DECRET nr. 251 din 10 iulie 1978

privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor

EMITENT

CONSILIUL DE STAT

Publicat în BULETINUL OFICIAL nr. 61 din 14 iulie 1978

EXPUNERE DE MOTIVE

În aplicarea prevederilor Legii nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială, a fost emis alăturatul Decret al Consiliului de Stat privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor.

Potrivit reglementărilor stabilite prin acest decret, prevederile din Legea nr. 3/1977 referitoare la vechimea în munca şi retributia de calcul a pensiei, constatarea şi revizuirea invaliditatii, acordarea pensiei de urmaş, interdicţia cedarii, imprescriptibilitatea şi neimpozabilitatea pensiei, scutirea de taxa de timbru a oricăror acte care au ca scop stabilirea unor atare drepturi, precum şi cele referitoare la pensia suplimentară, se aplică în mod corespunzător şi avocaţilor.

În decret se prevede că avocaţii se pensionează la împlinirea virstei de 65 ani bărbaţii şi 60 ani femeile, putind fi mentinuti în activitate pe o perioadă de încă 5 ani, iar la cererea lor, la vîrsta de 62 ani bărbaţii şi 57 ani femeile.

Pentru constituirea fondului necesar plăţii pensiilor de către Casa de asigurări a avocaţilor, s-a prevăzut reţinerea unei cote de 25%, în loc de 20% cît se retinea conform vechii reglementări, din încasările realizate de colectivele de asistenţa juridică din onorarii.

Cererile de pensii aflate în curs de rezolvare la data intrării în vigoare a decretului vor fi soluţionate potrivit prevederilor acestuia.

Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează:

Capitolul 1

Dispoziţii generale

Articolul 1

Avocaţii au dreptul la pensie şi alte drepturi de asigurări sociale în condiţiile prezentului decret.

Dreptul la pensie este recunoscut tuturor celor care au exercitat profesia de avocat şi pentru care colegiile de avocaţi au perceput contribuţia prevăzută de lege în vederea depunerii la fondul de pensii al Casei de asigurări a avocaţilor.

Articolul 2

Dreptul la pensie se acordă avocaţilor la împlinirea virstei de pensionare prevăzută în prezentul decret şi se stabileşte în raport de numărul anilor lucrati în exercitarea profesiei de avocat sau în alte sectoare de activitate.

Beneficiază de asemenea, de dreptul la pensie avocaţii care şi-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de muncă. Cuantumul pensiei se stabileşte în raport de cauzele şi gradul de invaliditate, precum şi de vechimea în munca.

Articolul 3

Stabilirea şi plata pensiilor şi a altor drepturi de asigurări sociale se fac prin Casa de asigurări a avocaţilor.

Fondurile necesare Casei de asigurări a avocaţilor pentru plata pensiilor şi a altor drepturi de asigurări sociale se constituie din:

a) o cota parte de 25% percepută lunar asupra sumelor încasate din onorarii de colectivele de asistenţa juridică; ... b) contribuţia colegiilor de avocaţi din excedentele bugetare realizate în anii precedenti; ... c) alte venituri prevăzute de lege. ...

Articolul 4

Un avocat poate primi o singura pensie integrală pentru munca depusa şi limita de vîrsta. În cazul în care a lucrat şi în alte sectoare de activitate, primeşte atît pensia pentru munca depusa în profesia de avocat, cît şi pensia ce i se cuvine din acele sectoare, în raport cu munca depusa şi vechimea stabilită potrivit legii.

Suma rezultată din pensiile cumulate nu va putea depăşi nivelul pensiei de asigurări sociale ce s-ar fi cuvenit avocatului respectiv în cazul în care întreaga activitate ar fi fost prestată într-o unitate de stat.

În cazul cînd cel care solicită pensie a fost încadrat în munca şi într-o unitate de stat, pensia se stabileşte de către sectorul asigurărilor sociale de stat, luindu-se în considerare vechimea din ambele sectoare, fiecărui sector revenindu-i obligaţia de a suporta cota-parte aferentă numărului de ani prestati în sectorul respectiv.

Retributia care se ia ca baza de calcul la stabilirea pensiei este media retributiilor lunare prevăzute de lege din 5 ani lucrati consecutiv, la alegere, din ultimii 10 ani de activitate în profesia de avocat sau, după caz, în alte sectoare.

Articolul 5

În colegiile de avocaţi nu pot fi mentinuti pensionari ai Casei de asigurări a avocaţilor sau primiţi pensionari din alte sectoare de activitate.

Cu aprobarea Ministerului Justiţiei, pensionării Casei de asigurări a avocaţilor, necesari pentru acordarea asistenţei juridice, pot fi reprimiti în colegiul din care au făcut parte la data pensionării sau în alt colegiu, pînă la împlinirea virstei de 70 ani, cu suspendarea plăţii pensiei şi a celorlalte drepturi aferente pe timpul cît exercita profesia de avocat.

Sumele realizate din exercitarea profesiei de avocat nu pot depăşi nivelul retributiei pe care pensionarul a avut-o la data încetării activităţii pentru pensionare, actualizată potrivit majorărilor retributiei avocaţilor.

Articolul 6

Colegiile de avocaţi sînt obligate să asigure pentru membrii lor evidenta corecta a vechimii în munca, a retributiei aferente şi a celorlalte elemente necesare, potrivit legii, la stabilirea pensiei.

