CODUL DEONTOLOGIC din 27 noiembrie 2011

al profesiei de arhitect

EMITENT

ORDINUL ARHITECŢILOR DIN ROMÂNIA

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 342 din 21 mai 2012

În temeiul art. 28 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 184/2001 privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

Conferinţa naţională extraordinară a Ordinului Arhitecţilor din România din 26-27 noiembrie 2011 aprobă prezentul cod deontologic al profesiei de arhitect.

Capitolul I

Dispoziţii generale

Introducere şi principii pentru exercitarea profesiei

Secţiunea 1 Introducere

Articolul 1

(1) Prin prezentul cod deontologic, denumit în continuare cod, se stabilesc principiile fundamentale de onorabilitate în exercitarea profesiei de arhitect şi se reglementează normele de conduită profesională derivate din aceste principii, obligatorii în exerciţiul drepturilor şi îndatoririlor arhitectului ca profesionist. ... (2) Neîndeplinirea normelor de conduită profesională de către arhitecţii membri ai Ordinului Arhitecţilor din România, denumit în continuare Ordinul, se analizează de către comisiile de disciplină ale acestuia şi se sancţionează, după caz. ...

Articolul 2

Prezentul cod este întocmit în conformitate cu prevederile art. 20 lit. b), art. 28 alin. (1) lit. a) şi art. 46 alin. (2) din Legea nr. 184/2001 privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu cele ale Codului deontologic european pentru arhitecţii care furnizează servicii de arhitectură, elaborat de Consiliul Arhitecţilor din Europa (ACE-CAE).

Secţiunea a 2-a Principii

Articolul 3

În exercitarea profesiei, un arhitect trebuie să respecte următoarele principii fundamentale:

1. Arhitectul va fi integru şi se va comporta onorabil.

2. Arhitectul va fi competent în cadrul misiunilor asumate.

3. Arhitectul îşi va asuma misiuni doar în baza unui contract scris.

4. Arhitectul va exercita dreptul de semnătură cu asumarea responsabilităţii.

5. Arhitectul va propune şi va negocia cu clientul onorariul cuvenit.

6. Arhitectul va respecta dreptul de autor.

7. Arhitectul va fi demn de încrederea clientului său.

8. Arhitectul va respecta confidenţialitatea informaţiilor clientului său.

9. Arhitectul va respecta interesul public.

10. Arhitectul va promova serviciile sale cu onestitate.

11. Arhitectul se va comporta corect în relaţia cu colegii.

12. Arhitectul va trata toţi membrii Ordinului cu respectul cuvenit.

13. Arhitectul va coopera cu Ordinul, respectând toate reglementările legale în materie.

Articolul 4

Respectarea întru totul a prevederilor prezentului cod constituie obligaţie profesională şi morală fermă pentru fiecare arhitect membru al Ordinului.

Capitolul II

Obligaţii generale

Articolul 5

Arhitectul are obligaţia de a-şi exercită profesia conform tuturor prevederilor legale în vigoare, precum şi regulilor general acceptate ale profesiei.

Articolul 6

Arhitectul este răspunzător pentru fiecare dintre actele sale profesionale în raport cu prezentul cod.

Articolul 7

Arhitectul îşi va exercita profesia astfel încât în orice moment onorabilitatea, onestitatea, independenţa profesională şi integritatea sa să nu poată fi contestate.

Articolul 8

Arhitectul va exprima numai acele puncte de vedere care sunt în concordanţă cu opinia sa profesională şi va refuza formularea unor opinii de natură să înşele ori să dezinformeze alte persoane sau să discrediteze profesia de arhitect prin nerespectarea adevărului, a legii sau a normelor profesiei.

Articolul 9

În exercitarea profesiei, arhitectul nu va face niciun fel de discriminări şi va face uz de raţionamentul său profesional.

Articolul 10

Orice arhitect trebuie să se abţină, inclusiv în afara vieţii profesionale, de la acte de natură să ducă la desconsiderarea sa şi a profesiei de arhitect.

Articolul 11

Arhitectul are obligaţia de a nu implica numele şi activitatea sa profesională în acţiuni de publicitate comercială în beneficiul terţilor, respectiv firme de construcţii şi/sau instalaţii, firme de producţie de materiale, furnituri şi echipamente pentru construcţii, dacă nu posedă date suficiente privind calitatea produselor şi/sau a serviciilor furnizate.

