LEGE nr. 6 din 18 februarie 2021

privind stabilirea unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2017/1.939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO)

EMITENT

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 167 din 18 februarie 2021

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Capitolul I

Dispoziții generale

Articolul 1

Prezenta lege stabilește unele măsuri pentru punerea în aplicare a dispozițiilor cuprinse în Regulamentul (UE) 2017/1.939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 283 din 31 octombrie 2017, denumit în continuare Regulamentul EPPO.

Articolul 2

Termenii și expresiile utilizate în prezenta lege au semnificația prevăzută în Regulamentul EPPO.

Articolul 3

Ministerul Justiției efectuează notificările prevăzute la art. 117 din Regulamentul EPPO, după consultarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a celorlalte autorități competente, potrivit Regulamentului EPPO.

Capitolul II

Dispoziții privind procedura judiciară

Articolul 4

(1) Ori de câte ori într-un act normativ se face referire la procuror sau la organul de urmărire penală, referirea se consideră a fi făcută și la procurorul european delegat, precum și, după caz, la procurorul european, dacă prin aceasta se asigură îndeplinirea competențelor ce le revin în temeiul Regulamentului EPPO.(2) Ori de câte ori legislația națională face referire la procurorul ierarhic superior, referirea se consideră a fi făcută, după caz, la procurorul european, respectiv la camera permanentă a Parchetului European, pentru cauzele de competența Parchetului European.(3) Înlocuitorul procurorului european desemnat în acest sens în aplicarea prevederilor art. 12 alin. (1) din Regulamentul EPPO este asimilat procurorului european din partea României pe durata și în limitele exercitării competențelor specifice.

Articolul 5

Autoritățile naționale competente sesizează Parchetul European în situațiile în care, la sesizare sau din oficiu, constată elemente privind o infracțiune pentru care Parchetul European ar putea să își exercite competența în conformitate cu prevederile art. 22 și art. 25 alin. (2) și (3) din Regulamentul EPPO.

Articolul 6

(1) În cazul în care procurorul, în cursul urmăririi penale, constată elemente privind o infracțiune pentru care Parchetul European ar putea să își exercite competența sau descoperă împrejurări care determină atragerea competenței Parchetului European, informează despre aceasta, de îndată, Parchetul European, prin adresă, oferind, ulterior, oricare alte informații solicitate de Parchetul European în vederea stabilirii competenței.(2) Informarea prevăzută la alin. (1) va cuprinde toate elementele relevante ale cauzei, incluzând cel puțin descrierea faptelor cercetate, valoarea prejudiciului produs sau care s-ar fi putut produce, identitatea persoanelor care ar fi putut participa la săvârșirea faptei, identitatea victimelor, date privind infracțiuni legate în mod indisolubil, stadiul cercetărilor, indicarea probelor administrate, elemente transfrontaliere, argumente pentru a concluziona că Parchetul European este mai bine poziționat pentru a efectua urmărirea penală în sensul prevederilor art. 25 alin. (4) din Regulamentul EPPO, după caz.(3) În situația în care Parchetul European solicită informații suplimentare sau accesul la dosar în vederea exercitării dreptului de evocare, acestea îi sunt puse la dispoziție de îndată.(4) După transmiterea informării și până la comunicarea deciziei Parchetului European sau până la expirarea unui termen de 5 zile, organul de urmărire penală va efectua doar actele urgente. În cazul în care Parchetul European emite o decizie motivată de prelungire a termenului de adoptare privind exercitarea dreptului de evocare cu o durată maximă de 5 zile, actele urgente vor fi efectuate pe durata noului termen, începând de la momentul comunicării deciziei de prelungire.

Articolul 7

(1) În cazul în care Parchetul European își exercită dreptul de evocare, procurorul transmite cauza către Parchetul European, întocmind, totodată, o ordonanță în acest sens.(2) Ordonanța cuprinde mențiunile prevăzute la art. 286 alin. (2) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare (Codul de procedură penală), și nu poate face obiectul unei plângeri în temeiul prevederilor art. 336 și următoarelor din Codul de procedură penală.

Articolul 8

În cazul transmiterii cauzei către Parchetul European, potrivit prevederilor art. 7, procurorul informează de îndată, în scris, despre aceasta părțile din dosar, subiecții procesuali principali, precum și persoana care a făcut sesizarea, dacă este cazul.

