LEGE nr. 203 din 16 mai 2003

privind realizarea, dezvoltarea şi modernizarea reţelei de transport de interes naţional şi european

EMITENT

PARLAMENTUL

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 361 din 27 mai 2003

Parlamentul României adopta prezenta lege.

Articolul 1

(1) Realizarea, dezvoltarea şi modernizarea reţelei de transport reprezintă o prioritate naţionala. ... (2) Componentele reţelei de transport sunt: infrastructura de transport, reţeaua de management al traficului şi reţeaua sistemului de pozitionare şi navigaţie. ...

Articolul 2

Se aprobă liniile directoare pentru realizarea, dezvoltarea şi modernizarea reţelei de transport de interes naţional şi european, denumita în continuare reţea, prevăzute în anexa nr. 1.

Articolul 3

Se aprobă criteriile şi specificaţiile pentru proiectele de interes naţional şi european, denumite în continuare proiecte prioritare, prevăzute în anexa nr. 2.

Articolul 4

(1) Se aprobă Lista proiectelor prioritare, identificate de România împreună cu Uniunea Europeană, care urmează a fi realizate până în anul 2015, prevăzută în anexa nr. 3. ... (2) Pe măsura îndeplinirii condiţiilor prevăzute în prezenta lege, Guvernul poate completa lista proiectelor prioritare prevăzută la alin. (1). ...

Articolul 5

Finanţarea proiectelor prioritare prevăzute la art. 4 se asigura din sumele alocate anual cu aceasta destinaţie de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, din credite externe, fonduri externe nerambursabile şi din alte surse legal constituite, pe bază de documentaţii tehnico-economice aprobate conform legislaţiei în vigoare.

Articolul 6

Planurile şi programele naţionale pentru realizarea, dezvoltarea şi modernizarea reţelei, în special cu privire la proiectele prioritare identificate în prezenta lege, se aproba de Guvern, la propunerea Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.

Articolul 7

(1) La fiecare 2 ani Guvernul va supune spre dezbatere Parlamentului un raport privind stadiul implementarii liniilor directoare aprobate prin prezenta lege. ... (2) La fiecare 5 ani Guvernul va întocmi şi va supune spre aprobare Parlamentului un raport de evaluare a stadiului general al dezvoltării economice şi tehnologice în domeniul transporturilor, în special în transportul feroviar, şi va solicita, dacă este cazul, aprobarea pentru adaptarea liniilor directoare în concordanta cu progresele înregistrate. ... (3) Elaborarea rapoartelor prevăzute la alin. (1) şi (2) se face pe baza propunerilor formulate de Comitetul interministerial prevăzut la art. 8. ...

Articolul 8

(1) În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi se înfiinţează Comitetul interministerial pentru reţeaua de transport de interes naţional şi european. ... (2) Comitetul interministerial este un organism cu caracter consultativ în subordinea Guvernului, compus din reprezentanţi ai Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului, Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Administraţiei Publice, Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului Dezvoltării şi Prognozei şi este coordonat de reprezentantul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei. ... (3) Organizarea, funcţionarea şi competentele Comitetului interministerial se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei. ...

Articolul 9

(1) Pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei legi, în termen de 18 luni de la data intrării în vigoare a acesteia, Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului va elabora şi va supune spre aprobare Guvernului norme adecvate de analiza pentru evaluarea strategica a impactului ansamblului reţelei asupra mediului. ... (2) În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei va elabora şi va supune spre aprobare Guvernului norme adecvate de analiza a reţelei în ansamblul sau, având în vedere documentele europene prin care au fost convenite coridoarele paneuropene de transport, asa cum au fost redefinite la cea de-a treia Conferinţa Paneuropeana a Transporturilor de la Helsinki din 23 - 25 iunie 1997, şi ţinând cont de necesitatea integrării României, alături de celelalte state interesate, într-o reţea transeuropeana de transport, precum şi de necesitatea asigurării legăturilor dintre regiunile izolate şi periferice ale tarii cu regiunile sale centrale. ...

Articolul 10

Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta lege.

Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 3 aprilie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TARACILA

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 15 aprilie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALER DORNEANU

Bucureşti, 16 mai 2003.

Nr. 203.

Anexa 1

LINIILE DIRECTOARE

pentru realizarea, dezvoltarea şi modernizarea reţelei

de transport de interes naţional şi european

Articolul 1

Liniile directoare au ca scop stabilirea obiectivelor, a prioritatilor şi a principalelor cai de acţiune avute în vedere pentru realizarea reţelei pe întregul teritoriu al României. Prin aceste linii directoare se identifica proiectele prioritare care trebuie să contribuie la dezvoltarea reţelei în context naţional şi european.

Articolul 2

(1) Liniile directoare prevăzute la art. 1 constituie cadrul general de referinţa ce are ca obiectiv stimularea acţiunilor organelor administraţiei publice centrale şi locale, în vederea realizării proiectelor prioritare, cerinţa esenţială pentru integrarea României în Uniunea Europeană. ... (2) Realizarea proiectelor prioritare are ca scop: ... a) asigurarea coeziunii, interconectarii şi interoperabilitatii în cadrul reţelei naţionale; ... b) accesul la aceasta reţea; ... c) asigurarea accesului interconectarii şi interoperabilitatii reţelei naţionale la reţeaua transeuropeana de transport. ... (3) Liniile directoare trebuie să faciliteze implicarea sectorului privat în realizarea proiectelor prioritare. ...

Capitolul 1

Obiective, prioritati şi principii de acţiune în realizarea reţelei

Articolul 3

Reţeaua va fi realizată gradual, până în anul 2015, prin integrarea reţelelor de cai de comunicaţie rutiere, feroviare, navigabile interioare, maritime şi aeriene de pe întregul teritoriu al României în reţeaua transeuropeana, în conformitate cu planurile generale indicate în hartile prevăzute în anexa nr. 3 şi/sau cu specificaţiile prevăzute în anexa nr. 2.

