LEGE nr. 14 din 9 ianuarie 2003 (republicată)

a partidelor politice*)

EMITENT

PARLAMENTUL

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 347 din 12 mai 2014

______

*) Republicată în temeiul art. 248 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012, rectificată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 117 din 1 martie 2013, cu modificările ulterioare, dându-se textelor o nouă numerotare.

Legea nr. 14/2003 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 550 din 6 august 2012 şi a mai fost modificată prin:

- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2012 privind modificarea art. 81 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 23 august 2012, aprobată prin Legea nr. 206/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 13 noiembrie 2012;

- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2013 privind modificarea Legii nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative conexe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 68 din 31 ianuarie 2013, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 214/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 388 din 28 iunie 2013.

Capitolul I

Dispoziţii generale

Articolul 1

Partidele politice sunt asociaţii cu caracter politic ale cetăţenilor români cu drept de vot, care participă în mod liber la formarea şi exercitarea voinţei lor politice, îndeplinind o misiune publică garantată de Constituţie. Ele sunt persoane juridice de drept public.

Articolul 2

Prin activitatea lor, partidele politice promovează valorile şi interesele naţionale, pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participă cu candidaţi în alegeri şi la constituirea unor autorităţi publice şi stimulează participarea cetăţenilor la scrutinuri, potrivit legii.

Articolul 3

(1) Pot funcţiona ca partide politice numai asociaţiile cu caracter politic, constituite potrivit legii, şi care militează pentru respectarea suveranităţii naţionale, a independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale, a ordinii de drept şi a principiilor democraţiei constituţionale. ... (2) Sunt interzise partidele politice care, prin statutul, programele, propaganda de idei ori prin alte activităţi pe care le organizează, încalcă prevederile art. 30 alin. (7), art. 40 alin. (2) sau (4) din Constituţia României, republicată. ... (3) Este interzisă afilierea partidelor politice la organizaţii din străinătate, dacă această afiliere încalcă valorile prevăzute la alin. (1). ... (4) Partidele politice nu pot organiza activităţi militare sau paramilitare şi nici alte activităţi interzise de lege. ...

Articolul 4

(1) Partidele politice se organizează şi funcţionează după criteriul administrativ-teritorial. ... (2) Sunt interzise constituirea de structuri ale partidelor politice după criteriul locului de muncă, precum şi desfăşurarea de activităţi politice la nivelul operatorilor economici sau al instituţiilor publice. ... (3) Desfăşurarea de activităţi politice la nivelul operatorilor economici sau al instituţiilor publice este permisă, cu acordul acestora, numai în campania electorală, în condiţiile legii. ... (4) În cadrul organizaţiilor teritoriale partidele politice îşi pot organiza structuri care se vor ocupa de problemele specifice unei anumite categorii sociale sau profesionale. ...

Articolul 5

(1) Fiecare partid politic trebuie să aibă denumire integrală, denumire prescurtată şi semn permanent proprii. Denumirea integrală, denumirea prescurtată şi semnul permanent trebuie să se deosebească clar de cele ale partidelor anterior înregistrate, fiind interzisă utilizarea aceloraşi simboluri grafice, oricare ar fi figura geometrică în care sunt încadrate. ... (2) Prevederile alin. (1) se aplică şi alianţelor politice, în mod corespunzător. ... (3) Denumirea integrală şi denumirea prescurtată, precum şi semnul permanent nu pot reproduce sau combina simbolurile naţionale ale statului român, ale altor state, ale organismelor internaţionale ori ale cultelor religioase. Fac excepţie partidele politice care sunt membre ale unor organizaţii politice internaţionale, acestea putând utiliza însemnul organizaţiei respective ca atare sau într-o combinaţie specifică. ... (4) Semnul permanent poate fi schimbat cu cel puţin 6 luni înainte de data alegerilor de către organele competente ale partidului, conform statutului şi cu respectarea art. 25 şi 26. ...

Capitolul II

Membrii partidelor politice

Articolul 6

Pot fi membri ai partidelor politice cetăţenii care, potrivit Constituţiei, au drept de vot.

Articolul 7

Din partidele politice nu pot face parte persoanele cărora le este interzisă prin lege asocierea politică.

