agricultură și prin accesarea integrală a fondurilor europene

• Creșterea suprafeței agricole irigate prin continuarea investițiilor prevăzute în „Programul național de reabilitare și/sau înființarea infrastructurii principale de irigații și infrastructurii de desecare și drenaj“ în scopul reducerii efectelor negative ale schimbărilor climatice și prin Programul de realizare a Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor etapa 2023, în scopul reducerii efectelor negative ale schimbărilor climatice

• Implementarea Programului privind crearea unui sistem de management al riscurilor în agricultură

• Creșterea consumului de produse autohtone prin Programul pentru stimularea consumului de produse românești și dezvoltarea piețelor locale; elaborarea Strategiei naționale pentru promovarea produselor agroalimentare românești

• Asigurarea stocurilor de materie primă de grâu, orz, floarea- soarelui, soia și rapiță, prin compensarea parțială a costurilor

• Continuarea sprijinului financiar decuplat de producție

• Continuarea programelor de susținere a producției primare (tomate în spații protejate, crescători de porci de reproducție din rasele Bazna și/sau Mangalița, încurajarea activității pentru zona montană, scheme de ajutor de stat pentru sectorul de creștere a bovinelor, Programul de creditare „De trei ori subvenția“)

• Continuarea măsurilor în vederea echilibrării balanței comerciale cu produse agroalimentare

Obiective de guvernare

Obiectiv 1: Lansarea programelor de finanțare a investițiilor în sistemul agroalimentar din fonduri europene alocate pentru perioada 2023-2027, în valoare de 15,8 mld. euro, concomitent cu finalizarea proiectelor cu finanțare europeană, contractate în PNDR 2014-2020, inclusiv perioada de tranziție 2021-2022. Lansarea în cursul anului 2023 a intervențiilor cuprinse în PNS 2023-2027, precum:

• investiții în modernizarea, restructurarea și creșterea competitivității fermelor;

• creșterea competitivității sectorului zootehnic;

• sprijin pentru cooperare în vederea integrării pe lanțul agroalimentar/programe de sprijin pentru industria alimentară;

• consolidarea orientării către piață și creșterea competitivității fermelor agricole, pe termen scurt, mediu și lung;

• sprijinirea ocupării forței de muncă, inclusiv prin sprijinirea asigurării egalității de gen, incluzând participarea femeilor la agricultură;

• creșterea competitivității sectorului legume-fructe;

• investiții pentru modernizarea satului românesc, modernizarea infrastructurii rurale și susținerea programelor pentru activitățile nonagricole;

• instalarea tinerilor fermieri;

• sprijin pentru cooperare în vederea integrării producției pe lanțul agroalimentar;

• investiții în crearea și dezvoltarea valorii adăugate prin procesarea și marketingul produselor agroalimentare;

• investiții în infrastructura de irigații;

• cooperare în vederea inovării, respectiv dezvoltarea de noi practici care să răspundă la nevoile specifice ale fermierilor;

• plăți compensatorii pentru angajamente în materie de mediu-climă și ecoscheme;

• revigorarea cercetării în domeniul agriculturii;

• cooperare cu statele cu cercetare avansată în domeniu în vederea inovării, respectiv dezvoltarea de noi practici care să răspundă la nevoile specifice ale fermierilor;

• înlăturarea sarcinilor administrative excesive pentru toate măsurile finanțate de către Ministerul Agriculturii prin unitățile subordonate, în vederea unei mai ușoare accesări a fondurilor europene în perioada imediat următoare pentru a genera un impact economic pozitiv în piața agroalimentară din România;

• sprijin pentru introducerea tehnologiilor din sfera agriculturii în medii controlate și realizarea legislației aferente.

Obiectiv 2: Continuarea aplicării tuturor formelor de sprijin și introducerea de mecanisme și instrumente noi pentru agricultură, pentru menținerea, perfecționarea și introducerea de programe noi în vederea asigurării predictibilității

• Încurajarea consumului de produse autohtone

• Sprijin privind sortarea, ambalarea, etichetarea pentru punerea pe piață a produselor agroalimentare de către producători agricoli și formele asociative cu rol economic (cooperative și grupuri de producători)

• Sprijin pentru asigurarea necesarului de material genetic pentru sectorul vegetal, animal și piscicol aflat în dificultate

• Marketing și promovare: o politică de branding nouă printr-o identitate vizuală dedicată vinului românesc în vederea creșterii atractivității și vizibilității

Obiectiv 3: Consolidarea fermelor de familie

• Sprijinirea investițiilor în modernizarea, restructurarea, creșterea competitivității și a performanțelor de mediu, în special pentru fermele de familie, în sectorul vegetal și zootehnic

• Sprijinirea investițiilor pentru implementarea soluțiilor digitale în agricultură

• Încurajarea comercializării produselor finite obținute în fermele de familie și prin formele asociative

• Asigurarea accesului la finanțare

• Sprijinirea organizării fermelor de familie în forme asociative cu rol economic

• Realizarea de programe specifice și consolidarea acestora prin modificări legislative

Obiectiv 4: Consolidarea reformelor în domeniul fondului funciar

• Continuarea și definitivarea procesului de intabulare a terenurilor agricole, inclusiv prin măsuri de sprijin în vederea finalizării succesiunilor

Obiectiv 5: Consolidarea poziției fermierilor în lanțul agroalimentar

• Susținerea investițiilor formelor asociative

• Sprijin pentru înființarea grupurilor de producători în sectorul agroalimentar

• Strategii pentru eficientizarea activității, dezvoltarea și consolidarea formelor asociative

Obiectiv 6: Continuarea Programului Agro-Invest

• Programul Agro IMM Invest este dedicat întreprinderilor mici și mijlocii cu capitalizare de piață medie din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii și sectorului alimentar prin suplimentarea plafoanelor de finanțare

• Garantarea de credite pe termen mediu și lung în agricultură și industrie alimentară

• Creșterea competitivității și a sustenabilității fermelor prin susținerea investițiilor

Obiectiv 7: Consolidarea mediului asociativ

• Susținerea aderării și participării organizațiilor de fermieri din România la structurile asociative din Uniunea Europeană

• Soluții digitale pentru managementul dialogului civil în sectorul agroalimentar

• Identificarea, împreună cu sectorul agroalimentar, a soluțiilor fiscale necesare pentru susținerea grupurilor, organizațiilor și cooperativelor înființate, astfel încât să se poată asigura durabilitatea și dezvoltarea acestora, dar și accesul produselor românești pe piețele Uniunii Europene

Obiectiv 8: Reducerea efectelor negative ale schimbărilor climatice. Stimularea producției agricole

• Îmbunătățirea gestionării apei și a apelor uzate, având în vedere că sectorul agricol se confruntă cu o penurie de apă pentru irigații din cauza schimbărilor climatice, a deșertificării și a practicilor agricole nesustenabile, combinate cu ineficiența cauzată de sistemul primar de irigații, care este în curs de reabilitare

• Reabilitarea și extinderea sistemului de irigații:

() asigurarea resurselor bugetare pentru continuarea Programului național de reabilitarea a infrastructurii principale de irigații din România (PNI);

() asigurarea gratuită a apei până la stațiile de punere sub presiune preluate de către organizațiile de îmbunătățiri funciare și/sau la echipamentele de udare mobile/ motopompe;

() finalizarea obiectivelor de investiții aflate în diferite stadii de execuție și proiectare;

() finanțarea studiilor de fezabilitate și studiilor de impact pentru realizarea de noi amenajări de irigații;

() integrarea documentațiilor privind autorizarea sistemelor locale de irigații la Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare;

() măsuri destinate achiziționării de echipamente de irigații.

• Dezvoltarea sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor:

() operaționalizarea centrelor nou-înființate din Muntenia, Moldova și Transilvania și punerea în funcțiune a punctelor de lansare;

() dezvoltarea programului Apă în Câmpia Română prin dotarea aeronavelor și înființarea grupurilor de generatoare terestre.

• Program de realizare a perdelelor de protecție în afara fondului forestier:

() păstrarea eligibilității la plată pentru suprafețele ocupate de perdele de protecție;

() folosirea acelor specii forestiere ce pot fi adaptabile la fiecare microzonă.

Obiectiv 9: Crearea unui sistem de management al riscurilor în agricultură

• Realizarea unui sistem integrat de acoperire a riscurilor din agricultură prin elaborarea legislației pentru înființarea și funcționarea „Instrumentului de sprijin al fermierilor afectați de pierderi ale producției agricole“ finanțat prin PNS 2023-2027

• Informarea și conștientizarea fermierilor cu privire la importanța și necesitatea asigurării culturilor agricole

• Lansarea intervențiilor specifice din PNS 2023-2027, privind instrumentele de gestionare a riscurilor la nivelul fermei prin subvenționarea unei părți din prima de asigurare eligibilă plătită, precum și instrumentele de gestionare a riscurilor finanțate din intervențiile sectoriale din Pilonul I pentru sectorul legume-fructe și sectorul vitivinicol, acestea având ca scop comun creșterea suprafețelor agricole protejate de instrumente de gestionare a riscurilor la nivel național

• Stimularea implicării fermierilor în scheme de prevenire și gestionare a riscurilor prin intermediul sprijinului acordat pentru susținerea primelor de asigurare

Obiectiv 10: „Energie verde în ferme“ - Aplicarea, împreună cu Ministerul Energiei, din Fondul pentru modernizare a Schemei de ajutor de stat privind sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsumul întreprinderilor din cadrul sectorului agricol și industriei alimentare

• Sprijinirea sectorului agricol și a producătorilor din industria alimentară prin măsuri de stimulare a investițiilor destinate producției și/sau stocării de energie electrică din surse regenerabile, respectiv solară și eoliană

• Elaborarea unei scheme de ajutor de stat care să contribuie la implementarea Programului-cheie 1: SRE și stocarea energiei - Sprijin pentru realizarea de noi centrale electrice și sisteme de încălzire-răcire bazate pe surse regenerabile de energie și pentru realizarea de capacități de stocare a energiei electrice, conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2022 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar de implementare și gestionare a fondurilor alocate României prin Fondul pentru modernizare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, precum și celor specifice din reglementările Uniunii Europene și naționale, ale strategiilor și documentelor de politici publice naționale și europene

• Pregătirea documentelor necesare pentru lansarea sesiunii de primire a proiectelor de investiții în sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice produse din surse regenerabile pentru autoconsumul întreprinderilor din cadrul sectorului agricol și industriei alimentare, având o valoare totala de 500 mil. euro, dintre care 300 mil. euro vor fi alocați pentru perioada 2023-2024

• Finanțarea fermierilor și a producătorilor agricoli în vederea finalizării proiectelor de investiții în capacitățile de producere a energiei electrice produse din surse regenerabile

Obiectiv 11: Susținerea învățământului agricol prin implementarea proiectului de investii I.7. „Transformarea liceelor agricole în centre de profesionalizare“ din Planul național de redresare și reziliență

• Investiții privind finanțarea infrastructurii aferente liceelor agricole

• Cooperare între instituțiile de învățământ cu profil agricol și agenții economici din agricultură și industrie alimentară

• Realizarea de ferme model

• Finalizarea cadrului legislativ necesar pentru implementarea prevederilor cuprinse în Planul național de redresare și reziliență (PNRR), componenta C15 - Educație, reforma 4, investiția I7 „Transformarea liceelor agricole în centre de profesionalizare“

• Elaborarea ghidului de finanțare a liceelor agricole, elaborarea procedurilor de lucru

• Lansarea sesiunilor de primire a proiectelor de investiții pentru dezvoltarea/modernizarea infrastructurii liceelor agricole; încheierea contractelor de finanțare cu cele 57 de licee tehnologice cu profil agricol

• Finanțarea unor programe de formare profesională continuă pentru specialiștii care activează în sectorul agroalimentar

Obiectiv 12: Echilibrarea balanței comerciale cu produse agroalimentare prin reducerea importurilor, stimularea exportului, a producției și a consumului de produse românești

• Susținerea investițiilor în colectarea, depozitarea, stocarea, procesarea și comercializarea produselor agroalimentare

• Îmbunătățirea mecanismelor de aplicare a certificatelor de depozit și asigurarea consumului intern de produse agroalimentare și prin majorarea nivelului rezervei de stat

• Reorganizarea, operaționalizarea și asigurarea funcționalității Casei Române de Comerț Agroalimentar „Unirea“

• Elaborarea unui plan de promovare a alimentelor românești și de promovare a vânzărilor și exporturilor. Va fi garantat sprijinul administrativ, politic și diplomatic pentru deschiderea și menținerea unor noi piețe.

