CONVENŢIE din 21 iunie 1994

privind definirea statutului şcolilor europene*)

EMITENT

ACT INTERNAŢIONAL

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 841 din 8 decembrie 2007

________

*) Traducere.

PREAMBUL

Înaltele părţi contractante, membre ale Comunităţilor Europene, şi Comunităţile Europene, denumite în continuare părţi contractante,

întrucât, pentru educarea în comun a copiilor personalului Comunităţilor Europene în vederea bunei funcţionări a instituţiilor europene, începând cu anul 1957 s-au înfiinţat unităţi speciale de învăţământ, denumite şcoli europene,

întrucât Comunităţile Europene se preocupă de asigurarea educării în comun a acestor copii şi, în acest scop, contribuie la bugetul şcolilor europene, întrucât sistemul şcolilor europene este un sistem sui generis; întrucât el constituie o formă de cooperare atât între statele membre, cât şi între acestea şi Comunităţile Europene, recunoscându-se în totalitate responsabilitatea statelor membre în ceea ce priveşte conţinutul procesului de învăţământ, organizarea sistemului educaţional propriu, precum şi diversitatea culturală şi lingvistică,

întrucât:

- este necesar ca Statutul şcolilor europene, adoptat în 1957, să fie consolidat pentru a se ţine seama de toate documentele relevante adoptate de părţile contractante;

- este necesar ca statutul să fie adaptat ţinând seama de dezvoltarea Comunităţilor Europene;

- este necesară modificarea procedurii decizionale la nivelul conducerii unei şcoli;

- trebuie avută în vedere experienţa câştigată în activitatea de conducere şcolară;

- trebuie să se asigure protecţie juridică adecvată împotriva actelor Consiliului superior sau ale consiliilor de administraţie, atât pentru personalul didactic, cât şi pentru alte persoane aflate sub incidenţa actelor respective; în acest sens, este necesară înfiinţarea unei camere de recurs căreia să i se confere competenţe strict definite;

- competenţa Camerei de recurs nu aduce atingere competenţelor naţionale în ceea ce priveşte răspunderea civilă şi penală,

întrucât la Munchen a fost înfiinţată o şcoală, în temeiul Protocolului adiţional din 15 decembrie 1975, în vederea şcolarizării în comun a copiilor personalului Oficiului European de Brevete în aceeaşi şcoală,

convin după cum urmează:

Titlul I

Şcolile europene

Articolul 1

Prezenta convenţie defineşte statutul şcolilor europene (denumite în continuare şcoli).

Obiectivul şcolilor europene este educarea în comun a copiilor personalului Comunităţilor Europene. Pe lângă copiii la care se referă reglementările prevăzute la art. 28 şi 29, la aceste şcoli se pot înscrie şi alţi copii, în limitele impuse de către Consiliul superior. Şcolile sunt enumerate în anexa nr. I, care poate fi modificată de către Consiliul superior, ţinându-se seama de deciziile luate în conformitate cu art. 2, 28 şi 31.

Articolul 2

1. Consiliul superior, hotărând în unanimitate, poate decide deschiderea de noi şcoli.

2. Consiliul superior stabileşte amplasarea acestora de comun acord cu statul membru gazdă.

3. Înainte de deschiderea unei noi şcoli pe teritoriul unui stat membru, se încheie un acord între Consiliul superior şi statul membru gazdă privind asigurarea gratuită a unui amplasament corespunzător şi întreţinerea acestuia pentru noua şcoală.

Articolul 3

1. În fiecare şcoală, procesul de instruire are în vedere parcurgerea programei şcolare până la sfârşitul ciclului secundar.

Şcoala cuprinde 3 cicluri:

- preşcolar;

- primar, de 5 ani;

- secundar, de 7 ani.

Necesităţile tehnice ale învăţământului sunt, în măsura posibilităţilor, acoperite de către şcoli, în cooperare cu sistemul educaţional al ţării gazdă.