Articolul 9

(1) În cazul în care Parchetul European decide să nu își mai exercite competența, organul de urmărire penală național care a transmis anterior dosarul către Parchetul European continuă urmărirea penală în cauză, prin preluarea acesteia de la Parchetul European sau sesizează parchetul competent, după caz.(2) Probele administrate, actele îndeplinite și măsurile dispuse până la preluarea cauzei de către organul de urmărire penală prevăzut la alin. (1), cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare la data îndeplinirii lor, se mențin.

Articolul 10

(1) Pe durata soluționării cauzei de către Parchetul European, orice cerere ce ține de soluționarea cauzei transmisă organelor judiciare române va fi înaintată, de îndată, Parchetului European, spre competentă soluționare.(2) Durata în care dosarul cauzei se află la Parchetul European se include în durata rezonabilă a procesului penal.

Articolul 11

Dispozițiile prezentului capitol se completează cu prevederile Legii nr. 135/2010, cu modificările și completările ulterioare, sau ale altor prevederi legale naționale.

Capitolul III

Dispoziții pentru facilitarea cooperării judiciare în materie penală

Articolul 12

Parchetul European este autoritate judiciară în sensul prevederilor art. 2 lit. d) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, și va fi notificat ca atare la instrumentele juridice internaționale relevante în domeniul asistenței judiciare internaționale în materie penală la care România este parte, precum și în cazurile în care, potrivit Regulamentului EPPO, procurorii europeni delegați pot desfășura activități de cooperare judiciară internațională în temeiul tratatelor aplicabile.

Articolul 13

În aplicarea prevederilor art. 31 și 32 din Regulamentul EPPO, procurorii europeni delegați în România aplică dispozițiile corespunzătoare din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, și din Legea nr. 135/2010, cu modificările și completările ulterioare, și instrumentele juridice internaționale la care România este parte, precum și instrumentele juridice ale Uniunii Europene aplicabile pe teritoriul României.

Articolul 14

(1) În aplicarea prevederilor art. 33 alin. (2) din Regulamentul EPPO, Parchetul European poate propune judecătorului competent potrivit dispozițiilor art. 89 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, republicată, să emită un mandat european de arestare.(2) În aplicarea dispozițiilor art. 104 alin. (7) din Regulamentul EPPO, Parchetul European poate sesiza instanța română competentă potrivit capitolului II secțiunea a 2-a din titlul II al Legii nr. 302/2004, republicată, pentru a dispune darea în urmărire internațională, respectiv să propună Ministerului Justiției să solicite extrădarea unei persoane care se sustrage de la urmărire penală într-o cauză a Parchetului European sau care se sustrage de la judecată într-o cauză deferită judecății de Parchetul European.

Capitolul IV

Dispoziții privind organizarea activității Parchetului European în România

Articolul 15

Activitatea desfășurată de Parchetul European în România este sprijinită în mod activ de către toate autoritățile naționale competente potrivit Regulamentului EPPO, în special de către organele de cercetare penală ale poliției judiciare din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Departamentul pentru lupta antifraudă, Agenția Națională de Administrare Fiscală, autoritățile de gestionare a fondurilor europene și alte instituții cu atribuții în protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene în România, Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor.

Articolul 16

(1) În aplicarea Regulamentului EPPO, în cadrul Direcției Naționale Anticorupție se înființează Structura de sprijin a procurorilor europeni delegați în România, care funcționează cu un număr maxim de 20 de posturi, dintre care 5 posturi de ofițeri și agenți de poliție judiciară, 8 posturi de specialiști, 5 posturi de personal auxiliar de specialitate (grefieri) și două posturi de personal conex (șoferi).(2) Structura de sprijin prevăzută la alin. (1) este compusă dintr-un birou central, organizat în cadrul structurii centrale a Direcției Naționale Anticorupție, și din 3 birouri teritoriale, organizate în cadrul serviciilor teritoriale ale Direcției Naționale Anticorupție Cluj, Iași și Timișoara. Personalul prevăzut la alin. (1) își desfășoară activitatea în cadrul biroului central și al birourilor teritoriale, în funcție de volumul de activitate al procurorilor europeni delegați, care activează în cadrul acestor structuri. Dispozițiile art. 135 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.(3) În vederea asigurării numărului de posturi prevăzut la alin. (1), numărul maxim de posturi al Direcției Naționale Anticorupție se suplimentează cu 15 posturi, din care 3 posturi de specialiști, 5 posturi de ofițeri și agenți de poliție judiciară, 5 posturi de personal auxiliar de specialitate și două posturi de personal conex, cu încadrarea în numărul total de posturi aprobat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Un număr de 5 posturi din cele prevăzute la alin. (1) se asigură de Direcția Națională Anticorupție din cele existente în schemă la data intrării în vigoare a prezentei legi.(4) În vederea asigurării numărului de posturi prevăzut la alin. (1), numărul de posturi al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism se diminuează cu 5 posturi de ofițeri și agenți de poliție judiciară.(5) Numărul maxim de posturi al Structurii de sprijin poate fi suplimentat, ulterior, prin hotărâre a Guvernului.(6) Procurorii europeni delegați beneficiază de sprijinul Structurii de sprijin prevăzute la alin. (1) pe durata desfășurării activității lor în cadrul Parchetului European.(7) Procurorii europeni delegați rămân în structura de posturi și de personal a parchetului de unde provin și își desfășoară efectiv activitatea în București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara, după caz, conform acordului încheiat potrivit prevederilor art. 13 alin. (2) din Regulamentul EPPO, beneficiind de serviciile Structurii de sprijin prevăzute la alin. (1), prin biroul central și birourile teritoriale ale acesteia. La data încetării activității ca procuror european delegat, procurorul revine efectiv la parchetul de unde provine sau la care a promovat efectiv, în condițiile legii.