Articolul 4

Reţeaua trebuie:

a) să asigure îmbunătăţirea continua a libertăţii de mişcare a persoanelor şi mărfurilor pe întregul teritoriu al României în cele mai bune condiţii sociale, de mediu şi de siguranţă posibile, în conformitate cu realizarea obiectivelor pe care România şi le-a propus în vederea aderării la Uniunea Europeană; ... b) să asigure utilizatorilor accesul nediscriminatoriu la infrastructurile de transport, în condiţii economice acceptabile, de calitate şi de siguranţă; ... c) să permită dezvoltarea echilibrata şi utilizarea tuturor modurilor de transport, ţinându-se cont de avantajele lor comparative; ... d) să asigure utilizarea optima a capacităţilor de infrastructura de transport existente; ... e) să asigure interoperabilitatea în cadrul modurilor de transport şi sa încurajeze intermodalitatea dintre diferitele moduri de transport; ... f) să fie economic viabila; ... g) sa acopere întregul teritoriu al României, astfel încât să fie facilitat accesul utilizatorilor, să fie asigurată legătură regiunilor izolate şi periferice cu regiunile centrale, precum şi legătură fără strangulari dintre marile centre urbane şi restul tarii; ... h) să poată fi conectata la reţeaua transeuropeana de transport şi la reţelele ţărilor vecine, promovand în acelaşi timp interoperabilitatea şi accesul la aceste reţele; ... i) să fie proiectata şi dimensionata astfel încât să asigure efectuarea transporturilor necesare realizării nevoilor de apărare a tarii, pe timp de pace, în situaţii de criza şi pe timp de război. ...

Articolul 5

Ţinându-se cont de obiectivele stabilite la art. 4, sunt considerate prioritati:

a) realizarea şi dezvoltarea legăturilor, inclusiv a celor necesare pentru eliminarea strangularilor, realizarea secţiunilor lipsa şi finalizarea rutelor principale; ... b) realizarea şi dezvoltarea infrastructurii de acces la reţea, care să facă posibila legătură regiunilor izolate şi periferice cu regiunile centrale ale României; ... c) combinarea şi integrarea optima a diferitelor moduri de transport; ... d) integrarea problemelor de protecţie a mediului în proiectarea şi dezvoltarea reţelei; ... e) realizarea graduala a interoperabilitatii componentelor reţelei; ... f) optimizarea capacităţii şi a eficientei infrastructurii existente; ... g) stabilirea şi îmbunătăţirea nodurilor reţelei şi a platformelor intermodale; ... h) îmbunătăţirea siguranţei şi a fiabilitatii reţelei; ... i) dezvoltarea şi implementarea pe reţea a unor sisteme de management şi control al traficului şi a sistemelor de informare a utilizatorilor, în vederea utilizării optime a infrastructurii; ... j) întocmirea de studii care să contribuie la îmbunătăţirea proiectării şi realizării reţelei. ...

Articolul 6

Realizarea reţelei trebuie să aibă la baza următoarele principii de acţiune:

a) proiectarea şi revizuirea planurilor generale ale reţelei; ... b) identificarea proiectelor prioritare; ... c) adaptarea reţelei existente; ... d) promovarea interoperabilitatii reţelei; ... e) combinarea optima a modurilor de transport prin crearea, printre altele, a unor puncte de distribuţie care, în cazul mărfurilor, trebuie să fie amplasate, pe cat posibil, în afară centrelor urbane, în scopul de a permite realizarea efectivă a intermodalitatii; ... f) urmărirea consistentei şi a complementaritatii ajutorului financiar, în concordanta cu regulile aplicabile fiecărui instrument financiar; ... g) dezvoltarea parteneriatului public-privat şi atragerea fondurilor private; ... h) întreprinderea de acţiuni în domeniul cercetării şi dezvoltării; ... i) cooperarea cu terţe tari interesate de dezvoltarea reţelei şi încheierea unor acorduri avantajoase cu acestea; ... j) stimularea autorităţilor locale şi a organizaţiilor internaţionale pentru a sprijini obiectivele de interes naţional şi european; ... k) promovarea cooperării continue dintre părţile interesate; ... l) luarea oricăror alte măsuri care se dovedesc a fi necesare pentru realizarea obiectivelor la care se face referire la art. 4. ...

Capitolul 2

Proiectele prioritare

Articolul 7

Pentru a fi considerat prioritar, un proiect de infrastructura trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) să se refere la reţeaua descrisă la art. 10-12; ... b) sa urmărească obiectivele stabilite la art. 4; ... c) sa corespundă uneia sau mai multor prioritati stabilite la art. 5; ... d) să fie potenţial viabil din punct de vedere economic, pe baza analizelor socioeconomice de cost şi beneficiu. ...

Articolul 8

Orice proiect prioritar se va referi la un element al reţelei, asa cum este descris la art. 13-31, şi are în vedere, în special, rutele identificate pe hartile din anexa nr. 3 şi/sau va corespunde specificatiilor sau criteriilor prevăzute în anexa nr. 2.

Articolul 9

Pentru aprobarea şi realizarea proiectelor se iau în considerare normele de protecţie a mediului, prin realizarea de evaluări ale impactului proiectelor prioritare asupra mediului.

Capitolul 3

Reţeaua Secţiunea 1 Elementele reţelei

Articolul 10

Reţeaua cuprinde infrastructura de transport, de management şi de informare asupra traficului, de determinare a poziţiei transportului şi de navigaţie.

Articolul 11

(1) Infrastructura de transport cuprinde reţelele de cai rutiere, feroviare, navigabile interioare şi nodurile/punctele de distribuţie a reţelelor. ... (2) Nodurile/punctele de distribuţie a reţelei sunt formate din porturile de pe căile navigabile interioare, porturile maritime, aeroporturi şi terminale de transport combinat. ...

