LEGE nr. 2 din 16 februarie 1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România*) EMITENT MAREA ADUNARE NAŢIONALĂ Publicat în  BULETINUL OFICIAL nr. 17-18 din 17 februarie 1968EXPUNERE DE MOTIVE Legea alăturată a fost adoptată în baza directivelor Conferinţei Naţionale a Partidului Comunist Român din 6-8 decembrie 1967 cu privire la îmbunătăţirea organizării administrativ-teritoriale a ţării. La elaborarea ei s-a avut în vedere necesitatea punerii de acord a organizării administrativ-teritoriale cu schimbările calitative intervenite în dezvoltarea economiei pe întreg teritoriul ţării, precum şi cu modificările care au avut loc în structura populaţiei, profilul, întinderea şi condiţiile de viaţă ale oraşelor şi comunelor. Legea prevede, la capitolul I, normele generale de organizare administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România în judeţe, oraşe şi comune. Corespunzător directivelor partidului, s-au precizat în lege elementele caracteristice ale fiecărei unităţi administrativ-teritoriale. Astfel, s-a prevăzut că judeţul este unitatea administrativ-teritorială complexă, alcătuită din oraşe şi comune - unităţi de bază ale organizării administrativ-teritoriale a ţării. Prin organizarea judeţelor se asigură dezvoltarea armonioasă din punct de vedere economic, social-cultural şi edilitar-gospodăresc a oraşelor şi comunelor. Municipiul Bucureşti, capitala Republicii Socialiste România, se prevede să fie organizat, din punct de vedere administrativ, pe sectoare. Oraşul, ca unitate administrativ-teritorială de bază, este caracterizat ca fiind centru de populaţie mai dezvoltat din punct de vedere economic, social-cultural şi edilitar-gospodăresc. Ca unitate de bază, oraşul are multiple legături cu zona înconjurătoare, asupra căreia exercită o influenţă multilaterală. Oraşele mai importante, care au un număr mai mare de locuitori şi o însemnătate deosebită în viaţa economică, politică şi social-culturală a ţării sau cele care au perspectiva dezvoltării în aceste direcţii, se organizează ca municipii. Municipiului Bucureşti, celorlalte municipii şi oraşelor mai importante le pot aparţine, ca unităţi distincte, alte oraşe şi comune situate în imediata lor apropiere şi care au strînse legături cu activitatea ce se desfăşoară în aceste centre urbane. Comunele respective urmează să fie denumite comune suburbane. În sensul legii, comuna este unitatea administrativ-teritorială de bază care cuprinde populaţia rurală unită prin comunitate de interese şi tradiţii, fiind alcătuită din unul sau mai multe sate, în funcţie de condiţiile economice, social-culturale, geografice şi demografice. Se prevede, de asemenea, că unele oraşe şi comune, datorită condiţiilor naturale în care se află, pot fi declarate staţiuni balneoclimaterice. Capitolul II al legii cuprinde reglementări cu privire la organizarea municipiului Bucureşti pe sectoare, numerotate, precum şi cu privire la stabilirea unui număr de 39 judeţe, ţinîndu-se seama de condiţiile geografice, economice, social-politice, etnice şi de legăturile culturale şi tradiţionale ale populaţiei, astfel ca fiecare judeţ să constituie o unitate complexă din punct, de vedere economic şi social-cultural, care să contribuie la ridicarea nivelului de civilizaţie a locuitorilor de pe teritoriul său. În ce priveşte denumirea judeţelor, s-au avut în vedere tradiţiile istorice şi importanţa actuală a unor zone geografice sau oraşe. La determinarea oraşelor de reşedinţă a judeţelor s-au avut în vedere gradul de dezvoltare industrială, social-culturală şi urbană, perspectivele acestora, precum şi poziţia geografică, cît mai centrală, care să le înlesnească legăturile cu toate localităţile din cuprinsul judeţului. De asemenea, legea prevede organizarea ca municipii, în afara municipiului Bucureşti, a altor 45 de oraşe, care au un număr mai mare de locuitori, o deosebită însemnătate în viaţa economică, social-politică şi cultural-ştiinţifică a ţării sau care au posibilităţi de dezvoltare în aceste direcţii. Marea Adunare Naţională a Republicii Socialiste România adoptă prezenta lege.     Capitolul I Unităţile administrativ-teritoriale     Articolul 1 Teritoriul Republicii Socialiste România este organizat în unităţi administrativ-teritoriale: judeţul, oraşul şi comuna.     Articolul 2 Capitala Republicii Socialiste România este municipiul Bucureşti.     Articolul 3 Judeţul este alcătuit din oraşe şi comune - unităţi de bază ale organizării administrativ-teritoriale a ţării - în funcţie de condiţiile geografice, economice şi social-politice, etnice şi de legăturile culturale şi tradiţionale ale populaţiei.     