ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 78 din 16 noiembrie 2016

pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative

EMITENT

GUVERNUL ROMÂNIEI

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 22 noiembrie 2016

Având în vedere faptul că de la înființarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), în anul 2004, și până în prezent cele două fenomene infracționale grave pentru a căror combatere a fost înființat acest organ judiciar specializat au cunoscut evoluții și dimensiuni crescute în special în plan european și internațional,

întrucât numărul și complexitatea cauzelor instrumentate au crescut, în vreme de numărul de procurori a rămas nemodificat - astfel, conform raportului de activitate pe 2015 al DIICOT, această structură a funcționat cu 256 de posturi de procuror la un număr de 22.025 de cauze de soluționat, în creștere cu 22,26% (o medie de circa 118 dosare per procuror), din care 11.702 cauze soluționate, în creștere cu 28,27% față de 2014 (17.291 de persoane cercetate, în creștere cu 13% față de 2014), fiind întocmite 1.156 de rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției (3.892 de inculpați/1.506 de arestați), reprezentând o creștere de 6,74% față de 2014 și, respectiv, o creștere de 12,42% în ceea ce privește numărul inculpaților trimiși în judecată,

observând că incidentele cu caracter terorist sunt înregistrate din ce în ce mai des în Europa și că s-a recunoscut la nivel european și internațional necesitatea incriminării faptei unei persoane de a se deplasa în străinătate în scopul planificării ori instruirii în vederea săvârșirii actelor de terorism, astfel cum rezultă din documente internaționale, precum Protocolul de la Riga (Protocolul adițional la Convenția Consiliului Europei privind prevenirea terorismului), semnat de România în martie 2016, precum și Rezoluția Consiliului de Securitate al ONU nr. 2.178/2014,

observând că, prin exercitarea competenței actuale, o parte din resursele DIICOT sunt alocate combaterii unor fenomene care nu necesită în mod deosebit gradul ridicat de specializare existent la nivelul direcției, cauzele respective putând fi instrumentate și de celelalte unități de parchet, astfel încât să se poată asigura o concentrare imediată a întregii capacități de acțiune a DIICOT în realizarea obiectivului pentru care a fost înființată această structură specializată,

având în vedere, totodată, necesitatea consolidării organului judiciar român specializat în combaterea terorismului, partener în eforturile colective europene și internaționale de combatere a acestui fenomen grav, având în vedere obiectivele asumate de statul român inclusiv în cadrul Agendei de Securitate a UE (2015) și pentru a putea asigura funcționarea optimă a structurii specializate de parchet inclusiv prin asigurarea de comisii rogatorii,

cum o intervenție promptă și eficientă în combaterea fenomenelor grave de criminalitate organizată și terorism este de natură, pe de o parte, să răspundă ferm acestor atentate grave la democrație, iar, pe de altă parte, să asigure cetățenii de eficiența intervenției statului în protejarea lor, iar o astfel de intervenție nu poate fi asigurată fără consolidarea capacității instituționale a DIICOT,

apreciind că toate acestea constituie o situație extraordinară a cărei reglementare nu mai poate fi amânată, în sensul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,

din cauza amplorii fenomenului și a consecințelor negative anterior prezentate asupra interesului public general, considerăm că o eventuală legiferare pe altă cale decât delegarea legislativă, chiar în procedură de urgență, nu ar fi de natură să înlăture de îndată aceste consecințe negative care continuă să se producă asupra cetățenilor.

În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.

Capitolul I

Dispoziții generale

Articolul 1

(1) Prezenta ordonanță de urgență reglementează organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, ca structură specializată în combaterea infracțiunilor de criminalitate organizată și terorism, care, potrivit legii, își exercită atribuțiile pe întreg teritoriul României.(2) Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism funcționează ca structură în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și este condusă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin intermediul procurorului-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.(3) Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism are personalitate juridică și sediul în municipiul București.(4) Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic și este independentă în raport cu instanțele judecătorești și cu parchetele de pe lângă acestea, precum și în relațiile cu celelalte autorități publice, exercitându-și atribuțiile numai în temeiul legii și pentru asigurarea respectării acesteia.

