DECIZIE nr. 397 din 28 mai 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 432 alin. (4) din Codul de procedură penală

EMITENT

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

    Augustin Zegrean - preşedinte

    Petre Lăzăroiu - judecător

    Mircea Ştefan Minea - judecător

    Daniel Marius Morar - judecător

    Mona-Maria Pivniceru - judecător

    Puskas Valentin Zoltan - judecător

    Simona-Maya Teodoroiu - judecător

    Tudorel Toader - judecător

    Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea.

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 432 alin. (4) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată din oficiu de către Curtea de Apel Oradea - Secţia penală şi pentru cauze cu minori în Dosarul nr. 1.399/83/P/2014 şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.030D/2014.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Valeriu Grigore a depus note scrise prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca inadmisibilă, deoarece critica formulată porneşte de la interpretarea eronată a hotărârii prealabile pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 5/2015, sens în care se arată că legiuitorul a creat căi de atac în materia contestaţiei în anulare. Decizia instanţei supreme trebuie interpretată în sensul că faza admisibilităţii în principiu nu este supusă niciunei căi de atac. În plus, dispoziţiile legale criticate se aplică pe fondul excepţiei.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin Încheierea din 7 octombrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 1.399/83/P/2014, Curtea de Apel Oradea - Secţia penală şi pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 432 alin. (4) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată din oficiu de către instanţa de judecată într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii în anulare aflate în faza procesuală a apelului.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prevederile legale menţionate sunt neconstituţionale, deoarece formula aleasă de legiuitor este imprecisă şi duce la crearea unei noi căi de atac în calea de atac extraordinară a contestaţiei în anulare în condiţiile în care în primul ciclu ordinar legea nu prevedea vreo cale de atac împotriva hotărârilor date în primă instanţă. Din moment ce în speţa de faţă s-a pronunţat o sentinţă penală care a fost atacată cu contestaţie în anulare, potrivit art. 432 alin. (4) din Codul de procedură penală, împotriva soluţiei date în calea extraordinară de atac se poate face apel care se soluţionează prin decizie.

7. Mai mult, potrivit art. 425^1 din Codul de procedură penală, împotriva soluţiilor date de judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau de către instanţa superioară celei sesizate în cazurile expres prevăzute de lege se poate face contestaţie care nu este supusă niciunei căi de atac.

8. Aşadar, se poate lesne constata o altă inadvertenţă a textului criticat, care prevede că împotriva sentinţei pronunţate se poate face apel care se judecă în complet de 2 judecători, spre deosebire de calea de atac a contestaţiei, care poate fi exercitată împotriva unei hotărâri date în contestaţie în anulare care ar putea fi chiar o încheiere de dezînvestire a instanţei şi care se soluţionează de către un complet de judecată format dintr-un singur judecător.

9. În fine, arată că în acest mod se creează o discriminare între părţile şi subiecţii din cauză, care în primul ciclu procesual nu ar putea să beneficieze de vreo cale ordinară de atac, spre deosebire de calea extraordinară de atac a contestaţiei în anulare unde se prevede expres că sentinţa dată în contestaţia în anulare este supusă apelului, iar decizia dată în apel este definitivă, fără să existe o justificare raţională.

10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

11. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece persoanele cu privire la care judecătorul de cameră preliminară a pronunţat o hotărâre judecătorească în procedura camerei preliminare nu se află în aceeaşi situaţie juridică cu persoanele care au formulat o contestaţie în anulare. Reglementarea procedurii de soluţionare a contestaţiei în anulare nu este imprecisă câtă vreme legea prevede clar care sunt cazurile de contestaţie în anulare, cine poate uza de această cale de atac, care este conţinutul cererii şi termenul în care se introduce, care este instanţa competentă, procedura de judecată, soluţiile pe care instanţa le poate adopta, precum şi căile de atac ce pot fi formulate împotriva acestora din urmă.

12. Aşa fiind, dispoziţiile legale criticate reprezintă o transpunere a prevederilor constituţionale ale art. 126 alin. (2), potrivit cărora competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege.

13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 432 alin. (4) din Codul de procedură penală cu denumirea marginală Procedura de judecare referitoare la calea extraordinară de atac a contestaţiei în anulare, care au următorul conţinut: "Sentinţa dată în contestaţia în anulare este supusă apelului, iar decizia dată în apel este definitivă."

16. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5) referitor la respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor şi art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea cetăţenilor în faţa legii.

17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prin Sentinţa penală nr. 591 din 11 aprilie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 931/296/2014, în şedinţă publică cu citarea părţilor, Judecătoria Satu Mare a respins ca tardivă plângerea formulată de G.V. împotriva soluţiei de netrimitere în judecată, plângere care a fost formulată în temeiul art. 2781 din Codul de procedură penală din 1968.

