ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 90 din 30 decembrie 2025

pentru modificarea și completarea unor acte normative

EMITENT

GUVERNUL ROMÂNIEI

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1218 din 31 decembrie 2025

Întrucât procesul de dezinstituționalizare a persoanelor adulte cu dizabilități este una dintre cele mai importante componente ale reformei sociale asumate de România prin Planul național de redresare și reziliență, având la bază atât obligațiile internaționale, cât și un cadru legislativ și strategic național solid cu privire la punerea în aplicare a reformei care urmărește dezinstituționalizarea persoanelor adulte cu dizabilități și atingerea indicatorilor de rezultat, cât și prevederile legale în vigoare, precum și faptul că, începând cu anul 2026, finanțarea serviciilor sociale rezidențiale publice se efectuează în funcție de realizarea indicatorilor-cheie de performanță privind procesul de dezinstituționalizare,

având în vedere obligațiile asumate prin Planul național de redresare și reziliență cu privire la punerea în aplicare a reformei care urmărește dezinstituționalizarea persoanelor adulte cu dizabilități, precum și atingerea indicatorului cantitativ aferent țintei 383 care presupune reducerea numărului total de persoane cu dizabilități instituționalizate în servicii sociale rezidențiale publice, până la data de 30 iunie 2026, comparativ cu datele din 31 decembrie 2020, care consemnau 16.911 persoane instituționalizate aflate în evidențele Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități,

deoarece nu au fost înregistrate progrese cu privire la reducerea numărului persoanelor instituționalizate care au beneficiat de sprijin personal pentru dezinstituționalizare și implementarea deprinderilor de trai independente conform raportărilor, în cea mai mare parte, ca urmare a lipsei resurselor de locuire, precum și a restricționărilor în ceea ce privește asigurarea resurselor umane necesare procesului de dezinstituționalizare,

dat fiind faptul că din raportările transmise către Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități a rezultat faptul că indicatorul privind numărul persoanelor dezinstituționalizate a crescut, în perioada 2024-2025, de la un număr de 16.148 persoane, în trimestrul IV al anului 2024, la 16.203 persoane, în trimestrul I al anului 2025, și la un număr de 15.916 persoane, în trimestrul II al anului 2025, dar fără posibilitatea de a ajunge la pragul de 11.500 de persoane în trimestrul II al anului 2026,

ținând cont de faptul că pentru atingerea țintei asumate prin Planul național de redresare și reziliență, respectiv până la data de 30 iunie 2026, se impune accelerarea ritmului implementării procesului de dezinstituționalizare, concomitent cu identificarea unor soluții care să conducă la atingerea indicatorului aferent țintei 383,

luând în considerare riscul pentru neîndeplinirea cerințelor din anexa la Decizia de modificare a Deciziei de aprobare a evaluării Planului de redresare și reziliență al României care ar atrage sancționarea financiară a României, precum și riscul neîndeplinirii obligațiilor prevăzute în Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități,

având în vedere faptul că implicarea administrației publice locale de la nivel de județ, prin direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene/locale ale sectoarelor municipiului București, în procesul de dezinstituționalizare și de prevenire a instituționalizării este decisivă în procesul de dezinstituționalizare,

întrucât activitatea Comisiei superioare este, în arhitectura Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare, elementul care garantează corectitudinea soluționării contestațiilor, unificarea practicii administrative, coordonarea metodologică a comisiilor locale, controlul legalității evaluării și încadrării în grad de handicap, activitate care a devenit necesară pentru verificarea corectitudinii și unității modului de lucru al comisiilor de evaluare județene/locale ale sectoarelor municipiului București, în practică însă, această comisie funcționează cu un număr insuficient de membri și fără reprezentare adecvată a profesioniștilor din domeniile asistenței sociale, psihologiei și științelor juridice.

Întrucât această deficiență afectează grav capacitatea Comisiei superioare de a realiza analize interdisciplinare, de a asigura coordonarea metodologică și o interpretare unitară a criteriilor de evaluare a dizabilității, cu respectarea ponderii evaluării sociopsihologice în cadrul ponderii evaluării medicale,

în ceea ce privește necesitatea actualizării terminologiei utilizate în cuprinsul Legii nr. 448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în sensul ca sintagma „limbaj mimico-gestual“ să fie înlocuită cu sintagma „limba semnelor române“, care constituie o adaptare necesară, armonizată cu practica internațională și cu utilizarea curentă în domeniul accesibilității, limbajul semnelor este recunoscut la nivel internațional ca limbă naturală a persoanelor surde, iar în România, forma sa standardizată fiind limbajul semnelor românești; intervenția normativă respectă identitatea culturală și lingvistică a persoanelor surde.

