NORMĂ TEHNICĂ din 14 noiembrie...

pentru proiectarea sistemelor de circuite...

EMITENT

AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN...

---------

Anexa nr. 1

NORMĂ TEHNICĂ PENTRU PROIECTAREA SISTEMELOR DE CIRCUITE SECUNDARE ALE STAŢIILOR ELECTRICE NTE 011/12/00

VOLUMUL I PRESCRIPŢII GENERALE

PREAMBUL

Prezentul „Normativ pentru proiectarea sistemelor...

Normativul este organizat pe trei...

Volumul I – „Prevederi generale”...

Volumul II – „Sisteme de...

Volumul III – „Sisteme de...

Menţiune: Prezentul document a fost...

CAPITOLUL I SCOP

Art. 1. - (1) Scopul prezentelor norme tehnice este de a stabili principiile şi cerinţele tehnice generale pentru proiectarea sistemelor de circuite secundare din staţiile electrice.

(2) Aceste norme tehnice au...

a) principiile generale pentru proiectare;

b) parametrii tehnici de calitate...

c) interfeţele şi fluxurile informaţionale...

CAPITOLUL II

DOMENIU DE APLICARE

Art. 2. - Prezentele norme tehnice energetice se aplică la proiectarea sistemelor de circuite secundare ale tuturor staţiilor electrice de conexiuni şi/sau transformare cu tensiunea de peste 1 kV din cadrul SEN.

Art. 3. - Prevederile normativului care se referă la protecţia prin relee a unor categorii de echipamente şi instalaţii comune atât staţiilor electrice, cât şi centralelor electrice (de ex. transformatoare de putere, linii electrice de racord sau servicii interne) precum şi cele referitoare la interfaţa dintre centralele electrice şi staţiile de transport şi distribuţie se aplică integral şi la proiectarea staţiilor centralelor de producere a energiei electrice. La proiectarea sistemelor de protecţii prin relee ale staţiilor centralelor nuclearo-electrice prevederile prezentului normativ se vor aplica numai în măsura în care nu contravin normelor tehnice energetice specifice acestor obiective.

Art. 4. - Prevederile acestor norme tehnice energetice se vor aplica la proiectarea instalaţiilor electrice noi şi la retehnologizarea / modernizarea integrală sau parţială a instalaţiilor electrice existente.

Art. 5. - La proiectarea sistemelor de circuite secundare se vor respecta şi prevederile prescripţiilor tehnice specificate în articolul 9(2)B, precum şi, de regulă, prevederile standardelor internaţionale specificate în articolul 9(2)A.

“De regulă*, referirea la standardele...

NOTĂ: (*) Termenul de regulă...

Art. 6. - În prezentele norme tehnice se folosesc următorii termeni pentru indicarea gradului de obligativitate a prevederilor:

a) “ trebuie”, “este necesar”,...

b) “de regulă” indică faptul...

c) „se recomandă” indică o...

d) “se admite” indică o...

CAPITOLUL III TERMINOLOGIE ,I ABREVIERI

Art. 7. - În contextul prezentelor Norme Tehnice, următorii termeni se definesc astfel:

- Adresă - Parte a...

- Alarmă - Informaţie care...

NOTĂ: Trecerea de la o stare normală la o stare anormală provoacă o atenţionare vizuală şi/sau sonoră, care trebuie să facă obiectul unei acţiuni de receptare. Trecerea de la stare anormală la o stare normală provoacă, în general, o schimbare a indicaţiei, precum şi, în anumite aplicaţii, o atenţionare sonoră şi/sau vizuală, care trebuie să facă obiectul unei acţiuni de receptare.

[CEI 60870-1-3]

- Anclanşare automată a rezervei

- Automatica destinată să comande...

- Alarmă comună - Combinare...

[CEI 60870-1-3]

- Alarmă grupată - Combinare...

unică.

[CEI 60870-1-3]

- Analiză post-factum - Analiza...

înaintea unui eveniment dat. [CEI...

- Capacitate de separare; discriminare

- Durată de timp minimă...

[CEI 60870-1-3]

- Centru de conducere -...

[CEI 60870-1-3]

- Centru de telecomandă -...

electrice

- Centru de telecomandă şi...

- Structură operativă de monitorizare...

- Comandă - Informaţie destinată...

[CEI 60870-1-3]

- Comandă automată - Comandă...

umană, atunci când apar condiţii...

- Comandă dublă - Ansamblu...

să producă o schimbare într-una...

[CEI 60870-1-3]

- Comandă simplă - Comandă...

[CEI 60870-1-3]

- Conducere - Acţiune asupra...

[CEI 60870-1-3]

- Descărcare automată a sarcinii

- Protecţie destinată să reducă...

- Discriminare - A se...

- Disponibilitate - Aptitudinea unei...

îndeplinească o funcţie cerută, în...

- Durată de pauză -...

electrică sau faza nu este...

[CEI 60050-448-16-07]

- Durată de rezoluţie -...

ca datele cronologice corespunzătoare să...

NOTĂ: Durata de rezoluţie nu poate fi mai scurtă decât capacitatea de discriminare.

[CEI 60870-1-3]

- Fiabilitate - Aptitudinea unei...

NOTE: 1. Se consideră, în general, că unitatea funcţională este în stare să îndeplinească funcţia cerută, la începutul intervalului de timp dat.

2. În general, fiabilitatea este...

[CEI 60050-191-02-06]

- Fiabilitatea unei protecţii -...

cerută, în condiţii date, într-un...

NOTĂ: Funcţia cerută pentru o protecţie este de a funcţiona atunci când trebuie şi de a nu funcţiona atunci când nu trebuie [CEI 60050-448-12-05]

- Funcţie de monitorizare automată...

- Funcţie de supraveghere automată...

- termen nerecomandat)

- Funcţie de testare automată...

- Funcţii de bază (în...

- Funcţie care realizează supravegherea...

[CEI 60050-448-12-12]

- Funcţie, realizată în mod...

- Funcţie de supraveghere automată...

[CEI 60050-448-12-13]

- Funcţiile care tratează toate...

- Funcţionare corectă a unei...

- Funcţionare incorectă a unei...

- Funcţionare intempestivă a unei...

- Grupuri generatoare distribuite

- Emitere de către o...

- Refuz de funcţionare sau...

- Funcţionare a unei protecţii....

[CEI 60050-448-12-03]

- Surse multiple, generatoare de...

[CEI 60050-617-04-09]

- Incrementare - Adunarea unei...

unui număr, registru sau al...

- Informaţie de anomalie de...

- Informaţie de poziţie în...

- Informaţie de schimbare de...

- Informaţie de semnalizare simplă

- Informaţie de supraveghere caracterizând...

[CEI 60870-1-3]

- Informaţie asupra poziţiei unui...

NOTĂ: Termenul “informaţie de poziţie...

[CEI 60870-1-3]

- Informaţie de supraveghere indicând...

[CEI 60870-1-3]

- Informaţie de supraveghere reprezentată...

[CEI 60870-1-3]

- Informaţie de stare -...

găseşte un echipament, numărul de...

[CEI 60870-1-3]

- Informaţie de stare intermediară

- Informaţie de supraveghere caracterizând...

NOTĂ: starea unui separator cu deschidere lentă, în timpul manevrei.

[CEI 60870-1-3]

- Informaţie în timp real...

de transmitere din punct de...

- Informaţie pasageră - Informaţie...

un timp atât de scurt,...

[CEI 60870-1-3]

- Informaţie persistentă - Informaţie...

pentru a fi detectată şi...

[CEI 60870-1-3]

- Interfaţă - Frontieră comună...

NOTĂ: Noţiunea include şi specificarea legăturilor dintre două dispozitive având funcţii diferite.

[CEI 60050-351-21-35], [ISO/CEI 2382-1]

Graniţă sau punct comun între...

[CEI 60870-1-3]

- Interferenţă electromagnetică

- Deranjare a performanţelor unui...

[CEI 60050-161-01-06]

- Linie electrică scurtă -...

tensiune a cărei lungime totală...

- Linie de interconexiune -...

- Linie de interconexiune internaţională

- Media timpilor de bună...

- Media timpilor de reparare...

- Linie prin care se...

- Speranţa matematică a duratei...

- Speranţa matematică a duratei...

- Mentenabilitate - Aptitudine a...

utilizare, de a fi menţinută...

[CEI 60050-191-02-07]

- Mentenanţă - Combinaţie a...

inclusiv a operaţiunilor de supraveghere,...

[CEI 60050-191-07-01]

- Obiective energetice de importanţă...

- Perturbaţie electromagnetică

- Post de conducere; post...

- Sunt considerate staţii de...

400 şi 220 kV de...

NOTĂ: Pentru aceste obiective sunt stabilite, prin prezentul normativ, măsuri suplimentare de dotare cu instalaţii de protecţie şi automatizare

- Fenomen electromagnetic susceptibil să...

NOTĂ: O perturbaţie electromagnetică poate fi un zgomot electromagnetic, un semnal nedorit sau modificare a însuşi mediului de propagare

[CEI 60050-161-01-05]

- Locul de unde se...

- Post satelit; post telecondus...

de conducere (post master)

NOTĂ: Uneori se folosesc termenii...

[CEI 60870-1-3]

- Protecţie - Ansamblu de...

NOTE: 1.Termenul protecţie este un termen generic pentru funcţii de protecţie, echipamente de protecţie şi sisteme de protecţie.

2. Termenul protecţie poate fi...

3. Protecţia nu cuprinde acele...

[CEI 60050-448-11-01]

- Protecţie (a unui element...

- Protecţie comparativă de fază

- Termen ce defineşte echipamente...

[SR CEI 60050-448-01-02]

- Protecţie a cărei funcţionare...

[CEI 60050-448-14-18]

- Protecţie comparativă direcţională

- Protecţie cu zonă extinsă...

[CEI 60050-448-15-10]

- Protecţie cu autorizare -...

transmisie, la care recepţia unui...

[CEI 60050-448-14-09]

- Protecţie cu blocare -...

unui semnal împiedică protecţia locală...

- Protecţie cu canal de...

- Protecţie cu curenţi purtători

- Protecţie care necesită o...

- Protecţie cu canal de...

[CEI 60050-448-15-05]

- Protecţie cu fibre optice...

[CEI-600-448-15-07]

- Protecţie cu fir pilot...

metalice

[CEI 60050-448-15-04]

- Protecţie cu frânare -...

unei frânări electrice [CEI 60050-447-01-37]

- Protecţie cu microunde -...

[CEI 60050-448-15-06]

- Protecţie cu selectivitate absolută

- Sistem de protecţie a...

[CEI 60050-448-01-08]

- Protecţie cu selectivitate relativă

- Protecţie cu treaptă prelungită...

- Protecţie cu zonă extinsă...

- Sistem de protecţie a...

[CEI 60050-448-01-09]

- Protecţie, în general o...

Abreviere: POP (Permissive Overreach Protection) [CEI 60050-448-15-19]

- Protecţie, în general o...

NOTĂ: Dacă nu se primeşte niciun semnal de deblocare după suprimarea semnalului de blocare, se prevede, în mod uzual, permisia ca protecţia cu zonă extinsă să comande declanşarea într-un interval de timp variabil, uzual în domeniul de la 100 la 200 ms

Abreviere: UOP (Unblocking Overreach Protection) [CEI 60050-448-15-15]

- Protecţie cu zonă redusă...

- Protecţie cu zonă redusă...

- Protecţie, în general o...

Abreviere: AUP (Accelerated Underreach Protection) [CEI 60050-448-15-13]

- Protecţie, în general o...

Abrevieri: PUP (Permissive Underreach Protection);

PUTT (Permissive Underreaching Transfer Trip...

[CEI 60050-448-15-11]

- Protecţie de arc intern...

în interiorul celulelor metalice închise...

- Protecţie de bază -...

de eliminare defectelor sau a...

NOTĂ: Pentru o parte definită a unui sistem energetic pot fi prevăzute două sau mai multe protecţii de bază

[CEI 60050-448-11-13]

- Protecţie de curent -...

[CEI 60050-448-02-05]

- Protecţie de derivată -...

caracteristică variază în timp cu...

Exemplu: Protecţie de derivata frecvenţei. [CEI 60050-448-02-04]

- Protecţie de distanţă -...

selectivitate depind de măsurarea locală...

[CEI 60050-448-14-01]

- Protecţie de frecvenţă -...

- Protecţie de impedanţă -...

- Protecţie de masă -...

prin legătura la pământ a...

Exemplu: protecţie de masă a cuvei unui transformator (protecţie de cuvă)

[CEI 60050-448-14-21]

- Protecţie de putere -...

prin concepţie, este destinată să...

[CEI 60050-448-02-15]

- Protecţie de reactanţă -...

[CEI 60050-448-02-09]

- Protecţie de rezervă -...

fost eliminat sau când o...

[CEI 60050-448-11-14]

- Protecţie de rezervă a...

- Protecţie de rezervă îndepărtată

- Protecţie de rezervă locală,...

- Protecţie de rezervă locală,...

- Protecţie de rezervă locală,...

- Protecţie de rezervă instalată...

[CEI 60050-448-01-17]

- Protecţie de rezervă, alimentată...

[CEI 60050-448-11-15]

- Protecţie de rezervă, alimentată...

[CEI 60050-448-11-16]

- Protecţie de suprasarcină -...

zona (secţiunea) protejată [CEI 60050-448-14-31]

- Protecţie de tensiune -...

- Protecţie diferenţială longitudinală

- Protecţie diferenţială transversală

- Protecţie a cărei funcţionare...

[CEI 60050-448-14-16]

- Protecţie utilizată pentru circuite...

[CEI 60050-448-14-17]

- Protecţie direcţională - Protecţie...

exemplu un defect, se produce...

[CEI 60050-448-02-14]

- Protecţie împotriva pierderii sincronismului

- Protecţie împotriva refuzului de...

- Protecţie destinată să funcţioneze...

[CEI 60050-448-14-35]

- Protecţie destinată să elimine...

Abreviere: DRRI (declanşare de rezervă la refuz de întreruptor)

[CEI 60050-448-11-18]

- Protecţie maximală de ......

caracteristică atinge valoarea reglată prin...

[CEI 60050-448-02-01]

- Protecţie maximală şi minimală...

- Protecţie cu două valori...

[CEI 60050-448-02-03]

- Protecţie minimală de ......

caracteristică atinge valoarea reglată prin...

[CEI 60050-448-02-02]

- Raport/coeficient de revenire

- Raportul între valoarea de...

- Reanclanşare automată - Automatică...

mai multor întreruptoare, după funcţionarea...

NOTĂ: Dacă durata de deschidere înaintea reanclanşării prezintă interes, aceasta poate fi menţionată în continuarea termenului. Astfel, termenul poate fi precizat ca: ultrarapid, rapid, lent, conform utilizării

[CEI 60050-448-16-02]

- Reconectarea automată a buclelor...

- Refuz de funcţionare a...

- Automatică destinată să comande...

- Lipsa funcţionării unei protecţii...

[CEI 60050-448-11-16]

- Releu analogic - Releu...

[CEI 60050-447-01-09]

- Releu de conducere -...

controla (supraveghere, măsură, blocare)

- Releu de protecţie -...

anormale din sistemul energetic sau...

NOTĂ: Un releu de protecţie este o componentă a unui echipament de protecţie

[CEI 60050-447-01-14]

- Releu digital - Releu...

digitală a semnalului [CEI 60050-447-01-10]

- Releu integrat de conducere...

[CEI 60050-447-01-17]

- Releu integrat de protecţie...

într-un singur aparat [CEI 60050-447-01-16]

- Releu integrat de protecţie...

- Releu electric care combină...

[CEI 60050-447-01-18]

- Releu numeric - Releu...

calcul algoritmic

[CEI 60050-447-01-11]

- Reţea de teleconducere; configuraţia...

- RTU – Remote Terminal...

- Ansamblu de posturi afectate...

[CEI 60870-1-3]

- Unitatea terminală (echipament) de...

[CEI 60870-1-3]

- Securitate a unei protecţii...

intempestive, în condiţiile date, într-un...

- Selectivitate a unei protecţii...

fazele defecte într-un sistem electric...

- Semnal - Indicaţie vizuală,...

[CEI 60870-1-3]

- Semnal analogic - Semnal...

continuă.

[CEI 60870-1-3]

- Sensibilitate de funcţionare a...

- Capacitate a protecţiei de...

NOTĂ: Sensibilitatea protecţiei se evidenţiază printr-un indicator - coeficientul de sensibilitate - care reprezintă o relaţie între valoarea limită a mărimii considerate şi valoarea de acţionare a protecţiei

- Siguranţă de funcţionare a...

- Sistem automat (automatică)

- Sistem de circuite secundare

- Sistem de comandă (într-un...

- Aptitudine a unui sistem...

[CEI 60870-1-3]

- Sistem automat artificial, a...

[CEI 60050-351-21-42]

- Ansamblu al sistemelor de...

- Totalitatea unităţilor funcţionale stabilite...

- Sistem de conducere -...

îndeplinirea funcţiilor specifice de:

a) comandă: închidere, deschidere etc.

b) control: interblocare, sincronizare, reglare,...

- Sistem de protecţie (subsistem...

- Ansamblu format din unul...

[CEI 60050-448-11-04]

- Sistem de reglaj -...

a acestuia, elementul de măsură...

- Sistem de supraveghere, comandă...

- Sistem informatic de monitorizare,...

- Sistem de teleconducere -...

comanda proceselor distribuite geografic. El...

[CEI 60870-1-3]

- Teleconducere - Conducerea la...

transmiterea de informaţii cu ajutorul...

[CEI 60870-1-3]

- Teledeclanşare - Declanşarea întreruptorului...

transmise de la o protecţie...

- Teleprotecţie - Expresie globală...

supraveghere şi de informaţii de...

Alţi termeni specifici: protecţie cu...

[CEI 60870-1-3]

- Timp de achiziţie -...

schimbări de stare. [CEI 60870-1-3]

- Treaptă prelungită - V....

- Treaptă scurtă - V....

- Unitate funcţională (termen de...

- Element, componentă, dispozitiv, subsistem,...

[CEI 60050-191-01-01]

- Zgomot - Perturbaţie a...

- Zonă extinsă - Stare...

reglajul celei mai scurte zone...

[CEI 60050-448-14-07]

- Zonă redusă - Stare...

reglajul celei mai scurte zone...

[CEI 60050-448-14-05]

Art. 8. - În contextul prezentelor Norme Tehnice, următoarele abrevieri se definesc astfel:

AAR - Anclanşarea automată a...

ASRO - Asociaţia de Standardizare...

AT - Autotransformator

AUP - Accelerated Underreach Protection

BCU - Bay Computer Unit...

CCITT - Comitetului Consultativ pentru...

CE - Comunitatea Europeană

CEE - Centrală electrică eoliană

CEI - Commision Electrotechnique Internationale

CEM - Compatibilitate electromagnetică

CHE - Centrală hidroelectrică

CNE - Centrală nucleară electrică

CS - Control sincronism

CT - Centrul de Telecomandă

CTSI - Centru de telecomandă...

DAS - Descărcarea automată a...

DASf - Descărcarea automată a...

DEC - Dispecer Energetic Central

DED - Dispecer Energetic de...

DET - Dispecer Energetic Teritorial

DRRI - Declanşarea de rezervă...

EN - Normă Europeană

EIA - Electronica Industries Alliance

ETC - Echipament de conducere

ETD - Echipament terminal al...

f - frecvenţă

FOM - Modem pentru comunicaţii...

GUI - Graphical User Interface

HG - Hotărâre guvernamentală

HW - Hardware

ISO - International Organization for...

I - Curent

ISDN - Reţea numerică de...

IT - Înaltă tensiune

ITU-T - International Telecommunication Union...

JT - Joasă tensiune

LEA - Linie electrică aeriană

MA - Modulaţie în amplitudine

MF - Modulaţie în frecvenţă

MRT - Timpul mediu de...

MTBF - Media timpilor de...

MTTR - Media timpilor de...

MT - Medie tensiunea

NTE - Normă tehnică energetică

OG - Ordonanţă Guvernamentală

P - Putere activă

PA - Post de alimentare

PE - Prescripţie energetică

PIF - Punere în funcţiune

POP - Permissive Overreach Protection

PRBMT - Protecţie de rezervă...

PSP - Panou servicii proprii

PT - Post de transformare

PUP - Permissive Underreach Protection

PUTT - Permissive Underreach Transfer...

Q - Putere reactivă

Q0 - Simbol de identificare...

Q1, Q2, …Q52 - Simbol...

RABD - Reconectarea automată a...

RAR - Reanclanşare automată

RED MT - Reţea electrică...

RET - Reţea electrică de...

RTU - Remote terminal unit

SCADA - Supervisory control and...

SCP - Sistem de conducere...

SEN - Sistemul Energetic Naţional

SP1, SP2, …, SP4 -...

SIR - Source Impedance Ration

SSB - Bandă laterală unică...

SW - Software

TC - Transformator curent

TIF - Transmisiuni pe Înaltă...

TP - Teleprotecţie

TR - Transformator

TT - Transformator de tensiune

UOP - Unblocking Overreach Protection

VFT - Canale telegrafice în...

CAPITOLUL IV

ACTE NORMATIVE DE REFERIN'Ă

Art. 9. - (1) Următoarele documente normative conţin prevederi care, pentru referinţele făcute în acest text, au caracter de obligativitate. În cazul referinţelor datate, nu se aplică amendamentele ulterioare sau reviziile la respectivele publicaţii. În cazul referinţelor nedatate, se aplică ultima ediţie a documentului normativ la care se face referire.

(2) În cazul standardelor EN,...

A. Reglementări tehnice şi standarde. Generale

SR HD 472 S1 :2002

SR HD 472 S1:2002/A1:2002 SR CEI 60050 161:1997

SR CEI 60050(161):1997/A1:2005 SR CEI 60050(161):1997/A2:2005 (CEI 60050(161):1990)

SR CEI 60050 (191):2002

SR CEI 60050(191):2002/A1:2005 SR CEI 60050(191):2002/A2:2005 (CEI 60050-191:1990

CEI 60050-191:1990/A1:1999 CEI 60050-191:1990/A2:2002

SR CEI 60050-351:2005

(CEI 60050-351:1998)

SR CEI 60050(441):1997

SR CEI 60050(441):1997/A1:2005

(CEI 60050-441:1984

CEI 60050-441:1984/A1:2000)

Tensiuni nominale ale reţelelor electrice...

Vocabular Electrotehnic Internaţional. Capitolul 161:...

Vocabular Electrotehnic Internaţional. Capitolul 191:...

Vocabular Electrotehnic Internaţional. Partea 351:...

Vocabular Electrotehnic Internaţional. Capitolul 441:...

SR CEI 60050(448):1997

(CEI 60050(448):1997)

CEI 60050-447:2010

CEI 60050-617:2009

CEI 60050-617:2009/A1:2011

Vocabular Electrotehnic Internaţional. Capitolul 448:...

International Electrotechnical Vocabulary-Part 447 Measuring...

International Electrotechnical Vocabulary-Part 617:Organization/Market of...

SR EN 60068 (IEC 60068) Încercări de mediu (Standard pe părţi)

SR CEI 60479 (IEC 60479) Efectele curentului electric asupra omului şi animalelor

domestice (Standard pe părţi)

SR EN 60529 :1995

SR EN 60529:1995/A1:2003

(CEI 60629:1989

CEI 60529:1989/A1:1999)

Grade de protecţie asigurate prin...

SR EN 60664 (IEC 60664) Coordonarea izolaţiei echipamentelor din reţelele de joasă

tensiune (Standard pe părţi)

SR EN 61000 (IEC 61000) Compatibilitate electromagnetică (CEM).

SR EN 61082-1:2007

(CEI 61082-1:2006)

SR EN 61140:2002

SR EN 61140:2002/A1:2007 SR EN 61140:2002/C91:2008 (CEI 61140:2001

CEI 61140:2001/A1:2004, modificat)

SR CEI/TS 61201:2008

(CEI/TS 61201:2007)

SR EN 81346-1:2010

(CEI 81346-1:2009)

SR EN 81346-2:2010

(CEI 81346-2:2009)

Elaborarea documentelor utilizate în electrotehnică....