Articolul 12

În exercitarea profesiei, arhitectul este dator să promoveze şi să folosească principiile estetice şi pe cele ale limbajului arhitectural şi, de asemenea, să îşi păstreze independenţa în raport cu eventuale presiuni ale autorităţilor publice sau ale unor persoane fizice ori juridice, astfel încât să nu prejudicieze interesele clientului său ori interesul public.

Capitolul III

Norme de conduită profesională Secţiunea 1 Integritatea şi onorabilitatea

Arhitectul va fi integru în exerciţiul profesiei, în sensul că va fi cinstit şi corect în toate relaţiile profesionale şi de afaceri.

Articolul 13

(1) Arhitectul are obligaţia ca pe proiectele pe care le-a elaborat şi/sau le-a coordonat să îşi menţioneze explicit titlul, numele şi calitatea în care le-a întocmit. ... (2) Sunt interzise: ... a) atribuirea de calităţi nereale; ... b) semnătura de complezenţă, aşa cum este definită la art. 37; ... c) uzurparea drepturilor de autor; ... d) plagiatul. ... (3) Arhitectul are aceleaşi obligaţii şi interdicţii şi în cazul unei lucrări teoretice/de cercetare. ...

Articolul 14

În scopul evitării conflictelor de interese, arhitectul cu drept de semnătură nu va putea presta, pentru acelaşi client şi aceeaşi lucrare, simultan cu misiunea de proiectare sau consultanţă, servicii de verificator de proiecte, servicii de execuţie ori dirigenţie de şantier, servicii de comerţ cu materiale de construcţii.

Articolul 15

Arhitectul este obligat să notifice în scris clientului, în situaţia în care are acţiuni sau părţi sociale în societăţi comerciale din domeniul executării construcţiilor sau din domeniul comerţului cu materiale de construcţii, precum şi în orice alte situaţii ce pot genera conflict de interese.

Articolul 16

Arhitectul se va pronunţa cu maximă obiectivitate asupra documentelor care îi sunt supuse spre analiză, indiferent de interesele sau de divergenţele sale personale faţă de autorii documentelor în cauză.

Articolul 17

Arhitectul nu are dreptul să accepte avantaje materiale oferite cu scopul de a se lăsa influenţat în decizia sa şi nici nu va oferi astfel de avantaje pentru a influenţa deciziile altora.

Articolul 18

Arhitectul nu va folosi relaţiile personale sau de rudenie pentru a influenţa deciziile autorităţilor cu activitate în domeniul arhitecturii, în folosul personal şi în detrimentul interesului public.

Articolul 19

Arhitectul va accepta să participe ca evaluator în cadrul unui juriu la o competiţie profesională, în situaţia în care nu este implicat în elaborarea vreuneia dintre lucrările supuse jurizării sau nu este implicat în elaborarea temei şi regulamentului de concurs ori în organizarea acestuia, în acea perioadă sau în una anterioară.

Secţiunea a 2-a Competenţa

Arhitectul va fi competent în cadrul serviciilor contractate.

Articolul 20

Arhitectul va angaja o lucrare profesională numai atunci când posedă abilităţile adecvate pentru îndeplinirea cu deplin respect faţă de clienţi a angajamentelor pe care şi le asumă. În caz de necesitate, arhitectul are obligaţia de a apela la persoanele competente care îi pot asigură realizarea lucrării la timp şi la nivel calitativ ridicat.

Articolul 21

Arhitectul este obligat să promoveze şi să menţină la un înalt nivel de calitate standardele profesionale, pentru aceasta fiind dator să îşi îmbogăţească permanent cunoştinţele artistice şi tehnice în domeniul arhitecturii, precum şi să aprofundeze evoluţiile relevante în plan profesional.

Articolul 22

Arhitectul trebuie să fie receptiv la îmbogăţirea limbajului arhitectural, prin promovarea şi integrarea în proiectele sale a artelor complementare creaţiei de arhitectură şi a noilor tehnologii.

Articolul 23

Arhitectul are datoria de a se informa asupra normelor specifice, a legilor şi reglementărilor profesionale, inclusiv cele ale locului unde profesează, şi să le aplice în exerciţiul profesiei.

Articolul 24

Arhitectul are obligaţia să se asigure de competenţa angajaţilor şi colaboratorilor săi, să le solicite şi să urmărească realizarea de către aceştia a unor prestaţii de înalt nivel profesional, să le asigure participarea directă şi accesul deplin la datele necesare îndeplinirii misiunii lor.