2. Instruirea este asigurată de profesori detaşaţi sau numiţi de către statele membre, în conformitate cu deciziile luate de către Consiliul superior, potrivit procedurii menţionate la art. 12 alin. 4.

3. a) Orice propunere de schimbare a structurii fundamentale a unei şcoli impune votul unanim al reprezentanţilor statului membru în Consiliul superior.

b) Orice propunere de schimbare a statutului oficial al profesorilor presupune votul unanim al Consiliului superior. ...

Articolul 4

Educaţia oferită în şcolile europene se organizează pe următoarele principii:

1. cursurile sunt ţinute în limbile specificate în anexa nr. II;

2. anexa menţionată anterior poate fi modificată de către Consiliul superior, ţinându-se seama de deciziile luate în conformitate cu art. 2 şi 32;

3. pentru a încuraja unitatea şcolilor europene, la unele materii se pot uni clasele de acelaşi nivel pentru a da posibilitatea elevilor repartizaţi pe secţii diferite, în funcţie de limba maternă, să înveţe şi împreună, înlesnindu-le astfel cunoaşterea reciprocă. Pentru aceste ore comune poate fi folosită orice limbă a Comunităţii, în măsura în care Consiliul superior decide că circumstanţele justifică acest lucru;

4. o atenţie specială se acordă însuşirii temeinice a limbilor moderne de către elevi;

5. planurile de învăţământ promovează dimensiunea europeană;

6. în procesul de educare şi instruire sunt respectate conştiinţa şi convingerile individuale;

7. se iau măsuri pentru a facilita primirea în şcoală a copiilor cu nevoi educaţionale speciale.

Articolul 5

1. Anii de studiu încheiaţi cu succes în cadrul şcolii, precum şi diplomele şi certificatele respective sunt recunoscute oficial pe teritoriul statelor membre, pe baza unui tabel de echivalare, în condiţiile stabilite de Consiliul superior, prevăzute în art. 11, şi sub rezerva acordului autorităţilor naţionale competente.

2. Bacalaureatul european, care face obiectul Acordului din 11 aprilie 1984 prin care se modifică anexa statutului şcolilor europene de reglementare a bacalaureatului european, denumit în continuare Acordul european privind bacalaureatul, se acordă la terminarea ciclului secundar. Consiliul superior, care hotărăşte prin votul unanim al reprezentanţilor statului membru, este în măsură să modifice respectivul acord, dacă acest lucru se dovedeşte necesar.

Titularii diplomei de bacalaureat european obţinut la şcoala europeană:

a) se bucură, în cadrul statului membru din care provin, de toate beneficiile rezultate de pe urma diplomei sau a certificatului înmânat la terminarea ciclului secundar din ţara respectivă; ... b) au dreptul de a solicita admiterea la orice universitate de pe teritoriul oricărui stat membru, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii acestui stat membru cu calificări echivalente. ...

În sensul prezentei convenţii, cuvântul universitate se aplică:

a) universităţilor; ... b) instituţiilor privite drept universităţi de către statul membru pe al cărui teritoriu sunt situate. ...

Articolul 6

Fiecare şcoală are personalitatea juridică necesară pentru atingerea obiectivelor educaţionale proprii, după cum se precizează la art. 1. În acest scop, este liberă să îşi gestioneze fondurile alocate de la buget, în condiţiile prevăzute de regulamentul financiar la care se face referire în art. 13 alin. 1. Şcoala are dreptul să stea în justiţie. Este abilitată, în special, să cumpere şi să vândă bunuri mobile şi imobile.

În ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile, şcoala este tratată în fiecare stat membru ca o instituţie educaţională, de drept public, sub rezerva dispoziţiilor speciale ale prezentei convenţii.

Titlul II

Organele şcolilor

Articolul 7

Organele comune tuturor şcolilor sunt:

1. Consiliul superior;

2. secretarul general;

3. Consiliul inspectorilor;

4. Camera de recurs.

Fiecare şcoală este administrată de către Consiliul de administraţie şi condusă de director.