:Reguli generale

Protecţie împotriva şocurilor electrice. Aspecte...

Utilizarea limitelor convenţionale ale tensiunilor...

Sisteme industriale, instalaţii şi echipamente...

Sisteme industriale, instalaţii şi echipamente...

SR EN 61355-1:2008

(CEI 61355-1:2008)

Clasificare şi coduri de identificare...

IEEE Std C37.2 - Electrical Power System Device Function Numbers, Acronyms, and Contact Designations

EU Directive 91/263/EEC - European Approved Telecommunication Interfaces

ITU-T G.650 - Definition and test methods for parameters SM (single mode) optical fiber

ITU-T G.652 (a, b, c, d) - Features of optical cables SM

ITU-T G.655 (a, b, c) - Features of optical cables SM - NZDS (non-zero dispersion

shifted)

ITU-T Rec. G.662 - Generic characteristics of Optical amplifier devices and subsystems

ITU-T Rec. G.664 - Optical safety procedures and requirements for Optical transport systems

ITU-T Rec. G.671 - Transmission characteristics of Optical components and subsystems

ITU-T Rec. G.709 - Interface for the Optical transport network (OTN)

ITU-T Rec. G.959.1 - Optical transport network physical layer interfaces

Echipamente, sisteme

SR EN 62271-3:2007

(CEI 62271-3:2006)

SR EN 61869-1:2010

(CEI 61869 -1:2007, modificat)

Aparataj de înaltă tensiune. Partea...

Transformatoare de măsură. Partea 1:...

SR EN 60044 (IEC 60044) Transformatoare de măsură (Standard pe părţi)

SR EN 60870 (IEC 60870) Echipamente şi sisteme de teleconducere (Standard pe

părţi)

SR EN 61850 (IEC 61850) Reţele şi sisteme de comunicaţii în staţii electrice

(Standard pe părţi)

SR EN 60255 (IEC 60255) Relee electrice (Standard pe părţi)

SR EN 60445:2007

(60445:2006, modificat)

SR EN 60446:2008

(CEI 60446:2007)

Principii fundamentale şi de securitate...

SR EN 61810 (IEC 61810) Relee electromecanice elementare. (Standard pe părţi)

SR EN 62246 (IEC 62246) Unităţi de contact Reed (Standard pe părţi)

SR EN 60332 (IEC 60332) Încercări ale cablurilor electrice şi cu fibre optice

supuse la foc (Standard pe...

SR HD 637 S1:2004 Instalaţii electrice cu tensiuni alternative nominale mai mari de 1 kV.

SR HD 60364-4-41:2007

SR HD 60364-4-41:2007/C91:2008

(CEI 60364-4-41:2007, modificat).

SR HD 60364-4-44:2011

CEI 60364-4-44:2007 (art.444),

modificat)

SR EN ISO 9001:2008

SR EN ISO 9001:2008/AC :2009

Instalaţii electrice de joasă tensiune....

Instalaţii electrice în construcţii. Partea...

Sisteme de management al calităţii....

SR ISO 10006:2005 Sisteme de management al calităţii. Linii directoare pentru managementul calităţii în proiecte

SR ISO/CEI 27001:2006 Tehnologia informaţiei. Tehnici de securitate. Sisteme

de management al securităţii informaţiei....

SR 11100-1:1993 Zonare seismică. Macrozonarea teritoriului României

IEEE 643-2004 Guide for Power-Line Carrier Applications

IEEE P1675 Standard for Broadband over Power Line Hardware

IEEE P190 Broadband over Power Line Networks: Medium Access Control and Physical Layer Specifications

SR EN 50310:2011 Utilizarea legăturii echipotenţiale şi de punere la pământ în clădiri cu echipamente de tehnologia informaţiei

IEC 60615:1978 Terminology for microwave apparatus stability.

IEC 60617 - DB Graphical symbols for diagrams, parts 2 to 13

IEC- 60789:2006

(CEI 60789:2005)

Standard Performance Requirements for Communications...

SR EN IEC 60835 (CEI 60835) Metode de măsurare pentru echipamentul folosit în

sistemele de transmisie digitală radio...

B. Reglementari tehnice ANRE -

Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei

NTE 001/03/00 - Normativ privind alegerea izolaţiei, coordonarea izolaţiei şi

protecţia instalaţiilor electroenergetice împotriva supratensiunilor

NTE 002/03/00 - Normativ de încercări şi măsurători pentru sistemele de

protecţii, comandă-control şi automatizări din...

NTE 003/04/00 - Normativ pentru construcţia liniilor aeriene de energie

electrică cu tensiuni peste 1000...

NTE 004/05/00 - Normativ pentru analiza şi evidenţa evenimentelor

accidentale din instalaţiile de producere,...

NTE 005/06/00 - Normativ privind metodele şi elementele de calcul al

siguranţei în funcţionare a instalaţiilor...

NTE 006/06/00 - Normativ privind metodologia de calcul al curentilor de

scurtcircuit în retelele electrice cu...

NTE 007/08/00 - Normativ pentru proiectarea şl executarea reţelelor de cabluri

electrice

NTE 009/10/00 - Regulament general de manevre în instalaţiile electrice de

medie şi înaltă tensiune

NTE 401/03/00 - Metodologie privind determinarea secţiunii economice a

conductoarelor în instalaţii electrice de...

51.1.112.0.01./27/08/04 - Codul tehnic al reţelei electrice de transport, rev.1

Ord. ANRE Nr. 128/2008 - Codul tehnic al reţelei electrice de distribuţie 17.1.127.0.01./20/06/02 - Codul de măsurare a energiei electrice 17.1.012.0.00./28/06/07 - Standarde de performanţă pentru serviciile de transport şi

distribuţie a energiei electrice

28.1.013.0.00./30/08/07 - Standarde de performanţă pentru serviciul de distribuţie a

energiei electrice

51.1.017.0.00./30/04/09 - Condiţii tehnice de racord la reţelele electrice de interes public pentru centralele electrice eoliene

PE 101 - Normativ pentru construcţia instalatiilor electrice de conexiuni si transformatoare cu tensiuni peste 1 kV

PE 101A - Instrucţiuni privind stabilirea distantelor normate de amplasare a instalaţiilor electrice cu tensiunea peste 1 kV in raport cu alte constructii

PE 102 - Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de conexiuni şi distribuţie cu tensiuni până la 1000 V c.a. în unităţi energetice

PE 111-8 - Instrucţiuni pentru proiectarea staţiilor de conexiuni şi transformatoare. Servicii proprii de curent alternativ

PE 112 - Normativ pentru proiectarea instalaţiilor de curent continuu din centrale si statii electrice

PE 148 - Instrucţiuni privind condiţiile generale de proiectare antiseismica a instalatiilor tehnologice din statiile electrice

1RE Ip 30 - Îndreptar de proiectare şi execuţie a instalaţiilor de legare la pământ

NP 082 - Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii vântului.

P100_1 - Cod de proiectare seismică

C. Legislaţie naţională

HG 90/08 - Regulament privind racordarea utilizatorilor la reţelele de interes public

HG 457/03 - Hotărâre privind asigurarea securităţii utilizatorilor de echipamente electrice de joasă tensiune

HG 1022/02 - Hotărâre privind regimul produselor şi serviciilor care pot pune în pericol viaţa, sănătatea, securitatea muncii şi protecţia

mediului.

HG 1028/06 - Hotărâre privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare;

HG 1136/06 - Hotărâre privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de câmpuri electromagnetice;

HGR 1037/10 - Hotărâre privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice

HGR 1132/08 - Hotărâre privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al

deşeurilor de baterii şi acumulatori

HG 1146/06 - Hotărâre privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de munca.

OG 95/99 - Ordonanţa privind calitatea lucrărilor de montaj pentru utilaje, echipamente şi instalaţii tehnologice industriale

OUG 195/2005 - Ordonanţa privind protecţia mediului aprobată prin Legea

265/2006

Legea 319/06 - Legea securităţii şi sănătăţii în muncă

Legea 440/02 - Legea 440 din 27 iunie 2002 (Legea 440/2002) pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 95/1999 privind calitatea lucrărilor de montaj pentru utilaje, echipamente şi instalaţii tehnologice industriale

CAPITOLUL V

PRINCIPII GENERALE PRIVIND PROIECTAREA SISTEMELOR...

V. 1 Funcţiile sistemelor de circuite secundare

Art. 10. - In staţiile electrice, apartinând SEN, funcţiile sistemelor de circuite secundare sunt următoarele:

a) pentru (sub)sistemul protecţie şi...

- detectarea defectelor şi declanşarea...

- detectarea regimurilor anormale şi...

- repunerea automată în funcţiune...

- comutarea automată a alimentării...

- reglarea automată a unor...

b) pentru (sub) sistemul de...

- funcţii de aplicaţie pentru...

- funcţiuni de preluare şi...

- funcţii de achiziţie, transmitere,...

- alte funcţii complexe specifice...

Notă: 1. Funcţiile sistemului de...

2. Toate funcţiile se vor...

V. 2 Structura sistemelor de circuite secundare

Art. 12. - Sistemele de circuite secundare cuprind toate părţile necesare pentru îndeplinirea funcţiilor prezentate mai sus. Principalele componente ale unui sistem de circuite secundare sunt următoarele:

a) echipamente de proces tehnologic...

b) echipamente pentru conducere şi...

c) echipamente de protecţie;

d) surse şi circuite de...

e) programe de calcul (software)...

f) echipamente operator sistem (ecran,...

g) magistrala (magistrale) de date...

Art. 13. - (1) Configuraţia standard a sistemului de circuite secundare este definită prin următoarele subsisteme:

a) conducere;

b) teleconducere;

c) protecţie;

d) telecomunicaţii.

(2) (sub)sistemul conducere are următoarele...

a) comandă, sub caracteristicile specifice...

b) control (interblocări, sincronizare, măsurare,...

c) contorizare/metering;

d) gestionarea evenimentelor şi alarmelor...

e) alte funcţii complexe specifice...

(3) (sub)sistemul teleconducere are în...

a) comandă, sub caracteristicile specifice...

b) gestiunea informaţiei (contorizare, stocare...

(4) (sub)sistemul protecţie şi automatizări...

a) protecţie;

b) automatizări.

(5) (sub)sistemul de telecomunicaţii asigură...

a) telecomenzi, monitorizare;

b) transmisiuni aferente protecţiei prin...

c) transmisiuni de date;

d) transmisiuni telefonice, telefax etc.

(6) Telecomunicaţiile, din punct de...

a) necesare conducerii operative a...

b) necesare gestionării tehnico-administrative.

(7) La baza realizării unui...

c) volumul de transmisiuni ce...

d) importanţa obiectivului energetic în...

e) realizarea unui raport performanţă/preţ...

f) integrarea noului sistem de...

Art. 14. - (1) Subsistemele enumerate mai sus pot funcţiona independent ca sisteme separate sau integrate într-un sistem comun numeric de circuite secundare.

(2) De regulă, sistemele de...

(3) Sistemele integrate vor putea...

(4) Stabilirea volumului şi definirea...

Art. 15. - Structura sistemelor de circuite secundare din punct de vedere a modului de colectare a informaţiilor primare poate fi:

a) Structură centralizată, în care...

b) Structură descentralizată, în care...

Art. 16. - Stabilirea soluţiei de amplasare a echipamentului de circuite secundare se va face în urma unei analize tehnico-economice, luându-se în considerare următoarele criterii:

a) caracteristicile staţiei electrice:

- nivelul de tensiune;

- tipul de amplasament (interior/exterior);

- tipul izolaţiei (aer/hibrid/SF6);

- dispoziţia constructivă; tipul şi...

- modul de exploatare.

b) condiţiile ambientale (meteo-climatice, poluare,...

c) cerinţele pentru a asigura...

d) funcţiile solicitate pentru sistemul...

e) volumul şi categoriile de...

f) performanţe (fiabilitate, disponibilitate, mentenabilitate,...

g) posibilităţile de interfaţă a...

h) posibilitatea extinderii sistemului;

Notă: Structura sistemului de circuite...

i) utilizarea căilor de comunicaţii...

j) costul total pe durata...

k) alte solicitări specifice.

Art. 17. - Sistemele de circuite secundare vor fi ierarhizate pe mai multe nivele:

a) nivelul 0 – proces;

b) nivelul 1 – celulă;

c) nivelul 2 – staţie;

d) nivelul 3 – centru...

Art. 18. - În scopul preluării unor funcţii noi, extinderii configuraţiei şi asigurarea independenţei faţă de furnizori, structura sistemului de circuite secundare va fi de regulă deschisă.

CAPITOLUL VI CERIN'E GENERALE

Art. 19. - Sistemul de circuite secundare trebuie să fie proiectat astfel, încât să satisfacă cerinţele privind:

a) funcţionarea (de ansamblu), performanţele,...

b) mediul ambiant;

c) comportarea la seism;

d) compatibilitatea electromagnetică;

e) ergonomia.

Art. 20. - Prin proiectare trebuie ca sistemul şi componentele sale să asigure realizarea următoarelor cerinţe de funcţionare, exploatare şi întreţinere, în condiţii de performanţă specificate:

a) securitatea personalului şi a...

b) viteză de execuţie (prin...

c) fiabilitate / disponibilitate;

d) durată lungă de viaţă;

e) posibilitatea efectuării de manevre...

f) posibilitatea efectuării lucrărilor de...

g) uşurinţa în reparaţii (prin...

h) posibilitatea de extindere (pe...

i) posibilitatea testării la locul...

Art. 21. - Echipamentele de conducere, protecţie, vor fi montate într-o clădire centrală şi/sau distribuit (dispersat) în dulapuri metalice închise, amplasate în containere sau cabine de relee. Se recomandă ca toate dulapurile şi cutiile de conexiuni să fie livrate complet echipate, cablate în interior, inscripţionate şi testate.

Art. 22. - Echipamentele de protecţie de bază şi de rezervă (grupele 1 şi 2, în cazul protecţiilor redundante) vor fi montate şi conectate astfel încât să se asigure o separare fizică şi electrică, în conformitate cu cerinţele precizate în volumul III al normei tehnice.

Art. 23. - La realizarea sistemelor de circuite secundare se vor utiliza numai conductoare din cupru. Cablurile utilizate pentru protecţie, teleprotecţie şi teleconducere se prevăd numai cu conductoare din cupru sau cu fibre optice.

Art. 24. - Echipamentele numerice trebuie prevăzute cu interfeţele necesare, pentru dialogul direct local cu operatorul.

VI. 1 Cerinţe de mediu

Art. 25. - Cunoaşterea corectă a factorilor ambientali este importantă atât pentru proiectanţi, cât şi pentru furnizori, deoarece condiţiile de mediu diferite pot afecta valorile nominale şi performanţele instalaţiei electrice şi ale echipamentului.

Art. 26. - Trebuie luate în considerare următoarele condiţii climato-meteorologice şi ambientale (de mediu) pentru echipamente:

a) temperatura şi variaţiile de...

b) poluare (grad, tip noxe...

c) radiaţie solară directă;

d) precipitaţii, furtuni cu descărcări...

e) activitate seismică;

f) altitudine.

Art. 27. - Condiţiile climato – meteorologice şi de mediu trebuie să fie specificate pentru fiecare loc de amplasare şi pentru fiecare element al sistemului.

Art. 28. - Împărţirea climatică a pământului se va considera, pentru România, în conformitate cu prevederile cuprinse în PE 101 şi NP-082.

Art. 29. - (1) Încadrarea amplasamentelor în mediul ambiant se va face în conformitate cu:

a) SR EN 60255-1 -...

b) SR EN 60870-2-2 -...

c) SR EN 62271-1 –...

d) alte normele tehnice din...

(2) În Tabelul 1 sunt...

Tipul de amplasament

Clasa

Temperatura

Umiditatea aerului

Cu aer condiţionat

A1

200 C< T <250 C

20 - 75%

În încăperi încălzite şi /

sau răcite

B3

50 C < T <400...

5 - 95 %

Adăpostit (prefabricate)

C1

C2

-50C < T < 450...

-250C < T < 550...

5 - 95 %

10 - 100 %

Art. 30. - În proiect se vor specifica tipurile (clasa) de amplasamente, care determină ambianţa climatică, pentru echipamentele de circuite secundare în conformitate cu SR EN 60870-2-2:

a) Amplasamente cu aer condiţionat...

- Sunt prevăzute cu posibilităţi...

b) Amplasamente închise încălzite şi/sau...

- Echipamentul este închis într-un...

c) Amplasamente adăpostite (clasa C)

- Echipamentul este protejat împotriva...

NOTA: La stabilirea condiţiilor tehnice pentru fiecare echipament în parte se vor lua în considerare şi consecinţele defectării instalaţiilor de condiţionare a aerului sau de încălzire- răcire.

Art. 31. - Se vor lua în considerare şi următorii factori climatici suplimentari:

a) Altitudinea şi vântul

- În conformitate cu PE...

b) Variaţiile de temperatură

- În conformitate cu SR...

c) Căldura externă şi internă

- În conformitate cu SR...

d) Ploaia torenţială, furtunile şi...

- Pentru cabinele/containerele şi dulapurile...

e) Poluarea aerului

- Poluarea, sărurile sau gazele...

Art. 32. - Pe lângă factorii climaterici prezentaţi mai sus trebuie să fie luate în considerare, de asemenea, influenţele ambiante specifice locale, de exemplu: condiţii nefavorabile ale solului, efecte biologice (flora şi fauna), mediu salin marin etc.

VI. 2 Cerinţe mecanice

Art. 33. - Echipamentele sistemului de circuite secundare trebuie să reziste la vibraţii, şocuri şi cutremure, astfel:

a) pentru sisteme de conducere,...

- vibraţii de joasă frecvenţă:...

- vibraţii de înaltă frecvenţă:...

- severitatea vibraţiilor: clasa VS1;

- timpul pentru vibraţii: clasa...

- şoc mecanic: clasa SH1...

- acceleraţia de şoc: -25...

- frecvenţa şocurilor: clasa SR4...

- intensitatea seismelor: clasa S2...

b) pentru sistemele de protecţii,...

- SR EN 60255-21-1, vibraţii:...

- SR EN 60255-21-2, şocuri:...

- SR EN 60255-21-3, seisme:...

Art. 34. - (1) Componentele unui sistem secundar trebuie să garanteze funcţionarea corectă în timpul şi după încetarea seismului.

(2) Se va lua în...

(3) Metodele de încercări seismice...

VI. 3 Cerinţe privind electroalimentarea

Art. 35. - Alimentarea sistemului de circuite secundare în curent continuu (c.c.) se face în conformitate cu normativul pentru proiectarea instalaţiilor de curent continuu din centrale şi staţii electrice (PE 112) iar alimentarea în curent alternativ (c.a.) se face în conformitate cu prevederile instrucţiunii pentru proiectarea serviciilor proprii de curent alternativ (PE 111-8).

Art. 36. - Valorile tensiunilor de alimentare, atât în curent continuu cât şi alternativ, ale sistemului de circuite secundare vor fi în concordanţă cu SR EN 60870-2-1 şi SR EN 60255-11, şi anume:

a) alimentare auxiliară în curent...

- tensiune nominală (Un): 220...

alte sisteme auxiliare se pot...

- toleranţă (pentru funcţionare corectă),

(clasa DC3, conform CEI 60870-2-1):...

- unda de tensiune (vârf...

(conform CEI 60255-11): 10%·Un;

- întreruperi admisibile ale alimentării...

curent continuu (conform CEI 60255-11):...

b) alimentare auxiliară în curent...

- tensiune nominală: 400/230 V...

- toleranţă (clasa AC3, conform...

c) frecvenţă:

- frecvenţă nominală: 50 Hz;

- toleranţă: -5% ... 5%.

Art. 37. - Alimentarea auxiliară în curent continuu (c.c.) şi în curent alternativ (c.a.), pentru sistemul de circuite secundare (conducere, protecţie prin relee, telecomunicaţii) este o condiţie

esenţială pentru buna funcţionare a...

Art. 38. - (1) Este necesară asigurarea redundanţei în alimentarea cu tensiune operativă pentru echipamentele care constituie una sau două grupe de conducere şi protecţie.

(2) În situaţia existenţei a...

(3) În situaţia existenţei unei...

Art. 39. - Alimentarea auxiliară cu tensiune alternativă a echipamentelor de calcul şi perifericelor din camera de comandă a staţiei electrice se va realiza, de regulă, prin intermediul unui invertor (c.c./c.a.) dimensionat corespunzător.

Art. 40. - Alimentarea auxiliară în curent continuu cu tensiuni diferite de tensiunea bateriei de acumulatoare (de ex. pentru echipamentele de telecomunicaţii) se va realiza, de regulă, prin intermediul unor convertoare (c.c./c.c.).

VI. 4 Cerinţe privind izolaţia

Art. 41. - Coordonarea izolaţiei pentru releele numerice şi alte echipamente de circuite secundare va fi conform cu SR EN 60255-5. Astfel:

a) tensiunile de încercare a...

- între circuitele interne şi...

- între contacte deschise: 1...

b) tensiunea de încercare la...

(1,2±30%/50±20% μs, 500±10% Q, 0,5±10%J):...

VI. 5 Cerinţe privind ergonomia sistemului de circuite secundare

Art. 42. - La proiectarea circuitelor secundare este necesară o abordare multidisciplinară a factoriilor tehnici şi ergonomici. Parametrii ergonomici sunt definiţi prin posibilităţile biomecanice, fiziologice şi psihologice ale activităţii umane.

Art. 43. - (1) Cerinţele privind ergonomia sistemului de circuite secundare se referă la două paliere:

a) organizarea locului de muncă;

b) interfaţa om-maşină.

(2) Cerinţe privind organizarea locului...

a) cerinţe privind confortul funcţional...

b) cerinţe microclimatice (lumină, temperatură,...

c) dispunerea adecvată a mobilierului...

(3) Cerinţe privind interfaţa om-maşină:

a) optimizarea de informaţii relevante...

b) aranjamentele adecvat al elementelor...

c) grad de claritate a...

d) asigurarea unui grad ridicat...

e) asigurarea unui grad ridicat...

f) asigurarea unui grad ridicat...

VI. 6 Cerinţe de compatibilitate electromagnetică

Art. 44. - Echipamentele sistemului de circuite secundare vor respecta cerinţele de compatibilitate din SR EN 60255-26.

Art. 45. - Testul la perturbaţii de înaltă frecvenţă (1 MHz) se va realiza în conformitate cu cerinţele SR EN 60255-22-1, corespunzător clasei III:

a) pentru mod comun: 2,5...

b) pentru mod diferenţial: 1...

Art. 46. - Testul la descărcări (impulsuri) electrostatice se va realiza în conformitate cu cerinţele SR EN 60255-22-2:

a) descărcare în aer în...

carcasei metalice (clasa 4): 12...

b) descărcare în aer în...

Art. 47. - Testul la perturbaţii în câmp electromagnetic se va realiza în conformitate cu cerinţele SR EN 60255-22-3, clasa 3: 10 V/m.

Art. 48. - Testul la perturbaţii tranzitorii rapide (2,5 kHz) se va realiza în conformitate cu cerinţele SR EN 60255-22-4, clasa A: 4 kV.

Art. 49. - Se vor lua toate măsurile necesare unei ecranări corespunzătoare împotriva perturbaţiilor electromagnetice, avându-se în vedere cel puţin următoarele:

a) legarea la pământ a...

b) transformatoare de intrare ecranate...

c) izolarea intrărilor binare prin...

d) alimentarea circuitelor electronice interne...

e) utilizarea de regulă, a...

f) utilizarea, de regulă, a...

VI.7 Cerinţe tehnice impuse elementelor componente ale sistemului de circuite secundare

Art. 50. - De regulă, specificaţiile tehnice pentru achiziţionarea echipamentelor componente ale sistemului de circuite secundare cuprinse în caietele de sarcini, trebuie să conţină următoarele date:

a) structura sistemului;

b) funcţiile specifice care trebuie...

c) normele tehnice şi de...

d) cerinţele tehnice, mecanice, constructive...

e) cerinţe privind asigurarea compatibilităţii...

f) cerinţe de interfaţă ale...

g) condiţii de mediu;

h) cerinţe privind performanţele;

i) cerinţe privind testele;

j) cerinţe de exploatare;

k) cerinţe privind asigurarea calităţii;

l) cerinţe privind parametrizarea sistemului.

