NORME METODOLOGICE nr. 2083 din 2 decembrie 1997

pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, cu modificările şi completările ulterioare

EMITENT

MINISTERUL JUSTIŢIEI

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 344 din 5 decembrie 1997

Articolul 1

(1) Timbrul judiciar, instituit prin Ordonanţa Guvernului nr. 32/1995, aprobată şi modificată prin Legea nr. 106/1995 şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 30 august 1995, modificată şi completată şi prin Legea nr. 123/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 149 din 11 iulie 1997, se aplică acţiunilor, cererilor, actelor şi serviciilor de competenţa tuturor instanţelor judecătoreşti, Ministerului Justiţiei, Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie, precum şi actelor notariale ce se îndeplinesc de către notarii publici. ... (2) Instanţelor judecătoreşti sunt, potrivit art. 10 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, judecătoriile, tribunalele, curţile de apel, Curtea Suprema de Justiţie şi instanţele militare. ... (3) Timbrul judiciar se aplică în toate cazurile prevăzute la alin. (1), pentru care se percep taxe judiciare de timbru, potrivit Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, precum şi pentru cazurile în care se percep taxe de timbru notariale de către notarii publici, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 37/1995 privind stabilirea taxelor de timbru pentru activitatea notarială, aprobată şi modificată prin Legea nr. 105/1995 şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203 din 1 septembrie 1995, cu modificările ulterioare. ... (4) Scutirile, reducerile, esalonarile sau amanarile pentru plata taxelor judiciare de timbru, acordate de Ministerul Finanţelor potrivit prevederilor art. 21 din Legea nr. 146/1997, precum şi pentru plata taxelor de timbru notariale, nu se aplică în ceea ce priveşte timbrul judiciar. ... (5) Valoarea timbrului judiciar aplicat şi anulat nu se restituie chiar dacă taxele judiciare de timbru aferente se înapoiază petitionarului, la cerere, potrivit Legii nr. 146/1997. ...

Articolul 2

Până la realizarea noilor emisiuni, timbrele judiciare existente în stoc, în valoare de 500 lei, 1.000 lei, 5.000 lei şi 10.000 lei, vor fi aplicate în continuare, în număr corespunzător realizării valorii prevăzute la art. 3 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 32/1995, modificate şi completate prin Legea nr. 123/1997.

Articolul 3

(1) Cererilor de acordare a cetateniei sau de renunţare la cetăţenie li se aplică timbrul judiciar în valoare de 15.000 lei. ... (2) Prin cereri de acordare a cetateniei se înţelege şi cererile pentru redobandirea cetateniei, formulate de persoanele care au renunţat la cetăţenia română după data de 22 decembrie 1989, şi pentru care se plătesc aceleaşi taxe ca şi pentru persoanele care solicită acordarea cetateniei. ...

Articolul 4

(1) Supralegalizarea de semnături la Ministerul Justiţiei se timbrează cu timbre judiciare în valoare de 1.500 lei pentru fiecare exemplar. ... (2) Supralegalizarea poate viza semnatura preşedintelui unei instanţe judecătoreşti sau a unui notar public, precum şi sigiliile instanţelor judecătoreşti şi ale notarilor publici. ... (3) Timbrele judiciare prevăzute la alin. (1) se aplică pe fiecare exemplar al actului ale cărui semnături şi sigiliu se supralegalizeaza. În cazul în care spaţiile libere de pe actul care se supralegalizeaza nu sunt suficiente pentru aplicarea şi anularea timbrelor judiciare, acestea se aplică pe orice parte a actului, astfel încât sa nu fie afectat conţinutul acestuia. ... (4) Matca timbrului judiciar se aplică şi se anulează pe versoul cererii solicitantului, sub semnatura funcţionarului public care a efectuat lucrarea şi cu menţionarea numărului de exemplare pentru care s-a solicitat supralegalizarea. Cererea astfel timbrata rămâne şi se păstrează în arhiva Ministerului Justiţiei. ...