Articolul 8

(1) Un cetăţean român nu poate face parte în acelaşi timp din două sau mai multe partide politice. ... (2) Înscrierea unei persoane într-un alt partid politic constituie de drept demisie din partidul al cărui membru a fost anterior. ... (3) La înscrierea într-un partid politic orice persoană este obligată să declare în scris, pe propria răspundere, dacă are sau nu calitatea de membru al unui alt partid politic. ... (4) Membrii organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care înscriu candidaţi în alegeri pot face parte şi dintr-un partid politic, având dreptul de a candida în condiţiile legii. ... (5) Nicio persoană nu poate fi constrânsă să facă parte sau să nu facă parte dintr-un partid politic. ... (6) Dobândirea sau pierderea calităţii de membru al unui partid politic nu creează privilegii sau restrângeri în exercitarea drepturilor cetăţeneşti. ...

Capitolul III

Organizarea partidelor politice

Articolul 9

Fiecare partid politic trebuie să aibă statut şi program politic proprii.

Articolul 10

Statutul partidului politic cuprinde în mod obligatoriu:

a) denumirea integrală şi denumirea prescurtată; ... b) descrierea semnului permanent; ... c) semnul permanent sub formă grafică alb-negru şi color, în anexă; ... d) sediul central; ... e) menţiunea expresă că urmăreşte numai obiective politice; ... f) drepturile şi îndatoririle membrilor; ... g) sancţiunile disciplinare şi procedurile prin care acestea pot fi aplicate membrilor; ... h) procedura de alegere a organelor executive şi competenţele acestora; ... i) competenţa adunării generale a membrilor sau a delegaţilor acestora; ... j) organele împuternicite să prezinte candidaturi în alegerile locale, parlamentare şi prezidenţiale; ... k) organul competent să propună reorganizarea partidului sau să decidă asocierea într-o alianţă politică ori în alte forme de asociere; ... l) condiţiile în care îşi încetează activitatea; ... m) modul de administrare a patrimoniului şi sursele de finanţare, stabilite în condiţiile legii; ... n) organul care reprezintă partidul în relaţiile cu autorităţile publice şi terţi; ... o) alte menţiuni prevăzute ca obligatorii în prezenta lege. ...

Articolul 11

Statutul şi programul politic ale partidului trebuie să fie prezentate în formă scrisă şi aprobate de organele împuternicite prin statut.

Articolul 12

(1) Partidele politice au ca subdiviziuni organizaţii teritoriale, potrivit organizării administrative a ţării, care au numărul minim de membri prevăzut de statut. ... (2) Organele locale pot reprezenta partidul politic faţă de terţi la nivelul local corespunzător, pot deschide conturi la bancă şi răspund de gestionarea acestora. ...

Articolul 13

(1) Adunarea generală a membrilor şi organul executiv, indiferent de denumirea pe care o au în statutul fiecărui partid, sunt foruri obligatorii de conducere a partidului politic şi a organizaţiilor sale teritoriale. Conducerile organizaţiilor teritoriale se aleg pentru o perioadă determinată, prevăzută de statut. ... (2) Statutul poate prevedea şi alte organe, cu atribuţii formulate explicit. ...

Articolul 14

(1) Adunarea generală a membrilor partidului politic sau a delegaţilor acestora, la nivel naţional, este organul suprem de decizie al partidului. Întrunirea acestuia are loc cel puţin o dată la 4 ani. ... (2) Delegaţii la adunare sunt aleşi de organizaţiile teritoriale prin vot secret. Numărul acestora se stabileşte în raport cu numărul de membri. Procedurile de desemnare şi de delegare a acestora trebuie prevăzute în statut. ...

Articolul 15

(1) Pentru soluţionarea diferendelor dintre membrii unui partid politic sau dintre aceştia şi conducerile organizaţiilor partidului se constituie comisii de arbitraj la nivelul partidului şi al organizaţiilor sale teritoriale. ... (2) Membrii comisiei de arbitraj sunt aleşi pe o durată de cel mult 4 ani. ... (3) Comisia de arbitraj este organizată şi funcţionează conform unui regulament aprobat de organul statutar, care trebuie să asigure părţilor dreptul la opinie şi dreptul de a se apăra, precum şi proceduri echitabile de decizie. ...