Art. 51. - În caiete de sarcini trebuie să se specifice că sistemele de circuite secundare (ca şi subsistemele) se vor testa în fabrica furnizorului.

Art. 52. - Se recomandă ca certificatul de teste (probe) eliberat de furnizor să fie avizat de un laborator consacrat altul decât al furnizorului.

Art. 53. - Stabilirea volumului şi definirea funcţiilor sistemului de circuite secundare şi ale subsistemelor componente se vor face atât pentru fiecare circuit primar (celulă) al staţiei electrice, cât şi pentru ansamblul sistemului, în conformitate cu prevederile specifice din vol. II şi III ale normativului.

Art. 54. - Pentru realizarea sistemului de circuite secundare pentru staţiile electrice se vor utiliza, de regulă echipamente numerice, integrate în sisteme ierarhizate de conducere şi protecţie.

Art. 55. - De regulă, echipamentele numerice vor fi prevăzute cu funcţii multiple, de conducere şi/sau protecţie, de supraveghere automată, testare automată, înregistrare perturbaţii şi evenimente/funcţionări.

Art. 56. - Toate echipamentele componente ale sistemului de circuite secundare trebuie să permită atât semnalizarea optică locală (pe echipament) cu posibilitatea de anulare locală a semnalelor autoreţinute, cât şi transmiterea la echipamentele centrale cu funcţii de semnalizare şi înregistrare.

Art. 57. - Echipamentele numerice trebuie prevăzute cu interfeţele necesare, pentru dialogul direct local cu operatorul cât şi pentru dialogul la distanţă cu nivelul superior de conducere.

VI. 8 Cerinţe de calitate/performanţă impuse sistemului de circuite secundare

Art. 58. - Sistemul de circuite secundare trebuie să îndeplinească cerinţele de calitate / performanţă privind:

a) fiabilitate;

b) disponibilitate;

c) securitate;

d) integritatea datelor;

e) extensibilitate;

f) parametrii de comunicaţie.

Art. 59. - (1) Fiabilitatea este definită ca măsura aptitudinii unui echipament sau sistem de a îndeplini o funcţiune cerută, în condiţiile date, într-un timp dat, exprimată printr-o valoare de probabilitate pe baza datelor de defect şi a duratei de funcţionare.

(2) Fiabilitatea unui sistem de...

(3) Fiabilitatea unui sistem depinde...

a) fiabilitatea hardware-ului şi a...

b) configuraţia sistemului.

(4) Fiabilitatea sistemului global şi...

(5) Se recomandă ca furnizorul...

(6) Modurile de defectare şi...

(7) Cerinţele de performanţă sunt...

Tabelul 2. Clase de fiabilitate

Clase de fiabilitate

MTBF

R1

22000 h

R2

24000 h

dR3

28780 h

(8) De regulă, cerinţele privind...

Art. 60. - (1) Disponibilitatea unui element al unui sistem reprezintă capacitatea sa de a îndeplini funcţiunea cerută în orice moment dat.

a) Disponibilitatea sistemelor secundare depinde...

- concepţie;

- proiectare:

- construcţie şi punere în...

- calitatea echipamentului – componente...

- obiectul şi felul redundanţei;

- mentenanţă şi autosupraveghere;

- rezistenţă la teste deosebit...

- protecţie împotriva perturbaţiilor electromagnetice;

- condiţii de mediu.

(2) Disponibilitatea este exprimată printr-o...

MTBF

Ap = x 100%

(MTBF MTTR)

unde :

Ap - disponibilitatea prevăzută:

MTTR - durata medie de...

MTBF - durata medie de...

(3) Se recomandă ca urmările...

(4) Disponibilitatea sistemului va fi...

b) Clase de disponibilitate

(5) Clasele de disponibilitate prezentate...

Tabelul 3. Clase de disponibilitate

Clase de disponibilitate

Disponibilitate A

A1

A 2 99,00%

A2

A 2 99,75%

A3

A 2 99,95%

(6) De regulă, disponibilitatea SCP...

Art. 61. - (1) Mentenabilitatea este aptitudinea unui sistem sau echipament, în condiţii date de utilizare, după detectarea unui defect, de a fi repus în perfectă stare de funcţionare şi de a suporta operaţiuni de mentenanţă în timpul funcţionării normale.

(2) Mentenabilitatea, depinde în special...

(3) Mentenabilitatea este exprimată prin...

a) timp administrativ: perioada de...

b) timp de transport: perioada...

c) timp mediu de reparaţie...

(4) MTTR, aşa cum a...

(5) Aptitudinea la întreţinere a...

(6) Echipamentul, conform prezentului standard,...

(7) Valorile MTTR date de...

(8) La cerere, furnizorul trebuie...

(9) Clase de mentenabilitate. Pentru...

Tabelul 4. Clase de mentenabilitate

Clase de mentenabilitate

MTTR

M1

MTTR :S 36 h

M2

MTTR :S 24 h

M3

MTTR :S 12 h

M4

MTTR :S 6 h

(10) De regulă mentenabilitatea SCP...

Tabelul 5. Clase de timp...

Clase de timp de reparare

MRT

RT1

MRT :S24 h

RT2

MRT :S12 h

RT3

MRT :S 6 h

RT4

MRT :S 1 h

(11) De regulă timpul de...

Art. 62. - (1) Securitatea în funcţionare a unui sistem de conducere poate fi definită drept capacitatea acestuia de a evita punerea sistemului comandat într-o situaţie potenţial periculoasă sau instabilă. Maşinile de securitate trebuie să trateze consecinţele incidentelor care apar ca urmare a unei funcţionări defectuoase a echipamentului de conducere, a unor erori nedetectate, ale informaţiilor sau a prevederii acestora.

(2) Consecinţa unui incident poate...

periculoase este produsul dintre probabilitatea...

Art. 63. - (1) Integritatea datelor este definită drept capacitatea de a nu altera conţinutul unei informaţii între sursa şi destinaţia sa. În sistemele de conducere, integritatea datelor se referă la probabilitatea de apariţie a erorilor nedetectate, care antrenează informaţii false despre stările reale ale procesului în sensul supravegherii sistemului sau acţiuni nedorite în sensul “comandării” sistemului.

(2) Clasele de integritate a...

(3) Integritatea datelor furnizate şi...

Tabelul 6. Clase de integritate

Clasa de integritate

IE

Clasa I1

IE :S 10-6

Clasa I2

IE :S 10-10

Clasa I3

IE :S 10-14

(4) De regulă integritatea datelor...

Art. 64. - (1) Parametrii de timp reprezintă performanţa sistemului de conducere cât şi transferul şi prelucrarea informaţiei pentru o aplicaţie anume în cadrul sistemului.

(2) De regulă sistemele de...

(3) De asemenea, se recomandă...

a) timpul de transfer propriu:

b) timpul maxim şi mediu...

c) timpii de pornire şi...

d) timpul de discriminare;

e) timpul de rezoluţie;

f) timpul de suprimare;

g) timpul de achiziţie.

Art. 65. - Extensibilitatea unui sistem numeric de conducere-protecţie este caracteristica prin care se exprimă capacitatea unui sistem de a suporta extinderi sau modificări ulterioare. Gradul de extensibilitate al unui sistem poate fi evaluat după volumul de manoperă necesar pentru extindere sau modificare şi prin durata de indisponibilitate a sistemului (sau părţi ale sistemului) în timpul acestor etape. La evaluarea extensibilităţii sistemului trebuie luate în considerare următoarele aspecte:

a) extinderile trebuie să necesite...

b) extinderile sau modificările nu...

c) durata indisponibilităţii sistemului pentru...

VI. 9 Cerinţe privind sistemul informatic

Art. 66. - Sistemul de circuite secundare (sistemele de comandă, control, protecţie şi automatizare) va fi asimilat ca sistem informatic.

Art. 67. - Sistemul informatic trebuie să respecte SR ISO/CEI 27001 şi va cuprinde cel puţin următoarele cerinţe generale:

a) cerinţe de performanţă şi...

b) cerinţe informaţionale:

- achiziţie, prelucrare, editare date...

- fiabilitaţi oferite de sisteme...

- cerinţe de interfaţă ale...

- cerinţe şi restricţii cu...

- probabilitatea dezvoltării evolutive a...

c) cerinţe privind securitatea sistemului:

- confidenţialitate (protecţia informaţiei);

- autentificare (control acces, securitate,...

- integritatea mesajului;

- detectarea intruşilor;

- securizare (dezafectare date acces...

- coordonare programe antiviruşi.

d) documentaţii necesare cu caracter...

- licenţe;

- documentaţia de utilizare –...

- specificaţia de testare;

- biblioteci/fişiere cu componentele software.

VI. 10 Cerinţe software

Art. 68. - Funcţiile principale ale software-ul vor cuprinde, cel puţin următoarele:

a) urmărirea operativă;

b) alarmare operator;

c) gestionarea evenimentelor;

d) arhivare;

e) bilanţ energetic;

f) gestiunea energetică;

g) analiza post-avarie;

h) timpii de funcţionare.

i) simultaneitatea utilizării, sistemul facilitând...

j) eficienţă respectiv folosirea în...

k) partajarea şi protecţia, utilizatorii...

l) fiabilitatea şi disponibilitatea, sistemul...

m) generalitate, flexibilitate şi extensibilitate,...

n) transparenţă şi vizibilitate, permiţând...

Art. 69. - Software-ul trebuie sa fie parte integrantă din furnitura sistemului şi trebuie să respecte cerinţele de performanţă şi trebuie să realizeze funcţiunile specifice sistemului în timp real, gestionarea comunicaţiilor locale şi la distanţă.

Art. 70. - Aplicaţiile software trebuie să fie de tip deschis, să nu utilizeze protocoale specifice proprietarului şi să aibă posibilitatea extinderii. De asemenea, pachetele software trebuie să conţină protecţie antivirus pentru scanări periodice (inclusiv actualizări), compatibilitatea cu aplicaţia de proces conţinând firewall de aplicaţie compatibil cu aplicaţia de proces.

Art. 71. - Aplicaţiile software trebuie să permită accesul utilizatorilor prin intermediul parolelor personalizate, să blocheze accesul după introducerea greşită a parolei după un număr stabilit de încercări, să detecteze şi să blocheze accesul neautorizat precum şi posibilitatea dezactivării parolelor introduse de furnizor/fabricant.

Art. 72. - Aplicaţiile software trebuie să fie livrate cu licenţă, kituri de instalare precum şi manuale de utilizare.

Art. 73. - Se recomanda ca software-ul să fie modular, cu facilităţi de auto-verificare şi autodiagnoză pentru depistarea şi semnalizarea erorilor software şi a autodefectării. De asemenea este necesar ca software-ul să poată permite schimbul de informaţii cu alte sisteme existente din cadrul reţelei în care va fi implementat.

Art. 74. - De asemenea furnizorul de software va livra procedura si programele necesare pentru realizarea de backup şi restaurarea a sistemului în caz de defect a acestuia. Sistemul software va fi compatibil cu sistemul hardware.

VI. 11 Cerinţe hardware

Art. 75. - Sistemul hardware va fi performant, de tip deschis şi va permite viitoarele extinderii.

Art. 76. - Sistemul hardware va fi alcătuit în principal din:

a) unităţi centrale;

b) interfeţe de comunicare;

c) interfeţe de alimentare;

d) suport de comunicaţie;

e) periferice.

Art. 77. - Sistemul hardware va fi compatibil cu sistemul software.

Art. 78. - Fabricantul va garanta sistemul hardware.

VI. 12 Cerinţe privind managementul calităţii, protecţiei mediului, sănătăţii şi securităţii ocupaţionale

Art. 79. - În cerinţele de proiectare este necesar a se solicita ca producătorul, furnizorul sau importatorul (reprezentanţii autorizaţi ai acestuia) să asigure, să garanteze şi să declare că echipamentele de control-protecţie-automatizare livrate şi serviciile prestate împreună cu acestea nu periclitează viaţa, sănătatea, securitatea muncii şi protecţia mediului, în situaţia în care sunt instalate, utilizate, întreţinute, după caz, conform destinaţiei şi documentelor normative aplicabile.

Art. 80. - Produsele şi echipamentele livrate trebuie să corespundă cerinţelor pentru acordarea mărcii CE, conform cu ordonanţa nr.20 din 18 august 2010 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea unitară a legislaţiei Uniunii Europene care armonizează condiţiile de comercializare a produselor.

Art. 81. - Se vor respecta prevederile din legislaţia din România:

a) - HG 1022/2002 privind...

b) - HG 1028/2006 privind...

c) referitoare la utilizarea echipamentelor...

d) - HG nr.1136/2006 privind...

e) - HG nr.1146/2006 privind...

Art. 82. - Sistemul de managementul calităţii al producătorilor de echipamente şi al furnizorilor de servicii implicaţi în realizarea sistemului de circuite secundare trebuie să corespundă cerinţelor standardului ISO 9001-2008. Executantului i se va solicita încă din faza de proiectare realizarea lucrărilor în conformitate cu planul calităţii şi alte documente impuse de Inspectoratul de Stat în Construcţii, respectarea prevederilor Legii nr. 10/1995 privind „calitatea în construcţii”, ale Legii nr. 50/1991 modificată de Legea 453/2001 privind „autorizarea executării lucrărilor de construcţii şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor” şi a altor prevederi şi acte normative în vigoare. Planul calităţii se va elabora conform SR ISO 10005:2007.

CAPITOLUL VII

CERIN'E TEHNICE PRIVIND PERFORMAN'E PENTRU...

Art. 83. - Cerinţe de performanţă pentru principalele componente ale sistemelor de circuite secundare se vor considera în conformitate cu ediţia în vigoare a următoarele norme tehnice:

a) /Vol. II pentru sisteme...

b) /Vol.III pentru sisteme de...

c) PE 112 pentru sisteme...

d) PE 111/8 pentru sistemele...

e) NTE 002/03/00 pentru verificări,...

f) NP 086 pentru sistemele...

g) NT 007 pentru gospodării...

h) SR EN 61140 pentru...

i) SR EN 60870-2-1

SR EN 61000 pentru compatibilitate...

j) PE 601 pentru sisteme...

k) SR EN ISO 9001...

l) SR OH SAS 18001

Legea 319/2006 pentru securitatea şi...

CAPITOLUL VIII

DOCUMENTA'IA TEHNICĂ, PENTRU SISTEMELE DE...

Art. 84. - (1) Fiecare staţie electrică trebuie să aibă o arhivă tehnică în care trebuie să se afle, în principal următoarea documentaţie tehnică:

a) Documentaţia de proiectare faza...

b) Documentaţia tehnică a sistemului...

(2) Documentaţia finală a furniturii...

a) scheme desfăşurate;

b) şiruri de cleme;

c) lista componentelor;

d) amplasarea echipamentelor;

e) lista cablurilor;

f) lista semnalelor;

g) scheme logice ale unităţilor...

h) certificate de probe;

i) copii back-up pentru software...

j) instrucţiuni, manuale de exploatare...

k) (Toate documentele trebuie să...

l) rapoartele lucrărilor de mentenanţă.

(3) Toate modificările şi schimbările...

Anexa nr. 2

NORMĂ TEHNICĂ PENTRU PROIECTAREA SISTEMELOR DE CIRCUITE SECUNDARE ALE STAŢIILOR ELECTRICE NTE 011/12/00

VOLUMUL II SISTEME DE CONDUCERE

PREAMBUL

Prezentul „Normativ pentru proiectarea sistemelor...

Normativul este organizat pe trei...

Volumul I – „Prevederi generale”...

Volumul II – „Sisteme de...

Volumul III – „Sisteme de...

Menţiune: Prezentul document a fost...

CAPITOLUL I

FUNCŢIUNILE SISTEMELOR NUMERICE DE CONDUCERE

Art. 1. - Funcţiunile sistemelor de conducere sunt organizate pe trei niveluri principale:

a) funcţiuni de aplicaţie, reprezentate...

b) funcţiuni de prelucrare operaţională,...

c) funcţiuni de transmisie a...

Art. 2. - Realizarea acestor funcţiuni este asigurată la nivel de sistem prin următoarele echipamente principale:

a) echipament de conducere care...

b) echipament terminale, care realizează...

c) echipament operator, care realizează...

I.1 Funcţiuni de aplicaţie

Art. 3. - Funcţiunile de aplicaţie sunt următoarele:

a) funcţiuni de bază;

b) funcţiuni de prelucrare extinse.

I.1.1 Funcţiuni de bază

Art. 4. - Funcţiunile de bază au în vedere toate tipurile de informaţii provenind sau având ca destinaţie procesul energetic sau operatorul. Informaţiile rezultate în urma realizării funcţiunilor de bază nu sunt modificate de prelucrările pe care le efectuează sistemul de conducere.

Comanda întreruptoarelor

Art. 5. - Schemele de comandă ale întreruptoarelor trebuie să realizeze următoarele funcţiuni:

a) blocarea comenzilor sau declanşarea...

b) posibilitatea efectuării atât a...

c) informarea, prin semnal diferenţiat,...

d) posibilitatea selecţiei modului de...

e) în cazul în care...

f) blocarea comenzilor în situaţia...

g) informarea, la nivel de...

h) blocarea comenzilor sau declanşarea...

Comanda separatoarelor

Art. 6. - Schemele de comandă ale separatoarelor trebuie să realizeze următoarele funcţiuni:

a) posibilitatea selecţiei modului de...

b) comanda separatoarelor de la...

c) schemele de comandă ale...

d) informarea, la nivel de...

Interblocări

Art. 7. - În cadrul schemelor de interblocare fiecărei comenzi i se asociază logica interblocărilor operative, prin care se elaborează semnale pasive de tipul:

a) permisie (în lipsa căreia...

b) blocare (prezenţa acestui semnal...

Interblocajele se vor realiza pe...

Art. 8. - Logica interblocărilor se realizează în scopul împiedicării efectuării unor comenzi (automate sau manuale) care ar putea conduce la:

a) accidente de muncă prin...

b) deteriorarea echipamentelor şi aparatelor...

c) trecerea instalaţiei într-un regim...

d) indisponibilităţi ale echipamentelor;

e) întreruperi în alimentarea cu...

Art. 9. - (1) Interblocajele...

(2) În cazul adoptării interblocajelor...

Art. 10. - Principalele interblocări sunt:

a) în cazul sistemelor simple...

b) în cazul sistemelor de...

c) în cazul existenţei unei...

d) semnalul: întreruptorul cuplei de...

e) în cazul separatoarelor care...

f) în cazurile în care,...

De asemenea, închiderea separatorului de...

Art. 11. - În cazul sistemelor de bare colectoare multiple, se va face, de regulă, blocarea deconectării voite a întreruptorului unei cuple transversale, dacă cele două separatoare de bare ale unui alt circuit racordat la barele respective sunt închise.

Art. 12. - Pentru a împiedica intrarea întâmplătoare a personalului de exploatare în celulele / incintele aflate sub tensiune se vor realiza interblocaje de siguranţă, care sunt, de regulă,

electromagnetice sau mecanice, eventual cu...

Art. 13. - (1) Schemele de interblocare trebuie să permită anularea interblocajelor pentru operaţiuni de reparare / întreţinere sau manevre în condiţii speciale. Pentru selecţia modului de funcţionare cu / fără interblocaje vor fi prevăzute la nivel local selectoare hardware şi la nivel central selectoare software.

(2) Interblocajele de la nivelul...

Art. 14. - Schemele de interblocare verifică existenţa condiţiilor de interblocare (de ex. prin funcţia de testare automată a echipamentului de conducere).

Măsurări

Art. 15. - (1) Conectarea aparatelor de măsurare la transformatoarele de măsură se poate realiza direct sau prin intermediul traductoarelor, în cazul în care aparatele de măsurare nu permit conectarea directă.

(2) În cazul echipamentelor numerice...

(3) Se va verifica condiţia...

Măsurarea intensităţii curentului

Art. 16. - În instalaţiile din staţiile electrice măsurarea intensităţii curentului se va face în următoarele circuite:

a) în circuitele liniilor de...

b) în circuitele cuplelor dintre...

c) în circuitele motoarelor electrice...

d) în circuitele transformatoarelor, cu...

e) în circuitele de curent...

Art. 17. - Se recomandă înregistrarea curenţilor pe legăturile la pământ ale bobinelor de stingere în reţelele de medie tensiune.

Art. 18. - (1) Măsurarea intensităţii curentului se efectuează, de regulă, pe o singură fază.

(2) Intensitatea curentului trebuie măsurată...

cazul liniilor de înaltă tensiune,...

Măsurarea tensiunii

Art. 19. - Tensiunea se va măsura în următoarele puncte:

f) la toate sistemele de...

g) la liniile interconectate pe...

h) la circuitele pentru care...

i) la tablourile de distribuţie...

Art. 20. - (1) În cazul circuitelor trifazate la care sunt racordaţi consumatori cu sarcini monofazate importante, ce conduc la asimetrii pronunţate de sarcini, tensiunea trebuie măsurată pe fiecare fază şi respectiv, între faze.

(2) Pentru controlul izolaţiei în...

(3) În cazul staţiilor electrice...

Măsurarea puterii active

Art. 21. - Măsurarea puterii active se va efectua astfel:

a) la circuitele transformatoarelor, pe...

b) la circuitele liniilor electrice...

c) la circuitele liniilor de...

Art. 22. - Pe circuitele la care se impune urmărirea sarcinilor se vor prevedea wattmetre cu înregistrarea puterilor pentru:

a) circuitele generatoarelor cu puteri...

b) circuitele liniilor interconectate de...

Măsurarea puterii reactive

Art. 23. - Măsurarea puterii reactive se va efectua astfel:

a) la circuitele generatoarelor şi...

b) la circuitele transformatoarelor (400,...

reactive, în vederea determinării regimului...

Art. 24. - Se va prevedea înregistrarea puterii reactive pe circuitele care impun urmărirea sarcinilor şi anume:

a) circuitele generatoarelor şi compensatoarelor...

b) circuitele liniilor interconectate de...

Măsurarea energiei electrice

Art. 25. - (1) Măsurarea energiei electrice pentru evidenţă tehnică se realizează prin activarea funcţiilor de integrare în timp a puterilor active şi reactive, primite şi cedate pe circuitele fiecărui nivel de tensiune.

(2) Pentru contorizare se vor...

(3) Exactitatea de calcul va...

Măsurarea frecvenţei

Art. 26. - Măsurarea frecvenţei se va face, de regulă, la instalaţiile în care:

a) pot apărea în mod...

b) este necesar să se...

Instalaţii de verificare a sincronismului la anclanşare

Art. 27. - (1) Verificarea sincronismului (lipsei tensiunii) la anclanşare este necesară în nodurile reţelelor în care poate apărea necesitatea punerii în paralel a două părţi ale sistemului energetic care au posibilitatea să nu fie sincronizate între ele.

(2) În nodurile importante de...

(3) Verificarea sincronismului va asigura...

a) tensiunea pe linie;

b) tensiunea pe bare;

c) tensiunile pe linie şi...

Semnalizări preventive

Art. 28. - Semnalizarea preventivă are ca scop avertizarea optică şi acustică a personalului de exploatare de abaterea de la regimul normal de funcţionare, abatere ce poate conduce în timp la situaţii anormale sau periculoase (suprasarcină la transformatoare, lipsă tensiune operativă, presiune scăzută pentru mediul de stingere al întreruptoarelor etc).

Semnalizări de incident

Art. 29. - Semnalizările de incident se fac în scopul avertizării optice şi acustice la atingerea limitei domeniului de funcţionare periculoasă, la care, de regulă, acţionează protecţia (prin declanşări de întreruptoare)

Semnalizări de poziţie

Art. 30. - Semnalizarea de poziţie trebuie să diferenţieze optic următoarele situaţii ale unui aparat de conectare:

a) poziţia conectat / închis;

b) poziţia deconectat / deschis;

c) poziţia declanşat sau anclanşat...

Acest din urmă semnal anunţă...

I.1.2 Funcţiuni de prelucrare extinse

Art. 31. - Funcţiunile de prelucrare extinse constau în prelucrarea informaţiilor rezultate din realizarea funcţiunilor de bază.