Articolul 12

Reţeaua de management şi informare asupra traficului şi reţeaua de determinare a poziţiei şi de navigaţie includ instalaţiile tehnice necesare şi sistemele de informaţii şi de comunicaţii care asigura operarea armonioasă a reţelei şi gestionarea eficienta a traficului.

Secţiunea a 2-a Reţeaua de cai rutiere

Articolul 13

Reţeaua de cai rutiere cuprinde autostrăzi, drumuri expres şi drumuri naţionale, existente sau care urmează a fi realizate, şi care ocolesc principalele centre urbane pe rutele identificate pe reţea şi îndeplinesc cel puţin una dintre condiţiile următoare:

a) joaca un rol important în traficul pe distanta lungă; ... b) furnizează legături cu alte moduri de transport; ... c) realizează legătură dintre regiunile izolate şi periferice şi regiunile centrale ale României. ...

Articolul 14

Caracteristicile tehnice minime pentru reţeaua de cai rutiere sunt cele definite în anexa nr. II la Acordul european asupra marilor drumuri de circulaţie internationala (A.G.R.), încheiat la Geneva la 15 noiembrie 1975, ratificat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 149/1985, şi în standardele adoptate în cadrul Proiectului Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare - P.N.U.D privind "Autostrada Transeuropeana Nord-Sud" - TEM, aprobat prin actul Cancelariei C.C. al P.C.R. nr. 375/6.006/1979.

Articolul 15

Reţeaua de cai rutiere trebuie să asigure utilizatorilor un nivel ridicat, uniform şi continuu al serviciilor, confortului şi siguranţei.

Secţiunea a 3-a Reţeaua de cai feroviare

Articolul 16

(1) Reţeaua de cai feroviare cuprinde reţeaua feroviara de mare viteza şi reţeaua feroviara conventionala. ... (2) Reţeaua feroviara de mare viteza va fi realizată după anul 2015, în funcţie de înţelegerile cu ţările vecine, şi va cuprinde: ... a) linii special construite pentru mare viteza, echipate pentru viteze în general egale sau mai mari de 250 km/h, utilizând tehnologia curenta sau tehnologii noi; ... b) linii special modernizate pentru mare viteza, echipate pentru viteze de ordinul a 200 km/h; ... c) linii special modernizate pentru mare viteza, care au caracteristici deosebite ca rezultat al unor restrictii topografice, de relief sau de sistematizare urbana, pentru care viteza trebuie adaptată de la caz la caz. ... (3) Reţeaua feroviara conventionala cuprinde liniile pentru transportul feroviar convenţional, inclusiv segmentele de cale ferată pentru transportul combinat la care se face referire la art. 25. ...

Articolul 17

Caracteristicile tehnice minime pentru căile ferate convenţionale care fac parte din reţeaua de cai feroviare sunt cele definite în Acordul european privind marile linii internaţionale de cale ferată (A.G.C.), încheiat la Geneva la 31 mai 1985, la care România a aderat prin Legea nr. 100/1996, şi în Acordul european privind marile linii de transport internaţional combinat şi instalaţii conexe (A.G.T.C.), încheiat la Geneva la 1 februarie 1991, ratificat prin Legea nr. 8/1993.

Articolul 18

Reţeaua de cai feroviare, care are un rol important în traficul de mărfuri şi persoane pe distanta lungă şi în operarea transportului combinat pe distanta lungă, trebuie realizată astfel încât să permită interconectarea cu reţelele altor moduri de transport şi accesul la reţelele de cai feroviare internaţionale, regionale şi locale.

Articolul 19

Reţeaua de cai feroviare trebuie să ofere utilizatorilor un nivel ridicat de confort, de calitate a serviciilor şi siguranţa, datorită continuităţii sale şi implementarii graduale a interoperabilitatii cu reţelele feroviare europene, obţinute în special prin armonizarea tehnica şi printr-un sistem de comanda şi control armonizat.

Secţiunea a 4-a Porturile interioare şi reţeaua de cai navigabile

Articolul 20

(1) Reţeaua de cai navigabile interioare cuprinde: fluviul Dunarea, râurile pe portiunile lor navigabile, canalele navigabile, precum şi diferitele brate care asigura legătură dintre acestea. ... (2) Reţeaua de cai navigabile interioare include şi porturile interioare, care îndeplinesc următoarele condiţii: ... a) sunt deschise traficului comercial; ... b) sunt amplasate pe reţeaua de cai navigabile interioare, asa cum este prezentată în anexa nr. 3; ... c) sunt interconectate cu alte rute europene de transport; ... d) sunt echipate cu instalaţii de transbordare pentru transport intermodal sau cu un volum anual de trafic de marfa de minimum 500.000 tone. ... (3) Porturile interioare reprezintă noduri/puncte de distribuţie a reţelei, care permit realizarea legăturii dintre căile navigabile la care face referire art. 22 şi alte moduri de transport. ... (4) Realizarea reţelei de cai navigabile trebuie să facă posibila, în special, interconectarea dintre regiuni industriale şi marile centre urbane şi să asigure legătură acestora cu porturile. ...