• Creșterea gradului de acoperire a consumului de alimente din producția internă

• Redobândirea statutului de exportator agroalimentar

• Modernizarea și restructurarea exploatațiilor mici/mijlocii, în special a fermelor de familie, prin investiții pentru îmbunătățirea productivității: investiții în echipamente, mașini, utilaje, spații postrecoltare și condiționare, mijloace de producție, procesare și valorificare, inclusiv sisteme de irigații moderne (FEADR)

• Dezvoltarea/Modernizarea/Retehnologizarea industriei alimentare și practicarea unor politici sustenabile de stimulare a procesării, în scopul diminuării comerțului cu materii prime și creșterii valorii adăugate

• Nevoia de creștere a cooperării între actorii implicați în lanțul alimentar și încurajarea investițiilor colective

• Creșterea numărului și volumului de produse cu valoare adăugată mare, a produselor certificate prin scheme de calitate, a produselor cu un impact redus asupra mediului înconjurător și promovarea produselor obținute prin metode extensive

Obiectiv 13: Dezvoltarea piețelor locale și promovarea produselor locale românești

• Susținerea cooperării între producători și unitățile administrativ-teritoriale (consilii locale, școli, agenți economici) în vederea dezvoltării piețelor locale și valorificării directe a producției, astfel încât să se faciliteze crearea lanțurilor de desfacere

• Stimularea obținerii unor produse pentru procesele tehnologice care contribuie la reducerea amprentei de carbon

• Îmbunătățirea legislației privind certificarea și promovarea produselor agroalimentare

• Operaționalizarea Agenției de Calitate și Marketing al Produselor Agroalimentare

• Strategii de stimulare a consumatorilor cu privire la produsele agroalimentare românești

• Stimularea încheierii de parteneriate între autoritățile locale din comunele și orașele aflate în proximitatea exploatațiilor agricole, în vederea facilitării vânzării produselor în cadrul lanțurilor scurte de aprovizionare

• Aprobarea și implementarea unui program educațional în școli și comunități de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în parteneriat cu Agenția de Calitate și Marketing al Produselor Agroalimentare și cu ministerele responsabile, care va încuraja alimentația sănătoasă, bogată în nutrienți și va promova cultura și tradițiile culinare românești. Scopul acestui program este să informeze cetățenii și să îi încurajeze să facă alegeri alimentare mai sănătoase, bazate pe produse locale și consumul alimentelor de sezon

• Înființarea Corpului Atașaților Agricoli în coordonarea MADR.

Obiectiv 14: Asigurarea unei producții alimentare durabile, prin utilizarea sustenabilă a pesticidelor, antimicrobienelor și îngrășămintelor și prin dezvoltarea agriculturii ecologice

• Creșterea productivității agricole și a veniturilor micilor producători de alimente, fermelor de familie, inclusiv prin acces sigur și egal, resurse productive și inputuri, prin transfer de cunoștințe, servicii financiare

• Modernizarea și restructurarea exploatațiilor, prin investiții pentru îmbunătățirea productivității

• Susținerea producției și diversificarea speciilor autohtone cu valoare genetică ridicată, dar deficitare pe piața internă, în domenii precum legumicultura, creșterea efectivelor la rasele valoroase de suine, taurine și bivoli, sectorul avicol, colectarea și comercializarea lânii, apicultură, pescuit și acvacultură, inclusiv prin stimularea cercetării-dezvoltării în domeniul agroalimentar

• Promovarea bunelor practici agricole pentru prevenirea și combaterea poluării solului

• Dezvoltarea unor programe pentru promovarea consumului de alimente sănătoase

• Dezvoltarea agriculturii ecologice

• Lansarea intervențiilor din PNS 2023-2027 care privesc investițiile în ferme, în echipamente, mașini, utilaje, spații postrecoltare și condiționare, mijloace de producție, procesare și valorificare, aplicarea de noi tehnologii pentru îmbunătățirea calității produselor obținute, promovarea creșterii productivității, economiei circulare în scopul reducerii costurilor de producție și creșterii competitivității și promovarea formelor asociative ca soluție a problemelor structurale și accesul la piață

• Dotarea fermelor cu utilaje și echipamente performante, în vederea facilitării fluxurilor optime de producție, inclusiv sisteme de irigații moderne, în scopul creșterii productivității acestora

• Modernizarea fermelor zootehnice, dotarea cu tehnologii inovative ce permit o dezvoltare rezilientă și competitivă

• Acordarea de plăți compensatorii fermierilor înregistrați în sistemul de agricultură ecologică, atât în perioada de conversie, cât și în perioada certificată, pentru aplicarea practicilor de agricultură ecologică. Practicile promovate de agricultura ecologică, respectiv evitarea utilizării pesticidelor și gestionarea strictă a gunoiului de grajd, contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Obiectiv 15: Reducerea pierderilor și a risipei de alimente

• Planificarea, organizarea și gestionarea cuantificării deșeurilor alimentare

• Implicarea tuturor autorităților statale într-un program de acțiune amplu, destinat evitării risipei alimentare

• Elaborarea unui plan național de acțiune pentru reducerea risipei alimentare, cu implicarea tuturor instituțiilor statale

• Reducerea impozitelor aplicabile producătorilor agricoli în cazul trecerii printr-un intermediar de prelucrare și/sau ambalare

• Reduceri fiscale de până la 60% din valoarea donației de alimente către asociațiile autorizate. Producătorii agricoli pot beneficia de reducerea impozitului pentru donarea de produse brute direct unei asociații, dar și în anumite condiții pentru donarea de produse ambalate sau prelucrate de un intermediar

Obiectiv 16: Securitatea alimentară

• Sprijinirea operatorilor din sectorul alimentar și informarea acestora cu privire la siguranța alimentară, prin introducerea unor sisteme voluntare suplimentare de calitate (de exemplu: ISO, BRC) în plus față de cerințele existente

• Elaborarea unui plan de urgență pentru asigurarea aprovizionării cu alimente și a securității alimentare

• Utilizarea eficientă a resurselor și producția de fructe și legume aproape de punctul de consum, promovând astfel lanțuri de aprovizionare mai scurte și securitatea aprovizionării

• Elaborarea unui cadru legislativ care să permită fermierilor să închirieze și să utilizeze terenuri aflate în proprietate publică, abandonate și neutilizate, pentru producția de alimente

• Sprijinirea sistemelor de „cultivare protejată“ a fructelor și a legumelor în sere moderne

• Alocarea unor fonduri de investiții în cercetare și inovare pentru sisteme protejate de creștere în sere moderne care utilizează mai puține resurse și obțin randamente similare

• Sprijinirea agriculturii ecologice poate avea o contribuție la atenuarea schimbărilor climatice, fiind reciproc avantajoasă pentru producătorii primari, pentru mediu, pentru economie și pentru societate în ansamblu, oferind alimente sustenabile, sigure, suficiente, la prețuri accesibile, sănătoase și hrănitoare, și poate fi realizată printr-o abordare echilibrată care să creeze sinergii între practicile sustenabile și oportunitățile economice.

• Menținerea și consolidarea biodiversității

Obiectiv 17: Creșterea competitivității și a productivității muncii în agricultură și în industria alimentară

• Sprijinirea organizațiilor de producători să proceseze, să comercializeze și să negocieze prețurile pentru produsele lor. Elaborarea unui program de dezvoltare cooperativă și sprijinirea dezvoltării piețelor locale și a lanțurilor scurte de aprovizionare

• Sprijinirea tehnologiilor ecologice și investițiilor inovatoare și bazate pe digital, care sunt bazate pe productivitate

• Facilitarea accesului la capital pentru tinerii fermieri și întreprinderile mici din industria alimentară

• Crearea unui fond comun de risc și punerea în aplicare a capitalului circulant și a sistemelor de refinanțare, de garantare și de contragarantare a împrumuturilor bancare

• Finanțarea sprijinului pentru asigurări va fi furnizată la un nivel care să motiveze dezvoltarea unor servicii durabile și eficiente, bazate pe inițiative private

• Identificarea unor măsuri pentru a motiva tinerii - spre exemplu, prin identificarea unor suprafețe de teren pe care să le poată gestiona

• Sprijinirea cooperării și activităților comune între fermieri și procesatori de alimente, menite să crească volumele și valoarea adăugată în lanțul de aprovizionare

• Posibilitatea stabilirii unor impozite mai mici pentru producătorii care demonstrează că volumul de produse care au fost destinate consumului intern este mai mare decât media ultimilor trei ani

• Sprijinirea investițiilor în vederea înființării/retehnologizării/ modernizării exploatațiilor agricole prin:

() investiții privind asigurarea independenței energetice a unităților de producție din agricultură, industrie alimentară și acvacultură;

() achiziții simple de utilaje agricole și irigații la nivelul fermei;

() investiții în ferme în unități de producție, prevăzute în programul de investiții în exploatații zootehnice pe amplasamente conforme cu normele de biosecuritate;

() înființarea de capacități de producție în vederea reducerii importului de material genetic prin operaționalizarea programului de susținere a suinelor pentru reproducție;

() înființarea de noi unități și dezvoltarea celor existente pentru reproducție, incubație și de creștere în sectorul avicol;

() investiții în ferme legumicole și producere de cartofi;

() investiții în înființarea și reconversia plantațiilor pomicole;

() condiționare, procesare și depozitare la nivelul fermelor;

() creșterea valorii adăugate a produselor agricole și piscicole prin continuarea sprijinului acordat IMM-urilor pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole;

() instrumente de sprijin pentru bioeconomie și a economiei circulare;

() stabilizarea forței de muncă specializate din domeniile agriculturii, industriei alimentare și pisciculturii;

() continuarea măsurilor de plăți în favoarea bunăstării porcinelor și păsărilor, precum și extinderea acestora și pentru alte specii de interes zootehnic;

() măsuri privind protejarea producătorilor față de creșterea prețurilor la energie electrică, gaze naturale și îngrășăminte chimice;

() sprijin financiar pentru achiziția de material de reproducție la speciile ovine, caprine, taurine, bubaline, albine și viermi de mătase, în vederea creșterii calității genetice la aceste specii;

() acțiuni în vederea reducerii efectelor negative generate de epizootia de pestă porcină africană.

Obiectiv 18: Programe de încurajare a tinerilor fermieri și a activității din zona montană

• Instalarea tinerilor fermieri, cu sprijin financiar prin FEADR

• Continuarea Programului „Tânărul fermier“ prin care Agenția Domeniilor Statului pune la dispoziție terenuri de până la maximum 50 hectare pentru tinerii fermieri

• Măsuri complementare de sprijin prin politici publice

• Continuarea programelor de investiții din zona montană care vizează înființarea centrelor de colectare lapte, de sacrificare a animalelor, de colectare, spălare și prelucrare primară a lânii, pentru înființare a stânelor montane și a centrelor de colectare și prelucrare primară a fructelor de pădure și a plantelor medicinale

Obiectiv 19: Susținerea sectorului de cercetare, inovare și e-Agricultură

• Susținerea investițiilor la nivel de fermă în tehnologii inovatoare aferente agriculturii de precizie

• Susținerea infrastructurilor de cercetare aferente băncilor de gene (Buzău și Suceava)

• Asigurarea sprijinului pentru crearea de parteneriate de cooperare în vederea inovării, dezvoltării de noi practici, care să răspundă la nevoile specifice ale fermierilor.

• Continuarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol și de dezvoltare rurală

• Crearea unui cadru legislativ adecvat privind utilizarea dronelor agricole, inclusiv la lucrări de protecție a plantelor și omologarea pesticidelor

• Susținerea cercetării științifice pentru obținerea de soiuri și hibrizi adaptați la noile condiții de climă și a biotehnologiilor

• Inițierea de programe de cercetare și dezvoltare care să sprijine producătorii locali în identificarea celor mai bune practici de producție, în promovarea inovației și îmbunătățirii calității produselor, precum și în dezvoltarea de noi produse agroalimentare

• Sprijinirea transferului de tehnologii din alte domenii, cum ar fi tehnologiile digitale, pentru a îmbunătăți eficiența producției agroalimentare și a asigura o mai bună gestionare a lanțului alimentar

• Consolidarea societăților rurale prin înființarea unor programe de tip „Sate inteligente“

Obiectiv 20: Programe de sprijin pentru acvacultură și pescuit în vederea creșterii și valorificării producției, încurajarea consumului intern de pește din producția autohtonă

• Creșterea producției de pește din acvacultură

• Încurajarea procesării primare în fermă, dar și a sectorului de procesare generală a peștelui care pot aduce plusvaloare sectorului pescăresc și servicii consumatorilor

• Măsuri de protecție a activităților din fermele piscicole privind conservarea producției și reducerea pierderilor provocate de păsările ihtiofage

• Programe de susținere a tinerilor pescari

• Organizarea pescuitului la Marea Neagră

• Susținerea, încurajarea și sprijinirea pescuitului tradițional

• Sprijin pentru dezvoltarea altor mijloace care să asigure un trai decent familiilor de pescari

8. MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

Priorități de guvernare

• Reziliența sistemului de sănătate, acces sigur la servicii medicale și farmaceutice de bună calitate, pentru fiecare cetățean

• Restructurarea sistemului de sănătate publică, prin reorganizarea INSP, dezvoltarea rețelei de laboratoare de sănătate publică la nivel central și regional, dezvoltarea capacității de intervenție în teren, dezvoltarea componentei strategice dedicate asigurării securității transfuzionale

• Finanțarea sistemului de sănătate prin implementarea bugetării multianuale în sectorul sanitar, asigurarea unui grad ridicat de absorbție a fondurilor europene dedicate domeniului sănătății în perioada 2021-2027, introducerea de criterii de performanță

I. Reziliența sistemului de sănătate; acces sigur la servicii medicale de bună calitate, pentru fiecare cetățean

• Rețea națională de centre medicale comunitare:

() construirea/modernizarea și dotarea a 200 de centre comunitare medicale integrate (minimum 150 în zone defavorizate);

() scop: asigurarea accesului permanent, rapid și neîngrădit al tuturor cetățenilor la asistență medicală primară. Reprezintă cheia reconstrucției întregului sistem de sănătate. Fiecare centru va angaja și va contracta servicii cu medici de familie, asistenți medicali, moașă, asistenți comunitari și sociali;

() se vor dezvolta la nivelul acestor centre serviciile de telemedicină și de medicină dentară.