Articolul 7

Pensia nu este impozabilă şi nu poate fi cedata nici total, nici parţial.

Dreptul la pensie este imprescriptibil.

Capitolul 2

Pensia pentru munca depusa şi limita de vîrsta

Articolul 8

Avocaţii care au o vechime în munca de minimum 30 ani bărbaţii şi 25 ani femeile au dreptul la pensie pentru munca depusa şi limita de vîrsta la împlinirea virstei de 65 ani bărbaţii şi 60 ani femeile. Aceştia pot fi mentinuti în activitate, la cererea lor şi cu acordul Ministerului Justiţiei, pînă la împlinirea virstei de 70 ani.

Avocaţii menţionaţi la alin. 1 vor fi pensionaţi, la cererea lor, la vîrsta de 62 ani bărbaţii şi 57 ani femeile.

Articolul 9

Vechimea în munca ce se ia în considerare la stabilirea dreptului la pensie pentru munca depusa este timpul cît un avocat a exercitat profesia de avocat şi timpul cît a desfăşurat o activitate în alte sectoare.

Dovada vechimii în exercitarea profesiei de avocat, în vederea pensionării, se face prin adeverintele eliberate de colegiile de avocaţi.

Dovada vechimii în munca din alte sectoare de activitate, în vederea pensionării, se face conform dispoziţiilor legale referitoare la pensiile din sectoarele respective.

Articolul 10

Pensia integrală pentru munca depusa şi limita de vîrsta se determina în procente din retributie, diferenţiate pe transe de retribuţii, astfel:


Retribuţia - lei -	Pensia în procente din retribuţie	Cuantumul minim al pensiei - lei -
pînă la 1.200	70	-
1.201 - 1.600	65	840
1.601 - 2.000	60	1.040
2.001 - 2.500	55	1.200
2.501 - 3.000	50	1.375
3.001 - 3.500	48	1.500
3.501 - 4.000	46	1.680
peste 4.000	44	1.840

Articolul 11

Avocaţii care au vechime totală în munca mai mare de 30 ani bărbaţii şi 25 ani femeile beneficiază, pentru fiecare an în plus din primii 5 ani, de un spor la pensie de 1% şi pentru fiecare an în plus peste 5 ani, de un spor de 0,5% din retributia folosită la calcularea pensiei.

Articolul 12

Avocaţilor care nu au vechimea integrală în munca, dar au o vechime de cel puţin 15 ani, li se acordă pensie, la împlinirea virstei de 65 ani bărbaţii şi 60 ani femeile, proporţional cu numărul anilor de vechime.

Avocaţilor care au o vechime în munca de 10-15 ani li se acordă o pensie de 350 lei lunar pentru o vechime de 10 ani, iar pentru fiecare an în plus, pînă la 14 ani inclusiv, se adauga cîte 25 lei.

Articolul 13

Femeile cu o vechime în munca de 25 ani, care au născut cel puţin 3 copii şi i-au crescut pînă la vîrsta de 10 ani, pot cere pensionarea înaintea implinirii virstei de pensionare, după cum urmează:

a) cu un an pentru 3 copii; ... b) cu 2 ani pentru 4 copii; ... c) cu 3 ani pentru mai mulţi copii. ...

Vîrsta de pensionare se reduce cu ani întregi şi nu poate fi mai mica de 52 ani.

Articolul 14

La stabilirea vechimii în munca a avocaţilor se ia în considerare şi timpul în care avocatul:

a) a fost încadrat în baza unui contract de muncă în alte sectoare de activitate; acest timp se ia în considerare potrivit normelor stabilite prin Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială; ... b) a fost deţinut în lagare sau inchisori, pentru activitate revolutionara, antifascista sau democratica. Fiecare an de deţinere se considera ca vechime în munca de un an şi şase luni; ... c) a fost îndepărtat din serviciu sau din avocatura pentru activitate politica revolutionara, antifascista sau democratica, înainte de 23 August 1944, ori ca urmare a persecutiilor rasiale sau naţionale, în perioada ianuarie 1938 - decembrie 1945; ... d) a desfăşurat o activitate revolutionara antifascista, recunoscută de către organele în drept ca vechime în munca. ...

Constituie vechime în munca şi timpul în care un avocat şi-a întrerupt activitatea deoarece:

a) a îndeplinit serviciul militar în termen, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat; ... b) a fost suspendat din funcţie sau din exerciţiul profesiei de avocat ori i s-a desfăcut contractul de muncă sau a fost radiat din avocatura, dacă aceste măsuri au fost anulate ulterior ca fiind ilegale. ...

Se considera vechime în munca şi perioada în care un avocat a fost trimis să urmeze cursuri de pregătire profesională sau politica.

De asemenea, se considera vechime în munca perioadele pentru care s-a cotizat la fostele asigurări sociale şi la casele de asigurări şi pensii ale avocaţilor.

Pentru avocaţii care au lucrat, potrivit legii, cu program redus, vechimea în munca se ia în considerare proporţional cu timpul lucrat.

Perioada în care o femeie a lucrat, cu program redus, potrivit legii, pentru îngrijirea copiilor în vîrsta de pînă la 6 ani, se socoteşte ca timp integral.

Articolul 15

În cazul avocaţilor îndreptăţiţi la pensie, care au fost încadraţi în munca şi la organizaţii internaţionale, societăţi mixte sau la alte organizaţii din străinătate, primind retribuţii în valută, la stabilirea bazei de calcul a pensiei se iau în considerare retribuţiile tarifare de încadrare la nivelul funcţiilor similare din ţara, valabile în perioadele corespunzătoare, dacă s-au plătit contribuţiile legale către asigurările sociale de stat.