Articolul 21

(1) Caracteristicile tehnice minime pentru căile navigabile care fac parte din reţeaua de cai navigabile interioare sunt cele stabilite pentru clasa IV de cai navigabile, care permit trecerea unei nave sau a unui convoi de nave impinse cu o lungime de 80-85 m şi o latime de 9,5 m. Aceste caracteristici tehnice sunt cele definite în Acordul european privind marile cai navigabile de importanţa internationala (A.G.N.), adoptat la Geneva la 19 ianuarie 1996, ratificat prin Ordonanţa Guvernului nr. 68/1998, aprobată prin Legea nr. 12/1999. ... (2) În cazul în care o cale navigabila care face parte din reţea este modernizata sau construită, specificaţiile tehnice vor trebui sa corespundă cel puţin clasei IV şi ulterior ar trebui să fie atinse clasele Va/Vb, luându-se măsuri adecvate pentru a se permite trecerea navelor utilizate pentru transportul combinat. Clasa Va permite trecerea unei nave sau a unui convoi de nave impinse cu o lungime de 110 m şi o latime de 11,40 m, iar clasa Vb permite trecerea unui convoi de nave impinse cu o lungime de 172 m până la 185 m şi o latime de 11,40 m. ... Secţiunea a 5-a Porturi maritime

Articolul 22

(1) Porturile maritime permit dezvoltarea transportului maritim şi constituie noduri/puncte de distribuţie a reţelei, care permit realizarea legăturii dintre transportul maritim şi alte moduri de transport. ... (2) În porturile maritime sunt puse la dispoziţie operatorilor de transport maritim echipamente şi servicii. ... (3) Infrastructura porturilor maritime trebuie realizată astfel încât să poată primi nave care sunt utilizate pentru furnizarea serviciilor de transport de mărfuri şi persoane pe distanţe lungi, scurte sau în navigaţia costiera, inclusiv pentru transportul cu nave feribot. ... (4) Proiectele prioritare privind porturile maritime trebuie să corespundă criteriilor şi specificatiilor prevăzute în anexa nr. 2. ... Secţiunea a 6-a Aeroporturi

Articolul 23

(1) Aeroporturile situate pe teritoriul României, care sunt deschise traficului aerian comercial, formează o reţea de aeroporturi şi trebuie să corespundă criteriilor stabilite în anexa nr. 2. ... (2) Aeroporturile care fac parte din reţeaua de aeroporturi sunt clasificate în funcţie de volumul şi tipul traficului pe care îl deservesc şi în conformitate cu funcţiile pe care le au în reţea. ... (3) Aceste aeroporturi trebuie să permită dezvoltarea legăturilor aeriene şi legătură transportului aerian cu alte moduri de transport. ...

Articolul 24

(1) Punctele internaţionale de distribuţie şi punctele naţionale de distribuţie constituie nucleul reţelei de aeroporturi şi trebuie să corespundă criteriilor din secţiunea a 5-a din anexa nr. 2. ... (2) Legăturile dintre România şi alte tari se realizează, în cea mai mare parte, prin intermediul punctelor internaţionale de distribuţie. Punctele naţionale de distribuţie asigura în special legături în interiorul României, dat fiind ca serviciile internaţionale reprezintă doar o mica parte din activitatea acestora. ... (3) Punctele regionale de distribuţie şi punctele de acces trebuie să faciliteze accesul la nucleul reţelei sau trebuie să contribuie la deschiderea unor regiuni periferice şi izolate. ... Secţiunea a 7-a Reţeaua de transport combinat

Articolul 25

(1) Totalitatea infrastructurilor de transport care permit efectuarea transportului combinat formează o reţea de transport combinat. ... (2) Reţeaua de transport combinat cuprinde: ... a) căile ferate şi căile navigabile interioare care sunt adecvate transportului combinat şi rutele maritime care, împreună cu eventuale parcursuri iniţiale şi/sau finale de transport rutier, permit transportul de mărfuri pe distanta lungă; ... b) instalaţiile de transbordare a mărfurilor între modurile de transport (auto/feroviar/naval-feroviar/naval/auto) din terminale; ... c) materialul rulant adecvat, cu caracter provizoriu, atunci când caracteristicile infrastructurii, încă neadaptate, o cer. ...

Articolul 26

Caracteristicile tehnice minime pentru reţeaua de transport combinat sunt cele definite în Acordul european privind marile linii de transport internaţional combinat şi instalaţii conexe (A.G.T.C.).

Secţiunea a 8-a Reţeaua de management şi de informare asupra traficului

Articolul 27

Reţeaua de management şi de informare asupra traficului rutier cuprinde:

a) sistemele moderne de informare a utilizatorilor; ... b) sistemele de comunicaţie, alarmare/anuntare, intervenţie; ... c) sistemele de comunicaţii pentru semnalarea situaţiilor periculoase şi pentru siguranţa circulaţiei rutiere; ... d) sistemele de supraveghere a circulaţiei rutiere. ...

Articolul 28

Reţeaua de management şi de informare asupra traficului feroviar cuprinde:

a) sistemele de management şi conducere operativă a circulaţiei; ... b) sistemele moderne de informare a utilizatorilor; ... c) sistemele de raportare pentru trenurile care transporta mărfuri periculoase sau poluante; ... d) sistemele de comunicaţii pentru semnalarea situaţiilor periculoase şi pentru siguranţa circulaţiei feroviare. ...

Articolul 29

Reţeaua de management şi de informare asupra traficului maritim şi pe cai navigabile interioare cuprinde:

a) sistemele de management al navigaţiei pe căile navigabile interioare, costiere şi în porturi; ... b) sistemele de determinare a poziţiei navelor; ... c) sistemele de raportare pentru navele care transporta mărfuri periculoase sau poluante; ... d) sistemele de comunicaţii pentru pericole şi siguranţa, pentru a garanta un nivel ridicat de siguranţă şi eficienta a navigaţiei şi a protecţiei mediului în apele naţionale navigabile ale României. ...