• Asigurarea personalului medical necesar în mediul rural și în zone defavorizate:

() acordarea unei indemnizații de instalare, a unei locuințe de serviciu și a unui buget de practică medicilor de familie, în colaborare cu autoritățile locale;

() prelungirea, la cerere, a perioadei de activitate a medicilor de familie pensionabili;

() creșterea numărului de locuri alocate specialității de medicină de familie;

() creșterea finanțării pentru angajarea de asistenți medicali comunitari în funcție de nevoile comunității.

• Acces mai bun, în mediul rural și în zonele defavorizate, la medicamente, inclusiv la cele compensate și gratuite:

() încurajarea deschiderii de farmacii în mediul rural și în zonele defavorizate, în corelație cu rețeaua națională de centre medicale comunitare;

() aprovizionarea periodică cu unități mobile în zonele izolate;

() identificarea și înlăturarea mecanismelor anticoncurențiale în aprovizionarea cu medicamente a farmaciilor.

• Rețea de centre de asistență medicală ambulatorie de specialitate:

() modernizarea/extinderea și dotarea a aproximativ 70 de ambulatorii publice (minimum 30 în zone defavorizate);

() scop: creșterea substanțială a accesibilității tuturor cetățenilor, mai ales din orașele mici și din localitățile rurale, la servicii de specialitate de calitate, acces la un pachet complet de investigații clinice și paraclinice, spitalizare de zi și servicii conexe serviciilor medicale;

() înființarea în cadrul acestor centre a serviciilor de telemedicină, care vor realiza consultații la distanță și monitorizarea și îmbunătățirea tratamentului pacienților cu boli cronice (cardiovasculare, diabet, afecțiuni pulmonare). Acestor centre care se vor înființa în orașe li se adaugă cele existente deja în municipii, de obicei pe lângă spitale, ale căror structură și dotare vor fi reanalizate și adaptate unor standarde de calitate pentru întreaga gamă de servicii medicale ambulatorii de specialitate.

• Asistență medicală spitalicească:

() asigurarea calității serviciilor medicale spitalicești, comparabile cu un standard european, sub controlul unei instituții profesionalizate și independente;

() asistență medicală spitalicească acreditată și clasificată conform realității, introducerea de planuri de conformare cu obiective realizabile;

() remunerarea medicilor și asistenților în funcție de activitatea realizată;

() flexibilizarea modului de normare a activităților medicale în funcție de nevoi;

() flexibilizarea utilizării paturilor de spital în funcție de adresabilitate, prin crearea de structuri organizatorice cu specialități medicale și chirurgicale înrudite;

() încurajarea formării și funcționării de consorții de spitale;

() educația managerială continuă pentru toate structurile de conducere din domeniul medical;

() modificarea și adaptarea la costurile reale a plății serviciilor medicale spitalicești;

() dezvoltarea serviciilor de asistență medicală pentru pacienții critici (infarct miocardic, AVC, politraumă, arși etc.) în cât mai multe spitale județene;

() dezvoltarea serviciilor de îngrijiri paliative intraspitalicești;

() aplicarea drepturilor de folosire a limbii materne în domeniul serviciilor medicale, în spiritul cartei europene pentru limbile regionale și minoritare ratificată de România.

• Prevenția și programele de sănătate:

() accelerarea derulării programelor naționale de screening și extinderea acestora cu finanțare de la UE, în domeniul bolilor netransmisibile cu cea mai mare incidență în rândul populației României: boli cardiovasculare, diabet zaharat, cancer pulmonar, colorectal, cancer de sân, de col uterin, de prostată, hepatopatii etc.;

() dezvoltarea de centre regionale de coordonare a măsurilor de screening și prevenție;

() aprobarea Planului național pentru supravegherea și combaterea rezistenței antimicrobiene, implementarea prin instituțiile responsabile (MS, Ministerul Mediului, ANSVSA) și finanțarea în vederea implementării;

() implementarea strategiei naționale de prevenire și control al infecției HIV/SIDA și a tuberculozei, reducerea stigmatizării;

() dezvoltarea, implementarea și finanțarea Planului național pentru prevenirea și combaterea cancerului (PNCC) prin abordarea integrată a luptei împotriva cancerului - de la prevenție, screening, diagnostic precoce, acces rapid la tratament, terapii și îngrijire, viață după învingerea cancerului, în concordanță cu Planul european de combatere a cancerului;

() finanțarea și implementarea unor programe și campanii de comunicare de sănătate publică pentru creșterea educației în domeniul sănătății - educație pentru sănătate și încurajarea adoptării unui stil de viață sănătos;

() introducerea educației pentru sănătate în școli ca disciplină curriculară obligatorie, promovarea deprinderilor preventive și a unui stil de viață sănătos, sprijinite prin măsuri legislative adecvate;

() evaluarea și îmbunătățirea programelor de sănătate existente, prin asigurarea finanțării corespunzătoare rezultate din evaluarea indicatorilor cost-eficiență și integrarea măsurilor de îmbunătățire în Strategia Națională de Sănătate 2021-2024;

() măsuri de îmbunătățire a activităților privind sănătatea Mamei și Copilului, în vederea reducerii ratei mortalității materne și infantile în România;

() elaborarea de programe medico-sociale comune între Ministerul Sănătății, Ministerul Familiei, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și autoritățile locale.

• Centrele de îngrijire a persoanelor vârstnice și îngrijirile la domiciliu, inclusiv servicii de paliație:

() asigurarea de servicii pentru persoanele vârstnice care necesită atât asistență medicală, cât și socială și servicii de paliație cu accent pe terapia durerii;

() dezvoltarea și înființarea de noi centre comunitare integrate pentru persoanele vârstnice, încurajarea parteneriatului public-privat în domeniul dezvoltării și profesionalizării centrelor comunitare integrate destinate îngrijirii persoanele vârstnice, precum și celor suferinde de boli mintale;

() adoptarea legislației care să încurajeze îngrijirile la domiciliu și dezvoltarea lor pentru a le face atractive prestatorilor de astfel de servicii;

() pregătirea asistenților medicali pentru îngrijiri la domiciliu, în colaborare cu Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Asistenților Medicali și Moașelor din România (OAMGMAMR).

• Dezvoltarea medicinii școlare, inclusiv prin dezvoltarea unui curriculum de pregătire specific, care să asigure asistență medicală și sprijin pentru informarea și educația pentru sănătate în școli:

() sprijinirea autorităților locale pentru angajarea medicilor și asistenților medicali dedicați medicinii școlare, prin finanțarea și organizarea de cursuri de instruire, în parteneriat cu societatea profesională de profil.

• Accesul neîngrădit la medicamente esențiale, compensarea/gratuitatea medicamentelor din programele naționale și a vaccinurilor; reevaluarea politicii medicamentului și încurajarea producției autohtone de produse farmaceutice:

() redefinirea mecanismului de evaluare a tehnologiilor medicale în scopul asigurării accesului pacienților la noi terapii inovative, decontabile din fonduri publice;

() continuarea și accelerarea procesului introducerii în regim de compensare a medicamentelor inovative;

() creșterea ponderii consumului de medicamente generice și biosimilare și încurajarea industriei locale producătoare de medicamente să asigure medicamentele deficitare;

() adaptarea mecanismelor de aplicare a contractelor cost-volum și cost-volum-rezultat la realitățile actuale în vederea creșterii accesului la tratamente inovative.

• Elaborarea și implementarea unei Strategii naționale de e-Sănătate, cu termene de implementare clare și cu finanțare sustenabilă:

() asigurarea implementării unui sistem informatic integrat vizând principalii furnizori de servicii medicale din sănătate;

() realizarea registrelor naționale de boli pentru planificarea programelor naționale și a investițiilor și pentru a permite sprijinul deciziilor în domeniul politicilor de sănătate, în baza dovezilor și a medicinei bazate pe rezultat;

() operaționalizarea dosarului electronic de sănătate (DES), cu calendar și responsabilități clare pentru operaționalizarea și utilizarea DES, instrument medical modern pentru a cărui funcționalitate se are în vedere perfecționarea cadrului legislativ de reglementare;

() extinderea reglementărilor în domeniul telemedicinei și a serviciilor asociate, prin asigurarea unor norme de reglementare specifice, dar și a resurselor financiare necesare implementării acestui important palier din domeniul sanitar.

• Resursa umană:

() reforma rezidențiatului prin coordonarea metodologică a pregătirii de către universitățile/facultățile de medicină și farmacie, corelarea locurilor și posturilor scoase la concurs cu proiectarea pe 5 ani a specialităților deficitare și a nevoilor de asistență medicală și de resurse umane la nivel local și regional;

() actualizarea curriculumului și bibliografiei de pregătire în rezidențiat și examen în specialitate conform standardelor actuale;

() generalizarea ghidurilor de bună practică, pentru a uniformiza practica medicală, elaborate de Colegiul Medicilor din România, comisiile de specialitate și societățile profesionale;

() ghidurile vor sta la baza structurării și finanțării acțiunilor prioritare ale Ministerului Sănătății și ale programelor naționale;

() ori de câte ori este posibil, în funcție de specificul fiecărei specialități, vor fi adoptate ghidurile europene și internaționale;

() ghidurile vor sta la baza elaborării algoritmului de diagnostic și tratament al diferitelor boli, precum și a protocoalelor de diagnostic și tratament în funcție de specificul fiecărei specialități și al fiecărei unități sanitare;

() introducerea formării de asistenți medicali specialiști;

() reforma CMR, ca organism profesional independent;

() realizarea și implementarea Registrului național al profesioniștilor din sănătate;

() realizarea și implementarea Registrului rezidenților și a caietului de monitorizare a pregătirii rezidentului în format digital;

() construcția prin Planul național de redresare și reziliență a centre de dezvoltare a competențelor pentru personalul din sistemul public de sănătate în parteneriat cu universitățile de medicină și farmacie și a unui centru de excelență în managementul serviciilor de sănătate în parteneriat cu Institutul Național de Management al Serviciilor de Sănătate.

II. Finanțarea sistemului de sănătate

• Investiții de 2,4 mld. de euro din fonduri europene prin Planul național de redresare și reziliență pentru sporirea accesului la servicii de sănătate pentru dezvoltarea componentei de asistență medicală ambulatorie și îmbunătățirea calității asistenței medicale, precum și modernizarea infrastructurii de sănătate:

() asigurarea dotării standardizate a centrelor medicale comunitare și a cabinetelor de medicină de familie în funcție de necesități și disponibilitatea resursei umane calificate;

() dezvoltarea și extinderea unităților de terapie intensivă pentru nou-născuți;

() achiziționarea unităților mobile de screening (caravane);

() investiții în infrastructura spitalicească în vederea reducerii infecțiilor asociate activității medicale.

• Investiții în sănătate de 5,8 mld. de euro din fonduri europene prin Programul operațional Sănătate pentru:

() construirea spitalelor regionale (Cluj, Craiova, Iași) și alte infrastructuri spitalicești noi cu impact teritorial major;

() investiții în dotări pentru îmbunătățirea serviciilor de sănătate din spitale;

() creșterea calității serviciilor de asistență medicală primară și comunitară (centre medicale comunitare), a serviciilor oferite în regim ambulatoriu (ambulatorii de specialitate), servicii de reabilitare, paliative și îngrijiri pe termen lung, adaptate fenomenului de îmbătrânire a populației și nevoilor de servicii de sănătate;

() digitalizarea sistemului medical.

• Finanțarea corespunzătoare a medicinei de familie, cu o creștere anuală a bugetului alocat din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate:

()încurajarea plăților pentru un pachet de servicii preventive oferite de rețeaua de medicină de familie, inclusiv pentru detecția precoce a bolilor cronice și monitorizarea activă a pacienților.

• Dezvoltarea asigurărilor complementare voluntare de sănătate, prin creșterea ponderii fondurilor private, care să cofinanțeze servicii medicale:

() crearea unui cadru legislativ pentru încurajarea și creșterea deductibilității fiscale pentru asigurările complementare de sănătate;

() deschiderea către mai multe tipuri de asigurări de sănătate și asiguratori privați;

() menținerea rolului statului de reglementator, finanțator și ofertant de servicii de asigurare prin CNAS/casele județene de asigurări de sănătate.