Art. 32. - Funcţiunile de prelucrare extinse, în ordinea timpului de transfer total sunt următoarele:

a) indicarea depăşirii limitelor;

b) interpretarea alarmelor;

c) afişarea stărilor anormale;

d) afişarea de valori de...

e) estimarea stării în timp...

f) proceduri de localizare a...

g) înregistrarea evenimentelor în timp...

h) reglajul tensiunii;

i) gestiunea energiei;

j) analiza de siguranţă;

k) afişarea de valori integrate;

l) gestiunea energiei pe termen...

m) deconectarea şi reconectarea automată...

I.2 Funcţiuni de prelucrare operaţională

Art. 33. - Funcţiunile de prelucrare operaţională asigură achiziţia corectă a informaţiilor şi reprezentarea acestora într-o formă corespunzătoare prin intermediul echipamentului operator.

Art. 34. - Funcţiunile de prelucrare operaţională principale suni următoarele:

a) adaptarea semnalelor de intrare...

b) suprimarea vibraţiei contactelor;

c) detectarea informaţiilor corespunzătoare unor...

d) verificarea limitelor;

e) controale de plauzibilitate;

f) validarea informaţiilor incrementale;

g) stabilirea scării valorilor măsurate;

h) însumări şi alte operaţii...

i) prelucrări de date în...

I.3 Volumul informatic

Art. 35. - (1) Volumul informatic reprezintă totalitatea informaţiilor necesare pentru conducerea operativă a unei staţii electrice.

(2) Volumul informatic trebuie să...

Art. 36. - Volumul informatic minimal transmis la DEC pentru teleconducerea operativă a staţiilor electrice de interconexiune (toate nivelurile de tensiune) este următorul:

a) măsurări: U, f pe...

b) comenzi: Q0, Q1, Q2,...

c) semnalizări: poziţie echipamente primare,...

Art. 37. - Volumul informatic minimal transmis la DET pentru teleconducerea operativă a staţiilor electrice de interconexiune (toate nivelurile de tensiune) este următorul:

a) măsurări: U, f bare;...

b) comenzi: Q0, Q1, Q2,...

c) semnalizări: poziţie echipamente primare...

tehnologice pe AT sau TR,...

d) semnale de stare a...

e) semnale de stare ale...

Art. 38. - (1) Staţiile electrice ale căror soluţie de conducere se bazează pe un sistem numeric care include staţie de lucru la distanţă (Remote Work Station), vor fi conduse de la Centrul de Telecomandă CT (CTSI). Vor fi comandate şi supravegheate toate echipamentele comandabile şi vizibile, de la toate nivelurile de tensiune inclusiv serviciile proprii. Va fi prevăzută posibilitatea selecţiei conducerii staţiei de la distanţă sau local, în aceleaşi condiţii si cu aceleaşi funcţii disponibile.

(2) Comanda echipamentelor de la...

a) măsurări:

- pe bare: 3 x...

- pe linii, cuple, unităţi...

- I: L1 (R), L2...

- 6xU (la TT din...

b) comenzi:

- Q0, Q1, Q2, Q9,...

- Q0 la PSI ca...

c) semnalizări:

- poziţia echipamentelor primare toate...

- poziţie comutator ploturi, plot...

- defect, pentru AT, TR,...

- funcţionat protecţie prin relee...

- stare automatizări în funcţie...

Volumul de informaţii prezentat mai...

Art. 39. - Volumul informatic minimal transmis la DED pentru teleconducerea operativă a staţiilor electrice de interconexiune (toate nivelurile de tensiune) este următorul:

a) măsurări:

- pe bare: Urs, Ust,...

- pe linii, unităţi de...

- pe linii, unităţi de...

- pe linii, unităţi de...

b) comenzi:

- Q0, Q1, Q2, Q9,...

0.4 kV şi MT, automatica...

- Q0 la PSI ca...

c) semnalizări:

- poziţia echipamentelor primare toate...

- poziţie comutator ploturi, plot...

- defect, pentru AT, TR,...

- funcţionat protecţie prin relee...

I.4 Specificarea funcţiunilor tip ale sistemului de conducere

Art. 40. - Informaţiile de supraveghere (intrări) achiziţionate la nivelul interfeţei sunt:

a) informaţii de semnalizare simplă...

b) informaţii de semnalizare dublă...

c) valori integrate, pentru gestiunea...

d) informaţii incrementale, pentru valori...

e) valori măsurate (analogice sau...

f) alarme comune, derivate din...

g) informaţii referitoare Ia sistemul...

h) alte tipuri de informaţii.

Art. 41. - Prezentarea informaţiilor cuprinde:

a) informaţii de stare;

b) informaţii de semnalizare dublă...

c) alarme sub formă de...

d) afişarea analogică sau numerică...

e) înregistrare de informaţii;

f) funcţiuni de stocare de...

Art. 42. - Comenzile generate la nivelul interfeţei sunt:

a) comenzi de comutare, comenzi...

b) comenzi de comutare, comenzi...

c) comenzi de reglaj -...

d) comenzi de schimbare a...

e) comenzi de reglare (analogică...

f) secvenţe de comenzi;

g) comenzi grupate - adresate...

h) comenzi referitoare la sistemul...

i) comenzi de interogare;

j) comenzi de verificare (destinate,...

k) alte tipuri de informaţii.

Art. 43. - Tipurile de ieşiri care realizează funcţia de comandă pot fi:

a) comenzi simple;

b) comenzi duble (închidere/deschidere);

c) comenzi de valori de...

d) comenzi de schimbare a...

CAPITOLUL II

STRUCTURA SISTEMELOR DE CONDUCERE

II.1 Clasificarea structurilor sistemelor de conducere

Art. 44. - Din punct de vedere al modului de colectare a informaţiilor primare, structura sistemului numeric de conducere poate fi:

a) structură centralizată, în care...

prezintă unele dezavantaje, cum ar...

b) structură descentralizată, în care...

Art. 45. - În comparaţie cu sistemele de conducere cu structură centralizată, sistemele cu structură descentralizată au avantajul că funcţionarea este independentă la nivelul celulei. Defectarea echipamentului central din camera de comandă nu influenţează major conducerea în ansamblu a staţiei.

Art. 46. - Sistemele de conducere sunt ierarhizate pe mai multe niveluri de conducere:

a) nivelul 0 - reprezintă...

b) nivelul 1 - reprezintă...

c) nivelul 2 - reprezintă...

d) nivelul 3 - reprezintă...

etc.

II.2 Alegerea structurii unui sistem de conducere

Art. 47. - Structura unui sistem de conducere se stabileşte în funcţie de tipul reţelei, staţiei electrice şi a funcţiunilor dorite.

Art. 48. - Se recomandă alegerea unor structuri deschise care permit preluarea unor funcţiuni noi, extinderi ale configuraţiei reţelei, staţiei electrice şi poate asigura independenţa faţă de furnizorul echipamentelor.

Art. 49. - La alegerea structurii unui sistem numeric de conducere a unei staţii electrice se vor lua în considerare următoarele cerinţe:

a) domeniul de aplicare:

- conducerea unei staţii electrice...

- conducerea unui PA/PT/ RED...

- conducerea unei staţii în...

b) dispoziţia constructivă, tipul staţiei...

- dimensiunea;

- tipul (interioară/exterioară);

- mediul izolant (aer/SF6);

c) date tehnice referitoare la:

- echipamentele primare;

- structura circuitelor secundare (supraveghere,...

- gradul de dotare cu...

d) modul de exploatare a...

- cu personal permanent;

- fără personal permanent;

e) funcţiunile necesare;

f) performanţe:

- fiabilitate;

- disponibilitate;

- mentenabilitate;

- securitate etc.;

- volumul şi categoriile de...

- posibilităţi de extindere;

- posibilităţile de interfaţă a...

g) costul preliminat pe durata...

- investiţia iniţială;

- instruire, şcolarizare, operare;

- întreţinere;

- costul avariilor;

h) solicitările specifice ale consumatorului...

CAPITOLUL III

PĂRŢI COMPONENTE, INTERFEŢE ŞI SEMNALE ALE SISTEMULUI DE CONDUCERE, TELECONDUCERE

III.1 Părţi componente

Art. 50. - Principalele echipamente sunt:

a) echipamente de proces (întreruptoare,...

b) echipamente de conducere, inclusiv...

c) echipamente operator (imprimante, ecrane,...

d) echipament terminal al circuitului...

e) echipamente de transmisie a...

f) echipamente de alimentare cu...

III.2 Interfeţe

Art. 51. - În cadrul unui sistem de conducere se disting interfeţe între echipamentul de conducere şi:

a) echipamentele de proces;

b) echipamentele de achiziţie a...

c) echipamentele de protecţie;

d) echipamentele operator (ecrane, tastaturi...

e) diferitele componente ale sistemului...

III.3 Tipuri de informaţie

Art. 52. - (1) La interfeţe se prezintă două tipuri fundamentale de informaţii: numerice şi analogice. Cele doua tipuri de informaţii sunt transmise interfeţelor prin semnale care sunt în paralel, în serie sau sub formă independentă.

(2) Semnalele de intrare şi...

III.3.1 Informaţii numerice

Art. 53. - (1) Informaţiile numerice sunt utilizate pentru a caracteriza stările care variază în mod discret.

(2) Informaţia poate trece prin...

Art. 54. - O informaţie...

Art. 55. - Anumite surse de informaţii de doi biţi, cum ar fi poziţia de întreruptor sau de separator, reprezintă informaţii de semnalizare duble. Ele sunt prezente la interfaţă printr-o pereche de semnale binare.

Art. 56. - Perechile de biţi 01 şi 10 caracterizează două stări determinate (DESCHIS/ÎNCHIS şi ÎNCHIS/DESCHIS), în timp ce perechile de biţi 00 şi 11 caracterizează două stări nedeterminate (DESCHIS/DESCHIS şi ÎNCHIS/ÎNCHIS), indicând fie o stare intermediara, fie o stare de defecţiune în circuit.

Art. 57. - (1) Sursele...

(2) Informaţiile codificate pot fi...

III.3.2 Informaţii analogice

Art. 58. - Un semnal analogic este asociat unei mărimi care poate varia între valori predeterminate. De exemplu: gama de semnal 4 mA … 20 mA poate reprezenta o informaţie variabilă primară în gama 0 ... 130 kV.

III.4 Interfaţa între echipamentul de conducere şi echipamentul de proces

Art. 59. - (1) Interfaţa între echipamentul de conducere şi echipamentul de proces este frontiera prin care trece informaţia între echipamentul de conducere şi echipamentul de proces în staţia electrică.

(2) Uzual, interfaţa de achiziţie...

Art. 60. - (1) Informaţia transmisă de la echipamentul de proces la echipamentul de conducere reprezintă intrarea. Informaţia transmisă în direcţie opusă reprezintă ieşirea.

(2) La dimensionarea echipamentelor de...

a) semnale de intrare binare;

b) semnale de ieşire binare;

c) semnale de intrare analogice;

d) semnale de ieşire analogice.

Art. 61. - Pentru optimizarea conexiunilor în cupru la nivelul staţiei electrice (minimizarea lungimii cablurilor, minimizarea lucrărilor de montaj) se poate avea în vedere dizlocarea la nivelul procesului (în apropierea întreruptorului, separatoarelor, transformatoarelor de măsură) a interfeţei de achiziţie a informaţiilor din proces.

III.4.1 Semnale de intrare binare

Art. 62. - Semnale de intrare binare se împart în două categorii principale:

a) active: atunci când alimentarea...

Aceste semnale sunt prezentate echipamentului...

b) pasive: atunci când alimentarea...

Aceste semnale sunt, în general,...

Art. 63. - Pentru o funcţionare fiabilă, trebuie ca parametrii nominali (tensiune, sarcină admisibilă, timp de tranziţie, timp de achiziţie) ai componentelor buclei de achiziţie, să fie similari.

III.4.2 Semnale de ieşire binare

Art. 64. - Semnalele de ieşire binare se împart în două categorii principale:

a) pasive: atunci când alimentarea...

În acest caz, semnalul este...

b) active: atunci când alimentarea...

Art. 65. - Pentru o funcţionare fiabilă, trebuie ca parametrii nominali (tensiune, sarcină admisibilă, timp de tranziţie, timp de achiziţie) ai componentelor buclei de comandă, să fie similari.

III.4.3 Semnale de intrare analogice

Art. 66. - (1) Semnalele analogice transmise de la echipamentul de proces la echipamentul de conducere sunt, de obicei, generate fie de surse de curent, fie de surse de tensiune. Este preferată sursa de curent.

(2) Este de preferat ca...

Art. 67. - (1) Semnalele imagine ale mărimilor primare măsurate se obţin din secundarele de măsură ale transformatoarelor de măsură de curent şi de tensiune. Valorile acestor semnale sunt:

a) curent nominal al sursei...

b) tensiunea nominală a sursei...

(2) În situaţia în care...

(3) La joasă tensiune valoarea...

III.4.4 Semnale de ieşire analogice

Art. 68. - (1) Semnalele analogice transmise de la echipamentul de teleconducere la echipamentul de proces sunt în mod obişnuit generate fie de surse de curent, fie de surse de tensiune.

(2) Se recomandă sursa de...

(3) Exemplu de semnale analogice...

III.5 Interfaţă între echipamentul de conducere şi echipamentele operator

Art. 69. - Interfaţa între echipamentul de conducere şi echipamentele operator reprezintă frontiera prin care trece informaţia între operator şi echipamentul de conducere.

Art. 70. - (1) Echipamentele operator pot fi împărţite în două clase, după forma semnalelor schimbate de-a lungul interfeţei, mergând spre echipamentul de conducere pentru un transfer de informaţie.

(2) Clasa A: informaţia este...

(3) Clasa B: informaţia este...

III.6 Interfaţă între echipamentul de conducere şi subsistemele de comunicaţie Art. 71. - Se vor lua în considerare două interfeţe diferite:

a) atunci când echipamentul terminal...

b) atunci când nu face...

Art. 72. - Dacă echipamentele terminale ale circuitelor de date (ETD) sunt incluse în sistemele de conducere, caracteristicile lor electrice şi funcţionale trebuie să fie conforme cu caracteristicile

echipamentelor terminale ale circuitelor de...

III.7 Interfaţă între echipamentul de conducere şi echipamentul terminal al circuitului de date (ETD)

Art. 73. - Interfaţă între echipamentul de conducere şi echipamentul terminal al circuitului de date (ETD) este necesară dacă echipamentul terminal al circuitului de date nu este furnizat ca parte integrantă a echipamentului de conducere.

Art. 74. - După recomandările...

Art. 75. - Circuitul de joncţiune între echipamentul de teleconducere şi echipamentul terminal al circuitului de date trebuie să fie un subansamblu al circuitelor definite prin recomandarea ITU-T V.24.

Art. 76. - (1) Caracteristicile electrice ale interfeţelor între echipamentul de conducere şi echipamentul terminal al circuitului de date sunt definite prin:

a) recomandarea ITU-T V.28 pentru...

b) recomandarea ITU-T V.10 pentru...

c) recomandarea ITU-T V.11 pentru...

(2) Aceste recomandări definesc tensiunile...

Art. 77. - Ca ghid, distanţele maximale tolerabile între echipamentul de conducere şi ETD şi vitezele de transmisie corespunzătoare sunt date în tabelul 1

Tabelul 1: Relaţia între distanţa...

Recomandare ITU-T

Distanţe [m]

Viteza maximă de transmisie [kbit/s]

V.28

15

20

V.10

1000

1

100

10

10

100

V.11

1000

10

100

100

10

1000

Art. 78. - Relaţia între recomandările ITU-T pentru funcţiunile şi caracteristicile electrice şi standarde ISO pentru racordurile mecanice este indicată în tabelul 2. Tabelul indică, de asemenea, standardele americane EIA corespunzătoare.

Tabelul 2: Standarde/recomandări ISO şi...

ITU-T

ISO

EIA

Funcţiuni

Caracteristici electrice

Conexiune

Funcţiuni

Caracteristici electrice

Funcţiuni

V.24

V.28

ISO 2110

(25 pini)

RS 232C

RS 232C

RS 232C

V.24

V.10

ISO 4902

(37 pini)

RS 449

RS 423A

RS 449

V.24

V.11

ISO 4902

(pini)

RS 449

RS 422A

RS 449

III.8 Interfaţă între echipamentul de conducere şi celelalte echipamente

Art. 79. - (1) Interfaţă între echipamentul de conducere şi celelalte echipamente reprezintă frontiera prin care trece informaţia între echipamentul de conducere şi alte echipamente de achiziţie, prelucrare, transmisie şi afişare a datelor (BCU, RTU, Gateway, servere, routere, GPS, imprimante, monitoare etc.).

(2) Echipamentele de prelucrare a...

III.8.1 Interfaţă serială

Art. 80. - Specificaţiile fizice, electrice şi funcţionale trebuie să fie definite pentru următorii parametri principali:

a) număr (două sau patru...

b) buclă de curent simplă...

c) curent maxim, minim şi...

d) valoare şi localizare a...

e) tensiune reziduală la emiţător...

f) izolaţie galvanică;

g) distanţă între procesori;

h) viteză de transmisie şi...

III.8.2 Interfaţă paralelă

Art. 81. - (1) Pentru necesităţi de transmisie de mare viteză şi atunci când echipamentul de conducere şi echipamentul de prelucrare a datelor sunt la distanţă relativ mică unul de altul, devine mai eficace comunicarea printr-o legătură paralelă.

(2) În acest caz, există...

(3) Condiţiile fizice, electrice şi...

a) definirea interfeţei fizice;

b) nivelul de tensiune;

c) izolaţia galvanică şi localizarea...

d) viteza de transmisie şi...

e) volumul de software de...

CAPITOLUL IV PERFORMANŢE

Art. 82. - Cerinţele de calitate / performanţă privind: fiabilitatea, disponibilitatea, securitatea, integritatea datelor, extensibilitatea, impuse sistemului de conducere sunt prezentate în vol. I, fiind comune circuitelor secundare realizate în tehnologie numerică. În continuare se vor preciza cerinţele pentru parametrii de timp şi exactitatea de măsurare, acestea fiind specifice sistemelor de conducere.

IV.1 Parametri de timp

IV.1.1 Consideraţii generale

Art. 83. - (1) Parametri de timp sunt cei care se referă la performanţa sistemelor de conducere, ca şi la transferul şi prelucrarea informaţiei.

(2) Parametrul de timp cel...

(3) Timpul de transfer total...

Art. 84. - În general, timpul de transfer total este dat de suma timpilor necesari informaţiei pentru a traversa secţiunile individuale ale sistemului de conducere. El reflectă nu numai performanţa echipamentului, dar este influenţat şi de factori cum ar fi:

a) configuraţia reţelei de transmisie...

b) metodele de transmisie utilizate;

c) lărgimea benzii de transmisie...

d) funcţiunile de prelucrare în...

e) funcţiunile de prelucrare în...

f) nivelul de zgomot pe...

g) acumularea evenimentelor într-o perioadă...

h) posibilităţi de prioritate oferite...

Art. 85. - (1) Parametri de timp care caracterizează sistemul de conducere sunt:

a) timpul de transfer propriu;

b) timpul maxim şi mediu...

c) timpi de pornire şi...

(2) Diferitele tipuri de informaţii...

Art. 86. - (1) Parametri de timp care caracterizează interfeţele de achiziţie sunt:

a) timpul de discriminare;

b) timpul de rezoluţie;

c) timpul de suprimare;

d) timpul de achiziţie.

(2) Parametri de timp care...

IV.1.2 Parametri de timp pentru informaţii de stare

Art. 87. - (1) Parametri de timp pentru informaţiile de stare pot fi clasificate în două categorii generale:

a) informaţii de stare cu...

b) informaţii de stare cu...

(2) Diferenţa principală dintre aceste...

Art. 88. - Pe lângă timpul de transfer total, mai prezintă importanţă următorii parametri de timp:

a) timp de discriminare: durata...

b) timp de rezoluţie: durata...

c) timp de suprimare: perioada...

d) timp de achiziţie: durata...

Art. 89. - Echipamentul de conducere trebuie să detecteze şi să prelucreze orice schimbare a unei informaţii de stare care este menţinută mai mult decât timpul de achiziţie dat.

Art. 90. - Raportul dintre timpul de achiziţie şi timpul de suprimare trebuie să fie mai mic sau egal cu 2. Timpul sau timpii de suprimare utilizaţi pentru o aplicaţie trebuie să acopere timpii maximi de întrerupere a contactelor echipamentului care produce semnalul de intrare în proces.

Art. 91. - Echipamentul de conducere trebuie să fie capabil de a detecta şi prelua atât tranziţiile semnalelor de intrare de la starea ÎNCHIS la starea DESCHIS, cât şi de la starea DESCHIS la starea ÎNCHIS. Pentru anumite semnale, doar tranziţia de la starea DESCHIS la starea ÎNCHIS reprezintă o informaţie semnificativă (spre exemplu, informaţia incrementală).

Art. 92. - Clasele de prescripţii referitoare la timp sunt date în tabelele 3 si 4.

Tabelul 3: Clase de timp...

Parametri de timp

Prescripţii ale claselor de timp

Timp de discriminare

Unitate de

masura

SP1

SP2

SP3

SP4

ms

:S 50

:S 10

:S 5

:S 1

Tabelul 4: Clase de timp...

Parametri de timp

Prescripţii ale claselor de timp

Timp de rezoluţie

Unitate de

masura

SP1

SP2

SP3

SP4

ms

:S 1000

:S 100

:S 10

:S 1

IV.1.3 Parametri de timp pentru informaţii de comandă

Art. 93. - Într-o staţie electrică pot fi cel puţin două tipuri de dispozitive de comandă:

a) dispozitive rapide, care trec...

b) dispozitive lente, care îşi...

Art. 94. - Timpul de transfer total pentru comenzi trebuie să fie cât mai scurt posibil, ceea ce înseamnă că aceste comenzi trebuie să fie transmise şi prelucrate cu o prioritate mărită.

Art. 95. - Operatorul trebuie să fie capabil să supravegheze executarea unei comenzi care a fost emisă. Aceasta implică funcţii adecvate pentru supravegherea transmisiei de date, ca şi returul informaţiilor sau măsurilor care confirmă executarea comenzii:

a) acceptarea şi transferul corect...

b) executarea în echipamentul periferic...

Art. 96. - În cazul dispozitivelor lente şi foarte lente, trebuie ca operatorul să fie capabil de a

observa informaţia de stare intermediară...

Art. 97. - Timpul pentru prelucrarea informaţiilor de comandă nu este normat. Furnizorul şi utilizatorul trebuie să se pună de acord asupra valorilor de timp aplicabile.

Parametri de timp pentru valori măsurate şi comenzi de reglaj

Art. 98. - (1) Parametrul de timp asociat cu prelucrarea valorilor măsurate şi comenzile de reglaj este timpul de transfer total.

(2) Timpul de transfer total,...

IV.1.5 Telenumărare (transmisie de valori integrate)

Art. 99. - Valorile integrate sunt furnizate echipamentului de conducere sub formă de valori numerice codate sau de impulsuri incrementale care sunt însumate în contoarele interne. Comanda de memorare a telenumărării poate fi dată de unităţile locale de numărare sau poate fi transmisă printr-o comandă de interogare.

Art. 100. - Trebuie să se asigure ca, în condiţiile unei transmisii necorespunzătoare, timpul cerut pentru prelucrarea şi transmisia valorilor integrate să fie mai scurt decât perioada de integrare specifică. În plus, exigenţele de integritate a datelor trebuie să fie respectate.

IV.2 Exactitatea globală

Art. 101. - (1) Exactitatea globală a informaţiei prelucrate este definită ca diferenţa între valorile de la destinaţie şi cele emise de sursă, exprimată în procente din întreaga valoare maximală a domeniului. Aceasta se aplică tuturor informaţiilor care, între sursă şi destinaţie, suferă cel puţin o conversie a unei reprezentări analogice într-o reprezentare numerică sau invers.

(2) Determinarea exactităţii globale implică...

Art. 102. - Termenul clasa...

Art. 103. - Dacă sursele de erori individuale sunt aleatorii şi independente unele faţă de altele, eroarea globală E se calculează ca valoare medie pătratică astfel:

EA2  EB2  ......