Articolul 25

Prin proiectele sale, arhitectul trebuie să asigure realizarea de construcţii, amenajări interioare şi amenajări urbane funcţionale, estetice şi conforme exigenţelor de siguranţă şi calitate prevăzute de legislaţia în construcţii şi de normele tehnice în domeniu.

Articolul 26

Arhitectul nu va promova în lucrările sale decât acele materiale şi tehnologii care corespund standardelor de calitate pentru lucrarea şi bugetul avizat, despre care are deplină cunoştinţă şi pentru care are acordul beneficiarului.

Secţiunea a 3-a Asumarea şi contractarea misiunilor

Arhitectul îşi va asuma misiuni doar în baza unui contract scris.

Articolul 27

Arhitectul are îndatorirea de a trata cu maximă responsabilitate obligaţiile asumate prin contract.

Articolul 28

Arhitectul are obligaţia de a încheia un contract în formă scrisă, pentru orice prestaţie a sa remunerată, indiferent de forma de exercitare a profesiei, respectiv:

a) contract individual de muncă între arhitectul salariat şi angajator, pe o perioadă de timp determinată sau nedeterminată; ... b) contract de proiectare sau de consultanţă între biroul ori firma unui arhitect şi clientul care comandă o lucrare, un proiect sau un serviciu de arhitectură; ... c) alte tipuri de contracte încheiate în baza şi potrivit legii. ...

Articolul 29

(1) Pentru întocmirea contractelor de proiectare şi/sau, după caz, de consultanţă, precum şi a altor contracte, se recomandă utilizarea modelelor de contract puse la dispoziţie de Ordin şi respectarea legislaţiei de specialitate în vigoare. ... (2) Contractele de proiectare sau de consultanţă pentru elaborarea unei lucrări/prestaţii de arhitectură vor cuprinde capitole şi clauze privind obligaţiile asumate şi volumul prestaţiei, termenele de realizare, onorariul cuvenit, etapizarea plăţilor, obligaţii şi responsabilităţi ale ambelor părţi semnatare, penalităţi pentru neexecutarea obligaţiilor, moduri de recepţionare a documentaţiilor, obligaţia de a răspunde la observaţiile/reclamaţiile clientului, precum şi clauze privind proprietatea intelectuală. ... (3) În cazul în care pe parcursul derulării contractului apare necesitatea elaborării unor lucrări suplimentare neprevăzute iniţial, a decalării termenelor de predare negociate iniţial, a modificării onorariului sau a altor prevederi iniţiale, părţile vor conveni, de comun acord, modificarea clauzelor respective prin acte adiţionale la contractul de bază. ...

Articolul 30

Arhitectul nu poate subcontracta integral o lucrare angajată de el. Arhitectul poate subcontracta unele părţi dintr-o lucrare de arhitectură angajată, cu condiţia ca interesele clientului să nu fie afectate.

Articolul 31

Arhitectul care este legat în exerciţiul său profesional printr-un contract individual de muncă cu o unitate de învăţământ de specialitate îşi desfăşoară activitatea în cadrul unor autorităţi ale administraţiei publice centrale ori locale sau în cadrul oricărei persoane juridice de drept public ori privat îşi asumă toate obligaţiile profesionale şi morale, conform prezentului cod, şi, în mod particular, asigură secretul profesional şi independenţa deciziilor sale.

Articolul 32

Arhitectul are obligaţia de a refuza încheierea de contracte care conduc la nerespectarea legilor sau care contravin prevederilor prezentului cod. El are responsabilitatea de a stabili clauze contractuale care să îi permită întreruperea, la nevoie, a relaţiilor contractuale cu acei clienţi sau cu acei angajatori care, prin cerinţele ori atitudinea lor pe parcursul desfăşurării serviciilor contractate, generează situaţii inacceptabile, ce contravin normelor legale şi profesionale.