• Stimularea investițiilor în cercetare și inovație în medicină prin:

() deschiderea de apeluri pentru proiecte naționale de țară, în domeniul cercetării medicale;

() crearea unui fond de inovație în sănătate;

() stimularea procedurilor privind studiile cercetării clinice, ca alternativă de acces la terapii inovative; încurajarea înființării de centre de studii clinice pe lângă spitalele județene, în colaborare cu universitățile/facultățile de medicină;

() simplificarea procedurilor de achiziție pentru obținerea materialelor și echipamentelor necesare activității de cercetare, prin modificarea corespunzătoare a cadrului legislativ;

() încurajarea întoarcerii în țară a cercetătorilor români ce activează în instituții din străinătate prin granturi de excelență.

• Adoptarea politicilor de formare și încadrare de noi mediatori sanitari:

() sunt vizate localitățile cu populație vulnerabilă, inclusiv populație romă, în vederea facilitării comunicării dintre membrii comunității și personalul medico-sanitar, precum și pentru promovarea unor campanii de promovare a sănătății (prevenție și depistarea în masă a bolilor la nivel comunitar, prevenirea fenomenului mame minore, educația membrilor comunității cu privire la menținerea stării de sănătate și reducerea riscului de îmbolnăvire).

9. MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR

România, alături de celelalte state membre, își asumă angajamentul Uniunii Europene de creștere a ambiției și a eforturilor cu scopul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice în vederea îndeplinirii obiectivelor Acordului de la Paris, precum și în contextul adoptării Pactului Ecologic European. Guvernul va utiliza șansa oferită de aceste angajamente pentru a transforma societatea și economia națională, contribuind la obiectivul unei dezvoltări sustenabile, ținând însă cont și de impactul social și regional al acestui proces.

Tranziția trebuie să fie percepută ca fiind justă, pentru a putea fi susținută pe termen lung la nivelul întregii societăți. Guvernul va urmări asigurarea echității tranziției și a caracterului durabil al soluțiilor propuse. Riscurile tranziției pot fi limitate printr-o împărțire justă a costurilor și a eforturilor între sectoarele economice și prin favorizarea inovației. Vor fi implementate schimbări structurale în măsură a susține pe termen lung locurile de muncă și economia.

Guvernul își propune o tranziție echitabilă în domeniul mediului și schimbărilor climatice, care să contribuie la atingerea obiectivelor de a avea un nivel minim de poluare, orașe mai curate, un grad cât mai mare de reciclare a deșeurilor, identificarea și utilizarea de noi surse de energie regenerabilă, protejarea patrimoniului natural și implementarea unei economii circulare performante, un management sustenabil al resurselor de apă, reducerea poluării aerului, apei și solurilor. Aceasta trebuie să fie integrată în acțiunile colective ale UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) cu cel puțin 55% în 2030 și atingerea neutralității climatice în 2050. Totodată, România își propune să transpună și să aplice Pactul verde european (Green Deal), strategiile, planurile și legislația acțiunilor-cheie aferente prin elaborarea și implementarea unui Pact verde pentru România, care să particularizeze obiectivele europene la realitățile și posibilitățile naționale, așa încât noul cadru de dezvoltare durabilă, justă și inclusivă să asigure o tranziție ecologică eficientă economic, acceptată social și axată pe competitivitate, inovație și decarbonizare.

Pentru a transpune cât mai deplin în termeni interni Legea europeană a climei (2021) și după modelul celorlalte state membre se va elabora și adopta o Lege privind protecția climei în România.

Această transformare a modului de a produce, de consum și de existență socială va avea la bază respectarea echilibrului între ecologie și justiție socială, așa încât nicio nouă măsură ecologică să nu contribuie la creșterea inegalităților sociale, printr-o evaluare pertinentă și măsuri de ajustare și compensare, după caz.

Printre obiectivele prioritare sunt vizate:

• elaborarea, revizuirea și aplicarea noului Plan național de gestionare a deșeurilor, în vederea trecerii la economia circulară;

• dezvoltarea durabilă a pădurilor (prin reducerea tăierilor ilegale de arbori, conservarea pădurilor cu valoare ridicată de conservare, dar și gospodărirea durabilă a acestora);

• combaterea poluării aerului, apelor și solurilor (ceea ce implică drept priorități definitivarea și aplicarea planurilor de gestionare și supraveghere a calității aerului în marile orașe, încetarea procedurilor de infringement și implementarea la nivel național a Planului european „poluare zero“);

• implementarea urgentă a unui Program de măsuri pentru ecologizarea siturilor contaminate și introducerea acestora în circuitul economic normal pentru a reda aceste spații comunității;

• transformarea Fondului pentru mediu în Fondul pentru mediu și climă, cu o importantă componentă de atragere și valorificare a fondurilor europene în materie;

• crearea Consiliului științific consultativ pentru climă, care să fundamenteze științific politicile naționale privind clima și mediul și să urmărească aplicarea lor corespunzătoare, și a Pactului pentru climă sub forma unui mecanism permanent de dialog și consultări între autoritățile publice, specialiști, industrie și societatea civilă pe problemele tranziției energetice și climatice;

• protejarea patrimoniului natural și un management eficient al resurselor vor reprezenta o direcție prioritară de acțiune.

Principiile coordonatoare ale politicilor de mediu:

• îmbunătățirea integrării politicilor de mediu și a coerenței politicilor sectoriale din punctul de vedere al aplicării principiilor dezvoltării durabile;

• îmbunătățirea infrastructurii de mediu și reducerea decalajului existent față de alte state membre ale UE, precum și între regiunile de dezvoltare;

• prevenirea riscurilor și diminuarea efectelor calamităților naturale pentru creșterea gradului de siguranță a cetățenilor;

• îmbunătățirea managementului deșeurilor și substanțelor periculoase la nivel național;

• susținerea și promovarea producției de energie din surse alternative, regenerabile și nepoluante;

• conservarea biodiversității și utilizarea durabilă a componentelor sale, precum și evaluarea economică a serviciilor ecosistemice;

• reducerea poluării și îmbunătățirea calității aerului;

• prevenirea și limitarea efectelor negative ale schimbărilor climatice, implementarea măsurilor pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;

• îmbunătățirea calității vieții prin asigurarea unui mediu sănătos în cadrul comunităților și susținerea unei alimentații sănătoase;

• modernizarea și întărirea capacității administrative/ instituționale în domeniul mediului;

• îmbunătățirea gradului de conștientizare, informare, consultare și participare a tuturor cetățenilor în luarea deciziilor privind mediul;

• administrarea/managementul integrat, unitar și coerent a/al ariilor naturale protejate prin întărirea capacității instituționale a Agenției Naționale a Ariilor Naturale Protejate (ANANP).

Priorități de guvernare

• Adoptarea strategiilor pe termen lung privitoare la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și atingerea neutralității climatice în 2050

• Adoptarea strategiei de adaptare la schimbările climatice și creșterea rezilienței climatice sistemelor economice și sociale

• Management sustenabil și transparent al pădurilor, combaterea eficientă a tăierilor ilegale de arbori și creșterea suprafețelor acoperite de păduri

• Management performant și eficient al ariilor naturale protejate și conservarea patrimoniului natural remarcabil al României

• Îmbunătățirea calității aerului, reducerea poluării apelor și solurilor

• Îmbunătățirea managementului deșeurilor și promovarea economiei circulare

• Creșterea gradului de racordare a comunităților la rețele de apă potabilă și apă uzată

• Combaterea fenomenului de deșertificare și degradare a terenurilor

• Reconfigurarea sistemului de colectare a datelor de mediu, raportare la timp către instituții europene (Comisia Europeană) și internaționale (OCDE), transparentizarea informației de mediu

• Aprobarea Strategiei pe termen lung de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră

• Prevenirea și combaterea tăierilor ilegale de pădure, prin dezvoltarea continuă a sistemului SUMAL 2.0 și utilizarea celor mai recente tehnologii de monitorizare a pădurilor

• Aprobarea noului Cod silvic

• Aprobarea Legii ariilor naturale protejate

• Îmbunătățirea sistemului de management al deșeurilor

• Aprobarea strategiei naționale pentru combaterea deșertificării și degradării terenurilor

• Transparentizarea informațiilor de mediu

• Extinderea rețelelor de apă și apă uzată

• Îmbunătățirea calității aerului prin implementarea Planului național de control al poluării atmosferice

• Extinderea suprafețelor împădurite

I. Combaterea schimbărilor climatice

• Aprobarea Strategiei de adaptare la schimbările climatice

• Aprobarea Strategiei pe termen lung pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

• Ameliorarea legislației naționale în vederea asigurării unui cadru pentru integrarea obiectivelor climatice în toate politicile publice. Legea privind protecția climei va stabili un cadru dedicat pentru participarea publicului și a stakeholderilor. Prin adoptarea unei legi urmează să fie înființat un organism independent tehnico-științific consultativ cu rolul de a oferi sfaturi și recomandări Guvernului în adoptarea de măsuri și politici care vizează reducerea emisiilor de carbon ale României (Consiliul științific consultativ pentru climă).

• Actualizarea Planului național integrat energie - climă (PNIESC). Acesta va contribui la atingerea țintei actualizate de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul Uniunii Europene pentru anul 2030

• Îmbunătățirea mecanismului necesar pentru gestionarea sectorului „Exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură“ (LULUCF), parte a Inventarului național de emisii de gaze cu efect de seră (INEGES). Acest sistem de monitorizare va evita gestionarea defectuoasă a sectorului LULUCF și va avea un rol important în îndeplinirea obligațiilor de conformare, prin echilibrarea emisiilor de gaze cu efect de seră cu reținerile de carbon.

II. Păduri

• Adoptarea noului Cod silvic - Noul Cod silvic va fi elaborat în cadrul proiectului „Reforma sistemului de management și a celui de guvernanță în domeniul forestier prin dezvoltarea unei Strategii forestiere naționale și a legislației subsecvente“, prin Planul național de redresare și reziliență, componenta C2 - Păduri și protecția biodiversității.

• Continuarea Programului multianual Împădurim România și înființarea de păduri urbane

• Programul își propune realizarea a 56.700 ha de noi suprafețe împădurite în perioada 2021-2026.

• Continuarea programului de înființare a pepinierelor silvice pentru producerea de puieți forestieri

• Combaterea integrată a tăierilor ilegale de arbori prin utilizarea tehnologiilor inovative (imaginilor satelitare, utilizarea dronelor, a sistemelor de inteligență artificială, a camerelor video de monitorizare și a sistemelor de măsurare digitală a volumului)

• Asigurarea continuității IFN (Inventarul forestier național)

• Actualizarea sistemului de compensații acordate proprietarilor de păduri pentru pierderile suferite în urma constrângerilor de mediu sau în cazul pădurilor aflate în arii naturale protejate

• Implementarea unor măsuri de susținere a proprietarilor care dețin terenuri forestiere cu restricții în recoltarea de masă lemnoasă, suprafețe care se găsesc în arii naturale protejate, inclusiv Natura 2000 sau păduri care au suferit calamități naturale, prin asigurarea de compensări de la bugetul de stat

• Eficientizarea activităților Romsilva

• Continuarea procesului de identificare și protejare a pădurilor cu valoare ridicată de conservare (păduri virgine ș.a.)

• Dezvoltarea și implementarea programelor de educație forestieră

III. Managementul apei și solului

Realizarea securității apei în România se referă la combinarea a trei obiective: asigurarea utilizării durabile a resurselor de apă; furnizarea de servicii privind apa accesibile tuturor; reducerea riscurilor legate de apă în contextul schimbărilor climatice.

O abordare integrată care poate să răspundă acestor solicitări trebuie să prevadă:

• creșterea rezilienței la dezastrele cauzate de riscurile naturale accentuate de schimbările climatice;

• dezvoltarea capacității de intervenție și răspuns a structurilor responsabile cu managementul situațiilor de urgență generate de inundații ori secetă;

• extinderea serviciului public de alimentare cu apă și canalizare în contextul implementării Directivei-cadru a Apei și a directivelor subsecvente;

• îndeplinirea măsurilor din planurile de management ale bazinelor hidrografice pentru atingerea stării bune a apelor privitor la presiunile hidromorfologice;

• implementarea măsurilor din planurile de management al riscului de inundații;

• realizarea unui program de renaturare a terenurilor degradate și crearea culoarelor ecologice cu rol dublu: creșterea calității ecosistemelor și apărarea împotriva inundațiilor;

• restaurarea și protecția zonelor inundabile în vederea refacerii sistemelor hidrografice;

• transparentizarea calității apei - dezvoltarea unui portal și a rețelei naționale de monitorizare a calității apei; reglementarea unui sistem coerent de verificare a calității apelor bazat pe principiile enunțate de directivele europene;

• realizarea unei strategii naționale coerente pentru ape uzate și creșterea gradului de dezvoltare a rețelelor de canalizare și de ape uzate;

• realizarea unei strategii naționale de gospodărire a apelor în contextul adaptării tuturor măsurilor și acțiunilor intersectoriale la provocările generate de efectele schimbărilor climatice și la realizarea obiectivului securității apei;

• protejarea albiilor râurilor și combaterea furtului de material mineral cu ajutorul soluțiilor digitale inteligente;

• finalizarea programului privind combaterea eroziunii costiere;

• prevenirea secetei - stocarea apei din perioadele cu exces de umiditate în vederea utilizării în perioadele secetoase, prin creșterea capacitații de reținere a apei în sol, lărgirea zonelor inundabile ale râurilor și/sau realizarea de acumulări/poldere temporare, restaurarea galeriilor de luncă și a brațelor moarte/zonelor umede, precum și regândirea sistemelor de desecare din zonele de câmpie;

• adoptarea Strategiei naționale privind combaterea deșertificării și degradării terenurilor.