În vederea atingerii obiectivelor și a îndeplinirii măsurilor prevăzute în Strategia națională privind drepturile persoanelor cu dizabilități „O Românie echitabilă“ 2022-2027, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 490/2022, precum și a obiectivelor și a măsurilor privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități prevăzute în Legea nr. 7/2023 privind susținerea procesului de dezinstituționalizare a persoanelor adulte cu dizabilități și aplicarea unor măsuri de accelerare a acestuia și de prevenire a instituționalizării, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, acte normative care constituie jaloanele 380 și 381 în cadrul Planul național de redresare și reziliență privind „Reforma sistemului de protecție a persoanelor adulte cu dizabilități“ și totodată obligații asumate prin Legea nr. 221/2010 pentru ratificarea Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități, adoptată la New York de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 13 decembrie 2006, deschisă spre semnare la 30 martie 2007 și semnată de România la 26 septembrie 2007, cu modificările ulterioare,

având în vedere urgența alinierii nivelului alocației zilnice de hrană pentru adulți și persoane vârstnice cu cel reglementat pentru copil, astfel încât să se asigure o alimentație corespunzătoare și în cazul persoanelor cu handicap și al persoanelor vârstnice, în lipsa căreia aproximativ 30.000 persoane cu dizabilități și persoane vârstnice care beneficiază de servicii sociale cu hrană nu vor mai avea asigurat aportul caloric, de vitamine și minerale adecvat vârstei și stării de sănătate,

având în vedere necesitatea asigurării unui cadru normativ stabil și predictibil privitor la punerea la dispoziție pe piață și utilizării articolelor pirotehnice,

luând în considerare faptul că prin Legea nr. 92/2025 pentru modificarea și completarea Legii nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive au fost introduse modificări privind regimul juridic aplicabil anumitor categorii de articole pirotehnice, precum și obligații suplimentare în sarcina operatorilor economici și a pirotehnicienilor autorizați,

ținând cont că prin modificările sus-menționate s-a stabilit o interdicție totală asupra utilizării unor mijloace de stingere utilizate, nepericuloase și esențiale pentru prevenirea incendiilor cu afectarea directă a vieții bunurilor și a structurii critice,

luând în considerare faptul că aceste modificări legislative conduc la imposibilitatea pentru orice persoană fizică sau juridică care nu dispune de pirotehnicieni autorizați să utilizeze să dețină unele mijloace tehnice pentru apărarea incendiilor,

având în vedere că articolele P1 utilizate pentru stingerea incendiilor utilizează capse de inițiere, dar nu sunt proiectate pentru scopuri de divertisment și nu eliberează energie explozivă care să producă efecte pirotehnice periculoase, este necesară exceptarea acestor mijloace de apărare împotriva incendiilor din categoria materialelor pirotehnice prevăzute la art. 7 din Legea nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Având în vedere necesitatea asigurării unui cadru normativ flexibil care să permită autorităților administrației publice și instituțiilor publice îndeplinirea atribuțiilor legale în condiții de eficiență și operativitate,

ținând cont de faptul că, în anumite situații obiectiv justificate, normativele de cheltuieli prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile administrației publice și instituțiile publice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 247/2002, cu modificările și completările ulterioare, pot limita capacitatea ordonatorilor principali de credite de a asigura mijloacele de transport adecvate desfășurării activităților specifice,

luând în considerare că anumite activități ale instituțiilor publice presupun utilizarea unor autoturisme cu caracteristici tehnice superioare, inclusiv în ceea ce privește capacitatea cilindrică și valoarea de achiziție, iar menținerea limitelor actuale poate afecta desfășurarea corespunzătoare a acestora,

având în vedere necesitatea asigurării continuității și funcționalității sistemului de monitorizare electronică în cadrul unor proceduri judiciare și execuțional penale ca instrument esențial pentru creșterea siguranței publice și eficientizarea activităților instituțiilor din domeniul ordinii publice și al justiției,

ținând seama de nevoile identificate la nivelul Administrației Naționale a Penitenciarelor referitoare la implementarea etapizată și sustenabilă a sistemului de monitorizare electronică,

luând în considerare faptul că aplicarea monitorizării electronice se realizează în prezent în sistem-pilot, fiind necesară prelungirea perioadelor stabilite inițial prin Legea nr. 146/2021 privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare și execuțional penale, cu modificările și completările ulterioare, pentru a permite consolidarea capacității instituționale, adaptarea infrastructurii tehnice și evaluarea eficienței acestui mecanism,

având în vedere complexitatea procesului de implementare, care presupune alocarea de resurse umane și financiare semnificative, dezvoltarea și testarea sistemelor informatice, precum și cooperarea interinstituțională,

având în vedere necesitatea asigurării unui tratament egal între consumatorii de energie termică, în contextul acordării sprijinului financiar destinat persoanelor vulnerabile condiționat de montarea sistemelor de repartizare a costurilor, precum și pentru a evita aplicarea unor sancțiuni contravenționale care ar putea genera inechități și dificultăți în implementarea măsurilor de sprijin, se impune adoptarea unei măsuri temporare de suspendare a aplicării sancțiunii prevăzute de art. 47 alin. (3) din Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Luând în considerare cele de mai sus, caracterul urgent al reglementării rezidă din necesitatea adaptării cadrului normativ la realitățile economice și sociale actuale și de asigurare a funcționării coerente a serviciului public de alimentare cu energie termică.