Articolul 5

(1) Actele notariale care se îndeplinesc de către notarii publici sunt supuse timbrului judiciar în mod diferenţiat, în raport cu modul de aplicare a taxelor judiciare de timbru. ... (2) Actelor notariale pentru care legea prevede taxa de timbru notarială în suma fixa li se aplică timbru judiciar în valoare de 1.500 lei. ... (3) Timbrul judiciar în valoarea prevăzută la alin (2) se aplică şi în cazul actelor notariale care au o valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv. ...

În cazul actelor notariale care au ca obiect o valoare mai mare de 1.000.000 lei se aplică timbre judiciare de 15.000 lei, pentru cele care depăşesc 10.000.000 lei se aplică timbre judiciare de 30.000 lei, iar dacă valoarea este de peste 100.000.000 lei, se aplică timbre judiciare de 50.000 lei.

(4) Timbrul judiciar se aplică pe primul exemplar al actului notarial original şi se fac menţiuni despre aceasta pe fiecare copie de pe act. ... (5) Dacă eliberarea de copii este supusă taxei de timbru notariale, se aplică aceeaşi regula şi pentru timbrul judiciar. ...

Articolul 6

Acţiunile şi cererile pentru care se datorează timbre judiciare nu vor fi primite şi înregistrate de organele şi instituţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) din prezentele norme metodologice, dacă nu sunt timbrate cu timbrul judiciar corespunzător.

Articolul 7

(1) În cazul în care actul ori serviciul solicitat se eliberează ori se prestează în baza unei cereri, matca timbrului judiciar se aplică şi se anulează pe cerere, iar funcţionarul public care a eliberat actul ori a prestat serviciul menţionează: "Aplicat timbru judiciar în valoare de ..... lei", după care datează şi semnează. ...

Anularea timbrului judiciar şi a matcii acestuia se efectuează numai prin aplicarea ştampilei instanţei judecătoreşti, a Ministerului Justiţiei, a Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie ori a notarului public, după caz.

(2) În toate cazurile [altele decât cele prevăzute la alin. (1)], persoana legal investită cu primirea cererii ori a acţiunii sau cu eliberarea actului face menţiunea despre aplicarea timbrului judiciar, datează şi semnează. ... (3) Timbrul judiciar, va fi anulat în momentul primirii cererii sau a acţiunii ori, după caz, în momentul prestării serviciului ori al eliberării actului solicitat. ... (4) Se interzic dezlipirea timbrelor judiciare şi a matcilor acestora, precum şi folosirea unor timbre sau a unor matci ce prezintă urme de alterare sau de dezlipire. ... (5) Cei care primesc cereri sau acţiuni, care eliberează acte ori prestează servicii supuse plăţii timbrului judiciar pot aplica, prin aditionarea valorilor susceptibile de taxare, un singur timbru judiciar, reprezentând valoarea totală a operaţiunilor taxabile. Despre aceasta operaţiune se face menţiune pe cererea solicitantului, cu precizarea valorii timbrului judiciar pentru fiecare solicitare. Timbrul judiciar se lipeşte pe originalul sau pe primul exemplar al actului, iar pe celelalte exemplare se face menţiunea: "Aplicat timbrul judiciar pe originalul actului, prin aditionarea valorilor". ...

Articolul 8

Valoarea timbrului judiciar ce urmează a se aplică se determina de către organele şi instituţiile obligate la încasarea acesteia.

Articolul 9

Dacă, în cursul procesului sau cu ocazia îndeplinirii actului ori serviciului solicitat, apar elemente care configureaza o alta valoare a obiectului cererii, acţiunii, actului sau serviciului, partea va fi obligată la timbrarea corespunzătoare ca şi în cazul taxei judiciare de timbru.

Articolul 10

Instanţa sesizată într-o cale de atac ordinară cu o cerere legal timbrata cu timbru judiciar, dacă constata ca timbrul judiciar nu a fost perceput ori valoarea acestuia a fost insuficienta în fazele de judecată anterioare, va obliga la timbrarea cu timbru judiciar la valoarea corespunzătoare şi pentru acele faze de judecată.

Articolul 11

Magistratul care a primit o acţiune sau o cerere, notarul public sau, după caz, funcţionarul public care a primit, a cercetat, a rezolvat, a efectuat sau a eliberat un act ori a prestat serviciul supus timbrului judiciar, fără ca obligaţia de timbrare sa fi fost îndeplinită în totalitate sau în parte, răspunde potrivit legii.