Articolul 33

(1) Arhitectul care a angajat răspunderea pentru proiectarea generală la toate specialităţile implicate, respectiv arhitectură, structură de rezistenţă, instalaţii diverse, sistematizare verticală, amenajări interioare etc., are îndatorirea de a coordona direct sau de a desemna un responsabil de proiect din cadrul echipei de proiectare, care să coordoneze activitatea tuturor echipelor de proiectare, şi de a urmări integrarea în proiectele fiecărei specialităţi a cerinţelor tehnice ale celorlalte specialităţi. ... (2) Arhitectul care, în numele firmei de arhitectură, şi-a asumat responsabilitatea unui proiect complex încheie cu firmele de proiectanţi de specialitate contracte de subproiectare cu clauze privind obligaţiile şi responsabilităţile reciproce în cadrul proiectului. ...

Articolul 34

În exercitarea profesiei ce se desfăşoară în echipă răspunderea aparţine arhitectului care are calitatea de şef al proiectului, precum şi arhitectului care efectuează direct o anumită parte din proiect, în limitele competenţei ce i-a fost atribuită de şeful de proiect.

Secţiunea a 4-a Dreptul de semnătură

Arhitectul va exercita dreptul de semnătură cu întreaga responsabilitate asumată.

Articolul 35

Arhitectul cu drept de semnătură are obligaţia ca pe proiectele elaborate/coordonate de el şi/sau sub responsabilitatea sa să aplice în original parafa proprie eliberată de Ordin şi să semneze olograf fiecare dintre exemplarele documentaţiei ce urmează a fi înaintate autorităţilor spre aprobare, în conformitate cu prevederile legale.

Articolul 36

Arhitectul cu drept de semnătură poate semna şi aplica parafa profesională încredinţată exclusiv pe documentaţiile/proiectele în al căror cartuş se menţionează explicit titlul, numele şi calitatea în care arhitectul respectiv a participat la lucrare şi care au fost elaborate în cadrul formei de exercitare a profesiei declarate în Tabloul Naţional al Arhitecţilor.

Articolul 37

Arhitectului cu drept de semnătură îi este interzisă semnătura de complezenţă, respectiv aplicarea parafei profesionale şi a semnăturii olografe pe documentaţii/proiecte supuse autorizării şi care nu au fost elaborate sub responsabilitatea sa, girând lucrarea întocmită de o persoană care nu este arhitect, de un arhitect fără drept de semnătură sau cu dreptul de semnătură suspendat şi acceptând astfel foloase necuvenite.

Articolul 38

Arhitectul cu drept de semnătură are dreptul şi responsabilitatea de a urmări executarea întocmai a lucrărilor proiectate. Neconformitatea acestora cu documentaţia elaborată sau obstrucţionarea accesului pe şantier va fi semnalată clientului şi, după caz, organismelor de control abilitate.

Articolul 39

Arhitectul cu drept de semnătură are obligaţia să participe la recepţia lucrărilor sale conform prevederilor legale.

Articolul 40

Arhitectul este responsabil, atunci când exercită dreptul de semnătură, să se asigure că eventuale daune aduse bunurilor sau vieţii altora în urma acestui exerciţiu pot fi compensate echitabil, prin existenţa unei asigurări profesionale ori prin alte modalităţi, specificate în contractul încheiat cu clientul sau angajatorul.

Articolul 41

Arhitectul cu drept de semnătură are obligaţia să păstreze şi să arhiveze câte un exemplar original al documentaţiilor elaborate de el sau sub responsabilitatea sa, prin parafare.

Secţiunea a 5-a Onorarii

Arhitectul va calcula onorariul cuvenit în mod transparent şi în baza unui sistem de calcul propriu.

Articolul 42

Pentru serviciile prestate în relaţiile contractuale stabilite cu clientul, arhitectul are dreptul să beneficieze de un onorariu just, negociat în mod liber cu acesta şi în a cărui elaborare se va putea folosi de datele furnizate de Sistemul de informaţii asupra costurilor pentru proiectarea de arhitectură, elaborat prin grija Ordinului, care cuprinde niveluri de referinţă diferenţiate pe categorii de lucrări şi volum de prestaţii.

Articolul 43

Pentru anumite categorii de servicii se recomandă utilizarea de costuri orare, fie costuri individuale, diferenţiate după gradul de calificare şi experienţa arhitecţilor implicaţi, fie costuri orare convenţionale ale firmei de arhitectură elaboratoare, calculate pentru a acoperi toate cheltuielile materiale necesare îndeplinirii misiunilor asumate, precum şi marja corespunzătoare de profit şi de risc, pentru a permite reinvestirea în formare de personal şi echipamente.

