ORDIN nr. 635 din 15 mai 2002

pentru aprobarea Precizărilor referitoare la aplicarea convenţiilor sau acordurilor de evitare a dublei impuneri, încheiate de România cu diverse state

EMITENT

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 390 din 7 iunie 2002

Ministrul finanţelor publice,

în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 18/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

în baza prevederilor convenţiilor de evitare a dublei impuneri, încheiate de România cu diverse state, care stabilesc ca ministrul finanţelor publice este autoritatea competentă care supraveghează aplicarea şi respectarea acestor convenţii,

emite următorul ordin:

Articolul 1

Se aprobă Precizările referitoare la aplicarea convenţiilor sau acordurilor de evitare a dublei impuneri, încheiate de România cu diverse state, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Articolul 2

Direcţia generală de politica şi legislaţie fiscală şi direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, vor aduce la îndeplinire dispoziţiile prezentului ordin.

Articolul 3

Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

p. Ministrul finanţelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

Anexa 1

PRECIZĂRI

referitoare la aplicarea convenţiilor sau acordurilor de evitare a dublei impuneri, încheiate de România cu diverse state, denumite în continuare convenţii

I. În legătură cu aplicarea paragrafului 2 de la articolele: "Dividende", "Dobânzi", "Comisioane", "Redevenţe" din convenţiile încheiate de România cu diverse state

1. Pentru persoanele rezidente ale statelor cu care România are încheiate convenţii şi care realizează venituri din România, impozitul ce se retine la sursa pentru dividende, dobânzi, comisioane, redevenţe este la nivelul cotei stabilite prin convenţii, la paragraful 2 de la articolele: "Dividende", "Dobânzi", "Comisioane", "Redevenţe".

Excepţie:

1. a) Ordonanţa Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, la alin. (2) al art. 52, prevede că, atunci când cotele de impozitare din legislaţia interna sunt mai favorabile decât cele din convenţii, se aplică cotele de impozitare mai favorabile.

1. b) Independent de prevederile pct. 1, dobânzile plătite de Guvernul României pentru un împrumut garantat de guvernul unui stat cu care România are încheiată convenţie sunt scutite de impozit în România. Pe baza de reciprocitate sunt scutite de impozit şi dobânzile primite de Guvernul României pentru împrumuturile garantate de acesta şi acordate unui stat cu care România are încheiată convenţie.

2. Sintagma "impozitul astfel stabilit nu va depăşi" sau "impozitul astfel stabilit nu poate depăşi" prevăzută la paragraful 2 de la articolele: "Dividende", "Dobânzi", "Comisioane", "Redevenţe" se aplică întocmai în lipsa unei proceduri exprese din legislaţia naţionala de genul celei exemplificate la pct. 1.a) şi 1.b), care introduce excepţia, respectiv impunerea cu o cota mai mica sau scutirea.

3. Prevederea paragrafului 2 de la articolele: "Dividende", "Dobânzi", "Comisioane", "Redevenţe", redata prin sintagma: "Totuşi, aceste dividende, dobânzi, comisioane, redevenţe sunt de asemenea impozabile în statul din care provin asemenea venituri cu o cota prevăzută în mod expres prin convenţie", nu este anulată de paragraful 1 al aceluiaşi articol, care prevede că veniturile respective plătite unui rezident al statului cu care România are încheiată convenţie se impun în statul sau de rezidenţă.

Dispoziţiile paragrafului 2 de la articolele: "Dividende", "Dobânzi", "Comisioane", "Redevenţe" statuează dreptul statului de sursa, respectiv al statului român, de a incasa impozitul pentru veniturile menţionate, realizate din România de persoanele rezidente ale statelor partenere, însă la nivelul prevăzut de convenţii, nivel care, de regula, este mai redus decât cel stabilit prin Ordonanţa Guvernului nr. 83/1998 sau prin legislaţia care reglementează impunerea unor asemenea venituri realizate de persoane fizice sau persoane juridice române.

Dispoziţiile paragrafului 2 de la articolele: "Dividende", "Dobânzi", "Comisioane", "Redevenţe" nu conduc la dubla impunere pentru acelaşi venit, întrucât statul de rezidenţă acorda credit fiscal pentru impozitul reţinut în România, în conformitate cu prevederile convenţiei, tocmai prin conectarea prevederilor paragrafelor 1 şi 2, prevederi legislative care justifica însăşi ratiunea convenţiei bilaterale.

4. Persoana rezidenţă a celuilalt stat contractant, care a realizat venituri din dividende, dobânzi, comisioane, redevenţe, trebuie să justifice în România dreptul de a beneficia de prevederile convenţiei, prin prezentarea certificatului de rezidenţă fiscală eliberat de autorităţile statului sau de rezidenţă.

II. În legătură cu certificatul de rezidenţă fiscală

1. Beneficiarii veniturilor din România, persoane rezidente ale celuilalt stat contractant, vor depune anual la plătitorul de venit originalul sau copia de pe certificatul de rezidenţă fiscală, tradusa şi legalizată de organul autorizat din România, în momentul plăţii venitului, dar nu mai târziu de o luna calculată de la data plăţii acestuia. Copia legalizată de pe certificatul de rezidenţă fiscală va fi contrasemnata şi de persoana autorizata care a semnat documentul de plată a venitului la extern.

2. În cazul în care beneficiarul venitului, persoana rezidenţă a celuilalt stat contractant, nu prezintă originalul sau copia de pe certificatul de rezidenţă fiscală, tradusa şi legalizată, se aplică cotele de impozit prevăzute în Ordonanţa Guvernului nr. 83/1998 privind impunerea unor venituri realizate din România de persoane fizice şi persoane juridice nerezidente şi nu cele stabilite prin convenţie.

III. În legătură cu restituirea impozitului plătit în plus de persoanele rezidente ale celuilalt stat contractant

1. În ipoteza în care în România s-au făcut reţineri de impozit ce depăşesc cotele prevăzute în convenţii, pentru veniturile de natura dividendelor, dobânzilor, comisioanelor, redevenţelor, impozitul reţinut în plus poate fi restituit, la cererea beneficiarului de venit, respectiv persoana rezidenţă a celuilalt stat contractant.

2. Persoana rezidenţă a celuilalt stat contractant, care solicită restituirea impozitului plătit în plus, va depune cererea de restituire la plătitorul de venit.

3. Cererea de restituire a impozitului va fi depusa de beneficiarul venitului, rezident al celuilalt stat contractant, în termenul legal de prescripţie, stabilit prin legislaţia statului român. La cererea de restituire facuta de un împuternicit legal în numele beneficiarului de venit trebuie anexată şi depusa, în acelaşi timp, şi împuternicirea.

4. Plătitorii de venit, pentru restituirea impozitului reţinut şi plătit în plus de persoanele rezidente ale celuilalt stat contractant, solicita în scris organului fiscal teritorial la care sunt înregistraţi restituirea diferenţelor de impozit după ce se face dovada plăţii acestuia.

5. Restituirea sumelor către persoane rezidente ale celuilalt stat contractant se efectuează de la bugetul de stat prin plătitorul de venit, avându-se în vedere prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, aprobată şi modificată prin Legea nr. 108/1996, cu modificările şi completările ulterioare.

─────────────────────