Articolul 30

Reţeaua de management al traficului aerian cuprinde:

a) spaţiul aerian rezervat pentru aviaţia generală; ... b) căile aeriene; ... c) facilităţi pentru navigaţie aeriană; ... d) sistemele de management şi planificare a traficului şi sistemul de control al traficului aerian, cum ar fi: centre de control, mijloace de comunicare şi urmărire a traficului, care sunt necesare pentru desfăşurarea eficienta şi în siguranţa a traficului aerian în spaţiul aerian al României. ... Secţiunea a 9-a Reţeaua de determinare a poziţiei şi de navigaţie

Articolul 31

(1) Reţeaua de determinare a poziţiei şi de navigaţie cuprinde sistemele de determinare a poziţiei şi de navigaţie prin satelit şi sistemele care vor fi definite în viitorul Plan european de radionavigatie. ... (2) Aceste sisteme asigura un serviciu eficient şi sigur de determinare a poziţiei şi de navigaţie, care poate fi utilizat de toate modurile de transport. ...

Anexa 2

CRITERII ŞI SPECIFICAŢII

pentru proiectele de interes naţional şi european*)

---------

*) Criteriile şi specificaţiile se referă la secţiunile corespunzătoare din anexa nr. 3. Secţiunea 1 Reţeaua de cai rutiere

În plus faţă de proiectele prezentate în anexa nr. 3, se considera proiect prioritar orice proiect de infrastructura legat de acestea care consta în dezvoltarea reţelei şi, în particular:

a) lărgirea autostrazilor sau modernizarea drumurilor; ... b) construirea sau modernizarea drumurilor ocolitoare ori a drumurilor de centura ale oraşelor; ... c) creşterea interoperabilitatii reţelelor naţionale. ... Secţiunea a 2-a Reţeaua de cai feroviare

În plus faţă de proiectele prezentate în anexa nr. 3, se considera proiect prioritar orice proiect de infrastructura legat de acestea care consta în:

a) realizarea interoperabilitatii cu sistemele feroviare transeuropene; ... b) realizarea legăturii cu reţele ale altor moduri de transport. ... Secţiunea a 3-a Porturile interioare şi reţeaua de cai navigabile

Porturi interioare

În plus faţă de proiectele prezentate în anexa nr. 3, se considera proiect prioritar orice proiect de infrastructura care permite accesul fără discriminare oricărui utilizator şi care:

A. corespunde uneia sau mai multora dintre următoarele categorii:

1. acces în port din calea navigabila interioară;

2. infrastructura portuara în interiorul zonei portului;

3. alte infrastructuri de transport în zona portului;

4. alte infrastructuri de transport ce leagă portul cu alte elemente ale reţelei; sau care

B. priveşte una dintre următoarele lucrări:

1. construirea şi întreţinerea tuturor elementelor sistemului de transport accesibil, în general, tuturor utilizatorilor de transport din port şi a legăturilor cu reţeaua de transport naţionala sau internationala;

2. dezvoltarea şi întreţinerea teritoriului portuar în scopuri comerciale şi în alte scopuri conexe activităţilor portuare;

3. construirea şi întreţinerea legăturilor rutiere şi feroviare;

4. realizarea şi întreţinerea, inclusiv dragarea rutelor de acces şi a altor zone acoperite de apa din port, şi asigurarea adancimilor minime pe căile navigabile interioare, conform acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte;

5. realizarea, amplasarea şi întreţinerea echipamentelor pentru pozitionare şi navigaţie şi a sistemelor de management al traficului, a celor de comunicaţie şi de informare din port şi de pe rutele de acces.

Secţiunea a 4-a Porturile maritime

I. Criterii de eligibilitate pentru porturile maritime din cadrul reţelei

Porturile maritime din cadrul reţelei trebuie să corespundă uneia dintre categoriile prezentate mai jos:

A. porturi maritime internaţionale - porturile cu un volum de trafic anual total de minimum 1,5 milioane tone marfa sau 200.000 persoane şi care sunt conectate cu reţeaua terestra, doar în cazul în care acest lucru este posibil, având astfel un rol important în transportul maritim internaţional. Porturile incluse în categoria A vor fi indicate pe harta continuta în anexa nr. 3 (c);

B. porturi regionale, care nu sunt incluse în categoria A - aceste porturi au un volum de trafic anual total de minimum 0,5 milioane tone marfa sau între 100.000 şi 199.999 persoane, sunt conectate cu reţeaua terestra, doar în cazul în care acest lucru este posibil, şi sunt echipate cu dispozitive de transbordare necesare pentru navigaţia maritima pe distanţe scurte.

II. Condiţii comune pentru proiectele prioritare referitoare la porturile maritime din reţea

Proiectele prioritare trebuie să facă referire doar la infrastructura accesibila, fără discriminare, oricărui utilizator.

În plus faţă de proiectele prezentate în anexa nr. 3, se considera proiect prioritar şi orice proiect de infrastructura care priveşte una dintre următoarele lucrări:

1. construirea şi întreţinerea tuturor elementelor sistemului de transport accesibil, în general, tuturor utilizatorilor de transport din port şi a legăturilor cu reţeaua de transport terestru naţionala sau internationala. Aceasta se referă mai ales la dezvoltarea şi întreţinerea teritoriului portuar în scopuri comerciale şi în alte scopuri conexe activităţilor portuare;

2. construirea şi întreţinerea legăturilor rutiere şi feroviare;

3. realizarea şi întreţinerea, inclusiv dragarea rutelor de acces şi a altor zone acoperite de apa din port;

4. realizarea şi întreţinerea echipamentelor pentru pozitionare şi navigaţie, precum şi a sistemelor de management al traficului, de comunicaţie şi informare din port, inclusiv de pe rutele de acces.