Capitolul I

Consiliul superior

Articolul 8

1. În temeiul art. 28, Consiliul superior este format din următorii membri:

a) reprezentantul (reprezentanţii) la nivel ministerial din fiecare stat membru al Comunităţilor Europene, împuternicit (împuterniciţi) să angajeze guvernul respectivului stat membru, subînţelegându-se că fiecare stat membru nu are decât un singur vot; ... b) un membru al Comisiei Comunităţilor Europene; ... c) un reprezentant desemnat de către Comitetul personalului şcolii (din cadrul personalului didactic), în conformitate cu art. 22; ... d) un reprezentant al părinţilor elevilor, desemnat de către Asociaţia părinţilor, în conformitate cu art. 23. ...

2. Reprezentanţii la nivel ministerial din cadrul fiecărui stat membru, precum şi membrul Comisiei Comunităţilor Europene pot desemna persoane care să îi reprezinte. Alţi membri, care nu au posibilitatea să ia parte la lucrări, sunt reprezentaţi de locţiitorii lor.

3. Un reprezentant al elevilor poate fi invitat să ia parte la şedinţele Consiliului superior ca observator pentru problemele ce îi privesc pe elevi.

4. Consiliul superior este convocat de către preşedintele său, din proprie iniţiativă ori la cererea bine motivată a 3 membri ai Consiliului superior sau a secretatului general. Acesta se întruneşte cel puţin o dată pe an.

5. Funcţia de preşedinte este deţinută, pe rând, în fiecare an, de câte un reprezentant al fiecărui stat membru, în următoarea ordine a statelor membre: Belgia, Danemarca, Germania, Grecia, Spania, Franţa, Irlanda, Italia, Luxemburg, Ţările de Jos, Portugalia, Regatul Unit.

Articolul 9

1. Cu excepţia cazurilor în care prin prezenta convenţie se impune unanimitate de voturi, deciziile Consiliului superior se adoptă cu majoritate de două treimi din numărul membrilor acestuia, sub rezerva următoarelor dispoziţii:

a) adoptarea unei decizii care afectează interesele specifice ale unui stat membru, cum ar fi extinderea semnificativă a spaţiului ocupat de şcoală sau închiderea unei şcoli de pe teritoriul acestuia, impune obţinerea unui vot favorabil din partea reprezentantului statului membru respectiv; ... b) închiderea unei şcoli impune obţinerea unui vot favorabil din partea membrului Comisiei; ... c) reprezentantul unei organizaţii care funcţionează în temeiul dreptului public şi este membră cu drept de vot în Consiliul superior, conform unui acord încheiat în baza art. 28, are drept de vot în toate problemele care privesc şcoala, reglementate de acordul respectiv; ... d) dreptul de vot al reprezentantului Comitetului personalului şcolii, menţionat la art. 8 alin. 1 lit. c), şi al reprezentantului părinţilor elevilor, menţionat la art. 8 alin. 1 lit. d), se limitează la adoptarea de decizii privind chestiuni educaţionale, în conformitate cu art. 11; aceştia sunt excluşi de la deciziile cu privire la modificările aduse Acordului european asupra bacalaureatului şi de la decizii care au efecte financiare sau bugetare. ...

2. În cazurile în care prin prezenta convenţie se impune unanimitatea, adoptarea deciziilor de către Consiliul superior nu este împiedicată de abţinerea de la vot a membrilor prezenţi sau reprezentaţi.

3. În toate procedurile de votare, fiecare membru prezent sau reprezentat are dreptul la un singur vot, fără a aduce atingere dispoziţiilor speciale menţionate în art. 8 alin. 1 lit. a).

Articolul 10

Consiliul superior veghează la punerea în aplicare a prezentei convenţii; în acest sens, are putere de decizie în chestiuni privind educaţia, bugetul şi administraţia, precum şi în negocierea acordurilor menţionate la art. 28-30. Acesta este abilitat să înfiinţeze comitete de pregătire a deciziilor Consiliului superior.