IV. Proiecte dedicate reciclării și economiei circulare

• Actualizarea Planului național de gestionare a deșeurilor în corelare cu țintele și legislația UE în domeniu

• Implementarea Sistemului garanție-returnare pentru ambalaje nereutilizabile

• Implementarea Directivei privind produsele din plastic de unică folosință

• Implementarea proiectelor finanțate prin PNRR în domeniul gestionării deșeurilor (centre de aport voluntar deșeuri voluminoase, eco-insule digitalizate, fabrici de reciclare, platforme de gunoi de grajd etc.).

V. Calitatea aerului și protecția atmosferei

• Dezvoltarea și optimizarea Rețelei naționale de monitorizare a calității aerului (RNMCA) prin restructurarea/reconfigurarea și prin instalarea unor puncte noi de măsurare utilizând diferite surse de finanțare (Fondul de mediu, fonduri europene etc.)

• Dezvoltarea unui sistem de prognoză a calității aerului

• Dezvoltarea unui sistem unic, interactiv, de inventariere a emisiilor de poluanți în aer, prin crearea unei baze de date în conformitate cu cerințele directivei INSPIRE

• Asigurarea serviciilor necesare pentru funcționarea echipamentelor instalate în stațiile de monitorizare a calității aerului

• Dezvoltarea aplicațiilor software specifice RNMCA necesare pentru raportarea către Comisia Europeană

• Dezvoltarea sistemului de alertă/avertizare prin sms/e-mail în cadrul aplicației software specifice colectării și transmiterii datelor de calitate a aerului furnizate de RNMCA pentru avertizarea reprezentanților autorităților

VI. Garda Națională de Mediu

• Întărirea capacității de monitorizare și intervenție a comisarilor Gărzii Naționale de Mediu

• Îmbunătățirea colaborării cu alte instituții și autorități ale statului (ANPM, IGSU, Poliția Română, Jandarmeria etc.) cu atribuții de monitorizare a calității aerului și intervenție, precum și cu alte entități care ar putea sprijini demersurile de combatere a poluării - institute de cercetare, universități, organizații neguvernamentale, agenți economici etc.

VII. Situri contaminate și chimicale

• Îmbunătățirea cadrului de reglementare în domeniul managementului chimicalelor pentru reducerea efectivă a poluării de la sursă

• Creșterea nivelului de control și combaterea importurilor ilegale de gaze fluorurate cu efect de seră

• Finalizarea procedurii de inventariere a siturilor potențial contaminate la nivel național

• Realizarea unei baze de date în sistem GIS cu finanțare europeană și a investigărilor preliminare în cazul siturilor potențial contaminate

• Reducerea numărului de situri contaminate prin continuarea demersurilor în vederea realizării de către deținătorii acestora a lucrărilor de remediere și redare în circuitul economic a terenurilor respective

• Atragerea de fonduri europene pentru finanțarea lucrărilor de decontaminare a siturilor contaminate aflate în proprietatea statului

VIII. Biodiversitate și arii protejate

• Asumarea țintelor UE prin strategia europeană - 30% arii protejate și 10% strict protejate până în 2030

• Creșterea graduală a nivelului de nonintervenție în parcurile naționale și naturale, până la atingerea recomandării IUCN de 75%

• Reforma ANANP pentru eficientizarea sistemului de management al ariilor protejate; implementarea proiectelor INSPIRE și SINCRON; aprobarea legii ariilor protejate urbane și realizarea rețelei naționale de arii protejate urbane

• Evaluarea populației de carnivore mari prin metode științifice moderne

• Implementarea Strategiei UE privind biodiversitatea 2030, prin realizarea Strategiei naționale și a Planului de acțiune privind Biodiversitatea 2030

• Legea ariilor naturale protejate - crearea și aplicarea unui cadru legislativ unitar care să sprijine asigurarea unui management eficient al ariilor naturale protejate

• Finanțare sustenabilă a managementului biodiversității din fonduri naționale și europene

IX. Managementul faunei cinegetice

• Digitalizarea sectorului, precum și realizarea bazei de date naționale cu privire la managementul faunei sălbatice

• Implementarea unui sistem obiectiv de evaluare și compensare a pagubelor produse de animalele sălbatice în agricultură în vederea conservării speciilor vulnerabile, creșterii gradului de acceptanță socială și asigurării coexistenței omului cu aceste specii

• Management al faunei sălbatice pe baze științifice

• Implementarea măsurilor de prevenție și intervenție în vederea reducerii conflictelor om/urs

• Continuarea programului de evaluare cantitativă și calitativă a populației de urs brun din România. Adaptarea și implementarea măsurilor din Planul național de acțiune

• Finanțarea adecvată și la timp a despăgubirilor în cazul pagubelor provocate de speciile strict protejate

X. Administrația Fondului pentru Mediu - AFM

• Continuarea reformei instituției în vederea asigurării unei capacități instituționale adecvate

• Dezvoltarea continuă de programe de finanțare care să contribuie la atingerea obiectivelor de mediu și climă

• Finanțarea mobilității ecologice - piste de biciclete

• Programul panouri fotovoltaice

• Programul privind gestionarea deșeurilor - beneficiari persoane juridice de drept privat sau de drept public

• Programul privind închiderea depozitelor de deșeuri industriale periculoase și nepericuloase neconforme, cuprinse în cauza C301/2017

• Programul RABLA Clasic - cel mai longeviv program guvernamental de mediu: programul va fi îmbunătățit, în acord cu noile cerințe europene din domeniul mobilității

• Programul RABLA Plus - destinat achiziției de mașini electrice: este cel mai ambițios program guvernamental de acest gen din UE. Programul va crește etapizat în următorii ani, urmând să fie adaptat gradual la noile evoluții din acest sector.

• Programul RABLA Local - program complementar celor sus-menționate

• Programul Eficiență energetică în clădiri publice

• Rabla pentru electrocasnice - programul prin care românii își pot înlocui electrocasnicele vechi, mari consumatoare de energie, cu unele noi, prietenoase cu mediul, va fi extins cu noi categorii de produse

• Iluminat public ecologic - programul destinat administrațiilor locale, prin care ne propunem înlocuirea sistemelor vechi de iluminat cu unele moderne, cu consum redus și tehnologii performante, va fi extins în următorii patru ani, astfel încât să poată fi accesat de cât mai multe primării

• Rețeaua de stații de încărcare pentru vehicule electrice. Tranziția către electromobilitate nu poate fi realizată fără o infrastructură de alimentare corespunzătoare. Prin extinderea acestui program, atât în localități, cât și de-a lungul drumurilor naționale și județene, ne propunem să dezvoltăm cea mai performantă rețea de stații de alimentare din regiune.

XI. Afaceri europene și relații internaționale

• Clasarea procedurilor de infrigement din domeniul mediului, apelor și pădurilor declanșate de Comisia Europeană împotriva României

• Creșterea vizibilității și profilului României în negocierile legislației de mediu și climă la nivelul instituțiilor europene (Comisia Europeană, Consiliul European, Parlamentul European)

• Continuarea demersurilor în vederea aderării la o serie de instrumente juridice - OCDE în domeniul mediului. Au fost identificate 69 de instrumente juridice OCDE (12 decizii, 7 declarații și 50 de recomandări), iar implementarea sau gestionarea acestora va reveni în sarcina Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, instituție care va gestiona cel mai mare număr de instrumente din cadrul Guvernului României

• Asigurarea formulării și implementării măsurilor necesare pentru atingerea obiectivelor Convenției-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice, Acordului de la Paris, Agendei 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă în privința obiectivelor de mediu, precum și ale altor convenții de profil la nivel internațional

• Realizarea acțiunilor necesare pentru continuarea și consolidarea relațiilor bilaterale și/sau multilaterale cu o serie de state pentru promovarea imaginii și a rolului României la nivel internațional

XII. Agenția Națională pentru Protecția Mediului - ANPM

• Reforma administrativă în vedere asigurării unei capacități administrative adecvate și unitare

• Dezvoltarea sistemului integrat, național de colectare și raportare a datelor de mediu

XIII. Delta Dunării

Reformarea ARBDD în acord cu rolul său de administrare, reglementare și control al unui teritoriu pe care se suprapun 3 categorii de arii naturale protejate de interes internațional - rezervație a biosferei, sit UNESCO al patrimoniului natural și cultural universal, zonă umedă de importanță internațională (sit Ramsar) și 3 situri Natura 2000 - două situri de importanță comunitară (ROSCI0065 Delta Dunării și ROSCI0066 Delta Dunării - zona maritimă) și o arie de protecție specială acvifaunistică (ROSPA0031 Delta Dunării și complexul Razim-Sinoie), astfel încât Delta Dunării să devină un model de dezvoltare durabilă:

• reorganizarea Administrație Rezervației Biosferei „Delta Dunării“ - ARBDD și asumarea unui rol proactiv de suport al comunităților locale pentru asigurarea echilibrului dintre activitățile de conservare și prosperitatea populației locale din Delta Dunării;

• utilizarea noilor tehnologii și a digitalizării pentru creșterea performanțelor activităților de monitorizare și control ale ARBDD;

• redefinirea rolului, componenței și atribuțiilor Consiliului științific pentru a deveni o structură care să asigure coordonarea activităților de cercetare din ARBDD și suportul științific necesar luării deciziilor de management;

• redefinirea rolului, componenței și modului de funcționare a Consiliului consultativ, astfel încât să asigure reprezentativitatea și participarea tuturor factorilor interesați în procesul de consultare și luare a deciziilor de către ARBDD;

• modelarea circulației apei și a sedimentelor în Delta Dunării ca suport în luarea deciziilor de management privind lucrările de reconstrucție ecologică și decolmatare;

• reformarea managementului resurselor acvatice: refacerea amenajărilor piscicole ce pot fi rentabile; dezvoltarea unor stații de reproducere pentru producerea de puiet necesar repopulării, în special pentru știucă, sturioni, șalău, somn și crap; interzicerea transferului de terenuri destinate acvaculturii către terenuri agricole (pășuni, arabil); interzicerea comercializării uneltelor de tip monofilament; acordarea de compensații pentru pescarii comerciali care să le asigure echivalentul unui salariu minim pe economie/lună; reglementarea modului în care pescarii comerciali să valorifice peștele capturat (piață liberă locală); sprijin pentru dezvoltarea altor mijloace care să asigure un trai decent familiilor de pescari comerciali;

• modificarea și completarea cadrului legislativ în conformitate cu prevederile prezentului program de guvernare;

• reformarea managementului turismului: evaluarea capacității de suport pentru asigurarea unui turism durabil; reconfigurarea infrastructurii publice de acces și vizitare a Deltei Dunării pentru reducerea presiunii turismului asupra habitatelor și speciilor; stabilirea unor reguli clare privind tipurile și modalitățile de practicare a turismului în toate zonele funcționale din RBDD; implementarea sistemului de control al vitezei și al deplasării ambarcațiunilor în Delta Dunării; suport și crearea de facilități pentru extinderea perioadei de vizitare la cel puțin 9 luni/an pentru a scădea presiunea pe perioada verii, tranziția către turismul lent și dezvoltarea de pachete turistice adecvate diverselor categorii de vizitatori; dezvoltarea punctelor gastronomice locale, creșterea gradului de utilizare a mijloacelor de transport ecologice cu grad redus de poluare, promovarea și realizarea traseelor turistice nemotorizate;

• revigorarea activităților tradiționale (prelucrare stuf, meșteșuguri, gastronomie etc.) și dezvoltarea de noi activități (servicii de ghidaj turistic, reparații și recondiționare etc.) ce contribuie la implementarea principiilor dezvoltării durabile și economiei circulare;

• promovarea activităților meșteșugărești tradiționale și introducerea conceptului de paludicultură în beneficiul echilibrului ecosistemic și ca sursă de venit pentru populația locală;

• realizarea unor programe-pilot în vederea introducerii educației specifice în spiritul dezvoltării durabile în rândul tinerilor din Delta Dunării și zonele limitrofe;

• realizarea cadastrului Deltei Dunării și actualizarea Regulamentului de urbanism al Deltei, astfel încât să se armonizeze regimul de înălțime, aspectul exterior al clădirilor, utilizarea materialelor de construcție tradiționale cu ocuparea și utilizarea terenurilor conform cerințelor de protecție pentru una din cele mai mari zone umede din lume. Este necesară reactualizarea acestuia astfel încât să se pună de acord cu Planul de management al rezervației și cu legislația în vigoare;

• transportul ecologic de pasageri prin înlocuirea flotei existente de nave care asigură transportul naval în Delta Dunării cu nave cu consum redus de carburanți și grad redus de poluare care folosesc și sisteme alternative de energie regenerabilă este o prioritate pentru noul instrument financiar ITI Delta Dunării;

• continuarea demersurilor privind studii de impact transfrontalier și a programului comun de monitorizare a efectelor provocate de adâncirea canalului Bîstroe.