E  (1)

Art. 104. - (1) Este normal ca exactitatea cerută pentru valorile măsurate, comenzile de reglaj şi telenumărările să fie în raport cu exigenţele procesului.

(2) În vederea obţinerii exactităţii...

Art. 105. - Clasele de exactitate globală sunt specificate în tabelul 5.

Tabelul 5:Clase de exactitate globală

Clasă de exactitate

Eroare globală (E)

A1

E � 5,0%

A2

E � 2,0%

A3

E � 1,0%

A4

E � 0,5%

Ax

Clasă specială (spre exemplu intrările...

Art. 106. - (1) Evaluarea clasei de exactitate trebuie să includă erorile produse în echipament de toleranţele componentelor, îmbătrânirea echipamentului, condiţiile de mediu, erorile de linearitate şi toleranţele sursei de alimentare. Dacă se exclud toate erorile echipamentului, conversia analogic- numerică precum şi conversia numeric-analogică prezintă o eroare inerentă mai mare sau egală, în valoare absolută, cu 1/2 din elementul numeric cel mai puţin semnificativ. Aceasta dă o relaţie directă între numărul de elemente numerice din informaţia codată numeric şi clasa de exactitate corespunzătoare.

(2) Clasa Ax este pentru...

(2) Circuitul de intrare şi...

(3) Condiţia de supraîncărcare trebuie...

Art. 108. - (1) Informaţia numerică este convertită în valori analogice echivalente printr-un convertor numeric-analogic.

(2) Exactitatea este garantată doar...

SPECIFCAŢII PENTRU ECHIPAMENTE

V.1 Principalele echipamente

Art. 110. - Principalele echipamente care interacţionează în cadrul procesului de conducere al unei

staţii electrice sunt:

a) echipamente de proces (întreruptoare,...

b) echipamente de conducere (unităţi...

c) echipament terminal al circuitului...

d) echipamente operator (imprimante, ecrane,...

e) echipamente de transmisiuni.

V.1.1 Redundanţa echipamentelor

Art. 111. - Pentru a satisface clasele de disponibilităţi cerute este necesară definirea cerinţelor privind redundanţa echipamentelor în cadrul fiecărei aplicaţii. În cadrul aplicaţiilor pentru transportul şi distribuţia energiei electrice se recomandă redundanţa echipamentelor de achiziţie, prelucrare, afişare, sincronizare de timp (GPS) şi comunicaţie (locală şi la distanţă).

V.1.2 Analiza sistemelor şi a echipamentelor existente

Art. 112. - La proiectarea lucrărilor de modernizare / retehnologizare se va evalua necesitatea, posibilitatea şi modalitatea includerii echipamentelor locale de proces existente în sistemul de conducere nou prevăzut, în special în privinţa problemelor de interfaţare.

V.1.3 Extensibilitate

Art. 113. - Este necesară evaluarea necesităţilor şi posibilităţilor de extensie încă din faza iniţială a unui proiect.

V.2 Condiţii de mediu pentru echipamente

Art. 114. - Se vor lua în consideraţie următoarele condiţii de mediu:

a) temperatură, umiditate şi presiune...

b) influenţe mecanice;

c) influenţe corosive şi erozive;

d) influenţa alimentărilor auxiliare;

e) punere la pământ şi...

Art. 115. - Trebuie specificate aceste condiţii pentru fiecare loc de amplasare şi pentru fiecare element al echipamentului:

a) în sala de aparataj;

b) pentru echipamentele care trebuie...

Art. 116. - Elementele importante care trebuie avute în vedere sunt:

a) echipamentele de proces, cum...

b) cablarea şi ecranarea;

c) sistemul de transmisie, părţile...

căi şi caracteristicile lor.

V.3 Specificaţiile interfeţelor

Art. 117. - La definirea echipamentelor de proces din staţia electrică se vor specifica interfeţele între diferitele componente:

a) specificaţia condiţiilor de interfaţare...

b) specificaţia condiţiilor de interfaţare...

c) specificarea relaţiilor între valorile...

d) specificaţia alimentării electrice pentru...

Art. 118. - La definirea echipamentelor de conducere din staţia electrică se vor defini:

a) specificaţia interfeţei între echipamentul...

b) specificaţia alimentării echipamentului de...

Art. 119. - La definirea echipamentului terminal al circuitului de date ETD (din staţie şi din centrul de conducere) se vor preciza:

a) specificaţia interfeţei între ETD...

b) specificaţia benzilor de trecere...

c) specificaţia alimentării ETD, în...

Art. 120. - La definirea echipamentelor pentru alimentări auxiliare se vor preciza:

a) alimentarea în curent alternativ...

b) specificaţia tensiunii nominale,

c) specificaţia capacităţii bateriei de...

d) prescripţii şi condiţii de...

e) specificaţia duratei maxime admise...

V.4 Specificaţiile condiţiilor de montaj

Art. 121. - Este necesară specificarea caracteristicilor mecanice ale echipamentelor:

a) echipamente montate în dulapuri...

b) echipamente montate pe stelaje...

c) echipamente montate în cutii,...

Art. 122. - Pentru definirea spaţiului necesar pentru instalarea echipamentelor se recomandă specificarea cerinţele de acces (numai prin faţă sau prin faţă şi prin spate).

Art. 123. - Alte specificaţii necesare pentru instalarea ansamblului sistemului sunt:

a) tipul de conexiuni prin...

b) paturi pentru cabluri;

c) dispunerea traseelor de cabluri;

d) specificaţii diverse.

V.5 Specificaţiile condiţiilor de transport

Art. 124. - Trebuie să se verifice dacă clasele specificate pentru condiţiile de mediu mecanice şi atmosferice sunt corespunzătoare pentru transportul echipamentelor (prin poştă, cale ferată, naval, aerian sau transport special în camion) Dacă nu, trebuie specificat un ambalaj special.

V.6 Specificaţiile pentru încercări ale sistemului şi proceduri de punere în funcţiune

Art. 125. - Procedurile pentru încercări ale sistemului şi pentru punerea în funcţiune trebuie definite în caietele de sarcini pentru achiziţie, în sarcina funizorilor de echipamente / sisteme..

V.7 Specificaţiile pentru condiţii de funcţionare, garanţii

Art. 126. - Specificarea condiţiilor de funcţionare avute în vedere pentru începutul şi sfârşitul perioadei de garanţie trebuie să facă obiectivul unui acord între cumpărător şi vânzător.

CAPITOLUL VI TRANSMISIA DATELOR

Art. 127. - În funcţie de obiectivele fundamentale ale sistemelor de conducere şi de condiţiile particulare de mediu, este necesar ca transmisiile de date să satisfacă cerinţe referitoare la:

a) integritate şi coerenţă;

b) durată de transfer;

c) transparenţă;

d) flux de date.

Art. 128. - (1) Transmisia de date trebuie să se efectueze într-o manieră corectă în prezenţa unor condiţii de mediu severe (perturbaţii electromagnetice, diferenţe de potenţial faţă de pământ, îmbătrânirea componentelor şi orice alte surse de perturbaţii care afectează calea de transmisie). În

aceste condiţii, este necesară asigurarea...

a) erorilor nedetectate în elementele...

b) erorilor nedetectate în structuri,...

c) pierderilor nedetectate de informaţii;

d) luării în considerare a...

e) separării sau perturbaţiei de...

(2) Suportul fizic recomandat care...

Art. 129. - (1) Asigurarea unei integrităţi ridicate a datelor se realizează prin limitarea perturbaţiilor electromagnetice, supravegherea nivelului şi semnalului conform CEI 870-5-1 sau alte standarde.

(2) Pentru comunicaţia locală, la...

Art. 130. - O durată redusă de transfer trebuie să fie asigurată prin aplicarea de protocoale de transmisie de structuri eficace, în particular în ceea ce priveşte mesajele cu transmisie spontană, pe căi de transmisie cu banda limitată şi cu anumite caracteristici de perturbaţi imprevizibile.

Art. 131. - (1) Fluxul de date se poate transmite în funcţie de perturbaţiile interne ale procesului:

a) în condiţii normale (raport...

b) în condiţii de avalanşă...

(2) Perturbări ale fluxului de...

(3) În funcţie de aspectele...

Art. 132. - În conformitate cu protocoalele de transmisie standardizate, în faza de proiectare este necesară specificarea următoarelor elemente ale transmisiei de date:

a) specificaţia modului de declanşare...

b) transmisie ciclică sau periodică;

c) transmisie la cerere;

d) transmisie comandată de către...

e) combinaţie a modurilor de...

f) specificaţia serviciilor de legătură...

Art. 133. - În funcţie de exigenţele de integritate a datelor şi de durata de transfer se disting:

a) transmisie / fără răspuns;

b) transmisie / confirmare; cerere...

c) priorităţi de transmisie: în...

CAPITOLUL VII

MĂSURAREA ENERGIEI ELECTRICE

Art. 134. - Măsurarea energiei electrice pentru decontare se realizează în conformitate cu recomandările Codului de Măsurare a Energiei Electrice.

Art. 135. - Înfăşurările secundare ale transformatoarelor de măsură dedicate echipamentelor de măsurare a energiei electrice vor respecta întocmai Codul de Măsurare a Energiei Electrice.

Art. 136. - În staţiile electrice de conexiuni şi transformare se utilizează exclusiv contoare de energie electrică cu trei sisteme de măsurare a energiei electrice. Mărimile aplicate la intrările unui contor de energie vor fi:

a) curenţi electrici Ir, Is,...

b) tensiuni electrice: Ur, Us,...

c) tensiune auxiliară, cu valoarea...

d) referinţa externă de timp.

Art. 137. - Se recomandă alegerea contoarelor pentru funcţionare în următoarele domenii ale mărimilor de intrare:

a) domeniul de tensiuni

- domeniul de funcţionare nominal:...

- domeniul de funcţionare extins:...

- domeniul limita de funcţionare:...

b) curentul de pornire: 0.001...

c) valori suprasarcină

- pentru măsurare: 120 %...

- suprasarcină termică: 150 %...

- suprasarcină dinamică (1 s):...

Art. 138. - Contorizarea pentru balanţă / evidenţă tehnică se va realiza cu următoarele clase de exactitate:

a) cel puţin 0.5S pentru...

b) cel puţin 1 pentru...

c) în punctele de decontare...

Art. 139. - Contoarele de energie electrică pentru balanţă / evidenţă tehnică vor asigura

a) măsurarea energiei electrice active...

b) măsurarea energiei electrice reactive...

Rc, -Ri, -Rc)

c) măsurarea valorilor instantanee pentru:

- tensiuni şi curenţi pe...

- defazaje între curenţi şi...

- puteri active, reactive şi...

- frecvenţa şi factorul de...

Art. 140. - Contoarele de energie electrică trebuie să fie prevăzute cu posibilitatea aplicării următoarelor sigilii:

a) sigiliului fabricantului, aplicat de...

b) sigiliului metrologic, aplicat de...

c) sigiliilor utilizatorului, la capacul...

d) sigiliului utilizatorului, pentru blocarea...

CAPITOLUL VIII

SISTEM LOCAL DE CONTORIZARE

Art. 141. - Un sistem local de contorizare este format in principiu din :

a) contoarele de energie electrică...

b) serverul local din statie...

c) caile de comunicaţie care...

d) diverse convertoare funcţie de...

e) modemuri de transmisie;

f) GPS pentru sincronizarea serverului;

g) sistemele de alimentare in...

Art. 142. - La proiectarea panourilor de contorizare se vor avea în vedere următoarele:

a) toate şirurile de cleme...

b) toate şirurile de cleme...

c) se va prevedea un...

d) în panourile in care...

Panourile prevăzute pentru contoare vor...

e) având in vedere funcţionarea...

f) pentru a putea beneficia...

Art. 143. - La proiectarea cailor de comunicatie care constituie suportul de transmisie a datele se vor avea în vedere următoarele:

a) realizarea unei căi de...

b) realizarea unei căi de...

electrica va fi de tip...

c) se va prevedea ca...

d) serverul local din statie...

e) cablurile de comunicatie se...

Art. 144. - Funcţiile disponibile la nivelul postului de lucru local aferent sistemului local de contorizare vor fi următoarele:

a) va achizitiona local si...

b) va asigura memorarea datelor...

c) stocarea pe suport extern...

d) utilizarea aplicatiei de colectare...

e) software-ul instalat la postul...

f) sistemul de contorizare locala...

CAPITOLUL IX

MONITORIZAREA CALITĂŢII ENERGIEI ELECTRICE

Art. 145. - (1) Standardul de performanţă pentru serviciile de transport şi de sistem al energiei electrice şi Codul Tehnic al RET (Ordin ANRE nr. 20/27.08.2004) impun Operatorului de Transport şi Sistem să urmărească respectarea indicatorilor privind calitatea energiei electrice în reţelele proprii.

(2) Posibilităţile de monitorizare a...

a) monitorizarea temporară a calităţii...

b) monitorizarea permanentă a calităţii...

Art. 146. - Analizoarele staţionare de calitate a energiei electrice trebuie să fie certificate pentru clasa A, conform standardului internaţional IEC 61000-4-30, astfel încât să permită determinări exacte necesare în cazul aplicaţiilor contractuale ce pot conduce la rezolvarea unor dispute sau pentru verificarea conformităţii cu standardele/normele de calitate a energiei electrice.

Art. 147. - Analizoarele staţionare de calitate a energiei electrice trebuie sa respecte cerinţele

standardelor si normelor in vigoare,...

Art. 148. - Analizoarele de calitate a energiei electrice trebuie sa fie prevăzute cu interfeţe de comunicaţie adaptate necesităţilor, pentru a asigura transmisia datelor. O soluţie uzuala este interfaţa Ethernet cu viteza de 10 MB/s. Fiecare beneficiar va preciza necesităţile de comunicaţie funcţie de sistemele de monitorizare utilizate.

Art. 149. - Mărimile aplicate la intrările unui analizor staţionar vor fi:

a) curenti electrici Ir, Is,...

b) tensiuni electrice: Ur, Us,...

c) tensiune auxiliară, cu valoarea...

d) referinţa externă de timp.

Art. 150. - Analizoarele de calitate a energiei electrice trebuie sa permită monitorizarea parametrilor de calitate a energiei electrice in conformitate cu standardele in vigoare.

Art. 151. - Analizoarele de calitate a energiei electrice trebuie să fie prevăzute cu posibilitatea aplicării următoarelor sigilii ale utilizatorilor:

a) sigiliului metrologic, aplicat de...

b) la capacul de protecţie...

c) pentru blocarea posibilităţilor de...

CAPITOLUL X

MONITORIZAREA ON-LINE A ECHIPAMENTELOR PRIMARE

Art. 152. - Pentru îmbunătăţirea continuă a performanţelor şi reducerea costurilor de exploatare (implementarea mentenanţei preventive) a echipamentelor primare de înaltă tensiune, la proiectarea circuitelor secundare din staţiile electrice se recomandă introducerea soluţiilor de monitorizare on- line şi diagnoza disponibilităţii echipamentelor primare, cu referire la:

a) (auto)transformatoarele de putere, cu...

b) bobinele de reactanţă shunt,...

c) aparatajul de înaltă tensiune...

Art. 153. - Pentru monitorizarea on-line şi diagnoza echipamentelor primare, se admite prevederea unor echipamente dedicate în situaţia în care sistemul numeric de conducere existent, funcţional nu are interfeţele dedicate (hardware) necesare pentru achiziţia informaţiilor şi nici software-ul pentru diagnoza disponibilităţii.

Art. 154. - Pentru transmiterea informaţiilor referitoare la starea echipamentelor monitorizate către un centru decizional este necesară aplicarea uneia din următoarele soluţii:

a) dacă în staţia electrică...

b) dacă în staţia electrică...

CAPITOLUL XI TELECOMUNICAŢII

XI.1 Generalităţi

Art. 155. - (1) Staţiile electrice de înaltă tensiune se dotează cu echipamentele de telecomunicaţii dimensionate cel puţin pentru teleconducerea prin dispecer a sistemului energetic, telegestiunea energiei electrice, teleprotecţie, convorbiri telefonice operative, acces la Internet. Informaţia necesar a fi transmisă / primită este de tipul date, voce, comenzi de teleprotecţie sau semnale video.

(2) Staţiile electrie din SEN...

Art. 156. - Alegerea soluţiei de rezolvare a legăturilor telefonice aferente staţiilor electrice se va face în baza unui calcul tehnico economic şi va avea în vedere, după caz, posibilitatea realizării acestor legăuri prin transmisiuni prin înaltă frecvenţă (PLC), pe circuite în fibre optice sau prin unde radio (radioreleu).

Art. 157. - Se recomandă ca în staţiile electrice să fie prevăzute următoarele tipuri de legături telefonice:

a) legături telefonice directe, cu...

b) legături telefonice cu:

- cabine / conteinere cu...

- camere cu echipamente tehnologice...

- locuinţa personalului de exploatare,...

c) legături de înaltă frecvenţă...

d) legături telefonice prin unde...

cu.atmosfera poluată şi pentru exploatarea...

e) legături telefonice prin fibre...

Art. 158. - Se recomandă ca în staţiile electrice să fie prevăzute următoarele dotări cu echipamente aferente instalaţiilor de telefonie:

a) centrală telefonică digitală, compatibilă...

- centrala telefonică va fi...

- centrala telefonică se recomandă...

- centrala telefonică va asigura...

b) alte echipamente ce deservesc...

c) rame cap de cablu...

d) repartitor telefonic, utilizat pentru...

e) aparate telefonice;

f) echipamente de translaţie.

XI.2 Transmisiuni prin înaltă frecvenţa

Art. 159. - Transmisiunile prin înaltă frecvenţă utilizează drept cale de transmisiune conductoarele active ale liniilor electrice de înaltă tensiune de 110, 220 şi 400 kV, prin intermediul unor echipamente specializate cuplate la conductoarele active ale LEA.

Art. 160. - Echipamentele de înaltă frecvenţă cu modulaţie de frecvenţă (MF) se utilizează pe LEA de 110 kV în cazurile când este necesară realizarea unui volum mic de transmisiuni pe tronsonul respectiv (de exemplu, un canal telefonic şi un canal telegrafie de 100 Bd sau două canale de 50 Bd). Utilizarea echipamentelor cu modulaţie de frecvenţă este limitată atât datorită volumului mic de transmisiuni pe care îl poate realiza, cât mai ales datorită spectrului de frecvenţă pe care îl ocupă prin banda efectiv necesară şi prin produsele de intermodulaţie transmise în linie.

Art. 161. - (1) Echipamentele de înaltă frecvenţă cu modulaţie de amplitudine (MA) tip SSB (single side band - bandă laterală unică) sunt utilizate pentru realizarea transmisiunilor pe LEA de

110, 220 şi 400 kV.

(2) Echipamentele de înaltă frecvenţă...

Art. 162. - (1) Echipamentele de înaltă frecvenţă se fabrică pentru frecvenţe cuprinse între 30 şi 500 kHz.

(2) Domeniul de frecvenţă aprobat...

(3) Alocarea frecvenţelor de lucru...

(4) In cadrul proiectării unui...

Art. 163. - Pentru utilizarea conductoarelor active ale LEA de înaltă tensiune drept cale de transmisiune este necesară folosirea unor elemente de cuplaj care să permită injectarea şi extragerea curenţilor purtători de înaltă frecvenţă fără pierderi excesive şi în acelaşi timp să se asigure izolarea PLC de tensiunea LEA, precum şi de supratensiunile provocate de manevre şi de descărcări atmosferice. Aceste dispozitive de cuplaj sunt necesare şi pentru adaptarea impedanţei LEA cu impedanţa PLC. Elementele de cuplaj sunt următoarele echipamente:

a) bobina de blocaj;

b) condensatorul de cuplaj sau...

c) filtrul de cuplaj;

d) elementul de protecţie.

Bobina de blocaj (BB)

Art. 164. - (1) Bobina de blocaj este o inductanţă cu valoarea cuprinsă între 0.1 şi 2 mH, inductanţă ce se înseriază pe conductorul activ al LEA de înaltă tensiune, în scopul de a împiedica pătrunderea curenţilor de înaltă frecvenţă pe barele staţiei electrice. Impedanţa de trecere a bobinelor de cuplaj trebuie să fie de 600 Ohmi pentru banda de frecvenţe 45 - 500 kHz.

(2) Pentru realizarea blocajului eficient...

(3) La alegerea bobinelor de...

a) banda de frecvenţă ce...

b) curentul nominal existent şi...

c) curentul de scurtcircuit de...

d) tensiunea LEA;

(4) Bobinele de blocaj se...

Condensatorul de cuplaj (CC)

Art. 165. - (1) Condensatorul de cuplaj este un echipament de înaltă tensiune care se conectează prin borna superioară la conductorul activ al LEA de înaltă tensiune (utilizat pentru realizarea legăturii de IF), iar prin borna inferioară la filtrul de cuplaj. Rolul condensatorului de cuplaj este de a asigura: injectarea curenţilor purtători în LEA de înaltă tensiune, izolarea echipamentul de înaltă frecvenţă de tensiunea LEA respective şi de supratensiunile ce pot să apară accidental.

(2) Valoarea capacităţii condensatoarelor de...

(3) Drept condensator de cuplaj...

Filtrul de cuplaj (FC)

Art. 166. - (1) Filtrul de cuplaj este echipamentul care asigura adaptarea impedanţei sistemului de curenţi purtători la impedanţa LEA de înaltă tensiune (cca. 400 ohmi în cazul cuplajului monofazic sau cca. 700 ohmi în cazul cuplajului bifazic).

(2) Constructiv FC poate fi:...

(3) Filtrele de cuplaj monofazate...

(4) Filtrele de cuplaj bifazice...

(5) Principalele caracteristici tehnice funcţionale...

a) gamă de frecvenţe: 25...

b) valoare condensatori de cuplaj:...

c) intermodulaţia: IEC 60481;

d) impedanţă liniei: 50 Q...

e) impedanţa spre PLC: 50;...

(6) Filtrele de cuplaj sunt...

(7) Amplasamentul FC trebuie să...

Elementul de protecţie (EP)

Art. 167. - (1) Filtrele de cuplaj sunt asociate cu elemente de protecţie care conţin următoarele piese:

a) separator monopoiar;

b) descărcător;

c) bobina de drenaj (numai...

(2) Separatorul monopolar se conectează,...

(3) Elementul de. protecţie se...

Scheme de cuplaj

Art. 168. - Pentru realizarea unei transmisiuni de înaltă frecvenţă există posibilitatea de a folosi un singur conductor (cuplajul monofazic) sau două conductoare (cuplajul bifazic) active ale LEA de înaltă tensiune.

Art. 169. - (1) Cuplajul monofazic se adoptă, în general, pentru realizarea transmisiunilor pe LEA de 110 kV. In această schemă de cuplaj, curenţii de înaltă frecvenţă circulă prin conductorul activ şi pământ.

(2) Schema prezintă avantaje economice...

Art. 170. - (1) Cuplajul bifazic se utilizează pentru realizarea transmisiunilor pe LEA de 220 kV şi 400 kV şi uneori pe LEA de 110 kV, când acest lucru este impus de atenuarea LEA sau gradul de fiabilitate impus transmisiunii respective.

(2) Necesitatea utilizării cuplajului bifazat...

(3) Pentru mărirea fiabilităţii transmisiunilor...

(4) Cuplajul bifazat: se poate...

(5) În cazurile în care...

XI.3 Transmisiuni prin fibră optică

Art. 171. - (1) Fibrele optice pot fi utilizate ca suport pentru vehicularea tuturor tipurilor de informaţii.

(2) Structura tipică a unui...

(3) Echipamentul terminal este diferit...

(4) Caracteristicile tehnice funcţionale principale...

a) interfaţă serială spre echipament...

b) mod de lucru duplex;

c) viteze de transmisie selectate...

d) transparenţă faţă de protocoale...

e) alimentare în c.c. şi...

f) contacte de alarmă.

XI.4 Transmisiuni prin radiorelee

Art. 172. - (1) O legătură de tip radioreleu, între două puncte A şi B se compune din cel puţin două seturi de echipamente identice. Fiecare din cele două puncte de tip A sau B va fi dotat cu:

a) antenă;

b) echipament de radioreleu propriu-zis,...