Articolul 17

(1) Ofițerii și agenții de poliție judiciară din cadrul Structurii de sprijin își desfășoară activitatea sub directa conducere, supraveghere și control al procurorului european delegat. Dispozițiile procurorilor europeni delegați sunt obligatorii pentru ofițerii și agenții de poliție judiciară prevăzuți la art. 16 alin. (1), precum și pentru ofițerii și agenții de poliție judiciară care își desfășoară activitatea în cadrul Ministerului Afacerilor Interne.(2) Ofițerilor și agenților de poliție judiciară care își desfășoară activitatea în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, pe baza dispozițiilor procurorilor europeni delegați, nu li se modifică raporturile de serviciu și li se mențin drepturile și obligațiile prevăzute de lege pentru această categorie de personal avute până la data desfășurării activității pentru procurorii europeni delegați.(3) Pe durata desfășurării activității pentru procurorii europeni delegați, specialiștii prevăzuți la art. 16 alin. (1) își desfășoară activitatea sub directa conducere, supraveghere și control nemijlocit al procurorilor europeni delegați.(4) Rapoartele de constatare întocmite din dispoziția scrisă a procurorilor europeni delegați, precum și procesele-verbale de efectuare a percheziției informatice întocmite de către specialiștii prevăzuți la art. 16 alin. (1) constituie mijloace de probă, în condițiile Codului de procedură penală.(5) Personalul auxiliar de specialitate care își desfășoară activitatea în cadrul Structurii de sprijin este condus de un grefier-șef.(6) Modalitățile și procedura de desemnare a ofițerilor și agenților de poliție judiciară, a specialiștilor și a personalului auxiliar de specialitate din cadrul Structurii de sprijin sunt cele prevăzute de lege pentru aceleași categorii de personal din cadrul Direcției Naționale Anticorupție. Procedurile de ocupare a acestor posturi se vor realiza cu cel puțin 30 de zile anterior datei preconizate pentru începerea funcționării Structurii de sprijin.

Articolul 18

(1) Procurorii europeni delegați, pe durata desfășurării activității în această calitate, sunt salarizați de Parchetul European, potrivit Regulamentului EPPO, drepturile salariale neputând fi mai mici decât cele la care au dreptul în țară, inclusiv cele obținute ca urmare a promovării în grad profesional.(2) Procurorii europeni delegați beneficiază de decontarea chiriei sau a transportului, în condițiile prevăzute la art. 23 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările și completările ulterioare, precum și de dreptul prevăzut la art. 13 alin. (1) lit. c) din aceeași ordonanță de urgență, dacă drepturi similare nu se acordă și de Parchetul European.(3) De la data încetării calității de procuror european delegat, procurorii care au activat ca procurori europeni delegați își redobândesc drepturile salariale avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condițiile legii, în timpul desfășurării activității ca procurori europeni delegați.(4) Parchetul de unde provine procurorul european delegat asigură în continuare plata celorlalte drepturi bănești ale acestuia, cu excepția celor prevăzute la alin. (1), iar structura de resurse umane a acestui parchet transmite Parchetului European toate informațiile necesare salarizării acestuia.(5) În aplicarea dispozițiilor art. 5 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2019 privind unele măsuri pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2017/1.939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO), structura de resurse umane a parchetului de unde provine procurorul european delegat asigură efectuarea demersurilor specifice privind plata, de către statul român, a contribuțiilor de asigurări sociale și asigurări sociale de sănătate corespunzătoare sumelor primite de procurorul european delegat cu titlu de remunerație din partea Parchetului European.(6) În vederea acoperirii cheltuielilor necesare desfășurării activității Structurii de sprijin, inclusiv a celor legate de dotările materiale, precum și pentru acoperirea cheltuielilor judiciare aferente anchetelor penale în cauzele de competența Parchetului European vor fi alocate fonduri bugetare corespunzătoare, acestea fiind asigurate prin bugetul Direcției Naționale Anticorupție.