10. MINISTERUL EDUCAȚIEI

Priorități de guvernare

I. Învățământul preuniversitar

• Asigurarea accesului neîngrădit la educație și combaterea fenomenului de abandon școlar, prin Programul național integrat de reducere a abandonului școlar și inclusiv prin Planul național de redresare și reziliență

• Creșterea nivelului de salarizare din învățământ și asigurarea finanțării pentru formarea continuă a cadrelor didactice

• Creșterea stării de bine a elevilor și a cadrelor didactice în școală

• Extinderea învățământului preuniversitar tehnologic în sistem dual până la generalizare - 2030

• Creșterea numărului unităților de învățământ în care este asigurată asistența medicală și consilierea școlară, în colaborare cu Ministerul Sănătății și autoritățile publice locale

• Sprijin pentru cetățenii români din afara granițelor țării și pentru cei reîntorși în România

II. Învățământul universitar

• Acces echitabil la învățământ universitar de calitate prin Programul național de reducere a abandonului universitar

• Promovarea și respectarea valorilor fundamentale în învățământul superior: autonomie, libertate academică și integritate, participarea studenților și a cadrelor didactice la guvernanța instituțiilor de învățământ superior, responsabilitatea publică

• Întărirea rolului instituțiilor de învățământ superior în societate, inclusiv prin contribuția la atingerea obiectivelor de dezvoltare sustenabilă (SDG) până în 2030

• Învățământ superior de calitate, flexibil și inovativ, centrat pe student și adaptat la cerințele impuse de progresul tehnologic, inclusiv prin Planul național de redresare și reziliență

• Înființarea Programului național de sprijinire a învățării științelor exacte, a ingineriei și matematicii (PN-ȘTIM), cu scopul

dezvoltării infrastructurii de cercetare, precum și stimularea elevilor, studenților și a cadrelor didactice

Obiective de guvernare

I. Învățământ preuniversitar

Obiectiv 1: Școala în sprijinul elevului și al familiei

• Extinderea programului „Școală după școală“, ce oferă elevilor posibilitatea de a participa la activități educative de aprofundare, remediere și consolidare a competențelor/activități recreative și de timp liber, la decizia școlii, în funcție de specificul comunității, dar și de a servi o masă sănătoasă

• Generalizarea, în colaborare cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a Programului național „Masă sănătoasă“, prin creșterea numărului de beneficiari până la 1.000.000

• Posibilitatea participării elevilor la activități extrașcolare, în concordanță cu aptitudinile și interesele lor

• Posibilitatea adoptării, de către unitățile de învățământ preuniversitar, cu susținerea autorităților locale, a Programului de scurtă durată „Școala mobilă“, în care beneficiarii participă la un program de învățare ce cuprinde activități tematice, transdisciplinare, cu predare aplicată, și care poate fi organizat inclusiv sub forma unei mobilități în spațiul european

• Consiliere și orientare în carieră oferite elevilor

• Creșterea accesului și a participării la educație de calitate pentru toți copiii, indiferent de mediul de rezidență, prin suplimentarea cu 3.200 de microbuze școlare electrice pentru elevi, dezvoltarea de noi școli sau reabilitarea celor existente la standarde europene, precum și prin dezvoltarea consorțiilor de învățământ dual și consorțiilor rurale, investiții finanțate din Planul național de redresare și reziliență

• Scăderea ratei de părăsire timpurie a școlii până la nivelul mediu înregistrat în Uniunea Europeană

Obiectiv 2: Infrastructură școlară și siguranță

• Elaborarea și implementarea Planului național pentru siguranță în învățământul preuniversitar, cu scopul prioritizării și al proiectării investițiilor în reziliența infrastructurii, precum și al susținerii activităților educativ-informative cu privire la gestionarea situațiilor de urgență

• Consolidarea și modernizarea infrastructurii unităților de învățământ preuniversitar (grad de risc ridicat la incendiu, în domeniul sanitar etc.), inclusiv prin investițiile privind construcția, reabilitarea ori dotările din cadrul Planului național de redresare și reziliență

• Elaborarea și implementarea Planului național de combatere a violenței școlare, în vederea prevenirii și reducerii violenței școlare, în toate formele ei

• Sprijinirea autorităților locale, în vederea implementării sistemelor de supraveghere audio-video și alocarea resursei umane pentru paza fizică a unităților de învățământ, în colaborare cu Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, respectiv cu autoritățile publice locale

• Crearea unui cadru legislativ, în colaborare cu Ministerul Sănătății, care să uniformizeze funcționarea cabinetelor de medicină școlară, precum și înființarea de cabinete de medicină școlară în unitățile de învățământ unde acestea nu există și dotarea celor existente

Obiectiv 3: Șanse egale în educație

• O școală incluzivă prin:

() crearea cadrului legislativ pentru dezvoltarea unei strategii de intervenție timpurie pentru integrarea și susținerea copiilor cu dizabilități și a celor capabili de performanță;

() crearea cadrului legislativ pentru asigurarea consilierii școlare, a serviciilor de logopedie și sprijin în fiecare unitate de învățământ preuniversitar de masă;

() crearea cadrului legislativ și a oportunităților de finanțare pentru înființarea de ateliere protejate pentru tinerii cu nevoi speciale;

() crearea cadrului legislativ pentru școlarizarea antepreșcolarilor, a preșcolarilor și a elevilor cu boli cronice, boli maligne sau alte afecțiuni care necesită spitalizare/tratament/monitorizare ori care desfășoară activități în cadrul „Școlii din spital“;

() crearea cadrului legislativ pentru școlarizarea și reintegrarea într-o unitate de învățământ a elevelor gravide și a elevilor părinți.

Obiectiv 4: Sprijin pentru toți elevii

• Simplificarea metodologiei de acordare a burselor sociale, astfel încât fiecare elev care provine dintr-o familie în care părinții sau tutorii legali au venituri reduse va putea aplica pentru acest tip de bursă, iar numărul elevilor care să beneficieze de burse sociale să crească

• Stimularea excelenței elevilor cu rezultate deosebite la olimpiade școlare și concursuri naționale, inclusiv prin activități organizate în cadrul centrelor județene de excelență/Centrul Municipiului București pentru Excelență

• Dezvoltarea unui sistem de identificare a ariilor de performanță ale elevilor (de exemplu, identificarea talentelor în sport, artă, șah, abilități practice etc.) și de sprijinire a celor cu abilități și talente deosebite pentru a atinge excelența

• Acordare de burse românilor de pretutindeni, care doresc să studieze și sunt înmatriculați în cadrul unităților de învățământ de stat din România, respectiv elevilor și cursanților străini în baza acordurilor bilaterale

• Înființarea Programului național „O carte pentru fiecare“ în vederea creșterii interesului elevilor pentru lectură

• Înființarea Programului național de susținere a învățării limbii și literaturii române, destinat elevilor din cadrul unităților de învățământ cu predare în limba unei minorități naționale care învață Limba și literatura română după programa specială

Obiectiv 5: Sprijin pentru elevii și cadrele didactice din afara granițelor țării

• Organizarea de cursuri de limbă, cultură și civilizație românească pentru tinerii români școlarizați în unitățile de învățământ din afara țării

• Organizarea unor grupe de acomodare pentru elevii români reîntorși în țară după perioade îndelungate petrecute în afara granițelor României

• Organizarea unei sesiuni dedicate de evaluare națională, respectiv examen național de bacalaureat pentru absolvenții români de învățământ gimnazial sau liceal din afara granițelor țării

• Selectare de cadre didactice și încheiere de contracte de muncă cu aceștia pentru a activa în unități de învățământ din străinătate pentru predarea limbii române și, respectiv, a unor discipline nonlingvistice în limba română

Obiectiv 6: Sprijin pentru cadrele didactice și management preuniversitar performant

Creșterea gradului de pregătire practică a cadrelor didactice și diversificarea contextelor de formare, prin:

• formarea cadrelor didactice în vederea integrării elevilor cu CES în învățământul de masă;

• susținerea pentru cadrele didactice care ocupă un post didactic în zone defavorizate;

• înființarea Programului național de stimulare a excelenței didactice, prin care se premiază excelența didactică, respectiv profesorii cu rezultate excelente în practica didactică, profesorii care aplică practici inovative și cei care lucrează cu elevi în risc educațional și care demonstrează progres în învățarea acestora;

• formarea cadrelor didactice va avea în vedere Planul național de formare continuă în cariera didactică, specificul comunității școlare deservite și necesitățile de dezvoltare ale cadrelor didactice;

• profesionalizarea managementului unităților și instituțiilor de învățământ, astfel încât să se asigure stabilitatea, coerența și competența în procesul de conducere a acestora;

• digitalizarea proceselor de management și administrative la nivelul unităților de învățământ preuniversitar;

• dezvoltarea unor instrumente de guvernanță care să stimuleze participarea activă a partenerilor educaționali (precum reprezentanții elevilor, ai părinților, ai sindicatelor și ai mediului privat).

Obiectiv 7: Toți pentru școală, școală pentru toți

• Crearea unui program național de parteneriat didactic între instituțiile de învățământ din mediul universitar cu cele din mediul preuniversitar. În cadrul programului, studenții și masteranzii vor fi încurajați să deruleze activități de predare-învățare-evaluare online și față-în-față cu elevii din învățământul preuniversitar, fie individual, fie în echipă cu un cadru didactic

• Dezvoltarea rețelei de unități de învățământ cu statut de unități de aplicație, cu scopul de a asigura organizarea stagiilor de practică pedagogică pentru elevii de la liceele cu profil pedagogic sau pentru studenții înscriși la programe universitare de formare pentru cariera didactică, inclusiv masterat didactic

Obiectiv 8: Un învățământ tehnologic conectat la piața muncii

• Dezvoltarea infrastructurii unităților de învățământ din filiera tehnologică prin modernizarea acesteia, amenajarea de ateliere - școală; sprijinirea dezvoltării învățământului tehnologic în sistem dual

• Elaborarea și tipărirea de manuale școlare/manuale online pentru disciplinele de specialitate din învățământul tehnologic dual, corelate cu nevoile din piața muncii și bunele practici europene

• Majorarea bursei profesionale și acordarea acesteia pe perioada activităților didactice

• Formarea cadrelor didactice din învățământul tehnologic în spiritul noilor tehnologii utilizate pe piața muncii

• Implicarea reprezentanților agenților economici în procesul de predare-învățare-evaluare, de fundamentare a deciziilor privind planul de școlarizare, oferta educațională, oferta curriculară, admiterea elevilor în liceu și recrutarea și formarea personalului didactic

• Organizarea unui examen de bacalaureat diferențiat în funcție de specializarea/calificarea urmată de către elev

• Stimularea înființării consorțiilor școlare în vederea optimizării gestionării resurselor materiale și a organizării de activități comune ale elevilor și ale cadrelor didactice, inclusiv în vederea creșterii calității învățământului în mediul rural

• Dezvoltarea centrelor/campusurilor pentru învățământ dual, corelată cu cerințele operatorilor economici din zona respectivă

Obiectiv 9: Digitalizarea resurselor educaționale

Finalizarea proiectului Edulib, aflat în implementare și destinat digitalizării resurselor educaționale, precum și realizării unui sistem integrat de învățare care include și un hub de resurse „Învățăm în România“. Acestea vor cuprinde programe școlare, exemple de lecții pentru toate temele din programe școlare, ghiduri metodologice, exemple de probe de evaluare, toate acestea intrând sub incidența legislației privind drepturile de autor.

