DECRET nr. 77 din 27 februarie 1973

privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Financiar-Bancar*)

EMITENT

CONSILIUL DE STAT

Publicat în BULETINUL OFICIAL nr. 22 din 4 martie 1973 *) Acest decret a devenit Legea nr. 23/1973.

Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează:

Articolul 1

Se înfiinţează Consiliul Financiar-Bancar, ca organ consultativ al Consiliului de Miniştri.

Consiliul Financiar-Bancar analizează fenomenele şi tendintele ce apar în domeniul financiar şi monetar, elaborează studii şi analize şi prezintă propuneri de măsuri pentru traducerea în viaţa a politicii financiare şi monetare a partidului şi statului, sporirea eficientei fondurilor materiale şi băneşti, întărirea puterii de cumpărare a monedei naţionale.

Consiliul Financiar-Bancar studiază problemele ce rezultă din relaţiile financiare cu alte tari şi propune măsuri pentru dezvoltarea şi perfecţionarea acestor relaţii, pentru sporirea eficientei financiar-valutare a operaţiunilor cu strainatatea.

În executarea dispoziţiilor legale, Consiliul Financiar-Bancar face, după caz, propuneri sau recomandări pentru coordonarea activităţii de finanţare şi creditare, folosirea corelata a pirghiilor financiare, în vederea satisfacerii cerinţelor economiei naţionale.

Articolul 2

Pentru aducerea la îndeplinire a sarcinilor prevăzute la art. 1, Consiliul Financiar-Bancar are următoarele atribuţii:

a) analizează periodic problemele legate de menţinerea echilibrului financiar şi monetar, reflectate în bugetul de stat, planul de credite şi planul de casa; ... b) studiază posibilităţile de sporire a veniturilor statului, de folosire în condiţii de eficienta sporită a resurselor bugetului şi a altor resurse băneşti ale statului; ... c) examinează modul de constituire şi de utilizare a fondului naţional de dezvoltare economico-socială, precum şi a fondului de consum social; ... d) studiază fenomenele şi tendintele din sfera circulaţiei băneşti, urmărind asigurarea evoluţiei normale a acestei circulatii, creşterea puterii de cumpărare a monedei naţionale, atît pe plan intern, cît şi în raport cu monedele străine; ... e) examinează diferitele aspecte ale eficientei pe ansamblul economiei, pe ramuri şi subramuri, urmărind folosirea cu maximum de randament a fondurilor de producţie existente, sporirea continua a rentabilitatii şi lichidarea cauzelor care generează pierderi; ... f) efectuează, împreună cu ministerele şi celelalte organe centrale interesate, analiza anuală a rezultatelor economico-financiare pe ansamblul economiei şi pe ramuri, pe baza datelor din bilanţ; ... g) studiază modul cum se realizează relaţiile financiare atît în sfera proprietăţii de stat, cît şi în raporturile statului cu organizaţiile cooperatiste, urmărind sporirea rolului pirghiilor financiare -a beneficiului, creditului, dobinzii, a impozitelor şi taxelor, a sistemului de decontări-, în vederea asigurării unei bune funcţionari a mecanismului economic; ... h) examinează modul de desfăşurare a relaţiilor financiare cu populaţia -pe linia impozitelor, creditului, atragerii economiilor, asigurărilor de stat-, urmărind ca aceste relaţii să se întemeieze pe principiile eticii şi echităţii sociale, să contribuie la creşterea bunastarii oamenilor muncii; ... i) analizează căile şi mijloacele de creştere a resurselor valutare ale tarii, prin participarea tot mai activa la diviziunea internationala a muncii şi sporirea eficientei exportului şi a celorlalte operaţiuni cu strainatatea, în vederea asigurării echilibrului balanţei de plati externe şi creării de rezerve valutare; ... j) analizează evoluţia situaţiei monetare internaţionale, precum şi tendintele de pe pieţele financiare şi de credit externe; ... k) studiază posibilităţile de dezvoltare a relaţiilor financiare cu alte state, precum şi a colaborării cu diferite organisme financiar-valutare internaţionale; ... l) examinează proiectele de acte normative importante privind problemele financiare, monetare şi valutare; ... m) exercita orice alte atribuţii prevăzute de lege şi îndeplineşte însărcinările date de Consiliul de Miniştri. ...