III. Specificaţii pentru proiectele prioritare privind reţeaua de porturi maritime

Orice proiect care îndeplineşte specificaţiile următoare se va considera proiect prioritar:

	Specificaţiile proiectului	Categoria portului
	I. Promovarea navigaţiei maritime pe distanţă scurtă
	Infrastructura necesară pentru dezvoltarea/promovarea navigaţiei pe distanţă scurtă şi fluviomaritime	Proiecte referitoare la porturile din categoria A
	II. Accesul la porturi
	Accesul la porturi dinspre mare sau dinspre căile navigabile interioare	Proiecte referitoare la porturile din categoriile A şi B
	Crearea sau îmbunătăţirea accesului la zonele izolate, prin legarea porturilor la alte elemente ale reţelei prin intermediul legăturilor feroviare, rutiere sau al căilor navigabile interioare	Proiecte referitoare la porturile din categoria A
	Dezvoltarea legăturilor de acces existente la zonele izolate, prin conectarea porturilor la alte elemente ale reţelei prin intermediul conexiunilor feroviare, rutiere sau al căilor navigabile interioare	Proiecte referitoare la porturile din categoriile A şi B
	III. Infrastructura portuară din interiorul zonei portului
	Dezvoltarea infrastructurii portuare, în vederea îmbunătăţirii eficienţei intermodale	Proiecte referitoare la porturile din categoriile A şi B
	Dezvoltarea şi instalarea sistemelor de informare şi management, cum ar fi EDI (schimb electronic de date), sau a altor sisteme de gestiune inteligentă a mărfurilor şi a traficului persoanelor prin folosirea tehnologiilor integrate	Proiecte referitoare la porturile din categoriile A şi B
	Dezvoltarea instalaţiilor portuare pentru a prelucra reziduuri	Proiecte referitoare la porturile din categoriile A şi B

Secţiunea a 5-a Aeroporturi

I. Criterii de eligibilitate pentru aeroporturi din cadrul reţelei

Aeroporturile din cadrul reţelei trebuie să îndeplinească criteriile pentru unul dintre următoarele puncte de distribuţie:

1. Punctele internaţionale de distribuţie includ:

a) toate aeroporturile sau sistemele de aeroporturi*) cu un volum de trafic anual total de cel puţin: ...

- 5.000.000 miscari persoane minus 10%; sau

- 100.000 miscari aeronave comerciale; sau

- 150.000 tone mărfuri; sau

- 1.000.000 miscari persoane în afară României; sau

b) orice nou aeroport construit pentru a înlocui un punct internaţional de distribuţie care nu mai poate fi dezvoltat în continuare pe acelaşi amplasament. ...

2. Punctele naţionale de distribuţie includ:

a) toate aeroporturile sau sistemele de aeroporturi cu un volum anual de trafic: ...

---------

*) Sisteme de aeroporturi - doua sau mai multe aeroporturi care deservesc împreună acelaşi oraş sau aceleaşi oraşe.

- între 1.000.000 minus 10% şi 4.499.999 miscari persoane; sau

- între 50.000 şi 149.999 tone mărfuri; sau

- între 500.000 şi 899.999 miscari persoane, dintre care cel puţin 30% sunt în afară României; sau

- între 300.000 şi 899.999 miscari persoane şi care sunt amplasate la o distanta de peste 500 km de cel mai apropiat punct de distribuţie internaţional; sau

b) orice nou aeroport construit pentru a înlocui un punct naţional de distribuţie şi care nu mai poate fi dezvoltat în continuare pe acelaşi amplasament. ...

3. Punctele regionale de distribuţie şi punctele de accesibilitate includ toate aeroporturile cu un volum anual de trafic cuprins:

a) între 500.000 şi 899.999 miscari persoane, dintre care cel mult 30% sunt în afară României; sau ... b) între 250.000 minus 10% şi 499.999 miscari persoane; sau ... c) între 10.000 şi 49.999 tone mărfuri; sau ... d) amplasate într-o zona izolata a României şi care oferă servicii comerciale cu aeronave cu greutatea la decolare mai mare de 10 tone. ...

Se considera ca un aeroport este amplasat într-o zona izolata dacă este situat în afară unei raze de 100 km în linie dreapta de cel mai apropiat punct internaţional sau naţional de distribuţie. Aceasta distanta poate fi redusă la 75 km, în mod excepţional, în cazul unor dificultăţi reale de acces datorită poziţiei geografice sau calităţii infrastructurilor de transport terestru.

II. Specificaţii pentru proiectele prioritare care privesc reţeaua de aeroporturi

Se considera proiect prioritar orice proiect care îndeplineşte următoarele condiţii:

	Specificaţii pentru proiecte	Tipul punctelor de distribuţie afectate*)
	I. Optimizarea capacităţii aeroportuare existente
	Măsura 1 - Optimizarea capacităţii existente în ceea ce priveşte numărul de mişcări ale aeronavelor, numărul de persoane sau cantitatea de marfă, precum şi a echipamentelor aeroportuare de navigaţie aeriană	Internaţional Naţional Regional sau de accesibilitate
	Măsura 2 - Îmbunătăţirea securităţii şi siguranţei aeroporturilor	Internaţional Naţional Regional sau de accesibilitate
	Măsura 3 - Adaptarea infrastructurii existente la dezvoltarea traficului şi, în special, la măsurile care reglementează libera circulaţie a persoanelor	Internaţional Naţional Regional sau de accesibilitate
	II. Dezvoltarea unor noi capacităţi aeroportuare
	Măsura 4 - Dezvoltarea infrastructurilor şi a echipamentelor care determină capacitatea aeroportuară în ceea ce priveşte numărul de mişcări ale aeronavelor, traficul de persoane sau al mărfurilor, inclusiv echipamentele aeroportuare de navigaţie aeriană	Internaţional Naţional
	III. Îmbunătăţirea protecţiei împotriva poluării generate de activităţile aeroportuare
	Măsura 5 - Îmbunătăţirea măsurilor de protecţie a mediului în ceea ce priveşte limitarea zgomotului şi tratarea deşeurilor rezultate din activităţile aeroportuare	Internaţional Naţional
	IV. Îmbunătăţirea şi dezvoltarea accesului la aeroporturi
	Măsura 6 - Îmbunătăţirea sau dezvoltarea interfeţelor dintre aeroporturi şi infrastructurile de acces la acestea	Internaţional Naţional
	Măsura 7 - Îmbunătăţirea şi dezvoltarea legăturilor cu reţelele altor moduri de transport şi mai ales cu reţeaua feroviară	Internaţional Naţional