• Crearea unor platforme și fluxuri operaționale digitalizate pentru a facilita interoperabilitatea sistemelor de date în condițiile legii și, acolo unde este posibil, cu utilizarea celor mai ridicate standarde inclusiv din punct de vedere tehnologic

• Crearea unei platforme care să permită accesul la rezultatele școlare, accesul online la catalogul de note și la rezultatele învățării

• Proiectarea unui sistem coerent de management al documentelor în sistemul de educație

• Proiectarea unui sistem electronic de asigurare a evaluării pentru examenele naționale

• Implicare, alături de autoritățile publice locale, consiliile județene, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, pentru conectarea la internet a tuturor unităților și instituțiilor de învățământ, cu precădere a celor din localități situate în mediul rural, mediul urban cu până la 10.000 de locuitori, precum și celor din zone izolate și/sau defavorizate

Obiectiv 10: Modernizarea planurilor-cadru și a programelor școlare

• Analiza pieței muncii va conduce spre diversificarea sau reinventarea specializărilor din liceele tehnologice, cu distribuție geografică raportată la dinamica industriei/mediului de afaceri

• Asigurarea dimensiunii aplicative a programelor școlare

• Actualizarea planurilor cadru de învățământ, respectiv programele școlare pentru discipline și module școlare, astfel încât să cuprindă teme precum: educație pentru sănătate, noțiuni pentru acordarea primului ajutor, educație financiară, educație juridică, egalitate de șanse, istorie și civilizație locală, etică și gândire critică

II. Învățământ universitar

Obiectiv 1: Acces echitabil la învățământ universitar de calitate

• Crearea cadrului care să permită accesul echitabil la studii universitare de calitate, pentru orice tânăr, indiferent de mediul socioeconomic din care provine, fără nicio formă de discriminare, inclusiv prin programul „Primul student din familie“

• Sprijinirea tranziției de la învățământul secundar superior la învățământul universitar, precum și politici și practici de reînmatriculare a studenților, de tip „A doua șansă“, la nivelul fiecărei instituții de învățământ superior

• Creșterea participării în învățământul terțiar pentru tinerii care fac parte din categorii vulnerabile sau subreprezentate, precum și a studenților netradiționali

• Încurajarea instituțiilor de învățământ superior pentru a elabora propriile strategii în ceea ce privește dimensiunea socială

• Întărirea serviciilor de consiliere pentru studenți, care să vizeze inclusiv aspecte legate de provocările psihologice care pot să apară pe parcursul studiilor universitare, inclusiv prin asigurarea unei finanțări adecvate prin Programul național de reducere a abandonului universitar

• Creșterea investițiilor în serviciile pentru studenți, cum ar fi cămine, cantine, baze sportive, precum și a subvenției anuale acordate

• Îmbunătățirea condițiilor de studiu pentru persoanele cu dizabilități, prin adaptarea infrastructurii, a materialelor de studiu, a metodelor pedagogice și furnizarea de servicii dedicate

Obiectiv 2: Promovarea și respectarea valorilor fundamentale în învățământul superior: autonomie, libertate academică și integritate, participarea studenților și a cadrelor didactice la guvernanța instituțiilor de învățământ superior, responsabilitatea publică

• Încurajarea instituțiilor de învățământ superior spre a înființa instituții de tip ombudsperson, care să soluționeze conflicte în domeniul încălcării valorilor fundamentale, altele decât cele care intră în atribuțiile comisiei de etică

• Participarea studenților în proporție de 25% în structurile de conducere din universități (consiliul facultății, senatul universitar, consiliul școlii doctorale)

• Participarea studenților în cadrul consiliilor consultative ale Ministerului Educației

• Sprijinirea structurilor asociative studențești

• Lărgirea accesului la programele specializate de detectare a plagiatului

• Transparentizarea activităților didactice, de cercetare, dar și cele specifice managementului și administrației, prin publicarea informațiilor relevante pe site-ul instituției

• Planurile de învățământ pentru programele de studii de scurtă durată, licență și masterat și pentru programele de pregătire individuală din ciclul III de studii universitare de doctorat conțin discipline de etică și integritate academică, inclusiv etică a cercetării.

Obiectiv 3: Întărirea rolului instituțiilor de învățământ superior în societate, inclusiv prin contribuția la atingerea obiectivelor de dezvoltare sustenabilă (SDG) până în 2030

• Elaborarea unei strategii de implicare a instituțiilor de învățământ superior pentru atingerea obiectivelor stabilite prin SDG

• Implicarea experților din domeniul universitar la diferite niveluri de luare a deciziei în administrația publică, în vederea fundamentării științifice și tehnice a deciziilor

• Intensificarea dialogului și cooperării între instituțiile de învățământ superior și autoritățile publice, stabilite la nivel local și național, societatea civilă, angajatori, asociații profesionale, alți actori interesați, pentru identificarea modului în care pot contribui la identificarea de soluții pentru provocările cu care se confruntă societatea și economia

• Stimularea instituțiilor de învățământ superior pentru a dezvolta programe de studii și activități de cercetare relevante pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă SDG, precum și a altor activități conexe

Obiectiv 4: Învățământ superior de calitate, flexibil și inovativ, centrat pe student și adaptat la cerințele impuse de progresul tehnologic

• Crearea cadrului legal pentru realizarea de programe de studii în format modular și acordarea de microcertificări, cu adaptarea corespunzătoare a sistemului de evaluare externă a calității

• Stimularea instituțiilor de învățământ superior pentru a implementa metode inovative și de înaltă calitate de învățare și predare, centrate pe student, care utilizează inclusiv instrumentele puse la dispoziție de digitalizare, abordări inter și multidisciplinare, învățarea și predarea bazate pe cercetare, utilizarea informațiilor analitice despre învățare, a resurselor de învățare deschise etc.

• Valorizarea cadrelor didactice care au rezultate deosebite în activitatea de învățare și predare prin acordarea de recunoaștere și retribuire adecvată

• Furnizarea unor programe de formare pedagogică adecvate pentru cadrele didactice din învățământul superior și introducerea obligativității parcurgerii acestora în vederea progresului în carieră

• Stimularea instituțiilor de învățământ superior pentru includerea în curriculumul universitar a competențelor viitorului: competențe digitale, gândirea critică și inovativă, rezolvarea de probleme, inteligență emoțională, lucrul în echipă, comunicare, reziliență, spirit antreprenorial și leadership

• Revizuirea programelor de studii, printr-un demers bazat pe rezultatele învățării, și corelarea acestora cu competențele cerute de piața muncii

• Actualizarea metodologiilor de evaluare externă a calității în învățământul superior și implementarea unor proceduri simplificate în baza unui sistem de standarde și indicatori stabilit de comun acord cu instituția de învățământ superior, în cazul în care acestea au parcurs două cicluri de evaluare periodică la nivel instituțional, consecutive, încheiate cu rapoarte de menținere a acreditării

• Introducerea procesului de auditare a evaluării interne a rezultatelor, în vederea evaluării externe a mecanismelor interne de asigurare a calității învățământului superior

Obiectiv 5: Sprijinirea cooperării în învățământul superior și monitorizarea parcursului profesional al absolvenților în vederea creșterii angajabilității acestora

• Sprijinirea și încurajarea dezvoltării unor parteneriate între instituțiile de învățământ superior, precum și a parteneriatelor cu institute de cercetare publice sau private, cu operatori economici publici sau privați, inclusiv pentru dezvoltare de programe de studii interdisciplinare

• Elaborarea și dezvoltarea cadrului legal privind constituirea de către instituții de învățământ superior a consorțiilor, inclusiv cu organizații de cercetare, dezvoltare și inovare și cu instituțiile/unitățile de spectacole, în baza unui contract de parteneriat

• Sprijinirea cooperării între instituțiile de învățământ superior și operatorii economici, asociații profesionale și/sau instituții publice pentru dezvoltarea unor programe de studii universitare care răspund cerințelor pieței muncii

• Reglementarea cadrului legal privind încheierea parteneriatului cu operatorii economici pentru organizarea și desfășurarea formei de învățământ superior dual, inclusiv prin stabilirea facilităților la plata impozitelor, taxelor și contribuțiilor datorate bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale sau bugetelor locale, potrivit prevederilor legale

• Înființarea Registrului unic național integrat al diplomelor și actelor de studii (RUNIDAS), ca sistem informatic integrat pentru gestiunea actelor de studii eliberate de unitățile de învățământ preuniversitar, de instituțiile de învățământ superior și Academia Română, precum și a registrelor matricole de la nivelul sistemului de învățământ superior

• Elaborarea unui sistem de indicatori statistici de referință pentru învățământul superior pentru monitorizarea eficienței manageriale, a echității și a relevanței învățământului superior pentru piața muncii

• Crearea unui sistem național de monitorizare a inserției absolvenților pe piața muncii, prin interoperabilitatea sistemelor informatice din sectoare diferite de activitate

Obiectiv 6: Cercetarea universitară

• Susținerea cercetării universitare prin alocarea meritocratică, pe bază de competiție, a fondului de cercetare științifică, în acord cu planurile strategice multianuale de dezvoltare instituțională, cu scopul de a dezvolta resursele umane specializate în cercetare, infrastructurile de cercetare, precum și mecanisme de monitorizare și evaluare a calității și relevanței activităților de cercetare-dezvoltare-inovare

• Asigurarea unei finanțări suplimentare de la bugetul de stat pentru temele de cercetare doctorală care răspund solicitărilor mediului economico-social

• Susținerea studenților, studenților-doctoranzi, a cadrelor didactice și a cercetătorilor cu performanțe prin granturi de studii și de cercetare la instituții de învățământ superior din țară sau din străinătate, pe bază de competiție

Obiectiv 7: Internaționalizarea învățământului superior românesc

• Elaborarea cadrului strategic privind internaționalizarea învățământului superior în vederea creșterii calității educației și a cercetării - Programul național pentru internaționalizare universitară „Study in Romania“

• Stimularea financiară și oferirea de sprijin instituțiilor de învățământ în cadrul procesului de internaționalizare a învățământului, inclusiv prin Fondul de dezvoltare instituțională sau prin Fondul pentru finanțarea situațiilor speciale

• Susținerea instituțiilor de învățământ superior românești în participarea în cadrul proiectelor dedicate dezvoltării și consolidării de rețele universitare europene, inclusiv pentru preluarea exemplelor de bună practică din cadrul acestui tip de rețele

• Susținerea organizării unor programe de studii comune și programe de studii integrate, inclusiv a unor programe care conduc la obținerea de microcertificări

• Implementarea unor politici de stimulare a tinerilor absolvenți de a rămâne în România după finalizarea studiilor

• Promovarea ofertei educaționale a instituțiilor de învățământ superior românești și actualizarea informațiilor din portalul studyinromania.gov.ro

Obiectiv 8: Programul național de sprijinire a învățării științelor exacte, a ingineriei și matematicii (PN-ȘTIM)

• Sprijinirea instituțiilor de învățământ în vederea dezvoltării infrastructurii specifice, precum și a unor programe de studii universitare multidisciplinare, resurse de învățare și programe de mobilitate

• Instituțiile de învățământ superior, prin programul educațional PN-ȘTIM, pot oferi sprijin elevilor din ciclul primar și secundar pentru admitere la facultate, precum și studenților pentru studii postuniversitare și cariere în domeniile științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii. Elevii, studenții și cadrele didactice vor fi stimulate financiar pentru creșterea competențelor în domeniile ȘTIM.

11. MINISTERUL MUNCII ȘI SOLIDARITĂȚII SOCIALE

Priorități de guvernare

• Reforma sistemului de pensii, angajament prioritar în PNRR, prin realizarea unui nou cadru legislativ care să corecteze inechitățile din sistemul de pensii și să asigure sustenabilitatea și predictibilitatea sistemului

• Reforma sistemului de salarizare în sistemul public, angajament prioritar în PNRR, ce vizează eliminarea discrepanțelor salariale existente în prezent în sistemul bugetar, restabilirea ierarhiilor funcțiilor în cadrul domeniilor de activitate, precum și între domenii de activitate, instituirea unui sistem de stimulare a performanței, precum și instituirea unui mecanism obiectiv de stabilire predictibilă a salariului minim brut pe țară garantat în plată în funcție de dinamica creșterii economice

• Implementarea reformei privind venitul minim de incluziune (VMI), angajament în PNRR

• Dezinstituționalizarea persoanelor cu dizabilități prin restructurarea centrelor cu capacitate mare și asigurarea incluziunii beneficiarilor în comunitate, serviciile de tip centre de zi și Respiro având un impact pozitiv asupra calității vieții familiilor persoanelor cu dizabilități și un rol semnificativ în prevenirea dezinstituționalizării

• Digitalizarea serviciilor publice

Obiective de guvernare

Obiectiv 1: Politici corecte și eficiente vizând pensiile

• O legislație îmbunătățită, care să fie aplicată integral și să aducă echitate, sustenabilitate și reducerea discrepanțelor între cuantumurile pensiilor celor care au desfășurat activități similare și au avut contribuții similare la sistemul de pensii

• Recalcularea pensiilor în vederea eliminării inechităților

• Măsuri de protecție socială în domeniul pensiilor

• Prin PNRR, componenta C8, cu termen-limită trimestrul IV 2024, se vor implementa proiecte prin care se va realiza creșterea capacității administrative a CNPP și a instituțiilor subordonate prin digitalizarea întregului sistem cu rezultate directe în simplificarea interacțiunii cu beneficiarii, creșterea ritmului de procesare a solicitărilor, digitalizarea bazelor de date, evaluarea tuturor dosarelor de pensii în perspectiva recalculării și transpunerea tuturor dosarelor de pensii din format letric în format electronic, stocarea informațiilor/arhivelor în baze de date digitale și nu în ultimul rând formarea profesională a personalului în domeniul competențelor digitale.

• Alte tipuri de măsuri: cele 6 categorii de pensii de serviciu vor fi recalculate plecând de la principiul contributivității în raport cu beneficiarii drepturilor de pensie, cu respectarea jurisprudenței Curții Constituționale.

Obiectiv 2: Modernizarea sistemului de salarizare

• Modernizarea salarizării în sectorul public urmărește eliminarea inechităților și discrepanțelor salariale din sistemul bugetar și instituirea unui sistem de stimulare a performanței.