Capitolul V

Dispoziții de modificare și completare a unor prevederi ale Codului de procedură penală

Articolul 19

Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 15 iulie 2010, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 36 alineatul (1), după litera c^1) se introduce o nouă literă, litera c^2), cu următorul cuprins:

c^2) infracțiunile cu privire la care urmărirea penală a fost efectuată de către Parchetul European, potrivit Regulamentului (UE) 2017/1.939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO); ...

2. După articolul 250^1 se introduce un nou articol, articolul 250^2, cu următorul cuprins:

Articolul 250^2

Verificarea măsurii asigurătorii

În tot cursul procesului penal, procurorul, judecătorul de cameră preliminară sau, după caz, instanța de judecată verifică periodic, dar nu mai târziu de 6 luni în cursul urmăririi penale, respectiv un an în cursul judecății, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea sau menținerea măsurii asigurătorii, dispunând, după caz, menținerea, restrângerea sau extinderea măsurii dispuse, respectiv ridicarea măsurii dispuse, prevederile art. 250 și 250^1 aplicându-se în mod corespunzător.

3. La articolul 272, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 272

(1) Cheltuielile necesare pentru efectuarea actelor de procedură, administrarea probelor, conservarea mijloacelor materiale de probă, administrarea și, după caz, valorificarea în cursul procesului penal a bunurilor indisponibilizate, onorariile avocaților, precum și orice alte cheltuieli ocazionate de desfășurarea procesului penal se acoperă din sumele avansate de stat sau plătite de părți.

Capitolul VI

Dispoziții privind competența instanțelor de judecată

Articolul 20

(1) În cazul infracțiunilor cu privire la care urmărirea penală a fost efectuată de către Parchetul European, potrivit Regulamentului EPPO competența teritorială revine:a) tribunalelor București, Cluj, Iași și Timiș - în ceea ce privește judecata în primă instanță care nu este dată prin lege în competența după calitatea persoanei a altor instanțe de judecată; ... b) curților de apel București, Cluj, Iași, Timișoara - în ceea ce privește judecarea apelurilor împotriva hotărârilor penale pronunțate în primă instanță de tribunalele prevăzute la lit. a), precum și în ceea ce privește judecata în primă instanță în cazul în care competența după calitatea persoanei este dată curților de apel; ... c) Înaltei Curți de Casație și Justiție - în ceea ce privește judecata în primă instanță și în apel în cazul în care competența sa este atrasă de calitatea persoanei. ... (2) Circumscripțiile teritoriale ale instanțelor prevăzute la alin. (1) lit. a) și b) sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.

Capitolul VII

Dispoziții privind organele de aplicare a legii

Articolul 21

În cazul în care organele de aplicare a legii, altele decât organele de urmărire penală, cu ocazia desfășurării activității, constată elemente privind o infracțiune pentru care Parchetul European ar putea să își exercite competența, sesizează, de îndată, Parchetul European, potrivit procedurilor specifice.

Articolul 22

Ori de câte ori legislația națională care reglementează activitatea organelor de aplicare a legii face referire la procuror sau la organul de urmărire penală, referirea se consideră a fi făcută și la procurorul european delegat, precum și, după caz, la procurorul european dacă prin aceasta se asigură îndeplinirea competențelor ce le revin în temeiul Regulamentului EPPO.

Capitolul VIII

Dispoziții de modificare și completare ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora

Articolul 23

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 30 iunie 2011, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 8, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 8

(1) Autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația să sesizeze de îndată Parchetul European în cazul constatării unor indicii de fraudă pentru care acesta ar putea să își exercite competența în conformitate cu prevederile art. 22 și art. 25 alin. (2) și (3) din Regulamentul (UE) 2017/1.939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) și să informeze DLAF.