Articolul 44

Arhitectul nu trebuie să propună un onorariu ferm dacă nu are suficiente informaţii cu privire la natura şi domeniul proiectului, la încadrarea acestuia în planuri de urbanism aprobate, la nivelul de studii, variante şi detalieri necesare pentru a se obţine acordul autorităţilor.

Articolul 45

Este interzisă practicarea de onorarii subevaluate în raport cu calitatea prestaţiei, atât din punctul de vedere al prestigiului profesiei, cât şi din punctul de vedere al onestităţii faţă de client, cu scopul de a obţine, în mod deliberat, comanda unei lucrări în detrimentul altor arhitecţi, cu riscul de a elabora lucrarea la niveluri calitative inferioare.

Articolul 46

Sunt interzise următoarele procedee, care facilitează practicarea de onorarii subevaluate şi concurenţa neloială:

a) utilizarea unor resurse umane fără contract de muncă, fără remuneraţie sau cu remuneraţie nelegal atribuită, fără a fi înregistrată contabil; ... b) utilizarea logisticii (calculatoare, imprimante, faxuri, programe de redactare asistată etc.) unei terţe persoane fizice sau juridice neimplicate în contractul de proiectare ori cu care nu există un contract pentru utilizarea acestora; ... c) deţinerea şi utilizarea de programe de calculator fără licenţă sau de programe de calculator a căror licenţă este deţinută legal de alte firme din domeniu ori instituţii de învăţământ de arhitectură. ... Secţiunea a 6-a Dreptul de autor

Arhitectul va respecta dreptul de autor.

Articolul 47

Arhitectul este răspunzător ca pe proiectele elaborate/coordonate în echipă de el sau sub responsabilitatea sa să fie menţionate explicit titlul, numele şi calitatea tuturor celor care au întocmit şi au desenat documentele respective sau, după caz, sunt coautori ai proiectului.

Articolul 48

Arhitectul nu îşi va însuşi proprietatea intelectuală şi nici nu va încerca să obţină avantaje nemeritate din munca altui arhitect sau colaborator. În acest sens, el va preciza în mod explicit aportul fiecărui arhitect la îndeplinirea misiunii profesionale.

Articolul 49

Arhitectul salariat, fie că are sau nu are drept de semnătură, are obligaţia de a se asigura că în contractul său de muncă încheiat cu angajatorul sunt prevăzute clauze specifice privind drepturile sale de autor, morale şi patrimoniale, precum şi compatibilitatea serviciilor solicitate cu prevederile prezentului cod.

Articolul 50

Arhitectul care părăseşte firma unde a elaborat documentaţii sau părţi de documentaţii în calitate de autor sau coautor poate solicita o copie a respectivelor documentaţii, pe care o obţine numai cu acordul conducerii firmei.

Articolul 51

Arhitecţii care elaborează o lucrare în echipă, fără a se putea diferenţia contribuţia fiecăruia dintre coautori, sunt obligaţi să ceară acordul tuturor membrilor echipei pentru utilizarea materialului elaborat colectiv, potrivit dispoziţiilor legale în materie.

Articolul 52

Arhitectul are obligaţia de a păstra şi de a arhiva originalele proiectelor/documentaţiilor elaborate de el şi de echipa lui, clientului fiindu-i predate numai copii după acestea, conform clauzelor din contract. Originalele păstrate spre neschimbare, pe calc sau pe CD, rămân ca martori cu dată certă ai lucrării, aşa cum a fost ea creată de autor sau de coautori.

Capitolul IV

Norme de conduită în relaţia cu clientul Secţiunea 1 Încrederea reciprocă

Arhitectul va fi demn de încrederea clientului său.

Articolul 53

Relaţiile dintre arhitect şi clienţii săi se bazează pe onestitate, probitate, corectitudine şi confidenţialitate.

Articolul 54

Înainte de a angaja o lucrare, arhitectul are obligaţia să informeze clientul asupra competenţelor de proiectare pe care le deţine în domeniu, asupra formei în care îşi exercită dreptul de semnătură, să informeze asupra competenţelor angajaţilor săi şi ale eventualilor colaboratori, precum şi asupra cheltuielilor probabile pe care lucrarea comandată le implică.

Articolul 55

Arhitectul nu poate acţiona decât în limitele contractului încheiat cu clientul său, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.