Consiliul superior stabileşte Regulamentul general al şcolilor.

Pe baza unui proiect pregătit de către secretarul general, Consiliul superior elaborează un raport anual privind funcţionarea şcolilor, pe care îl înaintează Parlamentului European şi Consiliului.

Articolul 11

În materie de învăţământ, Consiliul superior stabileşte ce discipline se studiază şi cum se organizează studiile respective. În special, în conformitate cu avizul Consiliului inspectorilor:

1. adoptă planurile de învăţământ şi orarul pentru fiecare an de studiu şi pentru fiecare secţie pe care a înfiinţat-o şi face recomandări privind metodele de predare ce trebuie folosite;

2. dispune supravegherea procesului de predare, de către Consiliul inspectorilor, şi stabileşte regulamentul de funcţionare a acestuia;

3. hotărăşte vârsta de înscriere la diferite niveluri şcolare. Stabileşte regulamentul de promovare a elevilor în anul următor de studiu sau în ciclul secundar, precum şi regulamentul pentru validarea anilor de studii la şcoala europeană, în conformitate cu art. 5, pentru a permite elevilor să se întoarcă oricând la şcolile lor naţionale. Întocmeşte tabelul de echivalări menţionat la art. 5 alin. 1;

4. reglementează sistemul de examene ca mijloc de certificare a performanţei şcolare; stabileşte regulamentul de examen, numeşte comisiile de examen şi acordă diplomele. Ia măsuri de elaborare la un nivel corespunzător a subiectelor de examen, pentru a pune în aplicare dispoziţiile art. 5.

Articolul 12

În chestiuni administrative, Consiliul superior:

1. stabileşte statutul secretarului general, al directorilor, al personalului didactic şi, în conformitate cu art. 9 alin. 1 lit. a), al personalului administrativ şi auxiliar;

2. numeşte secretarul general şi secretarul general adjunct;

3. numeşte directorul şi directorul adjunct ai fiecărei şcoli;

4. a) hotărăşte în fiecare an, la propunerea Consiliului inspectorilor, necesarul de personal didactic prin crearea sau desfiinţarea unor posturi. Asigură repartizarea judicioasă a posturilor în statele membre. Hotărăşte, împreună cu guvernul, modul în care procedează la numirea sau înlocuirea profesorilor din ciclul secundar, a profesorilor de şcoală primară şi a consilierilor educaţionali ai şcolii. Personalul şcolii îşi păstrează drepturile de promovare şi pensionare, garantate prin reglementările din ţara lui de origine;

b) stabileşte în fiecare an, la propunerea secretarului general, necesarul de personal administrativ şi auxiliar; ...

5. îşi organizează propria funcţionare şi îşi stabileşte regulamentul de procedură.

Articolul 13

1. În probleme bugetare, Consiliul superior:

a) adoptă regulamentul financiar, specificând în special procedura pentru stabilirea şi punerea în aplicare a bugetului şcolilor europene; ... b) adoptă bugetul şcolilor europene pentru fiecare an financiar în conformitate cu alin. 4; ... c) aprobă contul anual de venituri şi cheltuieli şi îl înaintează autorităţilor competente ale Comunităţilor Europene. ...

2. Până la data de 30 aprilie a fiecărui exerciţiu financiar, Consiliul superior întocmeşte un cont estimativ de venituri şi cheltuieli pentru următorul exerciţiu şi îl înaintează Comisiei, care, pe această bază, întocmeşte prognozele necesare pentru proiectul de buget general al Comunităţilor Europene.

Autoritatea bugetară a Comunităţilor Europene stabileşte contribuţia Comunităţilor Europene la bugetul şcolilor, conform propriilor proceduri bugetare.