Capitolul 3

Pensia pentru pierderea capacităţii de muncă din cauza de accident survenit în timpul îndeplinirii îndatoririlor profesionale

Articolul 16

Avocaţii care datorită unor accidente survenite în timpul îndeplinirii îndatoririlor profesionale şi-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de muncă primesc pensie pe timpul cît durează invaliditatea.

Beneficiază, de asemenea, de pensie avocaţii care şi-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de muncă din cauza unei boli contractate în timpul în care exercitau profesia de avocat, dacă invaliditatea stabilită este de gradul I sau II.

De aceleaşi drepturi beneficiază şi avocaţii care şi-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de muncă în timpul şi din cauza îndeplinirii obligaţiilor militare ori a sarcinilor de stat sau obşteşti.

Avocaţii care şi-au pierdut jumătate din capacitatea de muncă şi lucrează jumătate din durata normală a programului de lucru beneficiază, în condiţiile legii, de pensie de invaliditate de gradul III.

Articolul 17

Pierderea capacităţii de muncă se stabileşte prin decizie, de către Consiliul Casei de asigurări a avocaţilor, la propunerea comisiilor de expertiza medicală şi recuperare a capacităţii de muncă, organizate, potrivit legii, pentru pensionării de asigurări sociale de stat.

Avocaţii în cauza pot fi încadraţi într-unul din următoarele grade de invaliditate:

a) gradul I, dacă aceştia au nevoie de îngrijire şi supraveghere din partea altei persoane; ... b) gradul II, ceilalţi avocaţi care şi-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de muncă; ... c) gradul III, avocaţii care şi-au pierdut jumătate din capacitatea de muncă. ...

Criteriile şi normele pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate sînt cele prevăzute de dispoziţiile legale referitoare la pensiile de asigurări sociale de stat.

Articolul 18

Pensia ce se acordă avocaţilor care şi-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de muncă prin accidente survenite în timpul îndeplinirii îndatoririlor profesionale sau boli contractate în timpul cît exercitau profesia de avocat, dacă invaliditatea este de gradul I sau II, se stabileşte, în raport de vechimea în munca, în procente din retributie, diferenţiate pe transe de retributie. Pensia corespunzătoare gradului I de invaliditate se stabileşte după cum urmează:


Retribuţia - lei -	Pensia în procente din retribuţie pentru 5 ani vechime	Cuantumul minim al pensiei - lei -	Pensia în procente din retribuţie pentru 15 ani vechime	Cuantumul minim al pensiei - lei -	Pensia în procente din retribuţie pentru 30 ani vechime	Cuantumul minim al pensiei - lei -
pînă la 1.200	50	650	60	-	70	-
1.201 - 1.600	45	660	55	720	65	840
1.601 - 2.000	40	700	50	880	60	1.040
2.001 - 2.500	37	725	47	1.000	55	1.200
2.501 - 3.000	35	800	45	1.175	50	1.375
3.001 - 3.500	33	900	43	1.350	48	1.500
3.501 - 4.000	31	980	41	1.505	46	1.680
peste 4.000	29	1.040	39	1.640	44	1.840

Pentru vechimile în munca cuprinse între 5 şi 30 ani, pensia se calculează proporţional cu numărul anilor lucrati.

Cuantumul pensiei pentru gradul II de invaliditate este de 85%, iar pentru gradul III, de pînă la 30%, din pensia corespunzătoare gradului I de invaliditate.

Pentru fiecare an de vechime în munca peste vechimea integrală se acordă un spor la pensie de 1% pentru primii 5 ani şi de 0,5% pentru anii următori, din retributia de calcul a pensiei.

Pensia pentru invaliditate de gradul III împreună cu retributia realizată din exercitarea profesiei de avocat nu pot depăşi 70% din retributia avută la data stabilirii gradului de invaliditate, actualizată potrivit majorărilor retributiei avocaţilor.

Articolul 19

Retributia pe baza căreia se calculează pensia pentru pierderea capacităţii de muncă este media retributiilor lunare prevăzute de lege din 5 ani lucrati consecutiv, la alegere, din ultimii 10 ani de activitate în profesia de avocat sau, după caz, în alte sectoare, ori retributia medie a ultimilor ani atunci cînd vechimea în munca este de pînă la 5 ani.

Articolul 20

Avocaţii cu o vechime mai mica de 5 ani care şi-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de muncă prin accidente survenite în timpul îndeplinirii îndatoririlor profesionale sau boli contractate în timpul cît exercitau profesia de avocat au dreptul la o pensie de 650 lei pentru gradul I şi 520 lei pentru gradul II de invaliditate.

De aceleaşi drepturi beneficiază şi avocaţii accidentati în timpul îndeplinirii obligaţiilor militare ori a sarcinilor de stat sau obşteşti.

Articolul 21

Pensionării încadraţi în gradul I de invaliditate primesc, pe lîngă pensie, şi o sumă fixa pentru îngrijire de 300 lei lunar.

Articolul 22

Hotărîrea privind încadrarea în grade de invaliditate poate fi contestată, în cel mult 60 de zile de la comunicare, la Consiliul Casei de asigurări a avocaţilor, de către avocatul în cauza ori de conducerea colegiului de avocaţi din care face parte.