Dată fiind necesitatea adoptării de măsuri imediate care să faciliteze și să încurajeze accesul publicului la actul cultural,

având în vederea creșterea semnificativă a costurilor aferente nivelului de trai, în contextul în care costurile asociate participării la evenimente culturale au ajuns să reprezinte, în mod obiectiv, o barieră semnificativă pentru anumite categorii de populație,

ținând cont de faptul că reducerea sarcinii fiscale aplicabile operatorilor culturali care contribuie la promovarea turistică a localităților este de natură să stimuleze participarea publicului la evenimente culturale, să sprijine dezvoltarea economiei locale și să consolideze atractivitatea turistică a acestora,

ținând seama de rolul strategic al Ministerului Afacerilor Externe în reprezentarea intereselor României pe plan extern, precum și de necesitatea asigurării funcționării continue și eficiente a aparatului central, a misiunilor diplomatice, a oficiilor consulare și a institutelor culturale românești din străinătate,

luând în considerare dificultățile identificate în ceea ce privește rotația personalului între aparatul central și serviciul exterior, generate de prevederi legale care conduc la prelungirea termenelor de ocupare a posturilor din misiunile diplomatice, fără a produce un impact bugetar suplimentar,

având în vedere necesitatea eficientizării utilizării imobilelor proprietate publică sau privată a statului român din străinătate, aflate în administrarea Ministerului Afacerilor Externe, precum și oportunitatea atragerii de venituri suplimentare din închirierea acestora, în scopul finanțării lucrărilor de reparații curente și capitale,

ținând seama de faptul că actualul cadru normativ privind administrarea și valorificarea bunurilor statului este dificil de aplicat în contextul specific al piețelor imobiliare din străinătate și al relațiilor cu persoane juridice străine sau organizații internaționale, ceea ce limitează posibilitatea valorificării acestor active,

în baza necesității adaptării cadrului legal privind angajarea personalului pe plan local de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României, în acord cu legislația muncii din statele în care acestea funcționează, pentru a asigura continuitatea activităților administrative și operaționale,

având în vedere faptul că menținerea prevederilor legale actuale generează blocaje în contractarea personalului local și riscuri juridice pentru statul român, în calitatea sa de angajator, afectând buna funcționare a reprezentanțelor diplomatice,

întrucât neadoptarea în regim de urgență a acestor măsuri ar conduce la disfuncționalități majore în activitatea Ministerului Afacerilor Externe, la utilizarea ineficientă a patrimoniului statului din străinătate și la dificultăți în respectarea obligațiilor legale în raport cu legislația statelor gazdă,

având în vedere necesitatea adoptării unor măsuri de disciplină financiar-bugetară, în contextul constrângerilor bugetare existente și al obligației statului de a asigura sustenabilitatea finanțelor publice,

ținând cont de faptul că serviciile publice autonome de interes național, reglementate prin Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și a Societății Române de Televiziune, republicată, cu modificările și completările ulterioare, funcționează pe baza unor resurse financiare limitate, iar evoluția cheltuielilor de personal impune măsuri de control și limitare,

întrucât aceste elemente vizează interesul general public și constituie o situație de urgență și extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.

Articolul I

Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 3 ianuarie 2008, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 5, punctele 7 și 23^1 se modifică și vor avea următorul cuprins:

7. asistent personal profesionist - persoana fizică atestată care acordă asistență personală necesară vieții și integrării în comunitate, precum și pentru prevenirea izolării sau segregării de comunitate adultului cu handicap grav sau accentuat, aflat în condițiile prevăzute de lege;

................................................................................................