(2) Se recomandă ca antenele...

(3) Furnizorul de echipament: de...

(4) Numărul de tronsoane .necesare...

XI.5 Cabluri pilot

Art. 173. - Prin cabluri pilot se înţeleg cablurile proprii operatorului de reţea, care sunt exploatate şi întreţinute de personalul autorizat. Cablurile pilot pot fi utilizate pentru transmiterea tuturor tipurilor de informaţii. Echipamentele ce se pot conecta sunt:

a) modern-uri;

b) echipamente VFT;

c) centrale telefonice;

d) echipamente de transmisiuni prin...

XI.6 Modem-uri

Art. 174. - (1) Modem-ul este un dispozitiv care transformă semnalul binar în semnal analogic, care poate fi transmis în banda vocală telefonică prin reţeaua telefonică sau într-o bandă mai largă pentru alte forme de comunicaţii.

(2) Terminalele de abonat de...

(3) Modem-ul generează un semnal...

(4) Modem-urile pot să opereze...

(5) Transmisia datelor poate fi...

a) asincron (transmisie seriale de...

b) sincron (transmisie serială cu...

(6) Modem-urile se supun normelor...

Anexa nr. 3

NORMĂ TEHNICĂ PENTRU PROIECTAREA SISTEMELOR DE CIRCUITE SECUNDARE ALE STAŢIILOR ELECTRICE NTE 011/12/00

VOLUMUL III SISTEME DE PROTECŢIE ŞI AUTOMATIZARE

PREAMBUL

Prezentul „Normativ pentru proiectarea sistemelor...

Normativul este organizat pe trei...

Volumul I – „Prevederi generale”...

Volumul II – „Sisteme de...

Volumul III – „Sisteme de...

Menţiune: Prezentul document a fost...

CAPITOLUL I

CONDIŢII GENERALE PENTRU SISTEMELE DE PROTECŢIE ŞI DE AUTOMATIZARE

I.1 Obiectivele sistemelor de protecţie şi automatizare

Art. 1. - (1) În sistemele electroenergetice, obiectivele sistemelor de protecţie şi automatizare sunt următoarele:

a) detectarea defectelor şi declanşarea/deconectarea...

b) detectarea regimurilor anormale, periculoase...

c) repunerea automată în funcţiune...

d) comutarea automată a alimentării...

e) reglarea automată a unor...

(2) Aceste obiective trebuie realizate...

Art. 2. - Echipamentele componente ale sistemelor de protecţie şi automatizare vor îndeplini, în afara funcţiilor specifice obiectivelor indicate la art. 1, şi alte funcţii care sunt specifice sistemelor de conducere, ca de exemplu: măsurarea unor parametri de funcţionare (tensiuni, curenţi, puteri etc.), supravegherea circuitelor de declanşare, supravegherea circuitelor de curent şi de tensiune, înregistrări de evenimente şi avarii (osciloperturbografie). De regulă, sistemele de protecţie vor fi integrate în sisteme complexe de conducere-protecţie-automatizare (folosind tehnologie numerică). În cadrul acestor sisteme, unele funcţii specifice protecţiei şi automatizării pot fi integrate în

echipamente (relee numerice) ale căror...

Art. 3. - (1) În scopul reducerii costului instalaţiilor electrice cu tensiunea sub 50 kV, în locul întreruptoarelor şi al protecţiei prin relee se pot folosi siguranţe fuzibile, dacă acestea:

a) pot fi alese cu...

b) asigură selectivitatea şi sensibilitatea...

c) nu împiedică operativitatea de...

(2) În cazul utilizării siguranţelor...

I.2 Părţile componente şi structura sistemelor de protecţie şi automatizare

Art. 4. - Sistemele de protecţie cuprind toate părţile componente necesare pentru realizarea obiectivelor prezentate la art. 1, şi anume:

a) releele şi dispozitivele de...

b) înfăşurările secundare ale transformatoarelor...

c) căile de transmisie a...

d) dispozitivele (electromagneţi, electrovalve) de...

e) sursele şi circuitele de...

f) componentele prin care se...

releele, dispozitivele sau alte aparate...

g) programele de calcul (software)...

Art. 5. - (1) Structura sistemului de protecţie şi automatizare se stabileşte împreună cu structura celorlalte componente ale sistemului de circuite secundare (conducere-gestionare evenimente şi alarme etc., partea II, cap. II) şi poate fi:

a) structură centralizată;

b) structură descentralizată.

(2) Din punct de vedere...

(3) Echipamentele cu funcţii de...

(4) În staţiile din reţelele...

(5) În staţiile electrice de...

(6) Structura sistemului trebuie să...

I.3 Performanţele sistemului de protecţie

Timpul de acţionare

Art. 6. - Sistemul de protecţie trebuie să asigure timpul minim necesar de eliminare a scurtcircuitelor şi a regimurilor anormale de funcţionare, în condiţii justificate tehnico-economic, în următoarele scopuri:

a) menţinerea funcţionării neîntrerupte şi...

b) prevenirea pierderii stabilităţii sistemului...

c) asigurarea restabilirii funcţionării normale,...

d) prevenirea apariţiei supratensiunilor periculoase...

e) limitarea zonei şi a...

f) limitarea duratei tensiunilor accidentale...

g) menţinerea calităţii energiei electrice...

Art. 7. - (1) De regulă, în reţelele de 110-750 kV, în primul rând pentru echipamentele din zona centralelor cu grupuri generatoare de mare putere şi pe liniile de interconexiune internaţională şi interne, se vor asigura timpi de eliminare a scurtcircuitelor (inclusiv stingerea arcului în întreruptoare) de:

a) în cazul funcţionării normale...

- 80 ms, în reţelele...

- 100 ms, în reţelele...

- 120 ms, în reţelele...

b) în cazul defectelor însoţite...

- 200-250 ms, în reţelele...

- 250-300 ms, în reţelele...

- 300 ms, în reţelele...

(2) În cazul liniilor electrice,...

Art. 8. - Precizarea valorilor limită (critice) ale timpilor de eliminare a defectelor de către protecţii şi întreruptoare, în special în zona centralelor electrice, se face prin studii specifice (de regulă, prin calculul şi analiza stabilităţii tranzitorii).

Art. 9. - Pentru timpul de eliminare a scurtcircuitelor, se admit valori mai mari decât cele precizate la art. 7, numai în cazul modernizării unor instalaţii existente, fără înlocuirea întreruptoarelor vechi, dacă nu se depăşeşte valoarea limită critică rezultată din calcul (studii de stabilitate tranzitorie).

Art. 10. - Exigenţele privind timpul limită (maxim admis) de eliminare a defectelor sunt mai reduse în reţelele de distribuţie obişnuite şi în cazul defectelor care implică solicitări şi efecte reduse asupra

instalaţiilor şi consumatorilor. În scopul...

Art. 11. - În conformitate cu prevederile codurilor tehnice ale reţelelor electrice de transport şi de distribuţie, timpii de eliminare a defectelor prin protecţiile de bază şi de rezervă sunt impuşi utilizatorilor reţelelor de către Operatorul de Transport şi de Sistem, respectiv, de către Operatorii de Distribuţie, prin avize tehnice de racordare şi convenţii de exploatare.

Selectivitatea acţionării

Art. 12. - Sistemele de protecţie care comandă declanşări trebuie să asigure selectivitatea acţionării, astfel încât, în cazul defectării unui element al instalaţiei electrice, să îl separe numai pe acesta de restul instalaţiei, prin declanşarea celor mai apropiate întreruptoare; în cazul regimurilor anormale, instalaţiile de protecţie trebuie să alarmeze personalul de serviciu indicând echipamentul care trebuie supravegheat.

Art. 13. - Se admite acţionarea neselectivă a protecţiilor unui echipament aflat în funcţiune, pentru asigurarea accelerării eliminării scurtcircuitelor, dacă aceasta este necesară şi eficace în scopurile menţionate la art. 6. Se recomandă, dacă este posibilă, corectarea neselectivităţii prin intervenţia imediată a instalaţiilor de automatizare (RAR, AAR etc.).

Art. 14. - În cazul unui defect apărut în zona „scurtă” dintre întreruptorul conectat în funcţiune şi transformatoarele de curent asociate acestuia, se admite declanşarea neselectivă a elementelor racordate la aceeaşi bară cu elementul unde s-a produs defectul.

Fiabilitate

Art. 15. - (1) Fiabilitatea sistemului de protecţie (siguranţa de funcţionare - la apariţia condiţiilor de acţionare - şi securitatea - împotriva funcţionărilor intempestive) trebuie să fie asigurată, în primul rând, prin utilizarea de echipamente şi materiale cu fiabilitate ridicată (obţinută prin concepţie şi realizare constructivă) şi prin execuţia şi exploatarea corespunzătoare a acestora.

(2) După necesitate, se vor...

Art. 16. - Fiecare echipament...

Art. 17. - (1) Pentru...

(2) Se admite să nu...

Art. 18. - Elementele instalaţiilor electrice, la care protecţia de bază este limitată la zona echipamentului protejat (de exemplu, o protecţie diferenţială longitudinală) vor fi prevăzute şi cu o protecţie de rezervă, (de exemplu, o protecţie de distanţă), care să asigure atât rezerva locală în celulă (pentru cazul refuzului de acţionare al protecţiei de bază), cât şi, pe cât posibil, rezerva îndepărtată. În cazul prevederii a două relee de protecţie de bază, ambele relee trebuie prevăzute cu funcţii de protecţie de rezervă îndepărtată.

Art. 19. - (1) La...

(2) Pe liniile cu tensiunea...

(3) Zona barelor colectoare va...

(4) Rezerva locală implică totdeauna...

Art. 20. - La toate elementele cu tensiuni sub 110 kV din sistemele electroenergetice se va asigura rezerva îndepărtată împotriva tuturor tipurilor de scurtcircuite din zona elementelor respective. Dacă asigurarea completă a rezervei îndepărtate nu este posibilă din punct de vedere tehnic sau necesită complicaţii exagerate, se recomandă asigurarea rezervei locale sau se admite:

a) să se asigure rezerva...

b) să se asigure rezerva...

Art. 21. - (1) Pentru fiecare echipament (linie, transformator etc.) al instalaţiilor electrice, acolo unde este necesar să se prevadă o protecţie de bază şi o protecţie de rezervă locală în celulă (sau două protecţii de bază pentru unele categorii de elemente) cele două protecţii se vor separa, de regulă, în grupe independente din punct de vedere constructiv, al circuitelor de măsură, de declanşare, de alimentare operativă şi al căilor de transmisie a semnalelor de protecţie.

(2) Principalele măsuri de separare...

a) conectarea, prin circuite şi...

b) realizarea de circuite independente...

c) separarea alimentărilor circuitelor de...

electrice, releele etc.; prevederea a...

d) amplasarea echipamentelor principale şi...

Art. 22. - Protecţiile şi automatizările comune mai multor elemente ale instalaţiilor electrice (de exemplu, protecţiile barelor, dispozitivele automate de descărcare a sarcinii) se vor realiza cu circuite de alimentare operativă separate de cele ale protecţiilor individuale ale elementelor. De regulă, pentru protecţiile barelor, alimentarea se va realiza prin două căi separate, cu comutare automată rapidă de pe o alimentare pe alta şi cu protejarea corespunzătoare a circuitelor, în cazul defectării primei căi de alimentare. Această soluţie are caracter de obligativitate pentru alimentarea automatizărilor importante (de exemplu, DAS).

Art. 23. - (1) În cazul protecţiilor sau automatizărilor realizate cu circuite de tensiune de la transformatoarele de măsură la intrările analogice ale releelor numerice, trebuie să se prevadă:

a) blocarea automată a protecţiei...

b) semnalizarea preventivă a defectelor...

(2) În reţelele cu tensiunea...

Art. 24. - În reţelele cu tensiunea de 110 kV sau mai mult, protecţiile de distanţă împotriva scurtcircuitelor trebuie prevăzute cu blocarea automată împotriva funcţionării incorecte la pendulaţii sau la ieşirea din sincronism. Se admite realizarea protecţiei fără blocarea la pendulaţii, dacă

protecţia este temporizată (temporizare, de...

Art. 25. - Capacitatea protecţiilor de a funcţiona la toate defectele pentru care au fost prevăzute sau la abateri de la valoarea normală a mărimii electrice controlate se poate evalua prin coeficienţi de sensibilitate. Aceşti coeficienţi sunt determinaţi, de regulă, pentru cazul celor mai nefavorabile, dar realmente posibile, tipuri de defecte (în zona protejată) şi regimuri de funcţionare a sistemului electric. Condiţiile de calcul şi valorile limită recomandate pentru coeficienţii de sensibilitate ai protecţiilor se indică în prescripţiile specifice (îndreptare/norme etc.) de proiectare a protecţiilor prin relee.

Art. 26. - Desensibilizarea protecţiilor faţă de scurtcircuitele exterioare zonei protejate sau de unele regimuri fără scurtcircuite (de exemplu, suprasarcini, autoporniri de motoare) se poate evalua prin coeficienţi de siguranţă. Aceşti coeficienţi se utilizează la stabilirea reglajelor sau la verificarea stabilităţii de calcul a protecţiei la defecte exterioare zonei protejate sau la unele regimuri de funcţionare fără scurtcircuit. Modul de calcul şi valorile uzuale ale coeficienţilor de siguranţă se indică în îndreptare/norme specifice de proiectare a protecţiilor prin relee.

CAPITOLUL II

SPECIFICAŢII PENTRU ECHIPAMENTE. CONDIŢII IMPUSE ELEMENTELOR COMPONENTE ALE SISTEMELOR DE PROTECŢIE ŞI DE AUTOMATIZARE

II.1 Echipamente principale

Art. 27. - Specificaţiile tehnice din proiectul tehnic (caietele de sarcini), pentru alegerea (achiziţionarea) principalelor echipamente, cu care se vor realiza sistemele de protecţie şi automatizare, trebuie să conţină următoarele informaţii:

a) funcţiile specifice de protecţie...

b) normele (standardele) tehnice şi...

c) performanţele tehnice, generale şi...

d) condiţiile mecanice, electrice, de...

e) caracteristicile de interfaţă cu...

f) condiţiile de mediu, de...

g) cerinţe privind documentaţiile tehnice,...

Art. 28. - (1) Stabilirea volumului şi definirea funcţiilor specifice de protecţie şi automatizare se vor face pentru fiecare element (circuit) al reţelei sau staţiei electrice şi pentru ansamblul sistemului, conform prevederilor specifice din normativ.

(2) În situaţiile în care...

Exemple de tipuri constructive considerate...

a) două echipamente numerice de...

b) două echipamente având aceleaşi...

c) un echipament numeric cu...

Se admite ca cele două...

Art. 30. - (1) Protecţia de distanţă trebuie prevăzută cu caracteristică de funcţionare poligonală (în planul R, jX), cu minimum patru trepte (zone), fiecare zonă permiţând reglajul independent pe axa R (diferit pentru defecte monofazate, respectiv polifazate) şi pe axa X, precum şi reglajul temporizării asociate. De asemenea, trebuie să fie reglabilă, independent pentru cel puţin două trepte, direcţia de acţionare: în faţă, în spate şi nedirecţionată.

(2) În cazul liniilor electrice...

utilizarea de relee cu caracteristică...

Art. 31. - Toate protecţiile numerice vor fi prevăzute, de regulă, cu minimum 4 seturi de reglaje, care să poată fi comutate automat sau, cu parolă securizată, la cerere din staţia în care sunt montate ori de la distanţă. Se admite ca releele integrate de protecţie a echipamentelor de medie tensiune să fie prevăzute numai cu 2 seturi de reglaje.

Art. 32. - (1) Funcţionarea tuturor protecţiilor trebuie semnalizate optic, local (pe echipamentul respectiv, cu anulare locală şi, recomandabil, de la distanţă, a semnalelor autoreţinute) iar semnalele trebuie transmise la echipamentele cu funcţii de semnalizare şi înregistrare centrală.

(2) Volumul informaţiilor semnalizate trebuie...

a) dialogul direct, local, cu...

b) conectarea (din prima etapă...

II.2 Transformatoare de curent

Art. 34. - (1) Sistemele de protecţie se vor conecta, de regulă, la înfăşurări de protecţie ale transformatoarelor de curent.

(2) De regulă, aceste înfăşurări...

(3) Se admite conectarea protecţiilor...

a) protecţiile se reglează la...

b) protecţiile pot funcţiona corect...

c) sarcina secundară reală a...

(4) Protecţiile care se reglează...

Art. 35. - (1) La proiectarea sistemelor de protecţie, se vor verifica prin calcul condiţiile pe care aceste sisteme le impun transformatoarelor de curent şi circuitelor conectate la acestea. Condiţiile

impuse sunt indicate în documentaţiile...

(2) Prin proiect se vor...

a) numărul înfăşurărilor secundare;

b) curenţii nominali;

c) clasa de exactitate şi...

d) factorul limită de exactitate...

e) schema de conectare;

f) legarea la pământ a...

Art. 36. - Transformatoarele de curent vor fi astfel montate, încât borna primară P1 să fie orientată spre barele colectoare şi borna P2 - spre echipamentul respectiv (linie, transformator etc.). În cazul transformatoarelor de curent asociate întreruptoarelor de cuplă între bare, borna P1 va fi orientată către întreruptorul respectiv. Aceeaşi orientare (P1 spre întreruptor) se va aplica şi în cazul conexiunilor primare fără bare colectoare. Transformatoarele de curent toroidale (fără borne primare) sunt etichetate cel puţin pe una dintre suprafeţe şi vor fi montate după aceleaşi reguli.

Art. 37. - Borna S2...

Art. 38. - Se admite conectarea inversă a bornelor S1 şi S2 (faţă de cea indicată la art. 37) sau conectarea în triunghi în loc de stea, dacă este necesar, în cazul proiectelor în care se prevăd conexiuni către echipamente vechi de protecţie din instalaţii care nu se modernizează.

Art. 39. - Bornele înfăşurărilor secundare neutilizate ale transformatoarelor de curent vor fi scurtcircuitate şi legate direct la pământ. În nici un caz circuitele conectate la înfăşurările secundare nu vor fi întrerupte când curentul circulă prin primarul transformatorului ce curent.

Art. 40. - Toate circuitele...

Art. 41. - Tensiunea calculată la bornele înfăşurărilor secundare ale transformatoarelor de curent, pentru scurtcircuite în zona protejată, nu trebuie să depăşească limitele admisibile pentru echipamentele şi circuitele sistemului de protecţie.

II.3 Transformatoare de tensiune

Art. 42. - Sistemele de protecţie se vor conecta la înfăşurările secundare ale transformatoarelor de tensiune, de regulă, prin siguranţe fuzibile sau întreruptoare automate, diferite de cele ale circuitelor de măsură şi contorizare. De regulă, aceste înfăşurări vor avea clasa de exactitate nominală, definită atât pentru măsură, cât şi pentru protecţie: de regulă, clasa 0,5(3P).

Art. 43. - Condiţiile pe care sistemele de protecţie le impun transformatoarelor de tensiune şi circuitelor conectate la acestea sunt detaliate în prescripţii energetice specifice (instrucţiuni) de proiectare şi se referă la:

a) tensiunile nominale;

b) clasa de exactitate şi...

c) schema de conectare;

d) legarea la pământ a...

Art. 44. - Borna n...

Art. 45. - Toate circuitele...

II.4 Transformatoare de măsură electronice

Art. 46. - Echipamentele numerice se pot conecta la transformatoare de măsură neconvenţionale (de curent şi de tensiune), în condiţii justificate tehnic şi economic, cu respectarea condiţiilor de fiabilitate specifice instalaţiilor de protecţie.

II.5 Alimentare cu curent operativ

Art. 47. - Sistemul de protecţie va fi alimentat, de regulă, cu curent operativ continuu asigurat de baterii de acumulatoare, funcţionând în paralel cu redresoare, în regimul recomandat de furnizorul acumulatoarelor (floating, tampon etc.). Circuitele de alimentare vor fi realizate astfel, încât, excluzând situaţii excepţionale (de exemplu, cutremure grave), să nu fie posibil ca acelaşi incident în instalaţie să afecteze atât circuitele operative aferente protecţiilor de bază, cât şi cele ale protecţiilor de rezervă locală, în celulă, realizate conf. art. 21. 2c.

Art. 48. - (1) Numai în instalaţiile de medie tensiune se admite utilizarea de protecţii cu relee directe - primare sau secundare - şi protecţii alimentate cu sursă de curent operativ alternativ, dacă se realizează condiţiile de fiabilitate, selectivitate şi sensibilitate necesare şi dacă, prin aceasta, se obţine reducerea costului instalaţiei şi reducerea cheltuielilor de exploatare.

(2) Ca sursă de curent...

a) transformatoare de curent ale...

b) blocuri de alimentare, conectate...

(3) Pentru unele tipuri de...

Art. 49. - Dispariţia tensiunii operative pentru protecţia prin relee trebuie să fie semnalizată şi nu trebuie să provoace declanşări. Vor face excepţie instalaţiile în care, în locul rezervării protecţiilor, se utilizează declanşarea la scăderea tensiunii operative şi defectarea releelor numerice (de exemplu, la transformatoarele de 110 kV/MT prevăzute cu bobine de declanşare la scăderea tensiunii operative).

Art. 50. - Condiţiile pe care sistemele de protecţie le impun serviciilor auxiliare de c.c., ca surse de alimentare, fac obiectul unor norme specifice circuitelor de servicii proprii - curent continuu.

II.6 Legături de transmisie a semnalelor pentru protecţie şi automatizare

Art. 51. - Transmisiile necesare între diferite puncte ale reţelei electrice, pentru protecţia unui echipament din reţea sau a unei zone de reţea (linie electrică, linie cu reactor derivaţie, bloc linie - transformator sau generator - transformator – linie etc.) vor fi prevăzute, de regulă, astfel:

(1) pe un singur canal,...

a) transmiterea semnalelor aferente protecţiei...

singură protecţie de bază care,...

b) transmiterea comenzilor de declanşare...

c) transmiterea semnalelor necesare automatizărilor...

(2) pe două canale separate,...

a) transmiterea comenzilor de declanşare...

b) transmiterea semnalelor necesare celor...

c) transmiterea semnalelor necesare celor...

d) transmiterea semnalelor aferente automatizărilor...

e) transmiterea semnalelor aferente automatizărilor...

Art. 52. - (1) Se recomandă prevederea de tipuri şi/sau căi fizice diferite pentru cele două canale separate (de exemplu, curenţi purtători de IF, fibre optice, microunde).

(2) Nu se admite prevederea...

Art. 53. - În instalaţiile prezentate la art. 51, un canal de transmisie poate fi utilizat pentru două sau mai multe echipamente ale reţelei electrice, dacă se asigură redundanţa transmiterii pe canale separate a comenzilor şi/sau semnalelor pentru fiecare echipament în parte.

II.7 Semnalizarea şi înregistrarea avariilor şi funcţionărilor sistemelor de protecţie

Art. 54. - Pentru înregistrarea automată a evoluţiei avariilor din partea electrică a sistemelor energetice şi a funcţionării sistemelor de protecţie destinate să elimine avariile (scurtcircuite sau unele regimuri anormale), se vor prevedea, de regulă, funcţii de înregistrare evenimente şi de osciloperturbografiere integrate în toate releele numerice de protecţie.

Art. 55. - Funcţiile de osciloperturbografiere trebuie să fie realizate cu o frecvenţă de eşantionare de minimum 1000 Hz a informaţiilor analogice, o rezoluţie de minimum 1 ms a informaţiilor binare, precum şi sincronizarea înregistrărilor întregului volum necesar de informaţii (analogice şi binare).

Art. 56. - (1) Pornirea automată a înregistrărilor se poate efectua de către:

a) elementele de demaraj (maximale...

b) semnalele binare, care se...

(2) Durata înregistrării (memoria osciloperturbografului)...

Art. 57. - Se va asigura sincronizarea timpului intern la toate echipamentele numerice cu funcţii de osciloperturbograf şi la cele cu funcţii de conducere şi protecţie, folosind semnale tip GPS sau similare. Prevederea are caracter de recomandare în cazul extinderii unor instalaţii nemodernizate sau al echipamentelor numerice amplasate izolat în staţii nemodernizate.