---------

*) Acest tabel nu exclude ca aceste măsuri, în cazuri speciale, justificate, să fie extinse şi asupra altor puncte de distribuţie. Secţiunea a 6-a Reţeaua de transport combinat

În plus faţă de proiectele prezentate în anexa nr. 3, se considera proiect prioritar orice proiect de infrastructura legat de acestea care consta în:

a) construcţia sau îmbunătăţirea infrastructurilor feroviare ori de pe căile navigabile interioare, astfel încât transportul unităţilor de transport intermodale (UTI) sa devină posibil din punct de vedere tehnic şi viabil din punct de vedere economic; ... b) construcţia sau dezvoltarea de terminale intermodale pentru transporturi interioare, inclusiv dotarea acestora cu echipamente de transbordare fixe ori mobile; ... c) adaptarea zonelor portuare pentru dezvoltarea sau îmbunătăţirea transferului containerelor între transportul maritim şi transportul feroviar, pe căile navigabile interioare sau rutier; ... d) utilizarea echipamentelor de transport feroviar special adaptate pentru transportul combinat, acolo unde acest lucru este cerut de caracteristicile infrastructurii, în special din punctul de vedere al costului adaptării eventuale a unei astfel de infrastructuri şi sub rezerva ca utilizarea unor astfel de echipamente să fie asociata cu infrastructura în cauza şi ca operatorii implicaţi să aibă acces nediscriminatoriu la aceasta. ... Secţiunea a 7-a Reţeaua de informaţii şi management asupra traficului

I. Reţeaua de informaţii şi management asupra traficului rutier

Se considera proiect prioritar orice proiect de infrastructura care permite dezvoltarea managementului traficului şi utilizarea sistemelor de informaţii şi, în special:

a) realizarea infrastructurii de telematica pentru colectarea datelor de trafic; ... b) dezvoltarea de centre de informaţii asupra traficului şi centre de control al traficului, precum şi schimbul de date cu centrele de informaţii asupra traficului din diferite tari; ... c) înfiinţarea unor servicii de informare rutiera, în particular sisteme RDS-TMC*); ... d) interoperabilitatea tehnica a infrastructurilor de telematica. ...

---------

*) Un sistem de mesaje digitale - radio pentru traficul rutier, în care mesajul poate fi transmis individual utilizatorului rutier.

II. Reţeaua de informaţii şi management asupra traficului maritim

Se considera proiect prioritar orice proiect care:

a) este conform obiectivelor politicii comunitare privind siguranţa navigaţiei maritime; sau ... b) este proiectat sa implementeze convenţii internaţionale şi rezoluţii ale Organizaţiei Maritime Internaţionale (IMO) în domeniul siguranţei navigaţiei şi referitoare la: ...

- implementarea sistemului comunitar de înregistrare a navelor care vin în/pleacă din porturile româneşti sau sunt în tranzit în largul coastelor României, utilizându-se sistemul electronic de schimb de date, incluzând, de asemenea, transmiterea datelor între nave şi instalaţiile terestre, acordându-se o atenţie deosebită sistemelor electronice de schimb de date (EDI) cu interfete compatibile;

- dezvoltarea şi îmbunătăţirea sistemului de radio-navigaţie GPS (sistemul global de determinare a poziţiei);

- dezvoltarea şi îmbunătăţirea sistemelor de management şi informaţii pentru navigaţia de coasta şi portuara (VTS) şi a legăturilor lor în vederea urmăririi mai eficiente şi mai sigure a traficului maritim, în particular în zonele de convergenta, aglomerate sau sensibile pentru mediu;

- implementarea unor tehnici pentru îmbunătăţirea urmăririi traficului: baze de date privind fluxurile de trafic, accidentele şi incidentele maritime, implementarea unor tehnici pentru analiza fluxurilor de trafic;

- dezvoltarea infrastructurii şi a echipamentelor în scopul implementarii unui sistem global pentru siguranţa şi pericole pe mare (GMDSS);

- îmbunătăţirea sistemelor telematice de schimb de date, în contextul controlului statului în porturi (port state control).

III. Reţeaua de informaţii şi management asupra traficului pe căile navigabile interioare

Se considera proiect prioritar orice proiect de infrastructura care include în special:

a) un sistem de măsurători topohidrografice ale gabaritelor de navigaţie; ... b) un sistem de semnalizare pentru navigaţie şi de dirijare pentru nave, în special pentru navele care transporta mărfuri periculoase şi poluante; ... c) sisteme de comunicaţii pentru cazuri de urgenta şi siguranţa pe căile navigabile interioare. ...

IV. Reţeaua de informaţii şi management asupra traficului aerian

Se considera proiect prioritar orice proiect care permite creşterea capacităţii sistemului de management al traficului aerian şi optimizarea utilizării acestuia, care face parte dintr-un model de armonizare şi integrare a facilităţilor şi procedurilor diferitelor puncte de distribuţie naţionale şi este în concordanta cu standardele internaţionale relevante, definite de Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale (O.A.C.I.) şi de organismele europene competente, toate cele de mai sus ţinând cont, în special, de lucrările Organizaţiei Europene pentru Siguranţa Navigaţiei Aeriene (EUROCONTROL).