23^1. măsuri de protecție - măsuri stabilite de comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, cuprinse în programul individual de reabilitare și integrare socială, referitoare la servicii sociale de tip: asistent personal, asistent personal profesionist, servicii de îngrijire la domiciliu, echipă mobilă, servicii de asistență și suport, servicii de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu, centre de zi și/sau centre rezidențiale, servicii de locuire asistată în comunitate pentru viață independentă de tip: locuință protejată, centre pentru viață independentă, precum și alte servicii de sprijin pentru viață independentă;

2. Articolul 20^2 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 20^2

(1) Persoanele încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu care părăsesc centrele rezidențiale publice și beneficiază de măsuri de dezinstituționalizare și de integrare în comunitate, cu excepția măsurilor de protecție de tip servicii de locuire asistată în comunitate pentru viață independentă, prevăzute în Ghidul privind accelerarea procesului de dezinstituționalizare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.543/2022, pot primi un beneficiu pentru locuire, ce reprezintă suma de bani acordată de direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului sub formă de indemnizație lunară, în valoare de un salariu minim brut pe țară, în baza evaluării nevoilor individuale de viață în comunitate, efectuată de serviciile de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap.(2) Beneficiul pentru locuire prevăzut la alin. (1) se suportă din bugetul de stat, în baza solicitării fundamentate a Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, potrivit necesarului transmis de direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București, sau din fonduri externe nerambursabile.(3) Procedura de acordare a plăților, precum și situațiile de suspendare, modificare și încetare a dreptului la beneficiul pentru locuire prevăzut la alin. (1) se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

3. Articolul 20^3 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 20^3

(1) Persoanele cu handicap care părăsesc centrele rezidențiale publice și beneficiază de măsuri de dezinstituționalizare și de integrare în comunitate, cu excepția măsurilor de protecție de tip servicii de locuire asistată în comunitate pentru viață independentă, pot primi un beneficiu de tranziție, în valoare maximă a două salarii de bază minime brute pe țară garantate în plată, acordate de către direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului, pentru plata unor servicii la pregătirea și la transferul dintr-un centru rezidențial în comunitate, inclusiv în situații de urgență sau criză survenite în primele 12 luni de la dezinstituționalizare, în baza evaluării nevoilor individuale de viață în comunitate, efectuată de serviciile de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap.(2) Beneficiul de tranziție prevăzut la alin. (1) se suportă din bugetul de stat, în baza solicitării fundamentate a Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, potrivit necesarului transmis de direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București, sau din fonduri externe nerambursabile.(3) Procedura de acordare a plăților, precum și situațiile de suspendare, modificare și încetare a dreptului la beneficiul de tranziție prevăzut la alin. (1) se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

4. La articolul 20^3, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (4), cu următorul cuprins:

(4) Pentru persoana cu handicap aflată în risc de instituționalizare, procedura de acordare a plăților, precum și situațiile de suspendare, modificare și încetare a dreptului la beneficiul pentru locuire se stabilesc potrivit art. 20^2 alin. (3).

5. La articolul 24, alineatul (9) se modifică și va avea următorul cuprins:

(9) Persoanele cu handicap grav sau accentuat pot opta, la cerere, pentru acordarea gratuității la transportul interurban sau pentru acordarea de bonuri valorice pe suport electronic, pentru autoturismul aflat în proprietatea acestora, familiei, asistentului personal, asistentului personal profesionist sau însoțitorului, pentru cheltuielile necesare alimentării cu carburant sau alimentării cu energie electrică care nu depășesc suma de 1.500 lei anual, pentru persoanele cu handicap grav, respectiv 750 lei anual, pentru persoanele cu handicap accentuat. În situația în care persoanele cu handicap grav sau accentuat beneficiază de modalitatea de acordare a gratuității prevăzută în prezentul alineat, nu sunt aplicabile prevederile alin. (2) și (4).

6. La articolul 33, alineatele (2) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins:

(2) Autoritățile administrației publice locale pot contracta servicii sociale licențiate cu furnizori de servicii sociale de drept privat, acreditați, în condițiile legii.

...............................................................................................

(4) Modalitatea de contractare va fi stabilită potrivit reglementărilor în vigoare din domeniul achizițiilor publice și în conformitate cu instrucțiunile Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități.

7. La articolul 43 alineatul (4), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins:

b) adulții cu handicap grav sau reprezentanții lor legali, pe perioada în care adulții cu handicap grav se află în îngrijirea și protecția asistentului personal profesionist, în centre rezidențiale, cu excepția centrului de tip respiro, ori în alte tipuri de instituții rezidențiale cu caracter social, medical și medico-social, în care se asigură întreținere din partea autorității administrației publice pe o perioadă mai mare de o lună; ...

8. La articolul 45, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

(1) Adultul cu handicap grav sau accentuat poate beneficia de asistență personală necesară vieții și integrării în comunitate, precum și pentru prevenirea izolării sau segregării de comunitate din partea unui asistent personal profesionist, în baza evaluării nevoilor individuale.

9. La articolul 46, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

(1) Pentru fiecare adult cu handicap care beneficiază de serviciul asistent personal profesionist și care nu realizează venituri ori realizează venituri de până la nivelul salariului de bază minim brut pe economie se acordă o alocație lunară de îngrijire reprezentând cheltuieli lunare de hrană și echipament, astfel:a) 1,2 din indicatorul social de referință, prevăzut de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare, pentru persoana adultă cu handicap accentuat; ... b) 1,5 din indicatorul social de referință, prevăzut de Legea nr. 76/2002 pentru persoana adultă cu handicap grav. ...