Articolul 12

(1) Preşedinţii instanţelor judecătoreşti, conducătorii compartimentelor interesate din Ministerul Justiţiei, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie, precum şi notarii publici au obligaţia să asigure instruirea personalului din subordine şi sa supravegheze aplicarea corecta a dispoziţiilor legale privind timbrul judiciar (inclusiv a prezentelor norme metodologice) şi sa organizeze verificări periodice în acest domeniu. ... (2) Preşedinţii instanţelor judecătoreşti au obligaţia de a organiza ţinerea unei evidente riguroase privind aplicarea timbrelor judiciare şi valoarea acestora, prin grefierul-şef sau prin primul grefier, după caz, date ce vor fi comunicate Ministerului Justiţiei, trimestrial, prin statistica judiciară. ...

Aceleaşi obligaţii le revin şi notarilor publici.

(3) Persoanele prevăzute la alin. (1) au obligaţia să prezinte, la solicitarea organelor de control ale Ministerului Justiţiei, toate documentele şi evidentele din care să se poată stabili ce acţiuni, cereri, acte sau servicii taxabile au fost primite sau efectuate şi modul cum s-a perceput timbrul judiciar, precum şi orice alte informaţii necesare pentru verificarea îndeplinirii cerinţelor legale în aceasta materie. ... (4) Pentru înlăturarea deficienţelor constatate şi pentru recuperarea eventualelor prejudicii, persoanele prevăzute la alin. (1) au obligaţia de a lua măsurile administrative, disciplinare, civile sau penale, după caz, potrivit legii. ...

Articolul 13

(1) Controlul asupra modului cum se aplică prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 32/1995, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale prezentelor norme metodologice, la Curtea Suprema de Justiţie şi la Parchetul de pe lângă aceasta, se efectuează de către organele de control ale Ministerului Justiţiei, împreună cu un împuternicit anume desemnat de preşedintele Curţii, respectiv de către procurorul general al acestui parchet. ... (2) La birourile notarilor publici, controlul se efectuează de către organele de control ale Ministerului Justiţiei, împreună cu un reprezentant anume desemnat de preşedintele fiecărei camere a notarilor publici. ...

Articolul 14

Pentru a asigura aplicarea corecta şi uniforma a dispoziţiilor legale privind stabilirea şi perceperea timbrului judiciar, organele şi instituţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) au obligaţia de a solicita lămuriri, ori de câte ori este cazul, la Ministerul Justiţiei.

Articolul 15

Răspunderea pentru realizarea emisiunilor şi pentru circulaţia timbrului judiciar, ca şi pentru gestionarea fondurilor obţinute din vânzarea acestuia, revine Ministerului Justiţiei, precum şi preşedintelui instanţei şi contabilului-şef al tribunalului în ceea ce priveşte sumele încasate şi utilizate din vânzarea timbrului judiciar.

Articolul 16

(1) Vânzarea timbrului judiciar se face de către instanţele judecătoreşti, Ministerul Justiţiei, Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie, precum şi de către notarii publici sau prin unităţi autorizate sa vândă timbre fiscale, pe bază de convenţie, cu un comision de până la 5% din valoarea acestuia. ... (2) Persoana căreia urmează sa i se încredinţeze vânzarea timbrelor judiciare trebuie să îndeplinească condiţiile cerute de lege pentru calitatea de gestionar şi sa constituie o garanţie materială corespunzătoare. ...

Articolul 17

Sumele încasate din vânzarea timbrului judiciar se constituie ca venituri extrabugetare la dispoziţia Ministerului Justiţiei şi se utilizează potrivit anexei la bugetul aprobat Ministerului Justiţiei.