Articolul 2

(1) Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism are următoarele atribuții: a) efectuarea urmăririi penale pentru infracțiuni prevăzute în competența direcției prin prezenta ordonanță de urgență și prin legi speciale; ... b) conducerea, supravegherea și controlul actelor de cercetare penală, efectuate din dispoziția procurorului de către ofițerii și agenții de poliție judiciară organizați în cadrul structurilor specializate în combaterea criminalității organizate, la nivel central și teritorial, aflați în coordonarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, ori detașați în cadrul direcției, precum și de către ofițerii sau agenții de poliție judiciară care au primit avizul din partea procurorului-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism; ... c) sesizarea instanțelor judecătorești pentru luarea măsurilor prevăzute de lege, pentru judecarea cauzelor, precum și exercitarea căilor de atac conform legii în cauzele privind infracțiunile date în competența Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism; ... d) participarea la ședințele de judecată în cauzele pentru care procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism au sesizat instanțele de judecată ori au exercitat căile de atac ori în care, potrivit legii, participarea procurorului este obligatorie în raport cu infracțiunile date de prezenta ordonanță de urgență în competența direcției; ... e) conducerea, supravegherea și controlul activităților de ordin tehnic în cadrul urmăririi penale, efectuate de specialiști în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic, precum și în alte domenii, din dispoziția procurorilor direcției; ... f) studierea cauzelor care generează săvârșirea infracțiunilor de criminalitate organizată, trafic de droguri, criminalitate informatică și terorism ori a altor infracțiuni date în competența direcției și a condițiilor care le favorizează, elaborarea propunerilor în vederea eliminării acestora, precum și pentru perfecționarea legislației penale în acest domeniu; ... g) constituirea și actualizarea bazei de date vizând infracțiunile ce sunt date în competența Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism; ... h) solicitarea și acordarea asistenței judiciare internaționale în cauzele care privesc infracțiuni date în competența direcției prin prezenta ordonanță de urgență și prin legile speciale; ... i) exercitarea altor atribuții prevăzute de Codul de procedură penală și de legile speciale. ... (2) Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism exercită drepturile și îndeplinește obligațiile procedurale prevăzute de lege în cauzele privind infracțiunile atribuite prin lege și prin prezenta ordonanță de urgență în competența sa.(3) Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism cooperează cu alte autorități naționale sau străine și reprezintă punct de contact permanent în rețele de cooperare ori de asistență judiciară constituite la nivel național și internațional cu privire la infracțiuni pentru care direcția efectuează urmărirea penală, potrivit legii.

Capitolul II

Organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism

Articolul 3

(1) Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism este condusă de un procuror-șef, asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism este ajutat de 2 procurori șefi adjuncți, asimilați adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și de 2 consilieri, asimilați consilierilor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.(2) În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism emite ordine cu caracter intern.(3) Procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism exercită controlul asupra procurorilor din subordine în mod direct sau prin procurori anume desemnați.

Articolul 4

(1) Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism este organizată în structură centrală și structură teritorială.(2) Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism este organizată în secții, servicii, birouri, departamente și compartimente, în cadrul structurii centrale, și în servicii sau birouri teritoriale, în cadrul structurii teritoriale.(3) Secțiile se înființează și se desființează prin ordin al procurorului-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, și sunt conduse de procurori șefi secție, ajutați de procurori șefi adjuncți secție.(4) În cadrul ori în afara secțiilor Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism se pot înființa sau desființa, prin ordin al procurorului-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, servicii, birouri, departamente ori compartimente conduse, după caz, de un procuror-șef ori de către un specialist sau personal auxiliar de specialitate, personal economico-administrativ ori ofițeri de poliție detașați.(5) Prin ordin al procurorului-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism se pot înființa în localitățile în care își au sediul parchetele de pe lângă curțile de apel ori tribunale și în raport cu circumscripțiile acestora ori desființa, după caz, servicii sau birouri teritoriale conduse de procurori-șefi.(6) În cazul desființării birourilor ori serviciilor teritoriale, a secțiilor ori serviciilor, birourilor departamentelor sau compartimentelor din cadrul secțiilor, personalul acestora va fi preluat în cadrul celorlalte structuri, după caz, cu acordul acestuia.(7) Dispozițiile art. 116 și 117 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se aplică corespunzător.

