LEGE nr. 2 din 16 februarie 1968

privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România*)

EMITENT

MAREA ADUNARE NAŢIONALĂ

Publicat în BULETINUL OFICIAL nr. 17-18 din 17 februarie 1968

EXPUNERE DE MOTIVE

Legea alăturată a fost adoptată în baza directivelor Conferinţei Naţionale a Partidului Comunist Român din 6-8 decembrie 1967 cu privire la îmbunătăţirea organizării administrativ-teritoriale a ţării.

La elaborarea ei s-a avut în vedere necesitatea punerii de acord a organizării administrativ-teritoriale cu schimbările calitative intervenite în dezvoltarea economiei pe întreg teritoriul ţării, precum şi cu modificările care au avut loc în structura populaţiei, profilul, întinderea şi condiţiile de viaţă ale oraşelor şi comunelor.

Legea prevede, la capitolul I, normele generale de organizare administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România în judeţe, oraşe şi comune. Corespunzător directivelor partidului, s-au precizat în lege elementele caracteristice ale fiecărei unităţi administrativ-teritoriale.

Astfel, s-a prevăzut că judeţul este unitatea administrativ-teritorială complexă, alcătuită din oraşe şi comune - unităţi de bază ale organizării administrativ-teritoriale a ţării. Prin organizarea judeţelor se asigură dezvoltarea armonioasă din punct de vedere economic, social-cultural şi edilitar-gospodăresc a oraşelor şi comunelor.

Municipiul Bucureşti, capitala Republicii Socialiste România, se prevede să fie organizat, din punct de vedere administrativ, pe sectoare.

Oraşul, ca unitate administrativ-teritorială de bază, este caracterizat ca fiind centru de populaţie mai dezvoltat din punct de vedere economic, social-cultural şi edilitar-gospodăresc. Ca unitate de bază, oraşul are multiple legături cu zona înconjurătoare, asupra căreia exercită o influenţă multilaterală.

Oraşele mai importante, care au un număr mai mare de locuitori şi o însemnătate deosebită în viaţa economică, politică şi social-culturală a ţării sau cele care au perspectiva dezvoltării în aceste direcţii, se organizează ca municipii.

Municipiului Bucureşti, celorlalte municipii şi oraşelor mai importante le pot aparţine, ca unităţi distincte, alte oraşe şi comune situate în imediata lor apropiere şi care au strînse legături cu activitatea ce se desfăşoară în aceste centre urbane. Comunele respective urmează să fie denumite comune suburbane.

În sensul legii, comuna este unitatea administrativ-teritorială de bază care cuprinde populaţia rurală unită prin comunitate de interese şi tradiţii, fiind alcătuită din unul sau mai multe sate, în funcţie de condiţiile economice, social-culturale, geografice şi demografice.

Se prevede, de asemenea, că unele oraşe şi comune, datorită condiţiilor naturale în care se află, pot fi declarate staţiuni balneoclimaterice.

Capitolul II al legii cuprinde reglementări cu privire la organizarea municipiului Bucureşti pe sectoare, numerotate, precum şi cu privire la stabilirea unui număr de 39 judeţe, ţinîndu-se seama de condiţiile geografice, economice, social-politice, etnice şi de legăturile culturale şi tradiţionale ale populaţiei, astfel ca fiecare judeţ să constituie o unitate complexă din punct, de vedere economic şi social-cultural, care să contribuie la ridicarea nivelului de civilizaţie a locuitorilor de pe teritoriul său.

În ce priveşte denumirea judeţelor, s-au avut în vedere tradiţiile istorice şi importanţa actuală a unor zone geografice sau oraşe.

La determinarea oraşelor de reşedinţă a judeţelor s-au avut în vedere gradul de dezvoltare industrială, social-culturală şi urbană, perspectivele acestora, precum şi poziţia geografică, cît mai centrală, care să le înlesnească legăturile cu toate localităţile din cuprinsul judeţului.

De asemenea, legea prevede organizarea ca municipii, în afara municipiului Bucureşti, a altor 45 de oraşe, care au un număr mai mare de locuitori, o deosebită însemnătate în viaţa economică, social-politică şi cultural-ştiinţifică a ţării sau care au posibilităţi de dezvoltare în aceste direcţii.

Marea Adunare Naţională a Republicii Socialiste România adoptă prezenta lege.

Capitolul I

Unităţile administrativ-teritoriale

Articolul 1

Teritoriul Republicii Socialiste România este organizat în unităţi administrativ-teritoriale: judeţul, oraşul şi comuna.

Articolul 2

Capitala Republicii Socialiste România este municipiul Bucureşti.

Articolul 3

Judeţul este alcătuit din oraşe şi comune - unităţi de bază ale organizării administrativ-teritoriale a ţării - în funcţie de condiţiile geografice, economice şi social-politice, etnice şi de legăturile culturale şi tradiţionale ale populaţiei.

Articolul 4

Oraşul este centrul de populaţie mai dezvoltat din punct de vedere economic, social-cultural şi edilitar-gospodăresc.

Oraşele care au un număr mai mare de locuitori, o însemnătate deosebită în viaţa economică, social-politică şi cultural-ştiinţifică a ţării sau care au condiţii de dezvoltare în aceste direcţii pot fi organizate ca municipii.

Oraşele în care îşi au sediul organele de conducere ale judeţului sînt oraşe-reşedinţă.

Articolul 5

Comuna este unitatea administrativ-teritorială care cuprinde populaţia rurală unită prin comunitate de interese şi tradiţii, fiind alcătuită din unu sau mai multe sate, în funcţie de condiţiile economice, social-culturale, geografice şi demografice. Prin organizarea comunei se asigură dezvoltarea economică, social-culturală şi gospodărească a localităţilor rurale.