2. La articolul 8, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu următorul cuprins:

(1^1) Autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația să sesizeze de îndată DLAF și organele de urmărire penală în cazul constatării unor indicii de fraudă, în situațiile în care nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alin. (1).

3. La articolul 8 alineatul (2), partea introductivă se modifică și va avea următorul cuprins:

(2) În cazul în care, ca urmare a sesizării prevăzute la alin. (1) sau (1^1), procurorul dispune trimiterea în judecată și sesizează instanța, autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene are obligația luării următoarelor măsuri până la rămânerea definitivă a hotărârii instanței de judecată:

4. Articolul 23 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 23

În cazul constatării unor nereguli care prezintă indicii de fraudă, structurile de control prevăzute la art. 20 au obligația să aplice prevederile art. 8 alin. (1) sau (1^1), după caz, și să continue activitatea de verificare și întocmire a procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare, precum și de recuperare a creanțelor bugetare conform prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, independent de desfășurarea cercetării penale, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 8 alin. (2).

5. La articolul 45, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:

(4) În cazul în care existența creanței bugetare depinde de existența unei fapte penale, respectiv a unei fraude, și a fost sesizat/sesizată organul de urmărire penală/DLAF/Agenția Națională de Integritate - ANI, autoritățile competente prevăzute la art. 20 suspendă de drept emiterea titlului de creanță până la rămânerea definitivă a hotărârii instanței de judecată și dispun aplicarea măsurilor asigurătorii prevăzute la art. 40 alin. (1), cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 8 alin. (2).

6. După articolul 45 se introduce un nou articol, articolul 45^1, cu următorul cuprins:

Articolul 45^1

Autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene și Departamentul pentru lupta antifraudă - DLAF pot fi înștiințate de către Parchetul European cu privire la decizia acestuia de începere a unei acțiuni penale, dacă acest lucru este necesar în scopul recuperării, urmăririi sau monitorizării administrative.

7. La articolul 60 alineatul (1), litera g) se modifică și va avea următorul cuprins:

g) neîndeplinirea obligațiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) și (1^1); ...

Capitolul IX

Dispoziții tranzitorii și finale

Articolul 24

În cauzele înregistrate anterior operaționalizării Parchetului European, având ca obiect infracțiuni de competența acestuia, procurorii informează de îndată Parchetul European pentru ca acesta să decidă dacă își exercită dreptul de evocare a cauzei.

Articolul 25

Prezenta lege intră în vigoare la 10 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.

PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR

LUDOVIC ORBAN

PREȘEDINTELE SENATULUI

ANCA DANA DRAGU

București, 18 februarie 2021.

Nr. 6.

ANEXĂ
Circumscripțiile teritoriale ale instanțelor competente să judece potrivit art. 20 alin. (1) lit. a) și b) cauzele privind
infracțiuni cu privire la care urmărirea penală a fost efectuată de către Parchetul European,
potrivit Regulamentului (UE) 2017/1.939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare
a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO)a) Circumscripțiile tribunalelor

Nr. crt.	Instanța și localitatea de reședință	Circumscripția teritorială
1.	Tribunalul București Sediul: municipiul București	Municipiul București Județele: Argeș, Călărași, Giurgiu, Ialomița, Ilfov, Olt, Teleorman, Vâlcea, Constanța, Tulcea, Brăila, Buzău, Dâmbovița, Prahova
2.	Tribunalul Cluj Sediul: municipiul Cluj-Napoca	Județele: Cluj, Brașov, Covasna, Sibiu, Alba, Bistrița-Năsăud, Sălaj, Harghita, Mureș, Bihor, Satu Mare, Maramureș
3.	Tribunalul Iași Sediul: municipiul Iași	Județele: Bacău, Neamț, Suceava, Botoșani, Iași, Galați, Vrancea, Vaslui
4.	Tribunalul Timiș Sediul: municipiul Timișoara	Județele: Dolj, Gorj, Hunedoara, Mehedinți, Arad, Caraș-Severin, Timiș

... b) Circumscripțiile curților de apel

Nr. crt.	Instanța și localitatea de reședință	Tribunalele cuprinse în circumscripția curții de apel
1.	Curtea de Apel București Sediul: municipiul București	Tribunalul București
2.	Curtea de Apel Cluj Sediul: municipiul Cluj-Napoca	Tribunalul Cluj
3.	Curtea de Apel Iași Sediul: municipiul Iași	Tribunalul Iași
4.	Curtea de Apel Timișoara Sediul: municipiul Timișoara	Tribunalul Timiș

...

----