Articolul 16

(1) Organele împuternicite ale partidului politic hotărăsc primirea de membri, în condiţiile stabilite de statut, ca urmare a cererilor scrise depuse de solicitanţi. ... (2) Membrii au dreptul de a demisiona din partid în orice moment, cu efect imediat. ...

(3)*) Dobândirea sau pierderea calităţii de membru al unui partid politic este supusă numai jurisdicţiei interne a partidului respectiv, potrivit statutului partidului.

______

*) Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 530/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 13 ianuarie 2014, a constatat că dispoziţiile art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, cu modificările ulterioare, sunt neconstituţionale.

Articolul 17

(1) Hotărârile partidului politic şi ale organizaţiilor sale teritoriale se adoptă cu votul majorităţii prevăzute în statut. ... (2) Alegerea membrilor conducerii partidului politic şi ai conducerilor organizaţiilor sale teritoriale se face prin vot secret. ... (3) Statutul trebuie să prevadă dreptul fiecărui membru la iniţiativă politică şi posibilitatea examinării acesteia într-un cadru organizat. ...

Capitolul IV

Înregistrarea partidelor politice

Articolul 18

(1) Pentru înregistrarea unui partid politic se depun la Tribunalul Bucureşti următoarele documente: ... a) cererea de înregistrare, semnată de conducătorul organului executiv al partidului politic şi de cel puţin 3 membri fondatori, care vor fi citaţi în instanţă; ... b) statutul partidului, întocmit conform prevederilor art. 10; ... c) programul partidului; ... d) actul de constituire, împreună cu lista semnăturilor de susţinere a membrilor fondatori; ... e) o declaraţie privitoare la sediu şi la patrimoniul partidului; ... f) dovada deschiderii contului bancar. ... (2) Cererea de înregistrare se afişează la sediul Tribunalului Bucureşti timp de 15 zile. ... (3) În termen de 3 zile de la data depunerii cererii de înregistrare, anunţul cu privire la aceasta se publică de către solicitant într-un ziar central de mare tiraj. ...

Articolul 19

(1) Lista semnăturilor de susţinere trebuie să menţioneze obiectul susţinerii, data şi locul întocmirii, iar pentru susţinători trebuie să conţină numele şi prenumele, data naşterii, adresa, felul actului de identitate, seria şi numărul acestuia, codul numeric personal, precum şi semnătura. Susţinătorii înscrierii unui partid politic pot fi numai cetăţeni cu drept de vot. ... (2) Lista va fi însoţită de o declaraţie pe propria răspundere a persoanei care a întocmit-o, care să ateste autenticitatea semnăturilor, sub sancţiunea prevăzută de art. 326 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare. ... (3) Lista trebuie să cuprindă cel puţin 25.000 de membri fondatori, domiciliaţi în cel puţin 18 din judeţele ţării şi municipiul Bucureşti, dar nu mai puţin de 700 de persoane pentru fiecare dintre aceste judeţe şi municipiul Bucureşti. ... (4) Fiecare listă va cuprinde persoane dintr-o singură localitate. Listele vor fi grupate pe localităţi şi judeţe, pentru a se putea verifica prevederile alin. (3). ...

Articolul 20

(1) Tribunalul Bucureşti examinează cererea de înregistrare a partidului politic în şedinţă publică, cu participarea reprezentantului Ministerului Public. ... (2) Persoanele fizice sau juridice interesate pot interveni în proces, dacă depun o cerere de intervenţie în interes propriu, potrivit Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Cererea de intervenţie se comunică din oficiu persoanelor care au semnat cererea de înregistrare. ...

Articolul 21

(1) Tribunalul Bucureşti se pronunţă asupra cererii de înregistrare a partidului politic în cel mult 15 zile de la expirarea termenului prevăzut la art. 18 alin. (2). ... (2) Împotriva deciziei Tribunalului Bucureşti pot face apel la Curtea de Apel Bucureşti, în termen de 5 zile de la comunicare, persoanele prevăzute la art. 18 alin. (1) lit. a), Ministerul Public sau persoanele prevăzute la art. 20 alin. (2). ... (3) Curtea de Apel Bucureşti va examina apelul în şedinţă publică, în termen de cel mult 15 zile de la înregistrarea acestuia. ... (4) Decizia Curţii de Apel Bucureşti este definitivă. ...