Articolul 23

Pensionării încadraţi în gradul I, II sau III de invaliditate sînt supuşi revizuirii medicale, la intervale de 6-12 luni, la termenele stabilite de comisiile de expertiza medicală şi recuperare a capacităţii de muncă. Neprezentarea la revizuirea medicală atrage suspendarea plăţii pensiei începînd cu luna următoare.

Revizuirea medicală se poate face şi la cererea pensionarilor, numai pînă la împlinirea virstei de 62 ani bărbaţii şi 57 ani femeile.

Nu sînt supuşi revizuirii medicale periodice pensionării de invaliditate care prezintă invaliditati ireversibile, precum şi cei care au împlinit vîrsta de 62 ani bărbaţii şi 57 ani femeile.

Articolul 24

În cazul schimbării gradului de invaliditate, pensia corespunzătoare noului grad se stabileşte pe baza cuantumului pensiei avute la gradul de invaliditate anterior.

Articolul 25

Dispoziţiile prezentului decret, care privesc modul de stabilire a vechimii în munca şi a retributiei, în raport de care se calculează pensia pentru munca depusa şi limita de vîrsta, se aplică, în mod corespunzător, şi la calcularea pensiilor pentru pierderea capacităţii de muncă din cauza de accident survenit în timpul îndeplinirii îndatoririlor profesionale.

Articolul 26

La împlinirea virstei de 62 de ani bărbaţii şi 57 ani femeile, pensionării pentru pierderea capacităţii de muncă sînt trecuţi, din oficiu în categoria pensionarilor pentru munca depusa şi limita de vîrsta; în aceste cazuri îşi pot menţine drepturile aferente gradului I şi II de invaliditate.

Capitolul 4

Pensia pentru pierderea capacităţii de muncă în afară îndeplinirii îndatoririlor profesionale

Articolul 27

Avocaţii care şi-au pierdut total dau parţial capacitatea de muncă, din cauza unor accidente în afară îndeplinirii îndatoririlor profesionale, beneficiază de pensie dacă invaliditatea stabilită este de gradul I, II sau III şi au o vechime în munca de cel puţin 5 ani.

Articolul 28

Pensia se stabileşte în procente din retributie, diferenţiate pe transe de retribuţii şi ani de vechime în munca.

Pensia corespunzătoare gradului I de invaliditate se stabileşte după cum urmează:


Retribuţia - lei -	Pensia în procente din retribuţie pentru 5 ani vechime	Cuantumul minim al pensiei - lei -	Pensia în procente din retribuţie pentru 15 ani vechime	Cuantumul minim al pensiei - lei -	Pensia în procente din retribuţie pentru 30 ani vechime	Cuantumul minim al pensiei - lei -
pînă la 1.200	35	460	40	-	65	-
1.201 - 1.600	30	470	35	480	60	720
1.601 - 2.000	24	480	33	560	55	960
2.001 - 2.500	20	490	31	650	50	1.100
2.501 - 3.000	17	500	30	775	45	1.250
3.001 - 3.500	15	510	29	900	43	1.350
3.501 - 4.000	14	520	28	1.015	41	1.505
peste 4.000	13	530	27	1.120	39	1.640

Pentru vechimile cuprinse între 5 şi 30 ani, pensia se calculează proporţional cu numărul anilor lucrati.

Pentru fiecare an de vechime în munca peste vechimea integrală se acordă un spor de pensie de 1% pentru primii 5 ani şi de 0,5% pentru anii următori, din retributia de calcul a pensiei.

Pensionării încadraţi în gradul I de invaliditate primesc, pe lîngă pensie, şi o sumă fixa pentru îngrijire de 300 lei lunar.

Cuantumul pensiei pentru gradul II de invaliditate este de 85%, iar pentru gradul III, de pînă la 30% din pensia corespunzătoare gradului I de invaliditate.

Pensia pentru invaliditate de gradul III împreună cu retributia realizată din exercitarea profesiei de avocat nu pot depăşi 70% din retributia avută la data stabilirii gradului de invaliditate, actualizată potrivit majorărilor retributiei avocaţilor.

Articolul 29

Avocaţilor care îndeplinesc obligaţii militare şi care au devenit invalizi de gradul I sau II ca urmare a unor boli li se acordă pensie fără a se cere condiţia de vechime în munca.

Pensia celor care la data convocării în vederea îndeplinirii obligaţiilor militare exercitau profesia de avocat se stabileşte în condiţiile prevăzute de art. 28. Celor care nu îndeplinesc condiţia de vechime în munca necesară pentru obţinerea pensiei li se acordă o pensie fixa de 455 lei pentru gradul I de invaliditate şi 390 lei pentru gradul II de invaliditate.

Articolul 30

Dispoziţiile referitoare la vechimea în munca şi retributia de calcul, precum şi încadrarea în grade de invaliditate şi revizuire medicală, se aplică şi pensiilor pentru pierderea capacităţii de muncă din alte cauze decît accidentele survenite în timpul îndeplinirii îndatoririlor profesionale.

Capitolul 5

Pensia de urmaş

Articolul 31

Pensia de urmaş se acordă copiilor şi sotiei, în condiţiile prevăzute de prezentul decret.

Pensia de urmaş se acordă dacă avocatul decedat era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii.

Articolul 32

Copiii au dreptul la pensie de urmaş pînă la vîrsta de 16 ani sau, dacă continua studiile, pînă la terminarea acestora, dar fără a depăşi vîrsta de 25 ani.