Articolul 18

Veniturile încasate din vânzarea timbrului judiciar se vor folosi pentru buna funcţionare a judecătoriilor, tribunalelor, curţilor de apel, Curţii Supreme de Justiţie, a parchetelor de pe lângă aceste instanţe, pentru administrarea justiţiei prin organul de specialitate al administraţiei publice centrale, pentru realizarea de noi emisiuni ale timbrului judiciar, pentru achiziţionarea de publicaţii şi lucrări de specialitate din ţara şi din străinătate, de sisteme moderne de informatizare, precum şi pentru acordarea de stimulente magistraţilor, asimilatilor acestora şi celorlalte categorii de personal din cadrul instanţelor judecătoreşti, parchetelor şi Ministerului Justiţiei.

Pentru stimulentele acordate din veniturile încasate din vânzarea timbrului judiciar nu se datorează contribuţia pentru asigurări sociale, contribuţia la Fondul pentru plata ajutorului de şomaj şi contribuţia pentru pensia suplimentară.

Articolul 19

Sumele încasate din vânzarea timbrului judiciar, reprezentând venituri extrabugetare la dispoziţia Ministerului Justiţiei, se vărsa de către instituţiile prevăzute la art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 32/1995, cu modificările şi completările ulterioare, sau de unităţile autorizate sa vândă timbre fiscale şi cu care Ministerul Justiţiei a încheiat convenţie, astfel:

- instanţele judecătoreşti (judecătoriile, tribunalele, curţile de apel, Curtea Suprema de Justiţie şi instanţele militare), în contul 50.03 "Disponibil din mijloace extrabugetare ale ministerelor şi instituţiilor subordonate", deschis la trezoreria statului pe seama acestor instituţii, iar în judeţul Ilfov şi în municipiul Bucureşti, în contul 64.51 "Disponibil din activităţi autofinanţate", deschis la unităţile Băncii Comerciale Române - S.A. unde au deschise şi conturile de cheltuieli bugetare.

Chenzinal, instituţiile respective virează cu ordin de plată sumele încasate în contul 64.51, deschis pe seama Ministerului Justiţiei la Sucursala municipiului Bucureşti a Băncii Comerciale Române - S.A.;

- Ministerul Justiţiei, Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie, notarii publici, precum şi Regia Autonomă "Posta Română", în contul 64.51 "Disponibil din activităţi autofinanţate", deschis pe seama Ministerului Justiţiei la Sucursala municipiului Bucureşti a Băncii Comerciale Române - S.A.

Articolul 20

Pentru reflectarea modului de formare, de administrare şi de utilizare a mijloacelor extrabugetare din vânzarea timbrului judiciar, se întocmeşte la toate nivelurile, anual, bugetul de venituri şi cheltuieli, astfel:

A. La partea de venituri se înscriu sumele provenite din vânzarea timbrului judiciar la capitolul 23.03 "Veniturile instituţiilor publice şi activităţilor autofinanţate", subcapitolul 23.03.97 "Venituri din timbrul judiciar", potrivit clasificaţiei şi veniturilor şi cheltuielilor instituţiilor publice şi activităţilor autofinanţate.

Totodată, la venituri se cuprinde şi soldul disponibil rămas din anul precedent din execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli al mijloacelor extrabugetare.

B. Cheltuielile vor fi cuprinse la capitolul 51.03 "Autorităţi publice", subcapitolul 51.03.03 "Autorităţi judecătoreşti", pe structura economică, astfel:

a) cheltuieli de personal: ...

- cheltuieli cu salariile (pentru stimulente) (art. 10 din Clasificatia bugetară);

b) cheltuieli materiale şi servicii: ...

- cheltuieli pentru întreţinere şi gospodărie (art. 24 din Clasificatia bugetară);

- materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional (cheltuieli de procedura) (art. 25 din Clasificatia bugetară);

- cărţi, publicaţii - abonamente (art. 29 din Clasificatia bugetară);

- alte cheltuieli (pentru tipărirea unor emisiuni de timbru judiciar numai în bugetul Ministerului Justiţiei) (art. 30 din Clasificatia bugetară);

c) cheltuieli de capital: ...

- cheltuieli pentru dotări cu sisteme moderne de informatizare şi aparate de multiplicat.

În cursul anului, bugetul de venituri şi cheltuieli poate fi modificat conform prevederilor legale în vigoare.