Articolul 5

(1) Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism se încadrează cu procurori numiți prin ordin al procurorului-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevăzute în statul de funcții, aprobat potrivit legii. (2) Numărul procurorilor încadrați în structurile direcției este stabilit de procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, în funcție de volumul și complexitatea activității desfășurate, în limita numărului total de posturi aprobat.(3) Procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism evaluează anual rezultatele obținute de procurorii direcției. (4) Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism pot fi revocați prin ordin al procurorului-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției sau în cazul aplicării unei sancțiuni disciplinare. (5) La data încetării activității în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism ori ca urmare a revocării, procurorul revine la parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul să funcționeze potrivit legii.

Articolul 6

(1) Ofițerii și agenții de poliție judiciară din cadrul structurilor specializate în combaterea criminalității organizate ale Poliției Române sunt desemnați de către ministrul afacerilor interne și cu avizul conform al procurorului-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. (2) Retragerea avizului conform al procurorului-șef al Direcției de investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism conduce la încetarea efectivă a activității ofițerului sau a agentului de poliție judiciară în cadrul structurilor de poliție specializate în combaterea criminalității organizate, centrale și teritoriale, după caz. (3) Ofițerii și agenții de poliție judiciară desemnați potrivit alin. (1), precum și ceilalți ofițeri și agenți de poliție judiciară care au primit avizul conform din partea procurorului-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism efectuează numai acele acte de cercetare penală dispuse de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, sub directa conducere și controlul nemijlocit al acestora.

Articolul 7

(1) În vederea desfășurării activităților prevăzute la art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală, în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism funcționează, prin detașare, ofițeri sau agenți de poliție judiciară, sub directa conducere și controlul nemijlocit al procurorilor direcției, în limita posturilor prevăzute de lege.(2) Detașarea ofițerilor și agenților de poliție judiciară se dispune la solicitarea procurorului-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism de către ministrul afacerilor interne, pe o perioadă de 6 ani, cu posibilitatea prelungirii din 3 în 3 ani, cu acordul acestora.(3) Numirea în funcții a ofițerilor și agenților de poliție judiciară prevăzuți la alin. (1) se face prin ordin al procurorului- șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. (4) Încetarea detașării ofițerilor și a agenților de poliție judiciară în cadrul direcției se poate dispune înaintea perioadei prevăzute la alin. (2) prin ordin motivat al procurorului-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.(5) Pe durata detașării ofițerii și agenții de poliție judiciară nu pot primi de la organele ierarhic superioare nicio însărcinare. (6) Dispozițiile procurorilor din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sunt obligatorii pentru ofițerii și agenții de poliție judiciară prevăzuți la alin. (1), precum și cei prevăzuți la art. 6 alin. (1). Actele întocmite de aceștia din dispoziția scrisă a procurorului sunt efectuate în numele acestuia.(7) Ofițerii și agenții de poliție judiciară prevăzuți la alin. (1) au drepturile și obligațiile prevăzute de lege pentru ofițerii de poliție și agenții de poliție, cu excepțiile prevăzute în prezenta ordonanță de urgență, și beneficiază, în mod corespunzător, de drepturile prevăzute la art. 11 și 23 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările și completările ulterioare.(8) Atribuțiile prevăzute de lege pentru ministrul afacerilor interne privind drepturile și răspunderile ce revin ofițerilor și agenților de poliție judiciară detașați se exercită de procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.(9) Salarizarea ofițerilor și agenților de poliție judiciară prevăzuți la alin. (1) se realizează potrivit dispozițiilor legale aplicabile ofițerilor și agenților de poliție judiciară din cadrul Direcției Naționale Anticorupție.(10) Atribuțiile privind acordarea gradelor profesionale pentru ofițerii și agenții de poliție judiciară detașați se exercită de ministrul afacerilor interne, la propunerea procurorului-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.(11) Procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism evaluează anual activitatea ofițerilor și agenților de poliție judiciară detașați în cadrul direcției.(12) Dispozițiile art. 6 din Legea nr. 364/2004 privind organizarea și funcționarea poliției judiciare, republicată, cu modificările ulterioare, se aplică în mod corespunzător în raport cu activitatea ofițerilor și agenților de poliție judiciară prevăzuți la alin. (1).