3. De asemenea, Consiliul superior transmite contul estimativ de venituri şi cheltuieli celorlalte organizaţii de drept public menţionate la art. 28, precum şi organizaţiilor sau instituţiilor menţionate la art. 29, ale căror contribuţii financiare au rolul să acopere diferenţa până la completarea bugetului total al şcolii; pe această bază, instituţiile respective îşi stabilesc cuantumul contribuţiei financiare.

4. Consiliul superior adoptă în cele din urmă bugetul şcolilor, înainte de începerea exerciţiului financiar, şi îl adaptează, dacă este necesar, în funcţie de contribuţiile Comunităţilor Europene şi ale organizaţiilor sau instituţiilor menţionate la alin. 3.

Articolul 14

Secretarul general reprezintă Consiliul superior şi conduce secretariatul, în conformitate cu dispoziţiile statutului secretarului general, prevăzut la art. 12 alin. 1. Acesta reprezintă şcolile în procedurile judiciare. Răspunde de activitatea sa în faţa Consiliului superior.

Capitolul 2

Consiliul inspectorilor

Articolul 15

Există două consilii ale inspectorilor pentru şcolile europene: unul pentru ciclul preşcolar şi primar, iar celălalt pentru ciclul secundar.

Articolul 16

Fiecare stat membru care este parte contractantă este reprezentat de către un inspector în fiecare consiliu. El este numit de către Consiliul superior, la propunerea părţii interesate.

Consiliul inspectorilor este prezidat de către reprezentantul Consiliului inspectorilor al statului membru care deţine preşedinţia Consiliului superior.

Articolul 17

Intră în atribuţia Consiliului inspectorilor să asigure calitatea educaţiei oferite de şcoli şi, în acest sens, să programeze desfăşurarea inspecţiilor necesare în şcoli.

Consiliul inspectorilor înaintează Consiliului superior opiniile şi propunerile prevăzute la art. 11 şi, respectiv, la art. 12 şi, dacă este cazul, propuneri de schimbări în programele de învăţământ şi în organizarea studiilor.

Articolul 18

Atribuţiile inspectorilor sunt:

1. să asigure, în ciclurile respective de instruire, supravegherea activităţii profesorilor resortisanţi ai administraţiilor naţionale proprii;

2. să efectueze analize comparative cu privire la nivelul performanţei elevilor şi la calitatea metodelor didactice;

3. să prezinte directorilor şi personalului didactic rezultatele inspecţiilor.

Ţinând seama de nevoile de învăţare evaluate de către Consiliul superior, fiecare stat membru pune la dispoziţia inspectorilor toate mijloacele de care aceştia au nevoie pentru îndeplinirea atribuţiilor lor faţă de şcoli.

Capitolul 3

Consiliul de administraţie

Articolul 19

În conformitate cu art. 28 şi 29, fiecare consiliu de administraţie înfiinţat în temeiul art. 7 este format din 8 membri, după cum urmează:

1. secretarul general, care este şi preşedinte;

2. directorul şcolii;

3. reprezentantul Comisiei Comunităţilor Europene;

4. 2 membri ai personalului didactic: un reprezentant pentru ciclul secundar şi un reprezentant comun pentru ciclul primar şi preşcolar;

5. 2 membri reprezentând Asociaţia părinţilor, în conformitate cu art. 23;

6. un reprezentant al personalului administrativ şi auxiliar.

Un reprezentant al statului membru în care este localizată şcoala are drept de participare, în calitate de observator, la şedinţele Consiliului de administraţie.

Doi reprezentanţi ai elevilor sunt invitaţi să ia parte la şedinţele Consiliului de administraţie al şcolii lor ca observatori, pentru problemele de interes pentru elevi.

Articolul 20

Consiliul de administraţie:

1. întocmeşte contul estimativ de venituri şi cheltuieli al şcolii, în conformitate cu regulamentul financiar;

2. supraveghează punerea în aplicare a secţiunii bugetare a şcolii şi pregăteşte contul anual de venituri şi cheltuieli;

3. ia măsuri în vederea menţinerii şcolii în perfectă stare de funcţionare şi pentru crearea unei atmosfere propice bunului mers al acesteia;

4. îndeplineşte orice alte atribuţii administrative care îi revin prin hotărâre a Consiliului superior.