Copii urmaşi care, înainte de a împlini vîrsta de 16 ani, au devenit invalizi de gradul I sau II, primesc, după încetarea plăţii pensiei de urmaş, pe toată durata invaliditatii, un ajutor de 350 lei lunar pentru gradul I şi 300 lei lunar pentru gradul II.

Articolul 33

Sotia are dreptul la pensie de urmaş, pe tot timpul vieţii, la împlinirea virstei de 55 ani, dacă a avut cel puţin 15 ani de căsătorie. Dacă durata căsătoriei a fost mai mica, dar de cel puţin 10 ani, pensia se acordă proporţional cu anii de căsătorie.

De asemenea, se acordă pensie de urmaş, pe tot timpul vieţii, sotiei care a împlinit vîrsta de 50 ani şi care a născut pînă la data decesului soţului, mai mult de 4 copii, iar durata căsătoriei a fost de cel puţin 10 ani.

Sotia are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vîrsta şi de durata căsătoriei, pe timpul cît este invalida de gradul I sau II; de asemenea, beneficiază de aceasta pensie dacă nu este încadrată în munca la decesul soţului şi are în îngrijire unu sau mai mulţi copii în vîrsta de pînă la 6 ani.

Articolul 34

Sotia care are dreptul la o pensie proprie şi îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după soţul decedat poate opta pentru oricare dintre aceste pensii.

Articolul 35

Sotia primeşte pensie de urmaş numai pînă la încadrarea sa în munca, dar nu mai mult de 6 luni de la data decesului soţului, dacă nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 33.

Articolul 36

Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte luindu-se ca baza de calcul:

a) pensia susţinătorului decedat, dacă acesta era pensionar; ... b) pensia la care ar fi avut dreptul sustinatorul, în condiţiile legii, pentru munca depusa şi limita de vîrsta sau pentru invaliditate. ...

Pensia de urmaş se stabileşte, în procente din pensia titularului, astfel: 50 la suta pentru un singur urmaş, 75 la suta pentru doi şi 100 la suta pentru mai mulţi urmaşi, cu drept la aceasta pensie.

Articolul 37

În cazul copiilor orfani de ambii părinţi, cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte luindu-se ca baza de calcul:

a) pînă la trei copii, pensia cea mai avantajoasă a unui singur părinte; ... b) pentru patru copii, pensia cea mai avantajoasă a unui părinte, la care se adauga jumătate din pensia celuilalt părinte; ... c) pentru cinci şi mai mulţi copii, pensiile cumulate ale ambilor părinţi. ...

Articolul 38

Plata pensiei se suspenda pe timpul cît pensionarul urmaş este încadrat în munca sau realizează venituri dintr-o activitate permanenta ca liber profesionist sau mic meserias cu atelier propriu. Plata pensiei se suspenda şi atunci cînd sotia urmasa s-a căsătorit.

Cînd unul din urmaşi pierde dreptul la pensie, ceilalţi primesc în continuare partea de pensie ce li s-a cuvenit pînă la acea data.

Capitolul 6

Stabilirea şi plata pensiilor

Articolul 39

Pentru a se asigura respectarea stricta a prevederilor legii privind întocmirea actelor de pensionare, a ţinerii unei evidente corecte a tuturor datelor şi celorlalte elemente necesare pe baza cărora se stabilesc drepturile la pensie şi alte drepturi de asigurări sociale, pe lîngă consiliile colegiilor de avocaţi se constituie comisii de pensii şi asigurări sociale.

Comisiile de pensii şi asigurări sociale sînt alcătuite din 3-7 membrii şi sînt conduse de către un membru al consiliului colegiului.

Articolul 40

Din comisiile de pensii şi asigurări sociale din colegiile de avocaţi fac parte, ca membrii:

a) directorii colectivelor de asistenţa juridică din cadrul colegiului; ... b) secretarul şi contabilul colegiului; ... c) unu sau doi reprezentanţi ai avocaţilor din colegiu. ...

Componenta nominală a comisiei de pensii şi asigurări sociale se stabileşte de către consiliul colegiului.

Comisiile de pensii şi asigurări sociale din colegiile de avocaţi îndeplinesc, în mod corespunzător, atribuţiile prevăzute de lege pentru comisiile de pensii şi asigurări sociale din unităţile de stat.

În exercitarea atribuţiilor lor, membrii comisiilor de pensii şi asigurări sociale din colegiile de avocaţi răspund de respectarea întocmai a dispoziţiilor referitoare la stabilirea pensiilor şi acordarea celorlalte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor.

Articolul 41

În vederea stabilirii pensiei, colegiul din care face parte avocatul în cauza întocmeşte dosarul de pensie care trebuie să cuprindă fişa de pensie şi alte acte oficiale întocmite potrivit legii, din care să rezulte vîrsta, vechimea în munca, retribuţiile avute şi celelalte elemente de calculare a drepturilor de pensie. Dosarul de pensionare pentru invaliditate trebuie să conţină, în mod obligatoriu, documentaţia medicală, cu concluziile expertizei medicale, confirmate de spitalul teritorial. În cazul în care comisia de pensii şi asigurări sociale din colegiul de avocaţi considera că nu se confirma pierderea totală sau parţială a capacităţii de muncă, informează în scris despre aceasta concluzie conducerea colegiului, precum şi avocatul în cauza.