Articolul 8

(1) Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism se încadrează cu specialiști în domeniul prelucrării și valorificării informațiilor, economic, financiar, bancar, vamal, informatic, precum și în alte domenii, pentru clarificarea unor aspecte tehnice sau de specialitate în activitatea de urmărire penală.(2) Specialiștii sunt numiți în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism prin ordin al procurorului-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.(3) Specialiștii prevăzuți la alin. (1) au calitatea de funcționar public.(4) Specialiștii prevăzuți la alin. (1) își desfășoară activitatea sub directa conducere, supraveghere și control nemijlocit al procurorilor din Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și au drepturile și obligațiile prevăzute de lege pentru funcționarii publici, cu excepțiile prevăzute în prezenta ordonanță de urgență. Specialiștii beneficiază, în mod corespunzător, de drepturile prevăzute la art. 11 și 23 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările și completările ulterioare.(5) Constatarea tehnico-științifică efectuată din dispoziția scrisă a procurorului de către specialiștii prevăzuți la alin. (1) constituie mijloc de probă, în condițiile Codului de procedură penală.

Articolul 9

(1) Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism se încadrează cu personal asimilat judecătorilor și procurorilor, personal auxiliar de specialitate, personal economic și administrativ, în limita posturilor aprobate potrivit legii. (2) Salarizarea personalului auxiliar de specialitate este cea prevăzută de lege pentru aceleași categorii de personal al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Articolul 10

Funcția de procuror, ofițer sau agent de poliție judiciară dintre cei prevăzuți la art. 7 alin. (1), respectiv de specialist în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior.

Capitolul III

Competența Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism

Articolul 11

(1) Sunt de competența Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, indiferent de calitatea persoanei:

1. următoarele infracțiuni dacă săvârșirea lor a intrat în scopul unui grup infracțional organizat în sensul prevăzut la art. 367 alin. (6) din Codul penal:a) infracțiunile prevăzute de art. 188, art. 189, art. 205, art. 207 , art. 209, art. 213, art. 217 cu referire la art. 209 și la art. 213 alin. (2), art. 247 alin. (2), art. 249-251, art. 252 cu referire la art. 249-251, art. 263, art. 264, art. 310, art. 311, art. 313, dacă valorile falsificate sunt dintre cele prevăzute la art. 310 și art. 311, art. 314, art. 315, art. 316, dacă valorile străine falsificate sunt dintre cele prevăzute la art. 310 și art. 311, art. 325, art. 342, art. 345-347, art. 351, art. 359, art. 360, art. 366 cu referire la art. 360 din Codul penal; infracțiunile prevăzute de Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările și completările ulterioare; infracțiunea prevăzută la art. 155 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și infracțiunea prevăzută la art. 5 din Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenței neloiale, cu modificările și completările ulterioare; ... b) infracțiunile prevăzute la art. 295, art. 308 cu referire la art. 295 din Codul penal și art. 307, dacă au produs consecințe deosebit de grave, în înțelesul art. 183 din Codul penal; ... c) infracțiunile prevăzute la art. 228, art. 229, art. 232 cu referire la art. 228 și art. 229, art. 233-236, art. 237 cu referire la art. 233-235, art. 241, art. 244-246, art. 248 cu referire la art. 241 și art. 244-246, art. 249-251, art. 252 cu referire la art. 249-251, dacă acestea au produs consecințe deosebit de grave, precum și dacă în cauză, indiferent de numărul acestor infracțiuni săvârșite în concurs, prin însumarea prejudiciilor produse, au rezultat consecințe deosebit de grave, în înțelesul art. 183 din Codul penal; ...

2. următoarele infracțiuni prevăzute în Codul penal: art. 210, art. 211, art. 217 cu referire la art. 210 și art. 211, art. 303, art. 309 cu referire la art. 303, art. 328 cu referire la art. 325, art. 361-365, art. 366 cu referire la art. 361-365, art. 374 și art. 394-412, precum și infracțiunile prevăzute de Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, republicată, cu completările ulterioare; infracțiunile prevăzute de Legea nr. 111/1996 privind desfășurarea în siguranță, reglementarea, autorizarea și controlul activităților nucleare, republicată, cu modificările și completările ulterioare; infracțiunile prevăzute de Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, republicată, cu modificările și completările ulterioare; infracțiunile prevăzute de Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, cu modificările și completările ulterioare; infracțiunile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 121/2006 privind regimul juridic al precursorilor de droguri, aprobată cu modificări prin Legea nr. 186/2007, cu modificările ulterioare; infracțiunile prevăzute de Legea nr. 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, republicată; infracțiunile prevăzute de Legea nr. 297/2004 privind piața de capital, cu modificările și completările ulterioare;