Articolul 4 Oraşul este centrul de populaţie mai dezvoltat din punct de vedere economic, social-cultural şi edilitar-gospodăresc. Oraşele care au un număr mai mare de locuitori, o însemnătate deosebită în viaţa economică, social-politică şi cultural-ştiinţifică a ţării sau care au condiţii de dezvoltare în aceste direcţii pot fi organizate ca municipii. Oraşele în care îşi au sediul organele de conducere ale judeţului sînt oraşe-reşedinţă.     Articolul 5 Comuna este unitatea administrativ-teritorială care cuprinde populaţia rurală unită prin comunitate de interese şi tradiţii, fiind alcătuită din unu sau mai multe sate, în funcţie de condiţiile economice, social-culturale, geografice şi demografice. Prin organizarea comunei se asigură dezvoltarea economică, social-culturală şi gospodărească a localităţilor rurale. Satele în care îşi au sediul organele de conducere ale comunei sînt sate-reşedinţă.     Articolul 6 Oraşele şi comunele din imediata apropiere a municipiului Bucureşti, a celorlalte municipii şi a oraşelor mai importante pot aparţine de acestea ca unităţi administrativ-teritoriale distincte. Comunele ce aparţin de municipiul Bucureşti, de celelalte municipii şi oraşe sînt comune suburbane.     Articolul 7 Oraşele şi comunele care, datorită condiţiilor climaterice, hidrologice sau aşezării lor, prezintă importanţă pentru ocrotirea sănătăţii şi asigurarea odihnei cetăţenilor, sînt organizate ca staţiuni balneoclimaterice.     Capitolul II Municipiul Bucureşti, judeţele şi municipiile     Articolul 8 Municipiul Bucureşti este organizat pe sectoare, numerotate.     Articolul 9 Judeţele Republicii Socialiste România şi oraşele lor de reşedinţă sînt: 1. Judeţul Alba cu reşedinţa în municipiul Alba Iulia 2. Judeţul Arad cu reşedinţa în municipiul Arad 3. Judeţul Argeş cu reşedinţa în municipiul Piteşti 4. Judeţul Bacău cu reşedinţa în municipiul Bacău 5. Judeţul Bihor cu reşedinţa în municipiul Oradea 6. Judeţul Bistriţa-Năsăud cu reşedinţa în oraşul Bistriţa 7. Judeţul Botoşani cu reşedinţa în municipiul Botoşani 8. Judeţul Braşov cu reşedinţa în municipiul Braşov 9. Judeţul Brăila cu reşedinţa în municipiul Brăila 10. Judeţul Buzău cu reşedinţa în municipiul Buzău 11. Judeţul Caraş-Severin cu reşedinţa în municipiul Reşiţa 12. Judeţul Cluj cu reşedinţa în municipiul Cluj 13. Judeţul Constanţa cu reşedinţa în municipiul Constanţa 14. Judeţul Covasna cu reşedinţa în oraşul Sfîntu Gheorghe 15. Judeţul Dîmboviţa cu reşedinţa în municipiul Tîrgovişte 16. Judeţul Dolj cu reşedinţa în municipiul Craiova 17. Judeţul Galaţi cu reşedinţa în municipiul Galaţi 18. Judeţul Gorj cu reşedinţa în municipiul Tîrgu Jiu 19. Judeţul Harghita cu reşedinţa în oraşul Miercurea-Ciuc 20. Judeţul Hunedoara cu reşedinţa în municipiul Deva 21. Judeţul Ialomiţa cu reşedinţa în oraşul Slobozia 22. Judeţul Iaşi cu reşedinţa în municipiul Iaşi 23. Judeţul Ilfov cu reşedinţa în municipiul Bucureşti 24. Judeţul Maramureş cu reşedinţa în municipiul Baia Mare 25. Judeţul Mehedinţi cu reşedinţa în municipiul Turnu Severin 26. Judeţul Mureş cu reşedinţa în municipiul Tîrgu Mureş 27. Judeţul Neamţ cu reşedinţa în municipiul Piatra-Neamţ 28. Judeţul Olt cu reşedinţa în oraşul Slatina 29. Judeţul Prahova cu reşedinţa în municipiul Ploieşti 30. Judeţul Satu Mare cu reşedinţa în municipiul Satu Mare 31. Judeţul Sălaj cu reşedinţa în oraşul Zalău 32. Judeţul Sibiu cu reşedinţa în municipiul Sibiu 33. Judeţul Suceava cu reşedinţa în municipiul Suceava 34. Judeţul Teleorman cu reşedinţa în oraşul Alexandria 35. Judeţul Timiş cu reşedinţa în municipiul Timişoara 36. Judeţul Tulcea cu reşedinţa în municipiul Tulcea 37. Judeţul Vaslui cu reşedinţa în oraşul Vaslui 38. Judeţul Vîlcea cu reşedinţa în oraşul Rîmnicu Vîlcea 39. Judeţul Vrancea cu reşedinţa în municipiul Focşani     Articolul 10 Se organizează ca municipii oraşele: 1. Alba Iulia 2. Arad 3. Bacău 4. Baia Mare 5. Bîrlad 6. Botoşani 7. Braşov 8. Brăila 9. Buzău 10. Călăraşi 11. Cluj 12. Constanţa 13. Craiova 14. Dej 15. Deva 16. Focşani 17. Galaţi 18. Gheorghe Gheorghiu-Dej 19. Giurgiu 20. Hunedoara 21. Iaşi 22. Lugoj 23. Mediaş 24. Odorheiul Secuieac 25. Oradea 26. Petroşani 27. Piatra-Neamţ 28. Piteşti 29. Ploieşti 30. Reşiţa 31. Roman 32. Satu Mare 33. Sibiu 34. Sighetul Marmaţiei 35. Sighişoara 36. Suceava 37. Tecuci 38. Timişoara 39. Tîrgovişte 40. Tîrgu Jiu 41. Tîrgu Mureş 42. Tulcea 43. Turda 44. Turnu Măgurele 45. Turnu Severin Această lege a fost votată de Marea Adunare Naţională la 16 februarie 1968, întrunind din cele 415 voturi exprimate, 414 voturi pentru şi 1 vot împotrivă. Preşedintele Marii Adunări Naţionale, ŞTEFAN VOITEC Bucureşti, 16 februarie 1968. Nr. 2. În conformitate cu dispoziţiile art. 57 din Constituţia Republicii Socialiste România, semnăm această lege. Preşedintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU -------------