Articolul 22

Partidul politic dobândeşte personalitate juridică de la data rămânerii definitive a hotărârii instanţei privind admiterea cererii de înregistrare.

Articolul 23

Partidele politice ale căror cereri de înregistrare au fost admise se înscriu în Registrul partidelor politice.

Articolul 24

(1) Partidele politice au obligaţia să depună la Tribunalul Bucureşti: ... a) documentele atestând desfăşurarea adunărilor generale, în termen de 30 de zile de la data acestora; ... b) documentele provenind de la autorităţile electorale competente privind desemnarea candidaţilor în alegeri, în termen de 30 de zile de la data alegerilor. ... (2) Depunerea documentelor prevăzute la alin. (1) la Tribunalul Bucureşti se consemnează în Registrul partidelor politice. ...

Articolul 25

(1) Modificarea statutului sau a programului partidului politic poate avea loc în condiţiile prevăzute de statut. ... (2) Orice modificare se comunică Tribunalului Bucureşti, în termen de 30 de zile de la data adoptării, cu îndeplinirea prevederilor art. 18 alin. (2) şi (3). Tribunalul Bucureşti o examinează potrivit procedurii prevăzute la art. 20 şi 21. ...

Articolul 26

(1) În cazul în care modificările nu sunt comunicate conform art. 25 alin. (2) sau dacă instanţa a respins cererea de încuviinţare a modificării statutului, iar partidul politic în cauză acţionează în baza statutului modificat, Ministerul Public va solicita Tribunalului Bucureşti încetarea activităţii partidului politic şi radierea acestuia din Registrul partidelor politice. ... (2) În termen de 15 zile de la înregistrarea cererii Ministerului Public, Tribunalul Bucureşti se va pronunţa asupra acesteia. ... (3) Împotriva hotărârii Tribunalului Bucureşti partea interesată poate face apel la Curtea de Apel Bucureşti, în termen de 5 zile de la data comunicării hotărârii. ... (4) Curtea de Apel Bucureşti se pronunţă prin hotărâre definitivă în termen de 15 zile de la înregistrarea apelului. ... (5) Hotărârea definitivă de admitere a modificării statutului se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a. ...

Articolul 27

În fiecare an preelectoral partidele politice sunt obligate să îşi actualizeze listele de membri, cu respectarea cerinţelor prevăzute la art. 19 alin. (3) şi (4). Listele actualizate vor fi depuse la Tribunalul Bucureşti până la data de 31 decembrie a acelui an.

Capitolul V

Asocierea partidelor politice

Articolul 28

(1) Partidele politice se pot asocia pe baza unui protocol de asociere, constituind o alianţă politică. ... (2) În protocolul de asociere a partidelor politice într-o alianţă politică trebuie să se menţioneze denumirea integrală şi denumirea prescurtată ale alianţei politice, precum şi ale partidelor politice componente, semnul permanent al alianţei, obiectivele alianţei, modul de organizare şi factorii de decizie. ... (3) Prevederile art. 5 alin. (4) se aplică în mod corespunzător. ... (4) Semnul permanent al alianţei politice poate fi unul propriu acesteia sau poate fi preluat de la unul dintre partidele politice componente. ...

Articolul 29

(1) Pentru înregistrarea alianţelor politice se depun la Tribunalul Bucureşti următoarele documente: ... a) cererea de înregistrare a alianţei politice, semnată de conducerile executive ale partidelor politice componente; ... b) protocolul de asociere; ... c) denumirea integrală şi denumirea prescurtată ale alianţei politice; ... d) descrierea semnului permanent; ... e) semnul permanent sub formă grafică alb-negru şi color, în anexă la protocol. ... (2) Procedura prevăzută la art. 18 alin. (2) şi (3) se aplică în mod corespunzător. ...