• Stabilirea calendarului de modernizare și implementare a Legii nr. 153/2017, ținând cont de condiționalitățile asumate prin PNRR și negocierile cu CE

• Realizarea unei evaluări globale a impactului legislației privind salarizarea din sectorul bugetar prin:

() analiza tuturor categoriilor de sporuri, ținând cont de condiționalitățile asumate prin PNRR și negocierile cu CE;

() evaluarea criteriilor care stau la baza salarizării în sistem, ca o condiție esențială a îmbunătățirii cadrului legislativ (Legea nr. 153/2017) - criterii precum complexitatea muncii trebuie evaluate, în mod obiectiv, fiind necesare corelări între muncă și nivelul de salarizare din sistemul public;

() valorificarea rezultatelor evaluării în scopul îmbunătățirii serviciilor publice.

• Acordarea unui spor de performanță lunar personalului care a realizat sau a participat direct la obținerea unor rezultate deosebite în activitatea instituției/autorității publice sau a sistemului din care face parte, a participat la activități cu caracter deosebit, a efectuat lucrări cu caracter excepțional ori a avut un volum de activitate ce depășește în mod semnificativ volumul optim de activitate, în raport cu complexitatea sarcinilor, în baza criteriilor stabilite de ordonatorul de credite, cu încadrarea în procentul maxim prevăzut de lege

• Creșterea salariului minim brut garantat în plată

• Transpunerea în legislația națională a legislației europene care prevede ca salariul minim brut garantat în plată să reprezinte 50% din salariul mediu brut

• Va fi implementat un mecanism obiectiv de stabilire predictibilă a salariului minim brut pe țară garantat în plată în funcție de dinamica creșterii economice, negociat cu partenerii sociali (sindicatele și patronatele), în vederea stabilirii unui mecanism predictibil de creștere a salariului minim pe economie.

Obiectiv 3: Modernizarea asistenței sociale prin investiții în infrastructură și servicii integrate

• Modernizarea sistemului de asistență socială prin:

() colaborarea cu Ministerul Educației și cu Ministerul Sănătății, în vederea furnizării de servicii și beneficii integrate (asigurarea accesului la servicii de sănătate pentru toate categoriile);

() punerea în funcțiune a unei rețele de centre de servicii de zi care vor oferi asistență socială și servicii de reabilitare, iar fiecare va avea cel puțin o echipă mobilă de furnizori de servicii pentru persoanele în vârstă care nu se pot deplasa la centru;

() protejarea dreptului la demnitate socială - construirea de locuințe protejate (POIDS);

() sprijinirea comunităților rurale fără acces sau cu acces redus la servicii sociale - servicii comunitare integrate în 2000 de comunități rurale: îngrijitori pentru persoane vârstnice, asistenți sociali, asistenți medicali, mediatori școlari, dezvoltarea și dotarea centrelor comunitare integrate (POIDS);

() sprijinirea formării profesionale continue a asistenților sociali din comunitățile rurale (POIDS);

() trecerea de la un serviciu de asistență socială care se bazează pe alocări financiare insuficiente în raport cu nevoile și problemele concrete ale categoriilor vulnerabile către servicii sociale integrate;

() investiții de infrastructură și servicii integrate;

() construcția/reabilitarea/modernizarea/extinderea/dotarea cu echipamente a centrelor comunitare integrate.

• Măsuri de sprijin a persoanelor vârstnice prin:

() elaborarea proiectului de lege privind asistența socială a persoanelor vârstnice (proiectul va asigura eficiența finanțării serviciilor de îngrijire pe termen lung, îmbunătățirea sistemului actual de asistență socială a persoanelor vârstnice, în special a sistemului de servicii de îngrijire pe termen lung, dezvoltarea unui program de îngrijire pe termen lung și implementarea politicilor publice pentru promovarea îmbătrânirii active și protecția persoanelor vârstnice;

() dezvoltarea comunităților de seniori pentru integrare socială și îmbătrânire activă (POIDS);

() dezvoltarea serviciilor de îngrijire la domiciliu pentru vârstnici cu venituri foarte mici (POIDS);

() Programul „Demnitate socială pentru seniorii defavorizați“ - pensionarii beneficiari de indemnizație socială și cei cu invaliditate - circa 1,5 mil. beneficiari - mese calde/pachete alimentare; îmbunătățirea accesului la sănătate în mediul rural și servicii de îngrijire la domiciliu cu echipe integrate (asistent social, asistent medical comunitar, îngrijitor la domiciliu);

() înființarea a 75 de centre de sprijin de zi pentru persoanele vârstnice defavorizate.

• Integrarea intervențiilor la nivelul comunității vor fi corelate cu implementarea venitului minim de incluziune (VMI) și a altor măsuri sociale

• Implementarea reformei privind venitul minim de incluziune (VMI) conform celor asumate în cadrul PNRR

• Asigurarea măsurilor administrative pentru aplicarea Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, cu modificările și completările ulterioare.

• Operaționalizarea sistemului informatic dedicat acestui beneficiu și finalizarea măsurilor administrative în anul 2023

• Finalizarea la 31 decembrie 2023 a proiectului „Politici sociale performante - strategie națională pentru implementarea performantă a politicilor familiale“ - cod SIPOCA 706/cod MySMIS 129604.

• Punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, începând cu 1 ianuarie 2024

• Implementarea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil din sistemul energetic prin: protejarea consumatorului vulnerabil prin creșterea nivelurilor de venituri până la care se acordă dreptul și protejarea consumatorului vulnerabil prin stabilirea cuantumului ajutorului prin compensare procentuală față de o valoare de referință și introducerea suplimentului pentru energie

• Măsuri de sprijin pentru persoanele adulte cu dizabilități:

() promovarea măsurilor de accesibilizare a mediului fizic și informațional pentru persoanele cu dizabilități și asigurarea verificării acestora prin ANPIS, care verifică aplicarea prevederilor legale privind adaptarea mediului fizic, informațional și comunicațional la nevoile persoanelor cu dizabilități, și ANPDPD, care a elaborat Strategia Națională privind drepturile persoanelor cu dizabilități „O Românie echitabilă“ 2022-2027;

() dezinstituționalizarea persoanelor cu dizabilități prin restructurarea centrelor cu capacitate mare și asigurarea incluziunii beneficiarilor în comunitate (serviciile de tip centre de zi și Respiro au fost identificate ca fiind o necesitate fundamentală, având un impact pozitiv asupra calității vieții familiilor persoanelor cu dizabilități și un rol semnificativ în prevenirea dezinstituționalizării);

() simplificarea sistemului de evaluare și încadrare în grad de handicap;

() accesul la servicii europene pentru persoanele cu handicap;

() cardul european pentru dizabilitate este documentul care dă dreptul persoanelor cu dizabilități la acces gratuit la evenimente culturale, sportive și de petrecere a timpului liber, în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene participante la proiectul „Asigurarea mobilității pentru persoane cu dizabilități în România și Europa“. Beneficiul se acordă în mod diferit pentru fiecare din cele 8 state membre ale Uniunii Europene participante la proiect;

() susținerea în continuare a inițiativei europene „Cardul European de Dizabilitate“. ANPDPD continuă procesul de colectare și centralizare a cererilor de la beneficiari (prin intermediul DGASPC-urilor) și cel de tipărire a cardurilor. România este promotor al acestui card. Cardul european pentru dizabilitate poate fi utilizat în următoarele țări ale Uniunii Europene: Slovenia, Cipru, Belgia, Italia, Estonia, Finlanda, Malta și România;

() transmiterea, în baza acordului persoanei cu handicap, a certificatului de încadrare către alte instituții publice (de exemplu: direcția de taxe și impozite pentru scutirea impozitului pe imobil);

() sisteme de sprijin și suport pentru o viață independentă vor fi acordate persoanelor cu dizabilități care nu sunt instituționalizate, în colaborare cu CNAS (se va face reevaluarea atât a cuantumului decontabil, cât și a listei tehnologiilor asistive disponibile ca sprijin pentru o viață activă și incluziune în muncă, urmărind principiul în care o investiție în tehnologia asistivă potrivită și modernă este o investiție care se recuperează în timp prin participarea persoanei respective în viața comunității și diminuarea costurilor directe și indirecte ale lipsei de independență).

• Alte tipuri de măsuri:

() crearea unui cadru pentru a face posibile transferurile de cazuri sociale între județe și de finanțare a acestora;

() dezvoltarea serviciilor sociale pentru persoane cu adicții;

() servicii sociale și suport acordate altor grupuri vulnerabile: migranți, victime ale violenței domestice, victime ale traficului de persoane; persoane dependente de droguri și alcool; persoane eliberate din penitenciare; persoane fără adăpost (POIDS, BS).

Obiectiv 4: Politici active de ocupare și stimulare a muncii

• Pregătirea și calificarea forței de muncă:

() actualizarea constantă a Codului ocupațiilor din România și introducerea de noi meserii practicate pe piața muncii, în concordanță cu transformările ce au loc la nivelul acesteia;

() îmbunătățire instrumente, procese, mecanism monitorizare piața muncii/anticipare competențe: urmărire absolvenți/forța de muncă/adaptare programe formare - măsuri active (POEO);

() în zonele cu o pondere semnificativă a unei minorități naționale se vor organiza cursurile de calificare și recalificare pentru persoanele aparținând acestor minorități și în limba lor maternă, facilitând în acest fel însușirea mai ușoară de competențe specifice necesare pentru integrarea pe piața forței de muncă;

() furnizarea de măsuri de identificare, înregistrare, pregătire și incluziune pe piața forței de muncă a tinerilor NEETS (POEO);

() pachete de măsuri active personalizate pentru categorii dezavantajate pe piața muncii (formare, ucenicii, stagii, mobilitate, subvenții) (POEO);

() măsuri de sprijin pentru facilitarea accesului angajatorilor la resurse europene sau naționale pentru pregătirea angajaților, astfel încât să crească eficiența programelor de formare;

() măsuri de sprijin pentru formarea angajaților și păstrarea locurilor de muncă în activitățile/sectoarele economice afectate de probleme sistemice (POEO).

• Creșterea ocupării persoanelor dependente de ajutorul social și reducerea șomajului:

() integrare și sprijin pentru șomeri - actualizarea, în conformitate cu nevoile pieței muncii, a legii privind asigurările pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă;

() informarea lucrătorilor care acceptă munca nedeclarată cu privire la consecințe, astfel încât aceștia să conștientizeze beneficiile declarării integrale a veniturilor pe care le vor avea atât în timpul vieții active, cât și la momentul dobândirii calității de pensionar;

() corecta informare a cetățenilor români care merg să lucreze în străinătate, cu privire la condițiile de muncă;

() eficientizarea politicii de ocupare și de stimulare a muncii prin: creșterea capacității ANOFM de identificare a oportunităților de angajare și sprijinirea, prin resurse proprii sau externalizate, a șomerilor în găsirea unui loc de muncă, inclusiv prioritizarea dobândirii de cunoștințe în folosirea tehnologiei IT pentru categoriile de persoane care și-au pierdut locul de muncă în perioada pandemiei și creșterea capacității ANOFM de a realiza prognoze/evaluări ex-ante privind evoluția pieței muncii, astfel încât să se anticipeze prioritățile în domeniu și să se fundamenteze corespunzător luarea deciziilor;

() Creșterea ratei de ocupare în rândul populației vulnerabile, prin flexibilizarea condițiilor de participare la cursuri de formare profesională. Încadrarea la nivelul AJOFM a unui consilier de orientare în carieră, în scopul identificării persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, care provin din comunitățile vulnerabile, inclusiv din comunitățile cu pondere semnificativă de romi;

() Continuarea integrării pe piața muncii a persoanelor care beneficiază de protecție temporară; rămânem solidari cu Ucraina, iar serviciul public de ocupare va continua să dezvolte măsurile de integrare pe piața muncii.

Obiectiv 5: Digitalizarea serviciilor publice

• Creșterea capacității administrative și digitalizarea/ evaluarea dosarelor de pensii CNPP:

() eficientizarea prin digitalizare a activității caselor de pensii (digitalizarea bazelor de date, precum și a modului de corespondență cu beneficiarii serviciilor oferite de casele teritoriale de pensii publice);

() evaluarea tuturor dosarelor de pensii în perspectiva recalculării și transpunerea tuturor dosarelor de pensii din format letric în format electronic;

() creșterea capacității caselor de pensii în folosirea tehnologiei pentru rezolvarea solicitărilor pensionarilor (creșterea nivelului de informare a pensionarilor și accesul acestora la dosarele de pensii în format digital, ca parte a programului de furnizare a serviciilor destinate pensionarilor indiferent de locul de reședință);

() întărirea capacității de comunicare/răspuns la solicitările de informații ale beneficiarilor prin folosirea informației în sistem digital;

() digitalizarea relațiilor de muncă, în sensul utilizării semnăturii electronice în toate documentele necesare desfășurării acestor relații și simplificarea mecanismelor de desfășurare a telemuncii (inclusiv în ce privește sănătatea și securitatea în muncă);

() stocarea informațiilor/arhivelor în baze de date digitale;