18. Prin Încheierea nr. 10/CJCP din 21 mai 2014 pronunţată în Dosarul nr. 931/296/2014, în camera de consiliu şi fără citarea părţilor, Tribunalul Satu Mare - Secţia penală a respins ca inadmisibilă contestaţia formulată în temeiul art. 425^1 din Codul de procedură penală împotriva Sentinţei penale nr. 591 din 11 aprilie 2014, prilej cu care a arătat că, potrivit dispoziţiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, hotărârea prin care a fost respinsă plângerea formulată împotriva soluţiei de netrimitere în judecată dispusă de procuror este definitivă.

19. Prin Sentinţa penală nr. 16/CJCP din 17 iunie 2014 pronunţată în Dosarul nr. 1.399/83/P/2014, în camera de consiliu şi fără citarea părţilor, Tribunalul Satu Mare - Secţia penală a respins în principiu contestaţia în anulare formulată împotriva Încheierii nr. 10/CJCP din 21 mai 2014, deoarece, în baza art. 431 raportat la art. 426 din Codul de procedură penală, nu este reglementată o procedură privind soluţionarea acestor contestaţii împotriva unor hotărâri definitive şi, dacă s-ar aplica prin analogie dispoziţiile art. 341 alin. (10) din Codul de procedură penală, atunci şi în acest caz judecata se face în camera de consiliu, fără citarea părţilor.

20. Împotriva Sentinţei penale nr. 16/CJCP din 17 iunie 2014 contestatorul a formulat apel, cadru procesual în care, prin Încheierea din 7 octombrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 1.399/83/P/2014, Curtea de Apel Oradea - Secţia penală şi pentru cauze cu minori, după ce a recalificat calea de atac din apel în contestaţie, dispunând ca şedinţa să se desfăşoare în cameră de consiliu potrivit art. 341 alin. (5) raportat la art. 431 alin. (1) din Codul de procedură penală, iar completul de judecată să fie compus dintr-un singur judecător, a ridicat din oficiu prezenta excepţie de neconstituţionalitate.

21. De menţionat mai este şi faptul că, ulterior sesizării Curţii Constituţionale, Curtea de Apel Oradea - Secţia penală şi pentru cauze cu minori, în camera de consiliu, prin Decizia penală nr. 134/C/2014 din 13 octombrie 2014 pronunţată în Dosarul nr. 1.399/83/P/2014, a respins în baza art. 425^1 alin. (7) pct. 1 lit. a) din Codul de procedură penală, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de contestator împotriva Sentinţei penale nr. 16/CJCP.

22. Aşa fiind, Curtea constată că hotărârea judecătorească împotriva căreia au fost utilizate noile căi de atac este Sentinţa penală nr. 591 din 11 aprilie 2014, pronunţată în baza Codului de procedură penală din 1968, prin care a fost respinsă ca tardivă o plângere formulată împotriva soluţiei de netrimitere în judecată dispuse de procuror. Or, invocarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 432 alin. (4) din Codul de procedură penală nu are legătură cu soluţionarea unei astfel de cauze, întrucât vizează procedura de judecare pe fond a căi extraordinare de atac a contestaţiei în anulare, după ce a fost depăşit momentul procesual al admisibilităţii în principiu.

23. Totodată, Curtea constată că celelalte critici nu pot fi convertite în vicii de neconstituţionalitate, deoarece vizează în principal aspecte legate de modul de interpretare şi de aplicare a legii, care constituie atributul exclusiv al instanţelor de judecată de drept comun. De altfel, în ce priveşte situaţia reclamată de autor potrivit căreia este posibilă crearea unei noi căi de atac în calea extraordinară de atac a contestaţiei în anulare, Curtea constată că, prin Decizia nr. 5 din 4 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 248 din 10 aprilie 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a statuat că hotărârea pronunţată în procedura examinării admisibilităţii în principiu a contestaţiei în anulare, împotriva unei sentinţe pentru care nu este prevăzută o cale de atac, nu poate fi supusă apelului.

24. Prin urmare, ţinând seama de faptul că interpretarea dispoziţiilor legale criticate nu intră în competenţa Curţii Constituţionale şi de faptul că, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, instanţa de contencios constituţional se pronunţă asupra excepţiilor referitoare la dispoziţii legale care au legătură cu soluţionarea cauzei, atunci prezenta excepţie urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 432 alin. (4) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată din oficiu de către Curtea de Apel Oradea - Secţia penală şi pentru cauzei cu minori în Dosarul nr. 1.399/83/P/2014.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Oradea - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 28 mai 2015.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

----