Dosarul de pensionare se verifica de către comisia de pensii şi asigurări sociale, care are obligaţia sa semnaleze conducerii colegiului orice nereguli constatate. Colegiul de avocaţi poarta întreaga răspundere pentru exactitatea datelor pe care le conţine dosarul de pensie şi fişa de pensionare.

În cazul în care, din însumarea perioadelor de vechime, rezultă fracţiuni mai mari de 6 luni, acestea se intregesc la un an, iar cele mai mici se neglijează.

Timpul lucrat în străinătate se ia în considerare la stabilirea pensiei dacă s-a contribuit la asigurările sociale de stat ori dacă exista reglementări în aceasta privinta în convenţiile încheiate de Republica Socialistă România cu statele respective.

Articolul 42

Colegiile de avocaţi sînt obligate sa înainteze dosarul de pensie Casei de asigurări a avocaţilor, cu cel puţin 90 de zile înainte de data la care urmează să aibă loc pensionarea pentru munca depusa şi limita de vîrsta.

La pensionarea de invaliditate, dosarul se depune în cel mult 30 de zile de la primirea hotărîrii de încadrare într-unul din gradele de invaliditate, iar pentru urmaş, în cel mult 30 de zile de la data decesului susţinătorului.

Articolul 43

În cel mult 30 de zile de la primirea dosarului de pensionare, Consiliul Casei de asigurări a avocaţilor este obligat sa verifice dacă dosarul conţine toate datele necesare pentru stabilirea pensiei, după care emite decizia de pensionare sau, după caz, restituie dosarul colegiului de avocaţi, dacă nu sînt îndeplinite condiţiile legale.

În cazul pensionării pentru accident în timpul îndeplinirii îndatoririlor profesionale sau boala, dosarul se va depune în acelaşi termen la comisia judeteana de expertiza medicală şi recuperare a capacităţii de muncă.

Consiliul Casei de asigurări a avocaţilor emite deciziile de pensie în trei exemplare, din care un exemplar se trimite avocatului în cauza şi un exemplar, colegiului de avocaţi care a trimis dosarul de pensie.

Articolul 44

Pensiile se plătesc celor care la data cererii de pensionare exercitau profesia de avocat, de la data la care li s-a aprobat pensionarea prin decizia Consiliului Casei de asigurări a avocaţilor. Colegiul de avocaţi nu poate dispune radierea din colegiu a avocatului care a cerut înscrierea la pensie decît după ce a primit decizia de pensionare.

Pentru cei care îndeplinesc condiţiile de pensionare ulterior datei cînd au încetat exercitarea profesiei de avocat sau ulterior decesului susţinătorului, pensia se plăteşte cu începere din prima zi a lunii următoare aceleia în care s-a depus cererea împreună cu actele necesare la Casa de asigurări a avocaţilor.

Urmaşii pensionarilor Casei de asigurări a avocaţilor vor depune cererea împreună cu actele necesare pentru obţinerea pensiei de urmaş la Casa de asigurări a avocaţilor.

Articolul 45

Consiliul Casei de asigurări a avocaţilor emite deciziile de pensii pe baza propunerilor comisiilor de pensii şi asigurări sociale din colegiile de avocaţi sau ale comisiilor de expertiza medicală şi recuperare a capacităţii de muncă, după caz.

Consiliul Casei de asigurări a avocaţilor examinează contestaţiile împotriva hotărîrilor comisiilor de pensii şi asigurări sociale din colegiile de avocaţi şi ale comisiilor de expertiza şi recuperare a capacităţii de muncă.

Împotriva deciziilor Consiliului Casei de asigurări a avocaţilor se poate face apel, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia centrala de pensii care funcţionează la Ministerul Muncii. Apelul se adresează direct acestei comisii sau prin Casa de asigurări a avocaţilor.

Deciziile Consiliului Casei de asigurări a avocaţilor care nu au fost atacate în termen şi deciziile Comisiei centrale de pensii sînt definitive.

Articolul 46

Pensia se plăteşte personal titularului ori se depune la Casa de Economii şi Consemnaţiuni, la cererea şi pe numele sau. În cazul în care pensia nu poate fi inminata pensionarului, aceasta se depune la Casa de Economii şi Consemnaţiuni pe numele titularului.

Articolul 47

Pensia de urmaş acordată potrivit legii, copiilor nu poate fi folosită decît în scopul îngrijirii şi educării lor, indiferent de calitatea persoanei care o încasează. Persoanele care au în îngrijire copii care beneficiază de pensie de urmaş au obligaţia să justifice utilizarea sumelor încasate în scopul menţionat.

Pensia de urmaş a copiilor care au fost încredinţaţi unor instituţii de ocrotire se depune la Casa de Economii şi Consemnaţiuni, pe numele lor, după ce s-a achitat sumele datorate potrivit legii, pentru întreţinerea în acele instituţii.

Articolul 48

Plata pensiei şi a celorlalte drepturi aferente încetează începînd cu luna următoare aceleia în care beneficiarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-au fost acordate.

Sumele rămase neîncasate de către pensionarul decedat, pentru luna în care a avut loc decesul, se plătesc membrilor de familie.

Articolul 49

Plata pensiei şi a celorlalte drepturi aferente se suspenda pe timpul cît pensionarul:

a) executa o pedeapsă privativă de libertate; ... b) are domiciliul stabilit pe teritoriul altei tari; ... c) a fost reprimit într-un colegiu de avocaţi. ...