3. infracțiunea de spălare a banilor prevăzută de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării terorismului, republicată, cu modificările ulterioare, dacă banii, bunurile și valorile care au făcut obiectul spălării banilor provin din săvârșirea infracțiunilor date în competența Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism;

4. infracțiunea prevăzută la art. 367 din Codul penal, dacă în scopul grupului infracțional organizat intră vreuna dintre infracțiunile prevăzute la pct. 1 și 2;

5. infracțiunile care au legătură, potrivit art. 43 din Codul de procedură penală, cu cele prevăzute la pct. 1-4.

(2) Pentru infracțiunile prevăzute la alin. (1) săvârșite de minori sau asupra minorilor, urmărirea penală se efectuează de procurori din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, anume desemnați de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.(3) În cazul în care dispune disjungerea în cursul urmăririi penale, procurorul din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism poate continua efectuarea urmăririi penale și în cauza disjunsă.(4) Procurorii specializați din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism efectuează în mod obligatoriu urmărirea penală pentru infracțiunile prevăzute la alin. (1).

Capitolul IV

Dispoziții procedurale

Articolul 12

(1) Persoanele cu atribuții de conducere sau de control sunt obligate să sesizeze Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism cu privire la orice date sau informații din care rezultă că s-a săvârșit una dintre infracțiunile atribuite prin prezenta ordonanță de urgență în competența Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.(2) Persoanele cu atribuții de control sunt obligate ca în cursul efectuării actului de control, în situațiile prevăzute la alin. (1), să procedeze la asigurarea și conservarea urmelor infracțiunii, a corpurilor delicte și a oricăror mijloace de probă ce pot servi organelor de urmărire penală.(3) Serviciile și organele specializate în culegerea și prelucrarea informațiilor au obligația de a sesiza conform dispozițiilor legale și de a pune de îndată la dispoziția Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism toate datele și informațiile deținute în legătură cu săvârșirea infracțiunilor prevăzute la art. 11.(4) Serviciile și organele specializate în culegerea și prelucrarea informațiilor, în condițiile prevăzute de reglementările proprii de organizare și funcționare, la cererea procurorului-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sau a procurorului anume desemnat de acesta, îi vor pune la dispoziție toate datele și informațiile prevăzute la alin. (3), neprelucrate. (5) Nerespectarea obligațiilor prevăzute la alin. (1)-(4) atrage răspunderea juridică, potrivit legii.

Articolul 13

Dacă în cursul efectuării urmăririi penale procurorii parchetelor de pe lângă instanțele judecătorești constată că infracțiunea care constituie obiectul cauzei este una dintre infracțiunile atribuite prin prezenta ordonanță de urgență în competența Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, aceștia au obligația de a sesiza de îndată procurorii acestui parchet.

Articolul 14

Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism este autorizată să dețină și să folosească mijloace adecvate pentru obținerea, verificarea, prelucrarea, stocarea și descoperirea informațiilor privitoare la infracțiunile date în competența sa, în condițiile legii. Orice date și informații ce excedează competenței direcției se transmit autorităților abilitate prin lege.

Articolul 15

Persoana care a comis una dintre infracțiunile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență în competența Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, iar în timpul urmăririi penale denunță și facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a altor participanți la săvârșirea infracțiunii beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege.