Articolul 56

Arhitectul poartă întreaga răspundere a lucrărilor proiectate, care intră în competenţa sa conform legii şi pentru care şi-a angajat competenţa şi reputaţia profesională. Orice intervenţie a clientului/beneficiarului ori constructorului în proiect şi/sau în execuţia acestuia fără acordul arhitectului este de natură să îl exonereze pe acesta de responsabilitate.

Articolul 57

În relaţiile cu terţii arhitectul va acţiona întotdeauna numai în interesul legitim al clientului şi în concordanţă cu interesul public.

Articolul 58

Arhitectul nu îşi va asuma angajamente care implică situaţii sau atitudini incompatibile cu îndatoririle sale de ordin profesional ori care sunt susceptibile să creeze îndoială asupra probităţii sale profesionale.

Articolul 59

Arhitectul are obligaţia de a-şi informa clientul, în timp util, privitor la orice modificare intervenită în legătură cu prestaţia sa şi care ar putea influenţa calitatea sau costurile investiţiei.

Articolul 60

Arhitectul este obligat să păstreze confidenţialitatea privind intenţiile şi interesele clientului său în legătură cu lucrările proiectate sau în curs de execuţie, cu excepţia informaţiilor de interes public, a celor care divulgă o încălcare a legii sau pentru care există aprobarea expresă a clientului.

Articolul 61

Obiectul secretului îl constituie tot ceea ce arhitectul, în calitatea lui de profesionist, a aflat direct sau indirect în legătură cu clientul, cu viaţa intimă a acestuia ori a familiei sale şi a aparţinătorilor sau în legătură cu organizarea şi funcţionarea unei societăţi ori instituţii, cu excepţia informaţiilor referitoare la o posibilă încălcare a legii.

Articolul 62

Arhitectul are responsabilitatea de a se asigura că secretul profesional este păstrat de către angajaţii şi colaboratorii săi.

Articolul 63

Situaţia în care legea sau o instanţă judecătorească obligă arhitectul să dezvăluie aspecte privind secretul profesional nu constituie abatere disciplinară.

Articolul 64

Secretul profesional persistă şi după încetarea contractului cu clientul.

Articolul 65

Arhitectul răspunde disciplinar pentru destăinuirea secretului profesional.

Capitolul V

Norme de conduită în interes public Secţiunea 1 Interesul public

Arhitectul va acţiona pentru protejarea interesului public.

Articolul 66

Arhitectul va acorda maximă atenţie impactului social şi impactului asupra mediului pe care activitatea lui le poate avea, dar şi utilizării raţionale a resurselor pe termen lung în soluţiile tehnice adoptate în proiecte.

Articolul 67

Toate prestaţiile profesionale ale arhitecţilor vor lua în considerare sistemele de valori şi cultură ale fiecărei/fiecărui ţări/loc pentru care creează lucrări de arhitectură şi urbanism. În acest sens, obiceiurile specifice ale unei societăţi şi comunităţi nu vor fi impuse altora, iar spiritul locului va fi protejat.

Articolul 68

Arhitectul va respecta moştenirea culturală şi naturală a comunităţii în care îşi exercită profesia, contribuind la conservarea şi îmbogăţirea acesteia.

Articolul 69

Arhitectul va acţiona cu profesionalism şi potrivit legislaţiei în materie pentru a păstra caracterul iniţial, calităţile artistice şi tehnice ale monumentelor istorice, ale imobilelor aflate în zona lor de protecţie şi ale imobilelor susceptibile a fi clasate, în toate situaţiile în care este solicitat să facă intervenţii la acestea.

Articolul 70

Arhitectul va sprijini autorităţile competente pentru respectarea legislaţiei în domeniul profesiei şi se va conforma termenelor prevăzute de lege în ceea ce priveşte avizarea şi aprobarea documentaţiilor, în situaţia în care îşi desfăşoară activitatea în domeniul verificării, avizării, aprobării, controlului şi expertizei tehnice a proiectelor de arhitectură.

Articolul 71

Arhitectul funcţionar public nu va folosi funcţia sa în scopul atragerii de comenzi în interes personal, direct sau indirect, şi va aplica principiile legalităţii, imparţialităţii şi obiectivităţii în procesul avizării şi aprobării documentaţiilor.

Secţiunea a 2-a Promovarea arhitectului în spaţiul public

Arhitectul îşi va promova onest realizările în spaţiul public.

Articolul 72

Arhitectul îşi poate face promovare profesională numai pe baza propriilor realizări, evitând promovarea portofoliului profesional propriu într-o manieră falsă, înşelătoare sau exagerată.