Pe timpul cît un pensionar de invaliditate de gradul I este internat gratuit în unităţi de asistenţa socială se suspenda plata sumei acordate pentru îngrijire.

Suspendarea plăţii pensiei se face începînd cu luna următoare celei în care a intervenit cauza care a determinat suspendarea.

Articolul 50

În cazul prevăzut la art. 49 alin. 1 lit. a), dacă hotărîrea de condamnare a fost desfiintata şi cel în cauza a fost achitat, se vor plati sumele pe durata suspendării, fără a depăşi pensia pe 12 luni.

După executarea pedepsei sau în caz de graţiere ori de amnistie plata pensiei se reia începînd cu luna următoare aceleia în care pensionarul a fost eliberat.

Articolul 51

Pensionării reincadrati temporar în alte sectoare de activitate au obligaţia ca, în termen de 15 zile de la încadrare, sa comunice Casei de asigurări a avocaţilor unitatea şi data de la care lucrează şi cuantumul retributiei. Aceeaşi obligaţie revine şi unităţii în care sînt încadraţi pensionării.

Pentru pensionării Casei de asigurări a avocaţilor reprimiti în colegiile de avocaţi, comunicarea prevăzută la alineatul precedent se face de către colegiul de avocaţi în care au fost reprimiti.

Instanţele au obligaţia ca, în termen de 15 zile de la data condamnării pensionarului Casei de asigurări a avocaţilor, sa comunice aceasta situaţie, în scris, acestei case.

Articolul 52

Avocaţii care au o vechime în profesia de avocat de cel puţin 5 ani şi au lucrat în alte sectoare de activitate avînd, în total, cel puţin 10 ani vechime în munca, au dreptul la pensie. Pensia se stabileşte potrivit art. 4 şi se acordă dacă este îndeplinită condiţia de vîrsta necesară pentru deschiderea dreptului la pensie în sectorul unde a prestat cea mai mare parte a activităţii.

Capitolul 7

Pensia suplimentară

Articolul 53

Pensia suplimentară se bazează pe principiul mutualitatii între avocaţii asiguraţi, care contribuie, în acest scop, cu 2% din retributia lor lunară.

Avocaţii pot contribui benevol cu încă 2% din retributia lunară pentru pensia suplimentară. În acest caz, contribuţia totală va fi de 4% din retributie. Cei care au contribuit benevol cu 4% din retributie beneficiază de o pensie suplimentară majorată potrivit prezentului decret.

Contribuţia pentru pensia suplimentară se retine şi se virează de către colegiile de avocaţi într-un cont special al Casei de asigurări a avocaţilor, la C.E.C., pentru care se acordă o dobinda de 3% anual.

Articolul 54

Avocaţii care au contribuit, în condiţiile legii, la constituirea fondului pentru pensia suplimentară, beneficiază de aceasta pensie de la data încetării activităţii lor, ca urmare a pensionării.

Pentru avocaţii care au contribuit cu 2%, pensia suplimentară se stabileşte în procente din retributia folosită la calcularea pensiei, după anii de contribuţie, astfel:


	Timpul cît s-a contribuit	% din retribuţie
	peste 20 ani	12
	15-20 ani inclusiv	10
	10-15 ani inclusiv	8
	5-10 ani inclusiv	5

Articolul 55

Avocaţii care au contribuit în mod benevol cu 4% din retributia lunară beneficiază de pensie suplimentară stabilită în procente din retributia folosită la calcularea pensiei, după anii de contribuţie, după cum urmează:


	Timpul cît s-a contribuit	% din retribuţie
	peste 25 ani	18
	20-25 ani inclusiv	16
	15-20 ani inclusiv	14
	10-15 ani inclusiv	12
	5-10 ani inclusiv	8

Pentru avocaţii care au contribuit la pensia suplimentară o perioadă cu 2%, iar o alta perioada cu 4%, pensia se calculează cu procentele corespunzătoare contribuţiei de 4%; în acest caz, fiecare 2 ani de contribuţie cu 2% se iau în calcul ca un an de contribuţie cu 4% .

Articolul 56

Avocaţilor care au plătit contribuţia pentru pensia suplimentară pe o perioadă de pînă la 5 ani li se restituie, la data pensionării, suma cu care au contribuit, la care se adauga o dobinda de 3% .

Articolul 57

Pensia suplimentară se acordă urmaşilor în proporţie de 50% din cotele prevăzute pentru pensia de urmaş.

Articolul 58

În cazul în care un avocat a plătit contribuţia pentru pensia suplimentară la mai multe sectoare de activitate, se iau în considerare toţi anii de contribuţie. În acest caz, sectorul care plăteşte pensia de asigurări sociale plăteşte şi pensia suplimentară.

Articolul 59

Prevederile din prezentul decret referitoare la stabilirea şi plata pensiilor, precum şi la recalcularea dreptului de pensie sau suspendarea plăţii acesteia, se aplică în mod corespunzător şi pensiilor suplimentare.

Capitolul 8

Alte drepturi de asigurări sociale

Articolul 60

În caz de imbolnavire a avocaţilor şi pensionarilor, precum şi membrilor lor de familie, cheltuielile necesitate de asistenţa medicală, medicamente şi întreţinere pe timpul internării se suporta de către Casa de asigurări a avocaţilor, în limita posibilităţilor ei bugetare.

Articolul 61

Avocaţii beneficiază de concedii medicale şi indemnizaţii pe perioada în care nu pot exercita profesia de avocat datorită imbolnavirii care necesita îngrijiri medicale.