Articolul 16

(1) Rechizitoriile întocmite de procurorii din cadrul serviciilor și birourilor teritoriale ale Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sunt verificate de procurorii-șefi ai acestor servicii ori birouri.(2) Rechizitoriile întocmite de procurorii-șefi ai birourilor teritoriale sunt verificate de procurorii-șefi ai serviciilor teritoriale, iar în lipsa acestora de către procurorii șefi secție.(3) Rechizitoriile întocmite de procurorii-șefi ai serviciilor teritoriale, precum și cele întocmite de procurorii din cadrul secțiilor Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sunt verificate de procurorii-șefi ai secțiilor. (4) Când rechizitoriile sunt întocmite de procurorii-șefi ai secțiilor din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, verificarea se face de procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.(5) Plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispozițiilor date de acesta se rezolvă de procurorii ierarhic superiori prevăzuți la alin. (1)-(4).(6) Procurorii ierarhic superiori prevăzuți la alin. (1)-(4) exercită în mod corespunzător și alte atribuții prevăzute în Codul de procedură penală pentru procurorul ierarhic superior. (7) Conflictul de competență ivit între structurile din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism se soluționează de către procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.(8) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție soluționează conflictele de competență ivite între Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și celelalte structuri sau unități din cadrul Ministerului Public.

Articolul 17

Procurorii din cadrul structurii centrale a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism pot prelua, în vederea efectuării urmăririi penale, cauze de competența structurilor teritoriale ale direcției, din dispoziția motivată a procurorului-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

Capitolul V

Dispoziții tranzitorii și finale

Articolul 18

(1) Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism funcționează cu următorul număr maxim de posturi:a) 295 de posturi de procuror; ... b) 40 de posturi de specialiști; ... c) 270 personal auxiliar de specialitate, economic și administrativ; ... d) 40 de ofițeri și agenți de poliție judiciară. ... (2) Numărul de posturi prevăzut la alin. (1) include necesarul pentru toate structurile Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.(3) Numărul maxim de posturi al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism poate fi modificat prin hotărâre a Guvernului.(4) Numărul procurorilor, ofițerilor și agenților de poliție judiciară, al specialiștilor, al personalului asimilat judecătorilor și procurorilor, al personalului auxiliar de specialitate și al personalului economic și administrativ încadrat în structurile Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism este stabilit de procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, în funcție de volumul și de complexitatea activității, în limita numărului maxim de posturi.

Articolul 19

(1) Procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism este ordonator terțiar de credite.(2) Finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism se asigură integral de la bugetul de stat, fondurile destinate direcției fiind evidențiate distinct în bugetul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Articolul 20

Anual se constituie un depozit în valoare de cel puțin 2.000.000 lei pentru acțiuni privind organizarea și constatarea infracțiunilor flagrante sau ocazionate de folosirea investigatorilor sub acoperire, a informatorilor ori colaboratorilor acestora, la dispoziția procurorului-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, iar modul său de gestionare și de utilizare se va stabili prin ordin al procurorului-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

Articolul 21

Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism elaborează anual un raport privind activitatea desfășurată, pe care îl prezintă Consiliului Superior al Magistraturii și ministrului justiției, nu mai târziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justiției va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

Articolul 22

(1) Cauzele înregistrate la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, se soluționează de către această structură specializată.(2) Toate actele procesuale sau procedurale, precum și toate lucrările, inclusiv actele de sesizare a instanțelor de judecată efectuate până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare la data îndeplinirii lor sunt și rămân valabile.

Articolul 23

(1) Dispozițiile Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale Legii nr. 304/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare, se aplică în mod corespunzător și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.(2) Prin Regulamentul de organizare și funcționare a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism se stabilesc:a) organizarea administrativă a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism; ... b) atribuțiile conducerii, procurorilor-șefi, ale procurorilor, precum și ale celorlalte categorii de personal; ... c) organizarea și modul de desfășurare ale activității colegiului de conducere și a adunărilor generale ale procurorilor direcției; ... d) ierarhia funcțiilor administrative în cadrul direcției; ... e) modul de organizare, funcționarea și atribuțiile compartimentelor auxiliare de specialitate din cadrul direcției; ... f) modul de organizare, funcționarea și atribuțiile departamentului economico-financiar și administrativ din cadrul direcției. ... (3) Regulamentul de organizare și funcționare a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism se va adopta în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, prin ordin al ministrului justiției, la propunerea procurorului-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.(4) Până la adoptarea regulamentului de organizare și funcționare prevăzut la alin. (2), Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism va funcționa potrivit Regulamentului de organizare și funcționare a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism existent la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, în măsura în care nu contravine acesteia.

Articolul 24

Fondurile necesare aplicării dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență se asigură din bugetul aprobat pentru Ministerul Public.