Articolul 3

Pe baza analizelor şi studiilor efectuate, Consiliul Financiar-Bancar:

- prezintă Consiliului de Miniştri propuneri de măsuri în problemele care constituie obiectul activităţii sale;

- face recomandări ministerelor şi celorlalte organe centrale, precum şi comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, în vederea luării de măsuri în domeniul financiar, monetar şi valutar, care intră în competenţa acestora.

Articolul 4

Consiliul Financiar-Bancar are dreptul sa ceara de la ministere, celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare, precum şi de la unităţile subordonate acestora, date, informaţii şi materiale necesare îndeplinirii atribuţiilor sale.

Articolul 5

Consiliul Financiar-Bancar se compune din preşedinte, vicepreşedinte şi membri.

Preşedintele şi vicepreşedintele se numesc prin hotărîre a Consiliului de Miniştri.

Din Consiliul Financiar-Bancar fac parte cadre de conducere din Ministerul Finanţelor, Banca Naţionala a Republicii Socialiste România, Banca pentru Agricultura şi Industrie Alimentara, Banca de Investiţii, Banca Română de Comerţ Exterior, Casa de Economii şi Consemnaţiuni, Administraţia Asigurărilor de Stat, Consiliul Central de Control Muncitoresc al Activităţii Economice şi Sociale, Comitetul de Stat al Planificarii, Comitetul de Stat pentru Preţuri, Ministerul Muncii, Ministerul Comerţului Interior, Ministerul Comerţului Exterior şi Direcţia Centrala de Statistica, precum şi specialişti cu înaltă calificare din domeniul de activitate al consiliului.

Componenta consiliului se aproba de Consiliul de Miniştri, pe baza propunerilor preşedintelui Consiliului Financiar-Bancar, făcute cu acordul instituţiilor din care fac parte persoanele respective.

Articolul 6

Consiliul Financiar-Bancar în întregul său şi fiecare membru în parte răspund faţă de Consiliul de Miniştri pentru întreaga lor activitate; fiecare membru al Consiliului Financiar-Bancar răspunde faţă de consiliu şi de preşedintele acestuia, pentru sarcinile încredinţate.

Articolul 7

Consiliul Financiar-Bancar îşi desfăşoară activitatea în prezenta a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi şi adopta propuneri de măsuri şi recomandări cu majoritatea membrilor ce-l compun.

Şedinţele Consiliului Financiar-Bancar au loc, pe baza programului sau de lucru, trimestrial şi ori de cîte ori este nevoie.

Articolul 8

La şedinţele Consiliului Financiar-Bancar pot fi invitate cadre de conducere din ministere şi celelalte organe centrale, din comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, oameni de ştiinţa, cadre didactice din învăţămîntul superior, specialişti din unităţile socialiste.

Articolul 9

Pentru elaborarea de studii şi analize, Consiliul Financiar-Bancar poate constitui colective de lucru cuprinzînd specialişti din ministere şi celelalte organe centrale, institute de cercetări economice şi financiare, instituţii de învăţămînt superior şi din alte unităţi socialiste; desemnarea specialiştilor se face cu acordul conducătorului organului respectiv.

Consiliul Financiar-Bancar poate solicita elaborarea de studii şi analize institutelor de cercetări economice şi financiare, precum şi instituţiilor de învăţămînt superior.

Articolul 10

Problemele curente ale activităţii consiliului se rezolva de preşedinte sau, în lipsa acestuia, de vicepreşedinte.

Secretariatul tehnic al Consiliului Financiar-Bancar va fi asigurat de Ministerul Finanţelor şi de celelalte organe centrale componente, în cadrul numărului de posturi existente, fără a se constitui un aparat propriu.

Preşedintele

Consiliului de Stat,

NICOLAE CEAUŞESCU

-------------