Astfel de proiecte constau în:

a) studii privind o mai buna utilizare a spaţiului aerian de către diferiţii utilizatori şi implementarea unui sistem de rute coerent şi eficient; ... b) planificarea şi managementul traficului aerian care să ajute la realizarea unui echilibru între cerere şi oferta şi sa ducă la o utilizare optima a capacităţilor de control disponibile; ... c) studiile şi lucrările necesare pentru armonizarea mijloacelor şi procedurilor pentru integrarea diferiţilor furnizori de servicii, ţinându-se cont, în special, de liniile directoare adoptate de Conferinţa Europeană a Aviaţiei Civile (ECAC); ... d) îmbunătăţirea productivitatii sistemului, în special prin intermediul mijloacelor automate de asistare a controlului de trafic şi a sistemelor de detectare şi rezolvare a conflictelor potenţiale; ... e) contribuţii la instalarea mijloacelor de comunicaţie, navigaţie şi supraveghere necesare controlului traficului aerian, inclusiv promovarea de noi tehnologii, în special sateliti şi reţele digitale de date, acolo unde aceasta conduce la concordanta cu specificaţiile comune europene. ... Secţiunea a 8-a Reţeaua de determinare a poziţiei şi de navigaţie

Se considera proiect de interes naţional şi european orice proiect referitor la stabilirea oricărei componente a viitorului Plan european de radionavigatie sau a sistemului global de determinare a poziţiei şi de navigaţie prin satelit, care se integreaza în următoarea structura:

a) centru de control cuprinzând un sistem de procesare şi control; ... b) reţea de staţii de navigaţie terestre; ... c) un segment de spaţiu compus din sateliti care permit transmiterea semnalelor de navigaţie; ... d) reţea de staţii de supraveghere. ...

Anexa 3

LISTA

proiectelor prioritare, identificate de România împreună

cu Uniunea Europeană, care urmează a fi realizate

până în anul 2015

Reţeaua de cai rutiere

Autostrăzi:

1. Nadlac - Arad - Timişoara - Lugoj - Deva - Sebes - Sibiu - Pitesti;

2. Braşov - Ploiesti - Bucureşti;

3. Centura Bucureşti Nord;

4. Centura Bucureşti Sud;

5. Bucureşti - Lehliu - Fetesti - Cernavoda - Constanta;

6. Mărăşeşti - Buzau - Ploiesti.

Drumuri expres:

1. Sibiu - Braşov;

2. Bucureşti - Giurgiu;

3. Timişoara - Stamora Moravita.

NOTĂ: Având în vedere importanţa dezvoltării echilibrate a reţelei de autostrăzi şi drumuri expres, începând cu anul 2003 se vor efectua studii de fezabilitate privind secţiunile de autostrăzi şi drumuri expres amplasate în zona Transilvania, tronsonul Bors - Oradea - Cluj-Napoca - Targu Mures - Braşov.

Reţeaua de cai ferate

Reţeaua feroviara conventionala:

1. Curtici - Arad - Simeria - Vintu de Jos - Alba Iulia - Coslariu - Copsa Mica - Braşov - Ploiesti - Bucureşti - Fetesti - Medgidia - Constanta;

2. Arad - Timişoara - Caransebes - Drobeta-Turnu Severin - Strehaia - Craiova - Calafat;

3. Ungheni - Cristesti Jijia - Iaşi - Pascani - Bacau - Adjud - Mărăşeşti - Focsani - Buzau - Ploiesti - Bucureşti - Giurgiu;

4. Halmeu - Satu Mare - Oradea - Poieni - Cluj-Napoca - Apahida - Coslariu;

5. Buzau - Faurei - Brăila - Galaţi - Reni;

6. Craiova - Rosiori de Vede - Videle - Bucureşti - Giurgiu;

7. Vicsani - Suceava - Pascani;

8. Vintu de Jos - Sibiu - Ramnicu Valcea - Valcele - Pitesti - Bucureşti;

9. Oradea - Episcopia Bihorului.

Porturi interioare şi reţeaua de cai navigabile:

1. Dunarea (Bazias - Portul Cernavoda - Portul Brăila - Portul Sulina);

2. Canalul Dunăre - Marea Neagra (Portul Cernavoda - Poarta Alba - Portul Constanta);

3. Canalul Poarta Alba - Midia - Navodari;

4. Portul Sulina;

5. Portul Tulcea;

6. Portul Galaţi;

7. Portul Brăila;

8. Portul Cernavoda;

9. Portul Calarasi;

10. Portul Oltenita;

11. Portul Giurgiu;

12. Portul Drobeta-Turnu Severin;

13. Portul Moldova Noua.

Aeroporturi:

1. Arad;

2. Bucureşti-Baneasa;

3. Bucureşti-Otopeni;

4. Bacau;

5. Cluj-Napoca;

6. Constanta;

7. Iaşi;

8. Oradea;

9. Satu Mare;

10. Sibiu;

11. Suceava;

12. Timişoara;

13. Targu Mures.

Porturi maritime:

1. Portul Constanta.

Reţeaua de transport combinat:

1. Alba lulia;

2. Bacau;

3. Bradu de Sus (Pitesti);

4. Braşov Triaj;

5. Bucureştii Noi;

6. Buzau Sud;

7. Cluj-Napoca Est;

8. Constanta Mărfuri;

9. Craiova;

10. Deva;

11. Galaţi Mărfuri;

12. Glogovat (Arad);

13. Medias;

14. Oradea Est;

15. Ploiesti Crang;

16. Semenic (Timişoara Sud);

17. Socola Mărfuri;

18. Titan (Bucureşti Sud);

19. Tulcea Mărfuri;

20. Terminalul Port Constanta;

21. Terminalul Giurgiu Port.

Anexa 3(a) - REŢEAUA DE CAI RUTIERE

Anexa 3(b) - REŢEAUA DE CAI FERATE

Anexa 3(c) - REŢEAUA DE CAI NAVIGABILE INTERIOARE ŞI NODURI

-----------