Articolul 25

După articolul 35 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.161 din 8 decembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare, se introduce un nou articol, articolul 35^1, cu următorul cuprins:

Articolul 35^1

(1) Deplasarea unei persoane de pe teritoriul statului al cărui cetățean este sau de pe teritoriul căruia își are domiciliul sau reședința spre sau pe teritoriul unui alt stat decât cel al cărui cetățean sau rezident este, în scopul comiterii, planificării ori pregătirii actelor de terorism sau participării la acestea ori pentru oferirea sau primirea de instruire sau pregătire pentru comiterea unui act de terorism ori pentru susținerea, în orice mod, a unei entități teroriste, constituie deplasare în scopuri teroriste și se pedepsește cu închisoare de la 5 la 12 ani și interzicerea unor drepturi.(2) Tentativa se pedepsește.

Articolul 26

Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 65, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:

(3) Controlul exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, de procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sau de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel asupra procurorilor din subordine se poate realiza direct sau prin procurori anume desemnați.

2. La articolul 69, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 69

(1) Ministrul justiției, când consideră necesar, din proprie inițiativă sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, exercită controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnați de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau, după caz, de procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, de procurorul- șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism ori de ministrul justiției.

3. Articolul 75 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 75

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție are în structură secții conduse de procurori-șefi, care pot fi ajutați de adjuncți. În cadrul secțiilor pot funcționa servicii și birouri conduse de procurori-șefi.

4. După articolul 79 se introduce o nouă secțiune, secțiunea 1^1 „Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism“, cuprinzând trei articole noi, articolele 79^1-79^3, cu următorul cuprins:

Secţiunea 1^1 Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism

Articolul 79^1

(1) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție funcționează Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, ca structură specializată în combaterea criminalității organizate și terorismului.(2) Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism se încadrează cu procurori numiți prin ordin al procurorului-șef al acestei direcții, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevăzute în statul de funcții, aprobat potrivit legii.(3) Pentru a fi numiți în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism procurorii trebuie să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproșabilă, o vechime de cel puțin 6 ani în funcția de procuror sau judecător și să fi fost declarați admiși în urma interviului organizat de comisia constituită în acest scop.(4) La interviu poate participa orice procuror care îndeplinește condițiile prevăzute la alin. (3).(5) Interviul constă în verificarea pregătirii profesionale, a capacității de a lua decizii și de a-și asuma răspunderea, a rezistenței la stres, precum și a altor calități specifice.(6) La evaluarea candidaților vor fi avute în vedere și activitatea desfășurată de procurori, cunoașterea unei limbi străine și cunoștințele de operare pe calculator.(7) Comisia prevăzută la alin. (3) este numită prin ordin al procurorului-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și este formată din 3 procurori din cadrul Direcției. Din comisie pot face parte și specialiști în psihologie, resurse umane și alte domenii.(8) Procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism evaluează, anual, rezultatele obținute de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.(9) Procurorii numiți în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism pot fi revocați prin ordin al procurorului-șef al acestei direcții, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției sau în cazul aplicării unei sancțiuni disciplinare.(10) La data încetării activității în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism procurorul revine la parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul să funcționeze potrivit legii.(11) De la data revenirii la parchetul de unde provin sau la alt parchet unde au dreptul să funcționeze potrivit legii, procurorii care au activat în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism își redobândesc gradul profesional de execuție și salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condițiile legii, în timpul desfășurării activității în cadrul acestei direcții.(12) Atribuțiile, competența, structura, organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sunt stabilite prin lege specială.(13) Dispozițiile art. 48 alin. (10) și (11) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.

Articolul 79^2

(1) În cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism funcționează colegiul de conducere, care hotărăște asupra problemelor generale de conducere ale acestei direcții.(2) Colegiul de conducere al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism este constituit din procurorul-șef, unul dintre adjuncții acestuia și 5 procurori aleși în adunarea generală a procurorilor.(3) Dispozițiile art. 49 alin. (3)-(7) se aplică în mod corespunzător.

Articolul 79^3

(1) Adunarea generală a procurorilor Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism se convoacă de către procurorul-șef al acestei direcții, anual sau ori de câte ori este necesar.(2) Dispozițiile art. 51 se aplică în mod corespunzător.