Articolul 21

Cheltuielile de capital din mijloace extrabugetare constituite potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 32/1995, cu modificările şi completările ulterioare, se efectuează pe bază de liste de dotări, aprobate de ordonatorul principal de credite, potrivit Ordinului ministrului de stat, ministrul finanţelor nr. 2.487/1996, modificat şi completat prin Ordinul ministrului de stat, ministrul finanţelor, nr. 1.169/1997.

Articolul 22

Ministerul Justiţiei, prin Direcţia economică, cu aprobarea ministerului, va repartiza sume provenite din vânzarea timbrului judiciar Curţii Supreme de Justiţie şi Ministerului Public.

Articolul 23

Modul de repartizare a veniturilor obţinute din timbrul judiciar, pe categorii de cheltuieli şi pe beneficiari, se stabileşte prin ordin al ministrului justiţiei.

Articolul 24

Pentru sumele repartizate Curţii Supreme de Justiţiei şi Ministerului Public, răspunderea pentru utilizarea acestor sume, conform prevederilor legale şi prezentelor norme metodologice, revine ordonatorilor principali de credite respectivi.

Articolul 25

În baza bugetelor de venituri şi cheltuieli aprobate şi a cererilor fundamentate, primite de la tribunale, Ministerul Justiţiei va vira periodic, cu ordin de plată, din contul 64.51 "Disponibil din activităţi autofinanţate", sumele repartizate judecătoriilor, tribunalelor şi curţilor de apel, în contul 50.03 "Disponibil din mijloace extrabugetare ale ministerelor şi instituţiilor subordonate", deschis la trezoreriile statului, iar în municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov, în contul 64.51 "Disponibil din activitatea autofinantata", deschis la unităţile Băncii Comerciale Române - S.A. unde au deschis conturile de cheltuieli bugetare.

Articolul 26

Pentru Curtea Suprema de Justiţie şi pentru Ministerul Public, sumele repartizate vor fi virate cu ordin de plată în contul 64.51 "Disponibil din activităţi autofinanţate", deschis la Sucursala municipiului Bucureşti a Băncii Comerciale Române - S.A.

Articolul 27

Cheltuielile proprii ale Ministerului Justiţiei din aceste venituri extrabugetare se efectuează direct din contul 64.51 "Disponibil din activităţi autofinanţate", deschis pe seama Ministerului Justiţiei la Sucursala municipiului Bucureşti a Băncii Comerciale Române - S.A., în limita bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat.

Articolul 28

După utilizarea ultimei transe de fonduri primite, unităţile beneficiare au obligaţia de a prezenta justificarea sumelor primite şi cheltuite, precum şi soldul contului.

Articolul 29

Sumele neutilizate din mijloace extrabugetare rămase la sfârşitul anului la instanţe vor putea fi utilizate în anul următor după aprobarea data de Ministerul Justiţiei, în baza bugetului de venituri şi cheltuieli privind mijloacele extrabugetare ale instanţelor respective pentru anul în curs.

Articolul 30

Ministerul Justiţiei, care gestionează mijloacele extrabugetare, constituite în baza Ordonanţei Guvernului nr. 32/1995, cu modificările şi completările ulterioare, va organiza evidenta veniturilor şi cheltuielilor, cu ajutorul următoarelor conturi:

120 - "Disponibil al instituţiei din venituri extrabugetare";

420 - "Cheltuielile instituţiei finanţate din mijloace extrabugetare";

520 - "Venituri extrabugetare ale instituţiilor publice";

528 - "Venituri din anii precedenti şi alte surse".

Articolul 31

Evidenta analitica a plăţilor de casa şi a cheltuielilor efective în cadrul conturilor de disponibil şi cheltuieli se organizează distinct, pe capitole, subcapitole, articole şi alineate, conform Clasificatiei bugetare.

Articolul 32

Execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli privind mijloacele extrabugetare realizate din vânzarea timbrului judiciar se raportează de către fiecare ordonator principal de credite prin darea de seama contabila asupra execuţiei bugetare.

Articolul 33

Prezentele norme metodologice se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Articolul 34

Pe data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice, Normele metodologice nr. 51.169/1995 pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 14 din 22 ianuarie 1996, îşi încetează aplicabilitatea.

Ministrul justiţiei,

Valeriu Stoica

-----------