Articolul 30

(1) Pentru alianţele politice, prevederile art. 20-22 se aplică în mod corespunzător. ... (2) Alianţele politice ale căror cereri de înregistrare au fost admise se înscriu în Registrul alianţelor politice. ...

Articolul 31

În cazul în care alianţa politică se va prezenta în alegeri cu liste comune, candidaţii trebuie să facă parte dintr-un partid politic membru al alianţei.

Articolul 32

(1) Partidele politice pot realiza şi alte forme de asociere cu formaţiuni nepolitice, legal constituite, cu scopul promovării unor obiective comune. ... (2) În protocolul de constituire a formelor de asociere prevăzute la alin. (1) se vor menţiona denumirea, semnul permanent - dacă este cazul -, organizaţiile aliate, obiectivele asocierii, modul de organizare şi factorii de decizie şi acesta va fi depus la Tribunalul Bucureşti, pentru a fi înscris în registrul altor forme de asociere a partidelor. ...

Articolul 33

Partidele politice membre ale alianţelor politice sau ale altor forme de asociere îşi păstrează personalitatea juridică şi patrimoniul propriu.

Articolul 34

Orice modificare în componenţa alianţei politice sau în protocolul de asociere se comunică la Tribunalul Bucureşti pentru înregistrare, potrivit prevederilor art. 28 şi 29.

Articolul 35

Obiectivele alianţelor politice, precum şi modul lor de organizare trebuie să se conformeze prevederilor art. 2 şi 3, cu excepţia participării cu candidaţi în alegeri, care este opţională.

Articolul 36

Dacă niciunul dintre partidele politice participante la scrutin nu a obţinut majoritatea absolută în Parlament, partidele politice cu reprezentare parlamentară pot constitui coaliţii pentru asigurarea guvernării. Coaliţiile nu sunt supuse înregistrării, iar protocolul de constituire va cuprinde numai dispoziţii privind asigurarea guvernării şi a sprijinului parlamentar.

Capitolul VI

Reorganizarea partidelor politice

Articolul 37

(1) Partidele politice legal constituite pot proceda la reorganizare. ... (2) Reorganizarea poate consta în fuziune, prin absorbţie sau contopire, ori în divizare, totală sau parţială. ...

Articolul 38

(1) Fuziunea a două sau mai multe partide legal constituite se realizează prin aprobarea protocolului de fuziune de către organele supreme de decizie ale fiecărui partid, prevăzute la art. 14, în cadrul şedinţei comune a acestora. ... (2) În protocolul de fuziune se vor menţiona, în mod expres, modalităţile de transfer al sumelor, bunurilor şi contractelor deţinute de partidele care fuzionează, precum şi procedura de garantare a continuităţii vechimii în partid a membrilor partidelor politice care fuzionează. ... (3) În protocolul de fuziune se stabileşte caracterul acesteia: prin absorbţie sau prin contopire. ...

Articolul 39

(1) În situaţia fuziunii prin absorbţie, unul dintre partidele politice îşi păstrează personalitatea juridică, subrogându-se în drepturile şi obligaţiile partidelor absorbite care îşi încetează activitatea, inclusiv prin cumularea subvenţiilor acestora. În protocolul de fuziune se va preciza care partid îşi păstrează personalitatea juridică, având drept consecinţă păstrarea denumirii integrale, a denumirii prescurtate, a semnului permanent şi electoral, precum şi a programului politic. ... (2) Protocolul de fuziune şi, dacă este cazul, modificările la statutul partidului care îşi păstrează personalitatea juridică se comunică, în termen de 10 zile de la adoptarea acestora, Tribunalului Bucureşti, urmându-se procedura prevăzută la art. 25 şi 26. ... (3) Partidele politice absorbite vor fi radiate din Registrul partidelor politice. ...

Articolul 40

(1) În urma fuziunii prin contopire a unor partide politice rezultă un partid politic nou, care se subrogă în drepturile şi obligaţiile partidelor politice care au fuzionat şi care, în termen de 10 zile, trebuie să se conformeze prevederilor art. 18, cu excepţia depunerii listei semnăturilor de susţinere. ... (2) Denumirea integrală, denumirea prescurtată, semnul permanent, semnul electoral şi programul politic ale noului partid pot fi noi sau pot proveni de la unul sau mai multe dintre partidele care participă la fuziune. ... (3) Tribunalul Bucureşti va examina documentele depuse de partidul politic nou-format din fuziunea prin contopire, potrivit prevederilor art. 20-22. ... (4) Ca urmare a hotărârii definitive a instanţei de înregistrare a noului partid rezultat din fuziunea prin contopire, acesta va fi înscris în Registrul partidelor politice, iar partidele care au procedat la comasare vor fi radiate. ...