10. La articolul 51, alineatele (1) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins:

(1) Persoana cu handicap poate beneficia de următoarele servicii sociale: asistent personal, asistent personal profesionist, servicii de îngrijire la domiciliu, echipă mobilă, servicii de asistență și suport, servicii de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu, centre de zi și/sau centre rezidențiale, locuire asistată în comunitate pentru viață independentă de tip: locuință protejată, centre pentru viață independentă.

...............................................................................................

(3) În sensul prezentei legi, tipurile de centre rezidențiale pentru persoane adulte cu handicap sunt:a) centre de abilitare și reabilitare; ... b) centre de îngrijire și asistență; ... c) centre respiro/centre de criză. ...

11. La articolul 51, după alineatul (3) se introduc două noi alineate, alin. (3^1) și (3^2), cu următorul cuprins:

(3^1) Serviciul social de locuire asistată în comunitate pentru viață independentă reprezintă serviciul social acordat persoanelor adulte cu dizabilități în comunitate, în baza dreptului de alegere și control cu privire la viața lor.(3^2) Serviciul social de locuire asistată în comunitate pentru viață independentă este un serviciu social de suport care funcționează conform standardelor minime de calitate aprobate prin ordin al ministrului muncii, familiei, tineretului și solidarității sociale și este asigurat de furnizorii de servicii sociale publici și privați acreditați, astfel cum aceștia sunt prevăzuți la art. 37 alin. (2) din Legea asistenței sociale nr. 292/2011, cu modificările și completările ulterioare.

12. La articolul 51, alineatele (6)-(9) se modifică și vor avea următorul cuprins:

(6) Centrele de zi, serviciile de locuire asistată în comunitate pentru viață independentă și centrele rezidențiale publice pentru persoane adulte cu handicap se înființează ca structuri cu sau fără personalitate juridică, astfel:a) în subordinea consiliilor județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București, în structura direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului; ... b) în subordinea autorității administrației publice locale la nivel de municipiu, oraș sau comună, în structura serviciului public de asistență socială, cu excepția centrelor de abilitare și reabilitare și a centrelor de îngrijire și asistență. ... (7) Centrele de zi, serviciile de locuire asistată în comunitate pentru viață independentă și centrele rezidențiale private pentru persoanele adulte cu handicap se înființează ca structuri cu sau fără personalitate juridică.(8) Centrele de zi, serviciile de locuire asistată în comunitate pentru viață independentă și centrele rezidențiale, publice și private, pentru persoane adulte cu handicap funcționează cu respectarea standardelor specifice minime de calitate.(9) Centrele de zi, serviciile de locuire asistată în comunitate pentru viață independentă și centrele rezidențiale, publice și private, pentru persoane adulte cu handicap sunt coordonate metodologic de Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități.

13. La articolul 58 alineatul (6), litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:

a) adulții cu handicap îngrijiți și protejați în centre rezidențiale, cu excepția centrului de tip respiro, ori în alte tipuri de instituții rezidențiale cu caracter social, medical sau medico-social, în care se asigură întreținere din partea autorității administrației publice pe o perioadă mai mare de o lună; ...

14. La articolul 58^3, alineatul (5) se abrogă.

15. La articolul 58^3, alineatul (6) se modifică și va avea următorul cuprins:

(6) Pentru certificatele de încadrare în grad de handicap cu termen de valabilitate permanent, în cazul în care, în urma reevaluării, gradul de handicap se modifică, drepturile se recalculează corespunzător începând cu data intrării în vigoare a noului certificat.

16. La articolul 85 alineatul (4), literele a), a^1) și b) se modifică și vor avea următorul cuprins:

a) președinte - un medic primar sau specialist în una dintre specialitățile: expertiza medicală a capacității de muncă, medicină de familie, medicină internă, medicină fizică și de reabilitare, cu drept de liberă practică; ... a^1) vicepreședinte - un medic primar sau specialist în una dintre specialitățile: expertiza medicală a capacității de muncă, medicină de familie, medicină internă, medicină fizică și de reabilitare, cu drept de liberă practică, propus de directorul executiv/directorul general al direcției generale de asistență socială și protecția copilului; ... b) un medic primar sau specialist în una dintre specialitățile: expertiza medicală a capacității de muncă, medicină de familie, medicină internă, medicină fizică și de reabilitare, cu drept de liberă practică, propus de direcția de sănătate publică județeană, respectiv a municipiului București. ...