Procedurile referitoare la competenţa decizională şi la convocarea şedinţelor de către Consiliul de administraţie sunt stabilite în Regulamentul general al şcolilor europene prevăzut la art. 10.

Capitolul 4

Directorul

Articolul 21

Directorul îşi îndeplineşte atribuţiile în conformitate cu Regulamentul general al şcolilor europene, în temeiul art. 10. Acesta are autoritate asupra personalului şcolii, în conformitate cu procedurile prevăzute la art. 12 alin. 4 lit. a) şi b).

Directorul are competenţa şi calificările cerute în ţara sa pentru ocuparea unei funcţii de conducere într-o instituţie de învăţământ abilitată să acorde diplome care să ateste dreptul la admiterea în învăţământul universitar. Răspunde de activitatea sa în faţa Consiliului superior.

Titlul III

Reprezentarea personalului şcolii

Articolul 22

Se constituie un comitet al personalului şcolii format din reprezentanţi aleşi din rândul personalului didactic şi al personalului administrativ şi auxiliar al fiecărei şcoli.

Comitetul contribuie la buna funcţionare a şcolii, înlesnind dreptul la opinie şi la exprimare pentru personalul şcolii.

Procedurile pentru alegerea şi funcţionarea Comitetului personalului şcolii sunt stabilite în statutul personalului didactic şi al personalului administrativ şi auxiliar, în temeiul art. 12 alin. 1.

O dată pe an, Comitetul personalului şcolii desemnează un membru şi un locţiitor din rândul cadrelor didactice, pentru a reprezenta personalul în Consiliul superior.

Titlul IV

Asociaţia părinţilor

Articolul 23

În scopul păstrării legăturii dintre părinţii elevilor şi autorităţile şcolare, Consiliul superior recunoaşte în mod oficial Asociaţia părinţilor ca reprezentantă a părinţilor elevilor din fiecare şcoală.

Asociaţia părinţilor, astfel recunoscută, numeşte anual câte 2 reprezentanţi în Consiliul de administraţie al şcolii respective.

O dată pe an, asociaţiile părinţilor numesc un membru şi un locţiitor pentru a le reprezenta în Consiliul superior.

Titlul V

Bugetul

Articolul 24

Exerciţiul financiar al şcolilor corespunde anului calendaristic.

Articolul 25

Bugetul şcolilor este finanţat prin:

1. contribuţiile statelor membre, concretizate în plata permanentă a remuneraţiei profesorilor titulari prin transfer sau suplinitori şi, unde este cazul, printr-o contribuţie financiară stabilită de către Consiliul superior, care hotărăşte în unanimitate;

2. contribuţia din partea Comunităţilor Europene, destinată să acopere diferenţa dintre totalul cheltuielilor suportate de şcoală şi totalul altor venituri;

3. contribuţii ale organizaţiilor din afara Comunităţii, în temeiul unui acord încheiat cu Consiliul superior;

4. veniturile proprii ale şcolii, provenind cu precădere din taxele şcolare percepute de la părinţi, în conformitate cu hotărârea Consiliului superior;

5. diverse venituri.

Reglementările privind disponibilizarea sumelor care reprezintă contribuţia Comunităţilor Europene fac obiectul unui acord special încheiat între Consiliul superior şi Comisie.

Titlul VI

Litigiile

Articolul 26

Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene este singura competentă să statueze în litigiile dintre părţile contractante cu privire la interpretarea şi aplicarea prezentei convenţii, care nu au putut fi soluţionate de către Consiliul superior.