Articolul 41

(1) Un partid politic legal constituit se poate diviza prin hotărârea organului său suprem de decizie, prevăzut la art. 14. ... (2) Divizarea poate fi totală sau parţială. ... (3) Înregistrarea partidului sau a partidelor rezultate în urma divizării se face potrivit prevederilor art. 18-21. ... (4) Eventualele modificări ale statutului partidului care îşi păstrează personalitatea juridică se comunică, în termen de 10 zile de la divizare, Tribunalului Bucureşti, urmându-se procedura prevăzută la art. 25 şi 26. ...

Articolul 42

(1) Divizarea totală constă în împărţirea întregului patrimoniu al unui partid politic care îşi încetează existenţa către două sau mai multe partide existente sau care iau naştere astfel. ... (2) În cazul divizării totale, prin hotărârea de admitere a cererii de înscriere a ultimului partid care ia astfel fiinţă se va dispune şi radierea din Registrul partidelor politice de la Tribunalul Bucureşti a partidului divizat. ...

Articolul 43

Divizarea parţială constă în desprinderea unei părţi din patrimoniul unui partid politic, care îşi păstrează personalitatea juridică, şi transmiterea acestei părţi către unul sau mai multe partide care există sau care se înfiinţează în acest fel.

Capitolul VII

Încetarea activităţii partidelor politice

Articolul 44

Un partid politic îşi încetează activitatea prin:

a) dizolvare, prin hotărâre pronunţată de Curtea Constituţională, pentru încălcarea art. 40 alin. (2) şi (4) din Constituţia României, republicată; ... b) dizolvare, prin hotărâre pronunţată de Tribunalul Bucureşti; ... c) autodizolvare, hotărâtă de organele competente prevăzute în statut; ... d) reorganizare, în situaţiile prevăzute la art. 39 alin. (3), art. 40 alin. (4) sau art. 42 alin. (2). ...

Articolul 45

Curtea Constituţională hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic, potrivit art. 30 alin. (7), art. 40 alin. (2) şi (4) şi art. 146 lit. k) din Constituţia României, republicată, cu procedura stabilită în Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată.

Articolul 46

(1) Un partid politic se dizolvă pe cale judecătorească în următoarele condiţii: ... a) când se constată încălcarea prevederilor art. 30 alin. (7) şi ale art. 40 alin. (2) şi (4) din Constituţia României, republicată, de către Curtea Constituţională, precum şi ale art. 3 alin. (3) şi (4) din prezenta lege; ... b) când scopul sau activitatea partidului politic a devenit ilicită ori contrară ordinii publice; ... c) când realizarea scopului partidului politic este urmărită prin mijloace ilicite sau contrare ordinii publice; ... d) când partidul urmăreşte alt scop decât cel care rezultă din statutul şi programul politic ale acestuia; ... e) ca urmare a inactivităţii constatate de Tribunalul Bucureşti conform art. 47 alin. (1); ... f) ca urmare a neîndeplinirii obiectivelor stabilite la art. 1 şi 2, constatată de Tribunalul Bucureşti conform art. 48; ... g) ca urmare a aplicării art. 26. ... (2) Cererea de dizolvare se adresează Tribunalului Bucureşti de către Ministerul Public şi se soluţionează potrivit normelor de procedură stabilite la art. 26 alin. (2)-(5). ...

Articolul 47

(1) Inactivitatea unui partid politic se poate constata în următoarele situaţii: ... a) nu a ţinut nicio adunare generală timp de 5 ani; ... b) nu a desemnat candidaţi, singur sau în alianţă, în două campanii electorale parlamentare succesive, în cel puţin 18 circumscripţii electorale. ... (2) Pentru partidul politic aflat în oricare dintre situaţiile prevăzute la alin. (1), Tribunalul Bucureşti, la cererea Ministerului Public, va constata încetarea existenţei sale, cu respectarea normelor de procedură prevăzute la art. 26 alin. (2)-(4). ...