17. La articolul 85, alineatul (6) se modifică și va avea următorul cuprins:

(6) Președintele comisiei de evaluare, fără a fi funcționar public, poate face parte din structura de personal a direcției.

18. La articolul 90^1 alineatul (2), literele b)-d) se modifică și vor avea următorul cuprins:

b) doi membri, medici primari sau specialiști în una dintre specialitățile: expertiza medicală a capacității de muncă, medicină de familie, medicină internă, medicină fizică și de reabilitare, cu drept de liberă practică, cu experiență profesională în domeniul protecției și promovării drepturilor persoanelor cu dizabilități; ... c) doi membri licențiați în asistență socială, cu experiență profesională în domeniul protecției și promovării drepturilor persoanelor cu dizabilități; ... d) doi membri licențiați în psihologie, cu experiență profesională în domeniul protecției și promovării drepturilor persoanelor cu dizabilități. ...

19. La articolul 90^1, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alin. (2^1) și (2^2), cu următorul cuprins:

(2^1) Dintre membrii prevăzuți la alin. (2) lit. c)-e), cel puțin 2 fac parte din personalul Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități.(2^2) Experiența profesională în domeniul protecției și promovării drepturilor persoanelor cu dizabilități poate fi dovedită prin documente care atestă una dintre următoarele cerințe:a) pregătirea profesională, activități de formare profesională sau activități didactice în domeniul dizabilității; ... b) activități desfășurate în instituții sau servicii destinate persoanelor cu handicap, inclusiv în instituții sau servicii destinate expertizei medicale și recuperării capacității de muncă și reabilitării medicale; ... c) participarea la elaborarea unor rapoarte specifice de cercetare, la conferințe interne sau internaționale cu lucrări proprii având ca obiect dizabilitatea, precum și în proiecte cu finanțare națională/europeană destinate persoanelor cu dizabilități. ...

20. În cuprinsul art. 61 lit. f) și art. 69 alin. (1) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sintagma „interpreți autorizați ai limbajului mimico-gestual“ se înlocuiește cu sintagma „interpreți autorizați în limba semnelor române“. Sintagma „limbajul mimico-gestual“ prevăzută la art. 69 alin. (3) și la art. 96 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 448/2006 se înlocuiește cu sintagma „limba semnelor române“, iar în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități va propune ministrului muncii, familiei, tineretului și solidarității sociale actualizarea actelor normative subsecvente.

Articolul II

La articolul 134 din Legea asistenței sociale nr. 292/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905 din 20 decembrie 2011, cu modificările și completările ulterioare, după alineatul (16) se introduce un nou alineat, alin. (17), cu următorul cuprins:

(17) Pentru susținerea procesului de dezinstituționalizare, principiul prevăzut la alin. (7) se aplică și persoanelor cu dizabilități care părăsesc centrele rezidențiale destinate îngrijirii și protecției lor, acestea primind, după caz, beneficiul de tranziție, beneficiul de locuire, precum și alte sume acordate persoanei cu dizabilități în procesul de dezinstituționalizare, care se reglementează prin legi speciale și se plătesc de către direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului.

Articolul III

(1) Pentru persoanele cu dizabilități care, până la data de 30 iunie 2026, părăsesc centrele rezidențiale pentru persoanele adulte cu dizabilități și care beneficiază de serviciul social de locuire asistată în comunitate pentru viață independentă, indiferent de categoria furnizorului de servicii sociale, se acordă standardul de cost aferent centrului rezidențial din care provin, pe o perioadă de 24 de luni de la încetarea măsurii de protecție în centrul rezidențial.(2) Persoanele cu dizabilități care, până la data de 30 iunie 2026, părăsesc centrele rezidențiale pentru persoanele adulte cu dizabilități și se mută în comunitate și care nu beneficiază de prevederile art. (20^2) alin. (1) și art. (20^3) alin. (1) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare, fără accesarea serviciului de locuire asistată în comunitate pentru viață independentă, beneficiază de standardul de cost aferent centrului rezidențial din care provin, pe o perioadă de 24 de luni de la încetarea măsurii de protecție în centrul rezidențial.(3) Persoanele vârstnice cu dizabilități, care, până la data de 30 iunie 2026, părăsesc centrele rezidențiale pentru persoane adulte cu dizabilități și sunt admise într-un centru rezidențial pentru persoane vârstnice, în condițiile Legii nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice, republicată, cu modificările ulterioare, beneficiază de standardul de cost aferent centrului rezidențial din care provin, pentru o perioadă de 6 luni de la încetarea măsurii de protecție în centrul rezidențial din care provin. Suma acordată se ia în calcul la stabilirea veniturilor persoanelor vârstnice îngrijite în cămin, în conformitate cu prevederile art. 26 din Legea nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice.(4) Sumele prevăzute la alin. (1)-(3) se acordă de către direcția generală de asistență socială și protecția copilului care a propus măsura de protecție și se suportă de la bugetul de stat, în condițiile prevăzute la art. 51 alin. (10) din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, potrivit necesarului transmis de direcția generală de asistență socială și protecția copilului județeană, respectiv a sectorului municipiului București,