Articolul 27

1. Prin prezenta se înfiinţează o cameră de recurs.

2. Camera de recurs are competenţă exclusivă în primă şi în ultimă instanţă pentru a statua, după epuizarea căii administrative, în orice litigiu cu privire la aplicarea prezentei convenţii persoanelor la care se face trimitere în aceasta, cu excepţia personalului administrativ şi auxiliar, şi cu privire la legalitatea oricărui act contestat, întemeiat pe convenţie sau pe normele stabilite în temeiul acesteia, şi care lezează asemenea persoane, adoptat în ceea ce le priveşte de către Consiliul superior sau de către Consiliul de administraţie al şcolii în exercitarea atribuţiilor care le sunt conferite prin prezenta convenţie. În cazul în care litigiile au caracter pecuniar, Camera de recurs are competenţă în fond.

Condiţiile şi normele de aplicare privitoare la aceste proceduri se stabilesc, după caz, prin statutul personalului didactic, prin regimul aplicabil profesorilor cu normă redusă sau prin Regulamentul general al şcolilor europene.

3. Camera de recurs este formată din personalităţi care oferă toate garanţiile de independenţă şi care posedă competenţe juridice recunoscute.

Numai persoanele de pe lista întocmită de Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene pot fi numite în calitate de membri ai Camerei de recurs.

4. Consiliul superior, hotărând în unanimitate, adoptă statutul Camerei de recurs.

Statutul stabileşte numărul membrilor Camerei de recurs, procedura de numire a acestora de către Consiliul superior, durata mandatului şi regimul pecuniar aplicabil acestora. Statutul stabileşte modul de funcţionare a Camerei de recurs.

5. Camera de recurs îşi adoptă regulamentul de procedură, care conţine toate măsurile necesare pentru aplicarea statutului.

Regulamentul de procedură trebuie aprobat în unanimitate de către Consiliul superior.

6. Hotărârile Camerei de recurs sunt obligatorii pentru părţi şi, în caz de neexecutare, acestea sunt puse în executare de către autorităţile competente ale statelor membre, în conformitate cu legislaţiile naţionale respective.

7. Celelalte litigii în care şcolile europene sunt parte ţin de competenţa instanţelor naţionale. În special, competenţa acestora în materie de răspundere civilă şi penală nu este afectată de prezentul articol.

Titlul VII

Dispoziţii speciale

Articolul 28

În conformitate cu art. 2, Consiliul superior, hotărând în unanimitate, poate negocia un acord de participare referitor la o şcoală existentă sau la o şcoală ce urmează a fi înfiinţată cu orice organizaţie de drept public care, prin amplasarea ei, este interesată de funcţionarea acestei şcoli. Prin încheierea acestui acord, orice astfel de organizaţie poate obţine un loc şi un vot în Consiliul superior în toate chestiunile privind şcoala respectivă, atunci când contribuţia sa financiară constituie fondul de finanţare a bugetului şcolii în cauză. De asemenea, această organizaţie poate obţine un loc şi un vot în Consiliul de administraţie al şcolii respective.

Articolul 29

Consiliul superior, hotărând în unanimitate, poate, de asemenea, negocia acorduri, altele decât cele de participare, cu organizaţii sau instituţii de drept public sau privat care au interes în funcţionarea unei şcoli europene.

Consiliul superior le poate atribui acestora un loc şi un vot în Consiliul de administraţie al şcolii respective.

Articolul 30

Consiliul superior poate negocia cu guvernul ţării în care este amplasată şcoala orice acord adiţional care se impune, în vederea funcţionării şcolii europene în cele mai bune condiţii.

Articolul 31

1. Orice parte contractantă are dreptul de a denunţa prezenta convenţie, prin notificare scrisă adresată Guvernului luxemburghez; acesta din urmă informează celelalte părţi contractante despre primirea notificării. Denunţarea trebuie comunicată până la data de 1 septembrie a fiecărui an, pentru ca aceasta să între în vigoare la data de 1 septembrie a anului următor.

2. Partea contractantă care denunţă prezenta convenţie renunţă la orice drept de participaţie la activele şcolilor. Consiliul superior decide asupra măsurilor organizatorice, inclusiv asupra măsurilor cu privire la personalul şcolii, care trebuie luate ca rezultat al denunţării din partea oricăreia dintre părţile contractante.