Satele în care îşi au sediul organele de conducere ale comunei sînt sate-reşedinţă.

Articolul 6

Oraşele şi comunele din imediata apropiere a municipiului Bucureşti, a celorlalte municipii şi a oraşelor mai importante pot aparţine de acestea ca unităţi administrativ-teritoriale distincte.

Comunele ce aparţin de municipiul Bucureşti, de celelalte municipii şi oraşe sînt comune suburbane.

Articolul 7

Oraşele şi comunele care, datorită condiţiilor climaterice, hidrologice sau aşezării lor, prezintă importanţă pentru ocrotirea sănătăţii şi asigurarea odihnei cetăţenilor, sînt organizate ca staţiuni balneoclimaterice.

Capitolul II

Municipiul Bucureşti, judeţele şi municipiile

Articolul 8

Municipiul Bucureşti este organizat pe sectoare, numerotate.

Articolul 9

Judeţele Republicii Socialiste România şi oraşele lor de reşedinţă sînt:

1. Judeţul Alba cu reşedinţa în municipiul Alba Iulia

2. Judeţul Arad cu reşedinţa în municipiul Arad

3. Judeţul Argeş cu reşedinţa în municipiul Piteşti

4. Judeţul Bacău cu reşedinţa în municipiul Bacău

5. Judeţul Bihor cu reşedinţa în municipiul Oradea

6. Judeţul Bistriţa-Năsăud cu reşedinţa în oraşul Bistriţa

7. Judeţul Botoşani cu reşedinţa în municipiul Botoşani

8. Judeţul Braşov cu reşedinţa în municipiul Braşov

9. Judeţul Brăila cu reşedinţa în municipiul Brăila

10. Judeţul Buzău cu reşedinţa în municipiul Buzău

11. Judeţul Caraş-Severin cu reşedinţa în municipiul Reşiţa

12. Judeţul Cluj cu reşedinţa în municipiul Cluj

13. Judeţul Constanţa cu reşedinţa în municipiul Constanţa

14. Judeţul Covasna cu reşedinţa în oraşul Sfîntu Gheorghe

15. Judeţul Dîmboviţa cu reşedinţa în municipiul Tîrgovişte

16. Judeţul Dolj cu reşedinţa în municipiul Craiova

17. Judeţul Galaţi cu reşedinţa în municipiul Galaţi

18. Judeţul Gorj cu reşedinţa în municipiul Tîrgu Jiu

19. Judeţul Harghita cu reşedinţa în oraşul Miercurea-Ciuc

20. Judeţul Hunedoara cu reşedinţa în municipiul Deva

21. Judeţul Ialomiţa cu reşedinţa în oraşul Slobozia

22. Judeţul Iaşi cu reşedinţa în municipiul Iaşi

23. Judeţul Ilfov cu reşedinţa în municipiul Bucureşti

24. Judeţul Maramureş cu reşedinţa în municipiul Baia Mare

25. Judeţul Mehedinţi cu reşedinţa în municipiul Turnu Severin

26. Judeţul Mureş cu reşedinţa în municipiul Tîrgu Mureş

27. Judeţul Neamţ cu reşedinţa în municipiul Piatra-Neamţ

28. Judeţul Olt cu reşedinţa în oraşul Slatina

29. Judeţul Prahova cu reşedinţa în municipiul Ploieşti

30. Judeţul Satu Mare cu reşedinţa în municipiul Satu Mare

31. Judeţul Sălaj cu reşedinţa în oraşul Zalău

32. Judeţul Sibiu cu reşedinţa în municipiul Sibiu

33. Judeţul Suceava cu reşedinţa în municipiul Suceava

34. Judeţul Teleorman cu reşedinţa în oraşul Alexandria

35. Judeţul Timiş cu reşedinţa în municipiul Timişoara

36. Judeţul Tulcea cu reşedinţa în municipiul Tulcea

37. Judeţul Vaslui cu reşedinţa în oraşul Vaslui

38. Judeţul Vîlcea cu reşedinţa în oraşul Rîmnicu Vîlcea

39. Judeţul Vrancea cu reşedinţa în municipiul Focşani

Articolul 10

Se organizează ca municipii oraşele:

1. Alba Iulia

2. Arad

3. Bacău

4. Baia Mare

5. Bîrlad

6. Botoşani

7. Braşov

8. Brăila

9. Buzău

10. Călăraşi

11. Cluj

12. Constanţa

13. Craiova

14. Dej

15. Deva

16. Focşani

17. Galaţi

18. Gheorghe Gheorghiu-Dej

19. Giurgiu

20. Hunedoara

21. Iaşi

22. Lugoj

23. Mediaş

24. Odorheiul Secuieac

25. Oradea

26. Petroşani

27. Piatra-Neamţ

28. Piteşti

29. Ploieşti

30. Reşiţa

31. Roman

32. Satu Mare

33. Sibiu

34. Sighetul Marmaţiei

35. Sighişoara

36. Suceava

37. Tecuci

38. Timişoara

39. Tîrgovişte

40. Tîrgu Jiu

41. Tîrgu Mureş

42. Tulcea

43. Turda

44. Turnu Măgurele

45. Turnu Severin

Această lege a fost votată de Marea Adunare Naţională la 16 februarie 1968, întrunind din cele 415 voturi exprimate, 414 voturi pentru şi 1 vot împotrivă.

Preşedintele Marii Adunări Naţionale,

ŞTEFAN VOITEC

Bucureşti, 16 februarie 1968.

Nr. 2.

În conformitate cu dispoziţiile art. 57 din Constituţia Republicii Socialiste România, semnăm această lege.

Preşedintele Consiliului de Stat,

NICOLAE CEAUŞESCU

-------------