Articolul IV

Prestațiile prevăzute la art. 58 alin. (3) și (4) care au fost suspendate în temeiul deciziilor/dispozițiilor de suspendare a drepturilor emise pentru dosarele supuse reevaluării potrivit prevederilor art. 58^3 din Legea nr. 448/2006, urmează să fie restituite în luna următoare celei în care deciziile/dispozițiile sunt revocate din oficiu sau la solicitarea persoanei cu handicap, dacă noul certificat de încadrare în grad de handicap nu a fost emis.

Articolul V

La articolul 7 alineatul (3) din Legea nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 12 martie 2014, cu modificările și completările ulterioare, după litera c) se introduce o literă nouă, lit. d), cu următorul cuprins:

d) mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor care conțin articolele pirotehnice din categoria P1 necesare declanșării acestora în mod automat, pot fi deținute și utilizate de persoane fizice, conform reglementărilor tehnice, specificațiilor și/sau instrucțiunilor producătorului. ...

Articolul VI

La articolul 5 din Ordonanța Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile administrației publice și instituțiile publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 542 din 1 septembrie 2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 247/2002, cu modificările și completările ulterioare, după alineatul (8) se introduce un nou alineat, alin. (8^1), cu următorul cuprins:

(8^1) Prin excepție de la prevederile alin. (8), la solicitarea fundamentată a ordonatorilor principali de credite, Guvernul poate aproba, prin memorandum, achiziția de autoturisme cu o capacitate cilindrică mai mare de 1.600 cm^3 și/sau al căror preț poate depăși contravaloarea în lei a sumei de 23.000 de euro inclusiv T.V.A.

Articolul VII

La articolul 40 din Legea nr. 146/2021 privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare și execuțional penale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 18 mai 2021, cu modificările și completările ulterioare, alineatele (1) și (1^1) se modifică și vor avea următorul cuprins:

(1) Monitorizarea electronică se aplică, în primă fază, în sistem-pilot, cazurilor prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. c) și d), începând cu data de 1 octombrie 2022 până cel mai târziu la data de 31 decembrie 2026.(1^1) Monitorizarea electronică se aplică, în sistem-pilot, cazurilor prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a) și b), începând cu data de 1 octombrie 2024 până cel mai târziu la data de 31 decembrie 2026.

Articolul VIII

Se suspendă aplicarea prevederilor art. 47 alin. (3) din Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 217 din 16 martie 2023, cu completările ulterioare, până la data de 31 decembrie 2026.

Articolul IX

La articolul 20 din Legea Societății Naționale de Cruce Roșie din România nr. 139/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 din 30 decembrie 1995, cu modificările și completările ulterioare, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

(1) Toate entitățile organizatoare ale unor programe sportive, federațiile și organizațiile sportive-asociații, cluburile sportive și fundațiile care organizează manifestări sportive sunt obligate să perceapă un timbru al Crucii Roșii pentru fiecare bilet vândut pentru evenimente sportive, întreceri sportive de orice fel la nivel local național și internațional, reprezentând un procent de 1%, care se va adăuga la prețul de vânzare.

Articolul X

Articolul 44 din Legea nr. 495/2004 privind salarizarea și alte drepturi bănești ale personalului din administrația centrală a Ministerului Afacerilor Externe și de la misiunile diplomatice, oficiile consulare și institutele culturale românești din străinătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.136 din 1 decembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare, se abrogă.

Articolul XI

Articolul 333 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:

1. După alineatul (4^1) se introduce un nou alineat, alin. (4^2), cu următorul cuprins:

(4^2) Prin excepție de la prevederile alin. (3) și (4), Ministerul Afacerilor Externe are dreptul să încaseze 50% din cuantumul chiriei stabilite prin contractul de închiriere. Sumele încasate vor fi gestionate la nivelul Ministerului Afacerilor Externe și se vor utiliza pentru finanțarea lucrărilor de reparații curente și capitale, după caz, a imobilelor proprietate publică sau privată a statului român, aflate în administrarea Ministerului Afacerilor Externe, în care se desfășoară activitatea misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale României din străinătate.