3. Consiliul superior, deliberând în conformitate cu procedura de votare prevăzută la art. 9, are drept de decizie cu privire la închiderea unei şcoli. Conform aceleiaşi proceduri, dacă acesta consideră necesar, ia măsuri, în special cu privire la situaţia personalului didactic, a personalului administrativ şi auxiliar, precum şi la distribuirea activelor şcolii.

4. Orice parte contractantă poate cere ca prezenta convenţie să fie modificată. În acest scop, aceasta notifică Guvernului luxemburghez cererea sa. Guvernul luxemburghez face demersurile necesare pe lângă partea contractantă care deţine Preşedinţia Consiliului Comunităţilor Europene pentru convocarea unei conferinţe interguvernamentale.

Articolul 32

Cererile de aderare la prezenta convenţie din partea oricărui viitor stat membru al Comunităţii se adresează în scris Guvernului luxemburghez, care informează fiecare dintre celelalte părţi contractante cu privire la aceasta.

Aderarea intră în vigoare la data de 1 septembrie următoare datei de depunere a instrumentelor de aderare la Guvernul luxemburghez.

Începând cu acea dată, structura organizatorică a şcolii se modifică în consecinţă.

Articolul 33

Prezenta convenţie se ratifică de către statele membre, în calitate de părţi contractante, în conformitate cu normele lor constituţionale. În ceea ce priveşte Comunităţile Europene, aceasta se încheie în conformitate cu tratatele care le instituie. Instrumentele de ratificare şi actele care consemnează încheierea prezentei convenţii se depun la Guvernul luxemburghez, în calitate de depozitar al statutului şcolilor europene. Guvernul luxemburghez informează toate celelalte părţi contractante cu privire la această depunere.

Prezenta convenţie intră în vigoare în prima zi a lunii care urmează după depunerea tuturor instrumentelor de ratificare de către statele membre şi a tuturor actelor care consemnează încheierea convenţiei de către Comunităţile Europene.

Prezenta convenţie, redactată într-un singur exemplar în limbile daneză, engleză, franceză, germană, greacă, italiană, olandeză, portugheză şi spaniolă, toate cele nouă texte fiind în mod egal autentice, se depozitează în arhivele Guvernului luxemburghez, care transmite o copie certificată pentru conformitate fiecăreia dintre celelalte părţi contractante.

Articolul 34

Prezenta convenţie anulează şi înlocuieşte Statutul din 12 aprilie 1957 şi Protocolul din 13 aprilie 1962.

Cu excepţia unor dispoziţii contrare ale prezentei convenţii, Acordul european privind bacalaureatul rămâne în vigoare.

Protocolul adiţional cu privire la şcoala din Munchen, întocmit cu referire la Protocolul din 13 aprilie 1962 şi semnat la Luxemburg la 15 decembrie 1975, nu este afectat de prezenta convenţie.

Trimiterile din actele anterioare prezentei convenţii cu privire la şcolile europene se interpretează ca trimiteri la articolele corespunzătoare din prezenta convenţie.

Anexa I

Şcolile europene cărora li se aplică statutul:

- Şcoala europeană, Bergen

- Şcoala europeană, Bruxelles I

- Şcoala europeană, Bruxelles II

- Şcoala europeană, Bruxelles III*)

- Şcoala europeană, Culham

- Şcoala europeană, Karlsruhe

- Şcoala europeană, Luxemburg

- Şcoala europeană, Mol

- Şcoala europeană, Munchen

- Şcoala europeană, Varese

_________

*) Consiliul superior a decis înfiinţarea acestei şcoli la reuniunea din 27-29 octombrie 1992. Anexa II

Limbile în care se face instruirea de bază:

- daneză

- engleză

- franceză

- germană

- greacă

- italiană

- olandeză

- portugheză

- spaniolă

___________