Articolul 48

(1) Neîndeplinirea obiectivelor stabilite pentru un partid politic, conform art. 1 şi 2, se poate constata când un partid politic nu obţine la două alegeri generale succesive un număr minim de voturi. ... (2) Numărul minim necesar îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 1 şi 2 este de cel puţin 50.000 de voturi la nivel naţional, pentru candidaturile depuse în oricare dintre următoarele scrutinuri: consilii judeţene, consilii locale, Camera Deputaţilor, Senat. ...

Articolul 49

Documentele privitoare la autodizolvarea partidului politic se depun, în termen de cel mult 10 zile, la Tribunalul Bucureşti, în vederea radierii din Registrul partidelor politice.

Articolul 50

După primirea documentelor privitoare la partidele politice care îndeplinesc oricare dintre situaţiile prevăzute la art. 44, Tribunalul Bucureşti va proceda imediat la radierea acestora din Registrul partidelor politice.

Capitolul VIII

Evidenţa partidelor politice şi a alianţelor politice

Articolul 51

(1) Registrul partidelor politice este instrumentul legal de evidenţă a partidelor politice din România. ... (2) Instituţia cu drept de a opera în Registrul partidelor politice este numai Tribunalul Bucureşti. ... (3) Datele din Registrul partidelor politice sunt considerate informaţii de interes public. ... (4) Înregistrarea şi radierea partidelor politice, operate în Registrul partidelor politice, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. ...

Articolul 52

(1) Registrul alianţelor politice este instrumentul legal de evidenţă pentru alianţele politice. ... (2) Prevederile art. 51 alin. (2)-(4) se aplică în mod corespunzător. ...

Capitolul IX

Dispoziţii tranzitorii şi finale

Articolul 53

(1) Partidele politice existente la data intrării în vigoare a prezentei legi continuă să funcţioneze pe baza actelor legale de înregistrare valabile la data înfiinţării. ... (2) În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, partidele politice existente se vor conforma prevederilor acesteia, urmând procedura judiciară stabilită la art. 18-21, sub sancţiunea radierii din Registrul partidelor politice. ... (3) Termenul de 6 luni pentru înscriere este un termen de decădere. ...

Articolul 54

(1) Denumirea integrală şi denumirea prescurtată ale unui partid politic înregistrat legal, precum şi semnele permanente folosite de acesta, începând cu anul 1990, îi aparţin de drept, dacă le-a folosit primul, şi nu pot fi însuşite sau utilizate de alte partide politice înregistrate ulterior. ... (2) În accepţiunea prezentei legi, sintagma semn permanent înlocuieşte sintagma însemnul partidului, utilizată în Legea partidelor politice nr. 27/1996. ... (3) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi alianţelor politice. ... (4) După expirarea termenului prevăzut la art. 53 alin. (2), partidele şi alianţele politice vor utiliza numai denumirea integrală şi denumirea prescurtată, precum şi semnul permanent înregistrate la Tribunalul Bucureşti, atât în activitatea curentă, cât şi cu ocazia alegerilor. ...

Articolul 55

Organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri li se aplică în mod corespunzător prevederile prezentei legi, cu excepţia art. 6, art. 10 lit. e), art. 12 alin. (1), art. 18, 19, 27, art. 46 alin. (1) lit. e) şi f), art. 47, 48 şi 53.

Articolul 56

Cetăţenii Uniunii Europene care nu deţin cetăţenia română şi au domiciliul în România au dreptul de a se asocia în partide politice sau de a se înscrie în partide politice în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români.

Articolul 57

Legea partidelor politice nr. 27/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 87 din 29 aprilie 1996, cu modificările ulterioare, se abrogă, cu excepţia cap. VI*) - Finanţarea partidelor politice.

_______

*) Capitolul VI din Legea nr. 27/1996 a fost abrogat prin Legea nr. 43/2003 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, abrogată prin Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 22 iulie 2010, cu modificările şi completările ulterioare.

-------