Articolul 73

Nu sunt considerate acţiuni de publicitate făcute de arhitect în folosul său acele manifestări în care numele său şi aspecte ale activităţii sale profesionale sunt menţionate în scrieri literare ori de specialitate, în mass-media, realizate de către terţi în scopul informării publicului, şi nici acele intervenţii publice ale arhitectului cu referire la activitatea sau la creaţia sa, dacă acestea sunt motivate şi nu sunt plătite de arhitect.

Articolul 74

Arhitectul are dreptul să facă publice realizările sale prin descrieri şi imagini interioare şi exterioare, care constituie proprietatea sa intelectuală.

Articolul 75

Arhitectul poartă întreaga responsabilitate atunci când participă la o competiţie de arhitectură, la o consultare publică sau licitaţie, pe care Ordinul sau Uniunea Internaţională a Arhitecţilor ori Consiliul Arhitecţilor din Europa, la care Ordinul este afiliat, le-a declarat inacceptabile.

Capitolul VI

Norme de conduită în relaţia cu colegii Secţiunea 1 Corectitudinea

Arhitectul se va comporta corect în relaţia cu colegii.

Articolul 76

Arhitectul îşi va construi reputaţia profesională pe baza meritelor, performanţelor şi efortului propriu, fără a denigra sau desconsidera activitatea altui confrate.

Articolul 77

Concurenţa dintre arhitecţi se bazează pe competenţa şi calitatea serviciilor profesionale oferite clienţilor. Sunt interzise şi se consideră concurenţă neloială următoarele acţiuni:

a) tentativa sau acţiunea de atragere ori de deturnare a clienţilor prin denigrarea sau discreditarea altui arhitect; ... b) practicarea unor subevaluări intenţionate ale investiţiei sau onorariului, având cunoştinţă de oferta anterioară a unui coleg arhitect, făcute cu intenţia de a obţine lucrarea în detrimentul colegului; ... c) utilizarea unor informaţii de specialitate nepublicate, la care arhitectul a avut acces pe căi nelegale, în scopul avantajării sale în competiţia cu alţi colegi; ... d) preluarea unui contract pe care un coleg arhitect l-a denunţat pentru motive de încălcare a deontologiei profesiei. ...

Articolul 78

Arhitectul nu va încerca să înlocuiască un alt arhitect din calitatea şi atribuţiile profesionale sau oficiale deţinute de acesta decât pe calea participării la o selecţie legal organizată.

Articolul 79

Arhitectului îi este interzisă orice acţiune de obţinere a unei comenzi pentru o lucrare în care un alt arhitect şi-a asumat misiuni faţă de client.

Articolul 80

Arhitectul solicitat direct şi motivat de un client să înlocuiască un alt arhitect în misiunile sale este obligat să îl înştiinţeze în scris pe acesta din urmă înainte de a-şi asuma respectivele misiuni.

Articolul 81

Arhitectul nevoit să înlocuiască un confrate în misiunile sale trebuie să o facă cu respectarea dreptului de autor.

Articolul 82

(1) În cazul unui confrate decedat, arhitectul care are misiunea de a continua sau de a interveni asupra operei dispărutului este obligat să ocrotească: ... a) drepturile de autor ale moştenitorilor legali ai acestuia; ... b) creaţia arhitecturală a confratelui decedat, pentru a nu aduce atingere onoarei şi reputaţiei profesionale a acestuia. ... (2) Arhitectul care are misiunea de a continua sau de a interveni asupra operei confratelui decedat este obligat să respecte prevederile legale în materie, eventuale clauze testamentare ori dorinţe exprimate de autor, precum şi regulile instituite de breaslă pentru asemenea situaţii. ...

Articolul 83

Calomnierea unui confrate sau formularea publică de critici nefondate ce ar putea să îi prejudicieze acestuia reputaţia profesională este susceptibilă de a fi sancţionată disciplinar. Este de dorit ca arhitecţii să ia apărarea unui coleg atacat în mod nedrept, pentru a se restabili onorabilitatea acestuia.

Secţiunea a 2-a Respectul reciproc

Arhitectul va trata colegii cu respectul cuvenit, indiferent de tipul relaţiei personale pe care o are cu aceştia.

Articolul 84

Relaţiile dintre arhitecţi se bazează pe respect, întrajutorare şi asistenţă morală reciprocă şi, mai ales, pe respectarea dreptului de autor.