Art. 58. - Se recomandă prevederea posibilităţii salvării automate, în sistemul integrat de conducere şi protecţie al staţiei, a înregistrărilor din echipamentele numerice. Aceste înregistrări trebuie să poată fi transmise, la cerere, spre treptele de conducere operativă prin dispecer (central, teritorial sau de distribuţie) sau spre alte puncte indicate de Gestionarul de instalaţii.

Art. 59. - Pentru înregistrarea automată a regimurilor instabile post-avarie din sistemele electrice şi a funcţionării sistemelor automate de limitare a extinderii avariilor, se vor prevedea echipamente şi sisteme de monitorizare a oscilaţiilor interzonale, bazate pe măsurarea sincronă a fazorilor. Echipamentele se vor prevedea numai în staţiile importante, indicate de Operatorul de Transport şi de Sistem şi pe toate liniile de interconexiune internaţională.

II.8 Scoaterea din funcţiune şi încercarea sistemelor de protecţie şi automatizare

Art. 60. - Sistemele de protecţie şi automatizare vor fi prevăzute cu dispozitive hardware sau software care să permită scoaterea din funcţiune a acestora:

a) de către personalul de...

b) de către personalul specializat...

Art. 61. - Sistemele de protecţie şi automatizare trebuie prevăzute cu dispozitive sau cleme speciale, care să permită verificările şi încercările individuale, în exploatare (la locul instalării), fără scoaterea de sub tensiune a elementului (circuitului) primar şi fără scoaterea conductoarelor de legătură din clemele de şir sau de la bornele aparatelor.

CAPITOLUL III

PROTECŢIA LINIILOR ELECTRICE

III.1 Protecţia liniilor de medie tensiune din reţelele radiale de distribuţie

Art. 62. - În reţelele de medie tensiune (sub 50 kV), liniile cu alimentare de la o singură extremitate, prevăzute cu întreruptor şi transformatoare de curent la capătul de alimentare, trebuie protejate cu relee numerice integrate, având următoarele funcţii principale de protecţie:

a) protecţie maximală de curent,...

b) protecţie maximală de curent...

c) protecţie de suprasarcină la...

d) protecţie maximală de curent...

Art. 63. - În reţelele cu neutrul tratat prin bobină de compensare, se recomandă o protecţie selectivă bazată pe măsurarea impedanţei homopolare, în locul protecţiei maximale de curent homopolar. În reţelele cu neutrul tratat prin rezistenţă, pe liniile subterane nu este obligatorie prevederea protecţiei direcţionale de curent homopolar.

Art. 64. - Pentru liniile electrice aeriene sau mixte, releul numeric va fi prevăzut cu o funcţie de reanclanşare automată trifazată, cu două cicluri. Se recomandă accelerarea protecţiei înainte de reanclanşarea automată.

Art. 65. - În afara funcţiilor necesare de conducere şi a celor de protecţie indicate la art. 62 şi 64, se recomandă ca releul numeric integrat să fie prevăzut şi cu următoarele funcţii suplimentare de protecţie:

a) protecţie împotriva refuzului de...

b) protecţie rapidă la conectarea...

Art. 66. - În cazul celulelor metalice închise, se recomandă prevederea unei protecţii bazate pe detectarea arcului electric în diferitele compartimente ale celulei. Protecţia de arc intern va utiliza criterii stabilite de fabricantul celulelor şi va comanda declanşarea selectivă prin releele numerice integrate. Se recomandă ca protecţiile de arc intern să fie realizate în toate celulele staţiei de medie tensiune, nu numai în celulele de linie.

Art. 67. - De regulă, toate protecţiile liniilor de medie tensiune vor comanda declanşarea întreruptorului de la capătul de alimentare al liniei. Se recomandă ca ordinul de declanşare să fie transmis simultan către doi electromagneţi de declanşare a întreruptorului.

Art. 68. - În staţiile în care este prevăzută, protecţia împotriva refuzului de întreruptor va comanda selectiv declanşarea întreruptorului (întreruptoarelor) de alimentare a barelor de medie tensiune şi a cuplei dintre bare (acolo unde există).

Art. 69. - Rezerva locală, în staţie sau rezerva îndepărtată, pentru eliminarea scurtcircuitelor polifazate în cazul refuzului de funcţionare al protecţiei (sau al întreruptorului liniei, dacă nu este prevăzută protecţia de la art. 65 a se va realiza de către protecţiile şi întreruptoarele de alimentare a barelor din celulele de medie tensiune de alimentare a barelor şi din celula de cuplă dintre bare (acolo unde există).

Art. 70. - Rezerva locală, în staţie, pentru eliminarea defectelor monofazate în cazul refuzului de funcţionare al protecţiei liniei, va fi asigurată de către protecţia maximală de tensiune homopolară, temporizată, prevăzută pe barele colectoare de medie tensiune (v. art. 150).

Art. 71. - (1) În reţelele cu neutrul izolat sau compensat se admite ca protecţiile împotriva punerilor la pământ să comande doar semnalizarea preventivă (fără să comande declanşarea întreruptorului liniei), în următoarele cazuri:

a) staţii cu personal permanent;

b) staţii teleconduse, prevăzute cu...

(2) Declanşarea este obligatorie în...

a) în situaţiile în care...

b) în cazul liniilor de...

III.2 Protecţia liniilor de medie tensiune din reţelele cu grupuri generatoare distribuite

Art. 73. - (1) Generatoarele electrice de mică putere pot transmite energia în reţelele de medie tensiune prin linii de racord astfel:

a) prin linii de racord...

b) prin linii de racord...

(2) În ambele cazuri, protecţia...

Art. 74. - De regulă, la fiecare capăt de alimentare dinspre reţeaua electrică de distribuţie, al liniilor cu generatoare distribuite, se va prevedea un releu numeric integrat, având următoarele funcţii principale de protecţie:

a) protecţie maximală de curent,...

b) protecţie maximală de curent...

Art. 75. - Se admite ca, pe baza calculelor de reglaj, protecţia maximală de curent de la art. 74 a să nu fie direcţională – în cazul în care contribuţia generatoarelor distribuite la curentul de defect pe barele staţiei de distribuţie este relativ mică (orientativ, sub 10%).

Art. 76. - Pentru liniile electrice aeriene sau mixte, releul numeric va fi prevăzut cu o funcţie de reanclanşare automată trifazată, cu controlul lipsei de tensiune pe linie şi al prezenţei tensiunii pe barele staţiei de distribuţie. Generatoarele distribuite racordate la linie trebuie oprite automat în timpul pauzei de reanclanşare (v. art. 205). Se recomandă accelerarea protecţiei înainte de reanclanşarea automată.

Art. 77. - În afara funcţiilor necesare de conducere şi a celor de protecţie indicate la art. 74 şi 76, se recomandă ca releul numeric integrat să fie prevăzut şi cu următoarele funcţii suplimentare de protecţie:

a) protecţie maximală de curent...

b) protecţie împotriva refuzului de...

c) protecţie rapidă la conectarea...

d) protecţie de suprasarcină la...

e) funcţie de declanşare şi...

Art. 78. - Rezerva locală sau îndepărtată – în staţia de distribuţie, pentru eliminarea defectelor polifazate şi monofazate de pe linia cu generatoare distribuite se va asigura conform art. 69-70.

Art. 79. - Protecţia prin relee de la capetele dinspre centrală (centrale) ale liniilor de racordare a generatoarelor se va realiza conform prevederilor de mai sus, cu precizările de la art. 205.

III.3 Protecţia liniilor de 110 kV din reţelele de distribuţie

Art. 80. - Protecţia liniilor de 110 kV din reţelele de distribuţie se va realiza, de regulă, cu relee numerice integrate, montate la fiecare extremitate a liniei, de la care pot fi alimentate defectele de pe linie. Funcţia principală de protecţie a releului numeric va fi, de regulă, protecţia de distanţă împotriva tuturor tipurilor de scurtcircuite (între faze şi între faze şi pământ).

Art. 81. - La liniile radiale de 110 kV (de alimentare unică a unei staţii de distribuţie 110 kV/MT, fără generatoare), se admite să se prevadă, în locul protecţiei de distanţă din celula de alimentare a liniei, un releu numeric integrat a cărui funcţie principală să fie protecţia maximală de curent. Protecţia maximală de curent de fază trebuie realizată pe toate cele trei faze, cu minimum două trepte de curent şi de timp, cu temporizare selectabilă: independentă şi/sau invers dependentă de curent; protecţia maximală de curent homopolar, va fi direcţională, cu minimum două trepte de curent şi de timp.

Art. 82. - (1) Protecţiile de distanţă ale liniei vor fi completate, de regulă, cu o protecţie diferenţială de linie, în cazul liniilor scurte (Vol. I, art. 7. Terminologie) şi anume:

a) linii de interconexiune cu...

b) linii de interconexiune cu...

c) linii de interconexiune, având...

(2) Protecţia diferenţială poate fi...

Art. 83. - Protecţia de rezervă a liniei se va prevedea, de regulă, local - în aceleaşi celule ca şi protecţia de bază (de distanţă sau maximală de curent) şi va fi realizată cu releu numeric integrat separat, având următoarele funcţii principale:

a) protecţie maximală de curent...

b) protecţie maximală de curent...

Prevederea are caracter de obligativitate...

În cazul integrării protecţiei diferenţiale...

Art. 84. - Se admite ca protecţia de rezervă a liniilor radiale cu alimentare de la un singur capăt să fie asigurată, în locul protecţiei de la art. 83, de către protecţiile de rezervă îndepărtată sau/şi de rezervă locală în staţie, dacă acestea pot asigura eliminarea tuturor tipurilor de defecte (între faze şi între faze şi pământ), pe întreaga lungime a liniei, în cazul refuzului de funcţionare a protecţiei de bază sau a întreruptorului local. La alegerea acestei soluţii se va ţine seama de efectele reducerii selectivităţii la acţionarea protecţiei de rezervă îndepărtată, în lipsa protecţiei de rezervă locală (în celulă).

Art. 85. - Pentru liniile electrice aeriene sau mixte, releul numeric integrat va fi prevăzut cu o funcţie de reanclanşare automată trifazată cu controlul sincronismului şi monofazată, dacă este cazul, conform art. 92 şi 205 b. Se recomandă prelungirea treptei I a protecţiei de distanţă sau accelerarea treptei II a protecţiei, înainte de reanclanşarea automată.

Art. 86. - Teleprotecţia pentru funcţiile de protecţie de distanţă (AUP, PUP, UOP, POP) şi de curent homopolar (protecţie comparativă direcţională) va fi prevăzută, de regulă, pe liniile de interconexiune cu surse de alimentare tip centrală electrică şi pe liniile scurte, prevăzute cu protecţii diferenţiale.

Art. 87. - În afara funcţiilor necesare de conducere şi a celor de protecţie indicate mai sus, releul numeric integrat de protecţie de distanţă va fi prevăzut, de regulă, şi cu următoarele funcţii suplimentare de protecţie:

a) protecţie maximală de curent...

b) protecţie maximală de curent...

c) protecţie rapidă la conectarea...

d) blocarea protecţiei de distanţă...

e) locator automat de defecte.

Art. 88. - La liniile electrice subterane sau mixte, se va prevedea o funcţie de protecţie de suprasarcină în releul numeric aferent protecţiei de bază sau de rezervă.

Art. 89. - Protecţia de distanţă a liniilor de interconexiune cu surse de alimentare tip centrală electrică va fi completată cu o funcţie de protecţie împotriva pierderii sincronismului.

III.4 Protecţia liniilor de 110 kV din reţelele cu grupuri generatoare distribuite

Art. 90. - (1) Centralele cu grupuri generatoare de diverse tipuri (hidrogeneratoare, turbogeneratoare, eoliene etc.) pot transmite energia în reţeaua de 110 kV astfel:

a) prin linii de racord...

b) prin linii de racord...

(2) La fiecare capăt de...

(3) Nu se admite înlocuirea...

Art. 91. - În cazul staţiilor de 220-400/110 kV, Operatorul de Transport poate solicita ca linia de racord de 110 kV spre centralele electrice, indiferent de lungimea ei, să fie prevăzută cu teleprotecţie sau chiar cu o a doua protecţie de distanţă ca protecţie de rezervă (fie în locul protecţiei maximale de curent, direcţionale, fie inclusă într-o protecţie diferenţială de linie).

Art. 92. - Pentru liniile electrice aeriene sau mixte, releul numeric de protecţie va fi prevăzut cu o funcţie de reanclanşare automată trifazată, cu controlul tensiunilor de pe linie şi bare (v. cap.X.1). Generatoarele din centrala racordată la linie trebuie oprite automat la declanşarea trifazată prin protecţie (v. art. 205). Se recomandă prelungirea treptei I sau accelerarea treptei II a protecţiei de distanţă înainte de reanclanşarea trifazată, dacă nu este asigurată teleprotecţia sau protecţia diferenţială.

Operatorul de Transport sau de...

Art. 93. - La liniile electrice subterane sau mixte, se va prevedea o funcţie de protecţie de suprasarcină în releul numeric aferent protecţiei de bază sau de rezervă.

Art. 94. - Protecţia prin relee de la capetele dinspre centrale ale liniilor de racordare a grupurilor generatoare se va realiza conform prevederilor de mai sus, cu precizările de la art. 205.

III.5 Protecţia liniilor de 220-750 kV

Art. 95. - Protecţia liniilor de 220-400 kV se va realiza cu relee numerice integrate, redundante, montate la fiecare extremitate a liniei. Funcţia principală a releelor numerice va fi, de regulă, protecţia de distanţă împotriva tuturor tipurilor de scurtcircuite (între faze şi între faze şi pământ). Fiecare releu numeric integrat va include următoarele funcţii de protecţie:

a) protecţie de distanţă cu...

b) protecţie maximală de curent...

c) protecţie maximală de curent...

d) protecţie rapidă la conectarea...

e) locator automat de defecte.

Art. 96. - (1) Toate protecţiile de distanţă vor fi prevăzute cu funcţii de teleprotecţie utilizând, de regulă, două canale independente de transmisie între extremităţile liniei protejate. Tipurile de protecţie recomandate sunt:

a) protecţie cu zonă redusă...

b) protecţie cu zonă redusă...

c) protecţie cu zonă extinsă...

d) protecţie cu zonă extinsă...

Funcţia AUP sau PUP se...

(2) Semnalele de teleprotecţie pentru...

Art. 97. - Se recomandă ca protecţiile maximale de curent homopolar, direcţionale, să fie completate cu transmisia unui semnal de teleprotecţie, pentru realizarea protecţiei comparative direcţionale.

Art. 98. - În cazul liniilor scurte, releele numerice vor avea, ca funcţie principală, protecţia diferenţială longitudinală de linie sau protecţia comparativă de fază. Releele integrate vor include, suplimentar, toate funcţiile de protecţie indicate la art. 95.

Art. 99. - La toate liniile de 220-750 kV, cele două relee numerice de la fiecare capăt al liniei vor include şi câte o funcţie de protecţie maximală de tensiune, trifazată. Protecţia va avea cel puţin două trepte de timp şi de tensiune, cu caracteristică de temporizare independentă. Protecţia va comanda declanşarea locală şi teledeclanşarea de la capătul opus al liniei, prin căile de transmisie prevăzute pentru protecţia de distanţă.

Art. 100. - În cazul în care pe barele aceleiaşi staţii există mai multe linii care pot provoca supratensiuni temporare periculoase, se recomandă ca protecţia maximală de tensiune a liniilor respective să fie completată cu următoarele două criterii de selectivitate (în paralel):

a) controlul local al sensului...

b) recepţia informaţiei privind deschiderea...

Art. 101. - Pentru eliminarea supratensiunilor de rezonanţă care pot apărea la liniile de 750 kV cu bobine de reactanţă în derivaţie (de compensare), în cazul în care întreruptorul de la un capăt al liniei declanşează trifazat, iar întreruptorul de la capătul opus refuză să declanşeze pe una sau două

faze, se va prevedea o...

Art. 102. - La toate liniile de 400-750 kV, unul dintre releele numerice de protecţie (la fiecare capăt al liniei respective) va fi prevăzut cu o funcţie de protecţie împotriva pierderii sincronismului. Această protecţie va comanda declanşarea locală şi teledeclanşarea de la capătul opus al liniei, prin ambele căi de transmisie prevăzute pentru protecţia de distanţă. Aceeaşi funcţie se recomandă a fi prevăzută şi la liniile de interconexiune de 220 kV.

Art. 103. - La liniile de interconexiune internaţională, unul dintre releele numerice va fi prevăzut cu o funcţie de protecţie de frecvenţă, care va comanda declanşarea locală şi teledeclanşarea de la capătul opus al liniei, utilizând aceleaşi semnale de transmisie utilizate pentru protecţiile indicate la art. 99, 102.

Art. 104. - La liniile electrice subterane sau mixte, se va prevedea o funcţie de protecţie de suprasarcină în releul numeric aferent protecţiei de bază sau de rezervă.

CAPITOLUL IV

PROTECŢIA TRANSFORMATOARELOR DE PUTERE

Notă: Termenul transformatoare de putere...

IV.1 Protecţiile tehnologice

Art. 105. - (1) Protecţia de gaze (cu relee Buchholz sau cu relee de presiune) va fi prevăzută împotriva defectelor din interiorul cuvei (sau cuvelor) la transformatoarele cu ulei, cu puteri de 1000 kVA şi mai mari. Această protecţie va fi prevăzută şi pentru transformatoarele cu ulei, având conservator, din staţii şi posturi de transformare, cu puteri sub 1000 kVA, în condiţiile în care este asigurată sursa operativă de curent continuu, iar transformatoarele sunt echipate cu întreruptoare pe partea de alimentare.

(2) Protecţia de gaze trebuie...

(3) Constructorul transformatorului de putere...

(4) De regulă, protecţiile tehnologice...

(5) Protecţiile tehnologice ale transformatorului...

(6) În staţiile de medie...

IV.2 Protecţia transformatoarelor cu tensiunea superioară sub 50 kV

Art. 106. - Transformatoarele coborâtoare prevăzute cu întreruptor şi transformatoare de curent pe partea de medie tensiune (sub 50 kV), alimentând consumatori de joasă tensiune, trebuie protejate cu relee numerice integrate, având următoarele funcţii principale de protecţie:

a) protecţie maximală de curent,...

b) protecţie maximală de curent...

c) protecţie de suprasarcină.

Transformatoarele care fac legătura dintre...

Art. 107. - La transformatoarele coborâtoare cu puteri de maximum 1000 kVA şi cu tensiunea inferioară sub 1 kV, se admite ca protecţia prin relee să fie înlocuită printr-o protecţie cu siguranţe fuzibile, instalată pe partea tensiunii superioare.

Art. 108. - La transformatoarele coborâtoare cu tensiunea inferioară mai mică de 1 kV, care alimentează tablouri/dulapuri de distribuţie, se vor prevedea, pe partea de joasă tensiune, întreruptoare automate cu protecţie maximală de curent temporizată (relee directe) sau siguranţe fuzibile. Aceste aparate vor fi montate în tabloul respectiv, dacă lungimea legăturii dintre transformator şi tablou nu depăşeşte 30 m, şi în apropierea nemijlocită a transformatorului, dacă

lungimea legăturii depăşeşte 30 m....

Art. 110. - La transformatoarele de servicii proprii din staţiile electrice, la care înfăşurările de medie tensiune sunt utilizate pentru crearea neutrului artificial şi legarea la pământ a acestuia (direct sau prin impedanţă de limitare), se va prevedea o funcţie suplimentară de protecţie diferenţială de curent homopolar a înfăşurărilor de medie tensiune. Protecţia va fi conectată la cele trei transformatoare de curent din celula de medie tensiune şi la transformatorul de curent monopolar înseriat cu conductorul de legare la pământ a neutrului sau rezistorului.

Art. 111. - (1) Protecţia prin relee a transformatoarelor de servicii proprii conectate la înfăşurările terţiare ale transformatoarelor de putere cu tensiunea superioară de 220-750 kV va fi realizată cu două relee integrate separate, incluse în cele două grupe de protecţie al transformatorului principal. Releele vor avea următoarele funcţii:

a) grupa 1

- protecţie diferenţială longitudinală a...

- protecţie de suprasarcină.

b) grupa 2

- protecţie maximală de curent,...

- protecţie maximală de tensiune...

(2) În funcţie de lungimea...

IV.3 Protecţia transformatoarelor cu tensiunea superioară de 110 kV

Art. 112. - Transformatoarele de putere cu tensiunea superioară de 110 kV, care alimentează reţele de distribuţie de medie tensiune, vor fi protejate, de regulă, cu relee numerice integrate, alcătuind două grupe de protecţie independente (v. art. 21). Prevederea rezervei locale (în celulă) este

necesară deoarece protecţiile din amonte...

Art. 113. - (1) Unul dintre releele numerice integrate va avea următoarele funcţii de protecţie:

a) protecţie diferenţială longitudinală, desensibilizată,...

b) protecţie maximală de curent,...

(2) Se recomandă ca releul...

a) protecţie maximală de curent...

b) protecţie de suprasarcină cu...

Art. 114. - Celălalt releu numeric va avea funcţia de protecţie maximală de curent (pe trei faze, conectată la transformatoarele de curent de pe partea de 110 kV), cu două trepte de curent şi de timp, cu temporizare selectabilă: independentă şi/sau invers dependentă de curent. În cazul existenţei generatoarelor conectate la reţeaua de pe partea de medie tensiune a transformatorului, protecţiile acestuia se vor completa cu:

a) protecţie maximală de curent...

b) protecţie maximală de tensiune...

c) protecţie de distanţă pe...

Art. 115. - Pe partea de medie tensiune, în celula de sosire în staţia de distribuţie, se va prevedea un releu integrat de conducere şi protecţie care va include o protecţie maximală de curent, pe cel puţin două faze, cu două trepte de curent şi de timp, cu temporizare selectabilă: independentă şi/sau invers dependentă de curent. Se va asigura, de regulă, alimentarea operativă a releului din celula de MT pe o cale separată faţă de alimentarea releului de protecţie de la art. 114.

Art. 116. - În cazul tratării neutrului de medie tensiune prin rezistenţă de limitare (conectată pe neutrul înfăşurărilor de medie tensiune ale transformatorului sau pe nulul unei bobine de creare a

punctului neutru racordată la bornele...

a) protecţie diferenţială homopolară a...

b) protecţie maximală de curent...

c) protecţie maximală de curent...

d) protecţie maximală de tensiune...

Se recomandă activarea unei funcţii...

Art. 117. - (1) În cazul tratării neutrului prin rezistenţă de limitare conectată pe nulul unui echipament de creare a neutrului, racordat pe barele de medie tensiune, releul integrat de protecţie din celula de medie tensiune a transformatorului de putere (art. 115) va fi completat cu o protecţie maximală de curent homopolar. Aceasta va asigura protecţia zonei înfăşurărilor de medie tensiune ale transformatorului de putere şi a circuitelor aferente, până la transformatoarele de curent din celula de MT (zonă restrânsă).

(2) Se recomandă o protecţie...

şi va comanda declanşarea întreruptoarelor...

IV.4 Protecţia transformatoarelor cu tensiunea superioară de 220 kV sau mai mare

Art. 118. - Transformatoarele de putere cu tensiunea superioară de 220 kV sau mai mare vor fi protejate, de regulă, cu relee numerice integrate, alcătuind două grupe de protecţie independente (v. art. 21).

Art. 119. - Grupa I de protecţie va fi realizată, de regulă, cu un releu numeric integrat care va avea următoarele funcţii de protecţie:

a) protecţie diferenţială longitudinală, desensibilizată,...

b) protecţie maximală de curent,...

c) protecţie maximală de curent...

d) protecţie de suprasarcină cu...

Art. 120. - În cazul transformatoarelor realizate cu două sau mai multe unităţi, cu cuve şi borne separate fizic (de exemplu, cu unităţi monofazate şi/sau unităţi separate de reglaj al raportului de transformare), protecţia diferenţială trebuie să fie prevăzută cu posibilitatea de identificare a unităţii în care s-a produs defectul (de exemplu, câte o funcţie sau chiar releu de protecţie diferenţială pentru fiecare unitate componentă a sistemului).