5. La articolul 116, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:

(3) Curțile de apel și parchetele de pe lângă aceste curți, Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Direcția Națională Anticorupție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism au, de asemenea, în structură un compartiment de documentare și un compartiment de informatică juridică. Compartimentele de informatică juridică se pot organiza și în structura tribunalelor, a tribunalelor specializate, a judecătoriilor și a parchetelor de pe lângă aceste instanțe.

6. La articolul 118, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:

(3) La curțile de apel, tribunale, tribunale specializate și parchetele de pe lângă acestea, compartimentele în care își desfășoară activitatea personalul auxiliar de specialitate sunt conduse de prim-grefieri, iar la secțiile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, la secțiile Direcției Naționale Anticorupție și ale Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, la judecătorii și parchetele de pe lângă acestea, de grefieri-șefi.

7. La articolul 120, alineatele (1) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins:

Articolul 120

(1) În vederea informatizării activității instanțelor și parchetelor, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, ministrul justiției, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau, după caz, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție și procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism iau măsuri pentru dotarea tehnică corespunzătoare a acestora.

…..............................................................................................

(3) În cazul Înaltei Curți de Casație și Justiție, al Direcției Naționale Anticorupție și al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, avizul prevăzut la alin. (2) nu este necesar.

8. Articolul 124 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 124

Modul de utilizare a personalului de poliție pentru asigurarea protecției judecătorilor și procurorilor, precum și modul de utilizare a personalului Jandarmeriei Române pentru asigurarea pazei sediilor instanțelor judecătorești și parchetelor, a bunurilor și valorilor aparținând acestora, supravegherea accesului și menținerea ordinii interioare se stabilesc prin protocol încheiat între Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sau, după caz, Ministerul Justiției și Ministerul Afacerilor Interne.

9. La articolul 125, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 125

(1) Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, curțile de apel, parchetele de pe lângă curțile de apel, tribunalele și parchetele de pe lângă tribunale au în structură câte un departament economico-financiar și administrativ, condus de un manager economic.

10. La articolul 126 alineatul (1), după litera d) se introduce o nouă literă, litera e), cu următorul cuprins:

e) Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, pentru managerul economic al acestei direcții. ...

11. La articolul 126, alineatele (4) și (5) se modifică și vor avea următorul cuprins:

(4) Personalul din cadrul departamentului economico-financiar și administrativ este încadrat de către președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, președintele curții de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel.(5) Concursul prevăzut la alin. (1) și (4) se organizează potrivit unui regulament aprobat de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, de ministrul justiției, de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau, după caz, de procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție ori al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

12. La articolul 132, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:

(3) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism își elaborează propriile proiecte de buget anual. În bugetul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt cuprinse și bugetele parchetelor de pe lângă celelalte instanțe judecătorești.

13. La articolul 133, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

(2) Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și președinții curților de apel, împreună cu ministrul justiției, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau, după caz, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism analizează anual volumul de activitate al instanțelor și parchetelor și, în funcție de rezultatele analizei, iau măsuri pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi, cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii.

14. La articolul 138, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

(2) Guvernul, Consiliul General al Municipiului București, consiliile județene și consiliile locale, cu sprijinul prefecturilor, pun la dispoziția Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Ministerului Justiției, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a Direcției Naționale Anticorupție și a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sediile necesare bunei funcționări a instanțelor judecătorești și a parchetelor.

15. La articolul 140 alineatul (1), litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:

a) organizarea administrativă a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a Direcției Naționale Anticorupție, a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, a parchetelor de pe lângă curțile de apel, tribunale, tribunale pentru minori și familie și judecătorii; ...

16. La articolul 140, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

(2) Regulamentul de ordine interioară prevăzut la alin. (1) se aprobă prin ordin al ministrului justiției, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau, după caz, a procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, a procurorului șef al Direcției de investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

Articolul 27

La data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Legea nr. 508/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea în cadrul Ministerului Public a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.089 din 23 noiembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare, se abrogă.

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOȘ
Contrasemnează:

Ministrul justiției,

Raluca Alexandra Prună

Ministrul afacerilor interne,

Ioan-Dragoș Tudorache
Ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice,
Dragoș-Nicolae Pîslaru

Ministrul finanțelor publice,

Anca Dana Dragu

București, 16 noiembrie 2016.

Nr. 78.

----