2. După alineatul (5) se introduc două noi alineate, alin. (6) și (7), cu următorul cuprins:

(6) Imobilele proprietate publică sau privată a statului român din străinătate, pentru care Ministerul Afacerilor Externe este titularul dreptului de administrare, pot fi închiriate integral sau parțial în condițiile stabilite de art. 332.(7) Începând cu 1 ianuarie 2026, 50% din sumele încasate din chirii rămân la dispoziția Ministerului Afacerilor Externe. Sumele încasate se vor utiliza pentru finanțarea cheltuielilor curente și de capital aferente lucrărilor de reparații la imobilele asupra cărora Ministerul Afacerilor Externe este titularul dreptului de administrare. Distribuirea în buget a cheltuielilor curente și de capital se realizează prin legile bugetare anuale.

Articolul XII

Prin derogare de la prevederile art. 334-346 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Finanțelor aprobă prin ordin comun normele pentru închirierea imobilelor proprietate publică sau privată a statului din străinătate, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Articolul XIII

La articolul 5 din capitolul IV al anexei nr. IV la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, cu modificările și completările ulterioare, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

(1) Ministerul Afacerilor Externe poate să aprobe ca misiunile diplomatice, oficiile consulare și institutele culturale românești din străinătate să contracteze, în limita bugetului aprobat, fără afectarea schemei de personal aprobate activității de bază și a fondului de salarii al ministerului, persoane fizice, cetățeni români sau străini, de pe plan local ori persoane nesalariate din cadrul acestor reprezentanțe, cu respectarea legislației din țara respectivă. Sumele acordate pentru activitatea prestată se stabilesc în raport cu nivelul studiilor, cu munca depusă și cu timpul efectiv lucrat, iar cuantumul net al acestora nu poate depăși cuantumul salariilor în valută acordate membrilor misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și institutelor culturale românești din străinătate calculate prin raportare la nivelul coeficienților prevăzuți la cap. V al prezentei anexe, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului.

Articolul XIV

Articolul XIX din Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare se completează cu un nou alineat, alin. (4^1), cu următorul cuprins:

(4^1) În anul 2026, salariile angajaților Societății Române de Radiodifuziune și ai Societății Române de Televiziune nu se compensează și nu se indexează cu indicele de creștere a prețurilor de consum și nici cu rata medie anuală a inflației.

Articolul XV

Pentru biletele la evenimentele culturale, de divertisment, concerte, festivaluri, spectacole, filme la cinematografe, care au fost puse în vânzare înainte de intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, se percepe timbrul Crucii Roșii conform dispozițiilor legale în vigoare la data punerii în vânzare a biletelor.

Articolul XVI

În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități va actualiza regulamentul de organizare și funcționare al Comisiei superioare, pe care îl va aproba prin ordin al președintelui autorității, și va elabora metodologia privind organizarea și funcționarea comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, pe care o va supune spre aprobare prin hotărâre a Guvernului.

Articolul XVII

În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități desemnează membrii prevăzuți la art. 90^1 alin. (2^1) din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Până la desemnarea acestora Comisia superioară își desfășoară activitatea în componența existentă.

Articolul XVIII

La data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, deciziile/dispozițiile de suspendare a drepturilor prevăzute la art. 58 alin. (3) și (4), emise pentru dosarele supuse reevaluării potrivit prevederilor art. 58^3 din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pot fi revocate din oficiu, de către emitent, în condițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, sau la solicitarea persoanei cu handicap, potrivit prevederilor art. 7 alin. (1) din același act normativ, dacă noul certificat de încadrare în grad de handicap nu a fost emis.

Articolul XIX

(1) În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale emite ordinul privind aprobarea standardelor minime de calitate ale serviciului de locuire asistată în comunitate pentru viață independentă.(2) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale emite ordinul privind procedura de acordare și plată a sumelor prevăzute la art. III alin. (1)-(3).(3) Ordinele prevăzute la alin. (1) și (2) se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRIM-MINISTRU

ILIE-GAVRIL BOLOJAN
Contrasemnează:
Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne,
Marian-Cătălin Predoiu
Viceprim-ministru,
Marian Neacșu
p. Viceprim-ministru,
Monica Oancea-Szabo,
secretar de stat
Viceprim-ministru,
Oana-Clara Gheorghiu
p. Ministrul muncii, familiei, tineretului și solidarității sociale,
Ciprian-Nicolae Văcaru,
secretar de stat
Șeful Cancelariei Prim-Ministrului,
Mihai Jurca

Ministrul culturii,

Demeter András István
p. Ministrul energiei,
Pavel-Casian Nițulescu,
secretar de stat
p. Ministrul afacerilor externe,
Luca-Alexandru Niculescu,
secretar de stat
p. Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației,
Marin Țole,
secretar de stat

Ministrul sănătății,

Alexandru-Florin Rogobete
p. Ministrul investițiilor și proiectelor europene,
Anca-Ioana Urda,
subsecretar de stat
p. Ministrul finanțelor,
Mihai Diaconu,
secretar de stat

București, 30 decembrie 2025.

Nr. 90.

-----