Articolul 85

Arhitectul care este solicitat să îşi exprime public părerea asupra lucrării altui arhitect îl va anunţa pe acesta. În cazul unor lucrări scrise publicate sau în cazul unor disertaţii publice cu caracter de critică de arhitectură, critica la creaţia unui arhitect nu impune, cu precădere, anunţarea prealabilă a acestuia.

Articolul 86

Arhitectul va aduce la cunoştinţa autorului unei lucrări şi, după caz, a Ordinului abuzurile pe care le constată sau despre care a fost înştiinţat cu privire la lucrarea acelui confrate.

Articolul 87

Arhitectul care părăseşte o firmă este obligat să reglementeze în scris cu conducerea acesteia transferul de obligaţii şi probleme între el şi firmă cu privire la:

a) continuarea lucrărilor proprii neterminate şi/sau urmărirea execuţiei acestora pe şantier; ... b) drepturile băneşti şi drepturile de autor ce îi revin. ...

Articolul 88

Arhitectul asociat care părăseşte o firmă va stabili pe cale amiabilă cu foştii săi parteneri eventuala preluare a unor contracte sau părţi de contracte în derulare, cu acordul clienţilor.

Articolul 89

Orice neînţelegere între arhitecţi referitoare la exercitarea profesiei se recomandă a fi supusă medierii unei terţe persoane, conform legii, învestite cu încrederea părţilor, înainte de sesizarea instanţelor disciplinare sau, după caz, a celor judecătoreşti.

Articolul 90

Arhitectul cu drept de semnătură îndrumător al unui arhitect stagiar în baza unui angajament îl va îndruma pe acesta în mod gratuit şi va crea condiţiile pentru transmiterea cunoştinţelor profesionale şi a unei conduite etice corespunzătoare.

Articolul 91

Arhitectul stagiar are obligaţia de a informa arhitectul îndrumător asupra unor eventuale relaţii personale, profesionale sau comerciale cu clienţii acestuia, în conformitate cu reglementările Ordinului.

Articolul 92

Arhitectul stagiar are obligaţia de a se înscrie în Ordin şi de a respecta prevederile prezentul cod. Nerespectarea prevederilor Codului poate duce la sancţionarea disciplinară.

Capitolul VII

Norme de conduită în relaţia cu Ordinul Secţiunea 1 Cooperarea

Arhitectul va coopera cu Ordinul.

Articolul 93

Relaţiile arhitecţilor cu Ordinul, drepturile şi obligaţiile faţă de acesta sunt stipulate în lege, în Regulamentul de organizare şi funcţionare a Ordinului Arhitecţilor din România şi în actele normative interne, emise potrivit legii.

Articolul 94

Arhitectul este obligat să aducă la cunoştinţa Ordinului orice modificare a datelor sale civile sau profesionale, pentru a fi actualizate în registrele şi în documentele cu care acesta operează.

Articolul 95

Arhitectul are datoria de a aduce la cunoştinţa Ordinului situaţiile în care prevederile prezentului cod nu au fost respectate, în scopul protejării principiilor prevăzute la art. 3.

Capitolul VIII

Dispoziţii finale

Articolul 96

Nerespectarea prevederilor prezentului cod se sancţionează conform art. 38 din Legea nr. 184/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Articolul 97

Orice interpretări ale prezentului cod sunt exclusiv de competenţa Consiliului naţional al Ordinului, care are obligaţia de a informa membrii Ordinului, în cel mai scurt timp, asupra interpretărilor date.

Articolul 98

Prevederile prezentului cod se aplică şi conductorilor arhitecţi, membri ai Ordinului.

Articolul 99

Orice arhitect titular al dreptului de autor asupra proiectelor şi documentaţiilor realizate personal are dreptul să deţină copii ale acestora, pentru portofoliul profesional, în scopul protejării drepturilor de autor, dacă acestea au fost dobândite conform legii şi prezentului cod.

Articolul 100

(1) Codul deontologic al profesiei de arhitect, aprobat de Conferinţa naţională a Ordinului Arhitecţilor din România din 30-31 mai 2005 şi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 447 din 2 iulie 2007, îşi încetează aplicabilitatea. ... (2) Prezentul cod deontologic se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. ...

Preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România,

Dragoş Şerban Ion Ţigănaş

----