De asemenea, femeile beneficiază de indemnizaţii în caz de maternitate sau pentru îngrijirea copilului bolnav.

Avocaţii care au suferit accidente sau au contractat boli care le-au produs vătămări grave organismului beneficiază de indemnizaţii pentru procurarea de proteze sau alte materiale sanitare.

În caz de deces al unui avocat sau al unui membru de familie se acordă ajutor de deces.

Condiţiile în care se acordă indemnizaţiile şi ajutoarele prevăzute la alineatele precedente, precum şi cuantumul lor, sînt cele prevăzute de dispoziţiile legale referitoare la asigurările sociale de stat şi ele se plătesc de către colegiile de avocaţi, în limita posibilităţilor lor bugetare.

Articolul 62

Pensionării Casei de asigurări a avocaţilor care au suferit accidente sau au contractat boli care le-au produs vătămări grave organismului beneficiază de ajutoare băneşti pentru procurarea de proteze sau alte materiale sanitare.

De asemenea, în caz de deces al unui pensionar ori al unui membru de familie se acordă ajutor de deces.

Condiţiile în care se acordă ajutoarele prevăzute la alineatul precedent, precum şi cuantumul lor, sînt cele prevăzute de dispoziţiile legale pentru pensionării de asigurări sociale de stat şi ele se plătesc de către Casa de asigurări a avocaţilor, în limita posibilităţilor ei bugetare.

Capitolul 9

Organizarea şi funcţionarea Casei de asigurări a avocaţilor

Articolul 63

Casa de asigurări a avocaţilor este persoana juridică şi are sediul în municipiul Bucureşti.

Sînt membri de drept ai Casei de asigurări a avocaţilor avocaţii stagiari şi avocaţii definitivi, membri ai colegiilor de avocaţi.

Articolul 64

Casa de asigurări a avocaţilor are buget propriu. Bugetul este supus aprobării Ministerului Justiţiei.

Articolul 65

Conducerea Casei de asigurări a avocaţilor, precum şi administrarea bunurilor ce aparţin acesteia, se exercită de către un consiliu, care funcţionează pe baze obşteşti, compus din: un preşedinte, un vicepreşedinte şi trei membri, numiţi de Ministerul Justiţiei, pe timp de 5 ani, dintre avocaţii definitivi.

Preşedintele asigura executarea deciziilor consiliului şi reprezintă Casa de asigurări a avocaţilor în faţa organelor de jurisdicţie şi în raporturile cu organele de stat, organizaţiile socialiste şi orice alte persoane juridice, precum şi cu persoanele fizice. Preşedintele poate delega pe oricare dintre membrii consiliului pentru a reprezenta casa în faţa organelor de jurisdicţie.

În lipsa preşedintelui, atribuţiile acestuia sînt exercitate de vicepreşedinte.

Articolul 66

Controlul financiar al gestiunii Casei de asigurări a avocaţilor se exercită de către o comisie de cenzori, compusa din 3 membri, numiţi de Ministerul Justiţiei, pe timp de 5 ani, dintre avocaţii definitivi.

Comisia de cenzori prezintă, Consiliului Casei de asigurări a avocaţilor şi Ministerului Justiţiei constatările privind executarea bugetului, administrarea bunurilor şi gospodărirea fondurilor casei.

Articolul 67

Ministerul Justiţiei îndrumă şi controlează Casa de asigurări a avocaţilor.

Capitolul 10

Dispoziţii finale şi tranzitorii

Articolul 68

Cererile în faţa oricăror organe care au drept scop stabilirea unui drept la pensie, precum şi toate actele procedurale în legătură cu acest drept, sînt scutite de orice fel de taxe de timbru.

Articolul 69

Sumele plătite fără temei, cu titlu de pensie sau alte drepturi aferente, se recuperează, potrivit legii, de la cei care le-au primit. Sumele rămase nerecuperate de pe urma pensionarilor decedati nu se mai urmăresc.

Recuperarea de la pensionari a sumelor plătite fără temei se face pe baza deciziei date de Casa de asigurări a avocaţilor, care constituie titlu executoriu.

Articolul 70

Persoanele care, prin nerespectarea dispoziţiilor legale, determina plata unor pensii necuvenite, sînt obligate la restituirea acestora, potrivit legii.

Articolul 71

La stabilirea pensiilor, inclusiv a pensiei suplimentare, fracţiunile de leu se intregesc la un leu în favoarea pensionarului.

Articolul 72

Pensiile şi ajutoarele sociale stabilite pînă la data prezentului decret se menţin în continuare, atît timp cît sînt îndeplinite condiţiile în baza cărora au fost acordate.

Articolul 73

Pensionării de invaliditate de orice grad care, potrivit dispoziţiilor legale, sînt revizuibili medical, existenţi la data prezentului decret, vor fi reexaminati de către comisiile de expertiza medicală şi recuperare a capacităţii de muncă, la termenele stabilite, potrivit legii.

Articolul 74

Cererile de pensii aflate în curs de rezolvare la organele de pensii vor fi soluţionate potrivit prevederilor prezentului decret.

Articolul 75

Decretul nr. 60/1951 privitor la organizarea Casei de asigurări a avocaţilor cu modificările ulterioare, şi Decretul nr. 61/1951 privitor la trecerea caselor de asigurări şi pensii ale avocaţilor sub îndrumarea şi controlul Ministerului Justiţiei, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentului decret, se abroga.

-------------------