Art. 121. - Grupa II de protecţie va fi realizată, de regulă, cu trei relee numerice integrate care vor avea următoarele funcţii principale de protecţie:

a) protecţie diferenţială de transformator;

b) protecţie de distanţă (pe...

c) protecţie de distanţă (pe...

Art. 122. - Releul integrat de protecţie diferenţială va avea aceleaşi funcţii ca şi releul din grupa I de protecţie. Se recomandă ca cele două relee să funcţioneze pe baza unor algoritmi diferiţi sau să fie produse de fabricanţi diferiţi.

Art. 123. - Releele integrate de protecţie de distanţă vor avea, de regulă, următoarele funcţii de protecţie incluse:

a) protecţie de distanţă cu...

b) protecţie maximală de curent...

c) protecţie maximală de curent...

Art. 124. - În cazul în care înfăşurările terţiare ale transformatorului de putere sunt utilizate pentru conexiuni exterioare (de exemplu, pentru transformatoare de servicii proprii), protecţiile diferenţiale longitudinale vor fi realizate astfel încât circuitele echipamentelor din terţiar să nu fie, pe cât posibil, incluse în zona lor de protejare; echipamentele conectate la înfăşurările terţiare vor fi protejate cu protecţii selective şi rapide proprii (exemplu, v. art.111).

Art. 125. - Releul integrat de distanţă de pe partea de 110 kV a transformatoarelor care alimentează reţele de distribuţie la această tensiune, va include, suplimentar, o funcţie de protecţie minimală de frecvenţă şi protecţie de derivata frecvenţei (df/dt), cu rol de treaptă temporizată de DAS (v. cap. X). Se admite ca aceste funcţii să fie realizate cu releu numeric separat.

CAPITOLUL V

PROTECŢIA BLOCURILOR LINIE - TRANSFORMATOR

V.1 Protecţia blocurilor linie de 110 kV – transformator de distribuţie 110 kV/MT

Art. 126. - Pentru blocurile linie-transformator de distribuţie (coborâtor) de 110kV/MT, protecţia liniei se va asigura, de regulă, numai în capătul de alimentare din staţia de 110 kV, cu relee numerice de protecţie de bază şi de rezervă locală, în celulă, astfel:

a) protecţia de bază a...

b) protecţia de rezervă a...

Art. 127. - Protecţiile transformatorului coborâtor se vor realiza conform cap. IV. Aceste protecţii vor comanda declanşarea întreruptorului local de 110 kV şi pornirea protecţiei locale împotriva refuzului de întreruptor.

Art. 128. - Pentru declanşarea de rezervă în cazul refuzului de declanşare a întreruptorului de 110 kV al transformatorului, comandat de către protecţiile transformatorului, se va prevedea, de regulă, un canal de teledeclanşare directă a întreruptorului liniei de 110 kV din staţia de distribuţie.

Art. 129. - În cazul în care blocul linie-transformator nu este prevăzut cu întreruptor pe partea de 110 kV a transformatorului coborâtor (la sosire - linie), protecţiile transformatorului vor comanda declanşarea întreruptorului de 110 kV din staţia de distribuţie, prin echipamente de transmisie şi canal de teledeclanşare. În cazul defectării acestui canal, se recomandă ca blocul linie-transformator să fie scos din funcţiune, automat sau manual. Această măsură nu este necesară dacă se prevede un al doilea canal, separat, cu echipamente de transmisie independente.

Art. 130. - În cazul blocurilor linie scurtă-transformator la care nu este prevăzut întreruptor pe partea de 110 kV la sosirea liniei, se recomandă utilizarea unor protecţii diferenţiale de linie, integrate în releul numeric de protecţie de bază sau de rezervă al liniei, împreună cu funcţiile de protecţie maximală de curent. Relee identice se vor prevedea la ambele capete al liniei. Funcţia de teledeclanşare directă din releele numerice diferenţiale de linie va fi folosită pentru transmiterea comenzii de declanşare 110 kV de la protecţiile transformatorului.

Art. 131. - Se admite ca protecţia diferenţială a liniei de 110 kV să asigure şi protecţia diferenţială a transformatorului, conectând-o la transformatoarele de curent de pe partea de medie tensiune (şi nu la cele de pe partea de 110 kV a transformatorului, care pot să nu fie prevăzute). În acest caz, protecţia diferenţială trebuie să fie desensibilizată, frânată sau blocată, astfel încât să nu funcţioneze incorect la şocuri de magnetizare, curenţi tranzitorii sau de trecere.

Art. 132. - Pentru liniile electrice aeriene sau mixte, releul numeric de protecţie de distanţă va fi prevăzut cu o funcţie de reanclanşare automată trifazată v. cap. X). Se recomandă prelungirea treptei I a protecţiei de distanţă sau accelerarea treptei II a protecţiei, înainte de reanclanşarea automată.

Art. 133. - La liniile electrice subterane sau mixte, se va prevedea o funcţie de protecţie de suprasarcină în releul numeric de protecţie diferenţială sau de distanţă.

V.2 Protecţia blocurilor linie-transformator cu tensiunea superioară de 220-400 kV

Art. 134. - Blocurile linie-transformator cu tensiunea superioară de 220 kV sau mai mare, prevăzute cu întreruptoare la ambele tensiuni ale transformatorului, vor fi protejate, de regulă, cu relee de protecţie separate pentru linie şi pentru transformator şi anume:

a) protecţia liniei va fi...

b) protecţia transformatorului se va...

Art. 135. - Se vor aplica măsurile de separare între grupele 1 şi 2 ale liniei, respectiv, ale transformatorului, precizate la art. 21. Nu se impun măsuri similare de separare între protecţiile liniei şi cele ale transformatorului.

Art. 136. - Se admite să se utilizeze un releu integrat comun pentru protecţia de distanţă a liniei, din grupa 2 şi pentru protecţia de distanţă a transformatorului de pe partea tensiunii liniei, dacă se asigură toate funcţiile cerute pentru releele integrate respective ale liniei şi transformatorului.

Art. 137. - Protecţiile diferenţiale şi cele tehnologice ale transformatorului (care comandă declanşarea) vor bloca atât conectarea întreruptoarelor locale ale transformatorului, cât şi funcţiile de reanclanşare automată a întreruptorului local al liniei.

Art. 138. - Protecţiile de distanţă ale liniei din capătul conectat la transformatorul blocului vor fi prevăzute cu o funcţie suplimentară de protecţie împotriva scurtcircuitelor din zona dintre întreruptor şi transformatoarele de curent asociate (End Zone Protection). Această protecţie va comanda teledeclanşarea întreruptorului de la capătul opus al liniei.

Art. 139. - Toate protecţiile transformatorului şi ale liniei vor porni o funcţie suplimentară de protecţie împotriva refuzului întreruptorului comun al blocului; această funcţie va fi inclusă, de regulă, în releul numeric de distanţă al transformatorului de pe partea liniei şi va comanda declanşarea întreruptorului de la celălalt nivel de tensiune al transformatorului de bloc şi teledeclanşarea întreruptorului de la capătul opus al liniei.

CAPITOLUL VI

PROTECŢIA BOBINELOR DE COMPENSARE DE 110-750 KV

Art. 140. - La bobinele de reactanţă conectate prin întreruptor pe barele de 110-400 kV, utilizate pentru compensarea puterii reactive produse de liniile de înaltă tensiune şi pentru menţinerea tensiunii în limitele admise, se vor prevedea relee numerice integrate, alcătuind două grupe de protecţie separate (v. art. 21).

Art. 141. - Grupa 1 de protecţie va include un releu numeric integrat care va avea următoarele funcţii de protecţie:

a) protecţie diferenţială longitudinală, desensibilizată,...

b) protecţie maximală de curent,...

c) protecţie de suprasarcină cu...

Art. 142. - Grupa 2 de protecţie va include un releu numeric integrat, având aceleaşi funcţii de protecţie ca şi cel din grupa 1. Releul va fi prevăzut şi cu o funcţie de protecţie maximală de curent homopolar, care va fi activată pe partea neutrului bobinei de compensare.

Art. 143. - (1) În grupa 1 va fi inclusă automatica de comutare (anclanşare-declanşare) a întreruptorului bobinei de compensare, în funcţie de nivelul tensiunii de pe bare. Anclanşarea şi declanşarea automată se utilizează numai la bobine de compensare prevăzute cu întreruptoare corespunzătoare, capabile de comutări frecvente. Pentru reducerea solicitărilor (supracurenţi, supratensiuni), întreruptoarele vor fi prevăzute cu dispozitive de tip "sincronizator" (de comutare secvenţială a polilor), livrate de către furnizorul întreruptorului. Pentru realizarea automaticii se vor prevedea relee numerice separate cu funcţiile logice şi de protecţie necesare; se admite utilizarea de funcţii incluse în releul integrat din grupa 1 de conducere şi protecţie.

(2) Pornirea automaticii de anclanşare...

(3) Automatica va fi prevăzută...

Art. 144. - Protecţiile tehnologice ale bobinelor de compensare vor fi tratate în mod similar cu cele ale transformatoarelor de putere (art. 105).

Art. 145. - Protecţia bobinelor de reactanţă conectate în derivaţie pe liniile electrice va fi prevăzută conform aceloraşi cerinţe ca şi protecţia bobinelor conectate pe bare. Automatica de comutare a întreruptorului bobinelor şi modul de acţionare a protecţiilor vor fi adaptate modului de conectare a bobinelor la linia electrică.

Art. 146. - Protecţia bobinelor de reactanţă monofazate conectate la neutrul bobinelor trifazate de compensare montate în derivaţie pe linie, în scopul îmbunătăţirii condiţiilor de stingere a arcului în pauza de reanclanşare automată monofazată, va fi realizată în cele două grupe de protecţie astfel:

a) o protecţie diferenţială longitudinală,...

b) o protecţie monofazată de...

CAPITLUL VII

PROTECŢIA BATERIILOR DE CONDENSATOARE DE MEDIE TENSIUNE

Art. 148. - Bateriile de condensatoare conectate la barele de medie tensiune prin întreruptor şi transformatoare de curent, trebuie protejate cu relee integrate, având următoarele funcţii de protecţie:

a) protecţie maximală de curent,...

b) protecţie maximală de curent...

c) protecţie maximală de tensiune,...

d) protecţie minimală de tensiune,...

e) protecţie diferenţială transversală de...

CAPITOLUL VIII

PROTECŢIA BARELOR COLECTOARE. PROTECŢIILE PREVĂZUTE PE CUPLELE DE BARE

VIII.1 Protecţia barelor

Art. 149. - (1) Barele colectoare şi barele de conexiuni (nodurile din schemele poligonale) vor fi prevăzute, de regulă, cu protecţii proprii (de regulă, protecţii diferenţiale) în următoarele cazuri:

a) staţii de transformare şi...

b) staţii de 110 kV...

c) staţii de 110 kV...

(2) În staţiile de 110...

Art. 150. - În staţiile de MT se va prevedea întotdeauna o protecţie maximală de tensiune homopolară, temporizată, care va comanda declanşarea întrerupătoarelor surselor de alimentare a sistemului (secţiei) de bare şi a cuplei dintre bare (acolo unde există). Se admite semnalizarea fără declanşare în condiţiile art. 71.

Art. 151. - Barele staţiilor de racord la sistem al grupurilor din CNE şi cele ale staţiilor de 750 kV se vor prevedea, de regulă, cu câte două protecţii rapide şi selective (redundante), de preferinţă de tipuri constructive diferite.

Art. 152. - Se admite ca barele de conexiuni ("nodurile") din schemele poligonale ale staţiilor electrice de 110 - 750 kV să nu fie prevăzute cu protecţii proprii (în cazurile indicate la art. 149), dacă funcţia de protecţie a nodului poate fi preluată de către cele două protecţii rapide ale elementelor conectate la nodul respectiv (de exemplu, protecţiile de distanţă şi diferenţiale longitudinale) şi dacă, în cazul liniilor conectate la nod, se poate accepta reanclanşarea automată la defecte pe bare. La staţiile de 750 kV, prevederea se admite numai pentru una din cele două protecţii.

Art. 153. - În staţiile de medie tensiune realizate cu celule metalice închise, se recomandă să se utilizeze protecţii cu detectoare de arc intern în compartimentele celulelor.

Art. 154. - (1) Pentru sistemele de bare duble sau/şi secţionate, de medie tensiune, dacă nu se poate aplica soluţia de la art. 153 şi este necesară eliminarea selectivă şi rapidă a defectelor (din motive de stabilitate a funcţionării instalaţiilor sau pentru limitarea solicitărilor periculoase a generatoarelor apropiate), se va prevedea una dintre următoarele soluţii:

a) o protecţie diferenţială incompletă,...

b) protecţii maximale de curent...

c) o protecţie simplificată de...

(2) Se admite prevederea unei...

Art. 155. - (1) Pentru staţiile de medie tensiune, la care nu se prevăd protecţii proprii de bare (conform art. 153 şi 154), protecţia împotriva defectelor pe bare va fi asigurată de către protecţiile maximale de curent ale transformatoarelor de alimentare (art. 114 şi 115).

(2) Indiferent de modul de...

Art. 156. - (1) Pentru protecţia selectivă şi rapidă a barelor (art. 149) se vor prevedea relee numerice cu frânare, care să fie insensibile la scurtcircuite exterioare zonei barelor şi la fenomenul de saturaţie a transformatoarelor de curent. În cazul protecţiilor care folosesc, pentru selectivitate, contacte auxiliare ale separatoarelor de bare, se vor prevedea protecţii diferenţiale prevăzute cu zonă de control (global), la care declanşarea este condiţionată de funcţionarea simultană a zonei selective şi a zonei de control global.

(2) Achiziţia curenţilor se va...

(3) Se vor prevedea numai...

Art. 157. - De regulă, în releele integrate de protecţie diferenţială vor fi incluse şi funcţii de protecţie de rezervă împotriva refuzului de întreruptor (DRRI, v. cap. IX), precum şi protecţia împotriva scurtcircuitelor din zona cuprinsă între fiecare întreruptor şi transformatoarele de curent asociate (End Zone Protection). Această protecţie va comanda teledeclanşarea întreruptorului de la capătul opus al liniei respective sau de la celelalte tensiuni ale transformatorului respectiv.

Art. 158. - Alimentarea operativă cu curent continuu va fi asigurată, de regulă, conform prevederilor de la art. 22.

Art. 159. - De regulă, protecţia selectivă a barelor va comanda:

a) declanşarea tuturor întreruptoarelor elementelor...

b) blocarea locală a reanclanşării...

c) teledeclanşarea cu blocare RAR...

d) pornirea schemelor de DRRI...

e) blocarea conectării tuturor întreruptoarelor...

VIII.2 Protecţiile prevăzute pe cuplele de bare

Art. 160. - În staţiile de medie tensiune, celulele cu transformatoare de curent şi întreruptor de cuplă transversală, cuplă longitudinală sau cuplă longo-transversală vor fi prevăzute, de regulă, cu releu numeric (relee numerice) incluzând următoarele funcţii de protecţie:

a) protecţie maximală de curent,...

b) protecţie maximală de curent...

c) protecţie rapidă la conectarea...

În cazul realizării protecţiei de...

Art. 161. - În staţiile cu tensiunea de 110 kV sau mai mare, celulele cu transformatoare de curent şi întreruptor de cuplă transversală, cuplă longitudinală sau cuplă longo-transversală vor fi prevăzute, de regulă, cu câte un releu numeric incluzând următoarele funcţii de protecţie:

a) protecţie de distanţă cu...

b) protecţie maximală de curent...

c) protecţie maximală de curent...

d) protecţie rapidă la conectarea...

Art. 162. - (1) Cuplele de transfer vor fi prevăzute cu sisteme de protecţie şi de reanclanşare automată similare cu cele ale unei celule de linie, care să poată înlocui, de regulă, oricare din sistemele liniilor care au transformatoarele de curent amplasate direct lângă întreruptorul celulei de linie.

(2) Pentru celelalte elemente ale...

Art. 163. - La cuplele combinate (transversală şi de transfer) se va prevedea soluţia de la art. 161, cu adaptările necesare pentru a putea realiza şi funcţiile de la art. 162.

CAPITOLUL IX

PROTECŢIA ÎMPOTRIVA REFUZULUI DE ÎNTRERUPTOR (DRRI)

Art. 164. - Protecţia de rezervă îndepărtată nu are, întotdeauna, sensibilitatea necesară pentru a detecta defectele unui echipament al reţelei. Pentru asigurarea declanşării de rezervă la refuzul întreruptoarelor comandate de către sistemele de protecţie, se va prevedea, de regulă, protecţia locală împotriva refuzului de întreruptor (DRRI), în următoarele cazuri:

a) staţii de transformare şi...

b) orice transformatoare de putere...

c) staţii de medie tensiune,...

d) staţie de medie tensiune...

Art. 165. - (1) La realizarea protecţiei împotriva refuzului de întreruptor (DRRI) se vor respecta, de regulă, următoarele cerinţe:

a) pornirea schemei de DRRI...

suprasarcină, tensiune, frecvenţă, împotriva pierderii...

b) detectarea refuzului de întreruptor...

c) schema de DRRI va...

d) schema de DRRI va...

(2) În funcţie de schema...

Întreruptoare adiacente sunt considerate acele...

Art. 166. - În staţiile la care se prevăd protecţii diferenţiale de bare, protecţia împotriva refuzului de întreruptor (DRRI) va fi inclusă, de regulă, în releele numerice ale protecţiei de bare. În celelalte situaţii, protecţia împotriva refuzului de întreruptor va fi integrată ca funcţie în unul sau mai multe relee numerice de protecţie a echipamentelor staţiei (protecţie „distribuită”).

CAPITOLUL X AUTOMATIZĂRI

X.1 Reanclanşarea automată (RAR)

Art. 167. - În scopul restabilirii rapide a alimentării consumatorilor sau a interconexiunilor dintre sisteme sau din interiorul unui sistem electroenergetic, se va prevedea, de regulă, reanclanşarea automată a întreruptoarelor liniilor aeriene sau mixte (parţial aeriene şi subterane), după declanşarea acestora prin sistemele de protecţie. Reanclanşarea automată se va prevedea, ca funcţie inclusă, de regulă, în releele numerice de protecţie a liniilor. La liniile de 220-400 kV, funcţia de RAR va fi prevăzută, în ambele grupe de protecţie.

Art. 168. - În reţelele de distribuţie cu tensiunea nominală de cel mult 110 kV, se admite reanclanşarea automată (după declanşarea prin unele categorii de protecţie) a cablurilor, barelor, transformatoarelor şi a unor motoare, pentru corectarea neselectivităţii protecţiilor (art. 13). De exemplu, se admite reanclanşarea automată a unei linii radiale - bloc cu un transformator coborâtor, prevăzută cu accelerarea protecţiei înainte de RAR, dacă transformatorul este prevăzut cu protecţii şi întreruptor pe partea alimentării dinspre linie.

Art. 169. - Reanclanşarea automată va fi blocată:

a) după deconectarea întreruptorului de...

b) după declanşarea prin protecţie,...

c) în alte situaţii în...

Art. 170. - De regulă, se va realiza blocarea reanclanşării automate, după declanşarea prin:

a) protecţia contra defectelor interne...

b) protecţia rapidă la conectarea...

c) protecţia împotriva refuzului de...

d) ordinele de teledeclanşare directă...

Art. 171. - Schema logică a echipamentului (funcţiunilor) de reanclanşare automată va asigura, de regulă, şi:

a) evitarea posibilităţii reanclanşărilor automate...

b) revenirea automată în starea...

Art. 172. - (1) Reanclanşarea automată trifazată (RART), la care orice tip de scurtcircuit va fi declanşat trifazat şi reanclanşat automat, va fi prevăzută, de regulă, în reţelele cu tensiunea de 110 kV sau mai puţin. La liniile de medie tensiune, radiale, cu alimentare de la un singur capăt, se va prevedea reanclanşarea automată multiplă (de regulă, cu dublu ciclu). Primul ciclu, rapid (RAR), va avea durată de pauză cât mai scurtă posibil, iar al doilea ciclu, lent (RAL), va avea o durată de pauză lungă.

(2) Se admite utilizarea reanclanşării...

Art. 173. - Reanclanşarea automată monofazată (RARM), la care scurtcircuitele monofazate vor fi declanşate monopolar şi reanclanşate automat, va fi utilizată, de regulă, în reţelele cu tensiunea de 400-750 kV. În acest regim, scurtcircuitele polifazate vor fi declanşate tripolar, definitiv (fără reanclanşare automată). Acest regim se recomandă a fi utilizat şi în cazul liniilor cu tensiuni mai mici de 400 kV, care constituie o unică legătură cu blocuri generatoare sau o staţie de centrală electrică.

Art. 174. - Reanclanşarea automată mono/trifazată (RARMT), cu un singur ciclu, la care scurtcircuitele monofazate vor fi tratate ca la art. 173 (RARM), iar cele polifazate - ca la art. 172 (RART), va fi prevăzută, de regulă, în reţelele cu tensiunea de 220 kV.

Art. 175. - La liniile prevăzute cu RARM sau RARMT, în cazul apariţiei unui al doilea defect, în pauza RARM, după eliminarea primului defect, se recomandă asigurarea declanşării trifazate definitive (cu blocarea reanclanşării automate).

Art. 176. - În scopul prevenirii situaţiilor în care reanclanşarea trifazată ar putea fi periculoasă pentru întreruptoare, pentru generatoare şi pentru stabilitatea sistemului, se va prevedea controlul sincronismului la toate liniile cu posibilitate de alimentare bilaterală, la care se poate adopta regimul de RART. Controlul se va prevedea ca funcţie asociată funcţiei de reanclanşare automată şi va asigura verificarea următoarelor criterii (separat sau în combinaţie):

a) tensiunea pe linie;

b) tensiunea pe bare;

c) tensiunile pe linie şi...

Art. 177. - În cazul în care, la punerea sub tensiune a liniilor de 750 kV, pot apărea supratensiuni periculoase, pentru limitarea duratei acestora se recomandă folosirea funcţiei de reanclanşare automată pentru a realiza conectarea semiautomată a liniei: conectarea voită a întreruptorului de la un capăt al liniei, urmată de anclanşarea automată la celălalt capăt, cu controlul condiţiilor de sincronism, prin echipamentul cu funcţia de RART.

X.2 Anclanşarea automată a rezervei (AAR)

Art. 178. - Anclanşarea automată a rezervei se va prevedea, de regulă, în toate staţiile pentru a asigura continuitatea în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor de servicii proprii, în acest scop fiind prevăzute o cale de alimentare de bază şi una de rezervă.

Art. 179. - Se recomandă prevederea anclanşării automate a rezervei pentru restabilirea alimentării consumatorilor din instalaţiile electrice de distribuţie cu tensiuni până la 110 kV inclusiv, prin conectarea automată a unei surse de rezervă, în cazul declanşării sursei de alimentare de bază. Anclanşarea automată a rezervei se poate prevedea pe transformatoare, linii, întreruptoare de cuplă etc.

Art. 180. - Anclanşarea automată a rezervei nu trebuie să funcţioneze în cazul unor defecte pe bara asigurată prin AAR sau când de pe această bară se alimentează un defect neeliminat selectiv pe unul dintre elementele conectate la bara respectivă (de exemplu, la refuz de întreruptor).

Art. 181. - Criteriul de pornire a automaticii de anclanşare automată a rezervei poate fi:

a) declanşarea (detectată prin contacte...

b) scăderea tensiunii pe bara...

c) comanda de declanşare prin...

De regulă, pornirea automaticii de...

Art. 182. - În cazul în care elementele de alimentare (liniile sau transformatoarele) de bază şi de rezervă au aceeaşi sursă de alimentare, se admite ca pornirea AAR la scăderea tensiunii să nu fie prevăzută.

Art. 183. - Anclanşarea automată a întreruptorului de pe calea de rezervă trebuie să se producă numai după declanşarea (deconectarea) întreruptorului de pe calea de alimentare de bază.

Art. 184. - (1) La pornirea ciclului de AAR pe baza criteriului de la art. 181 a , acţionarea automaticii (anclanşarea întreruptorului de pe calea de rezervă) va fi, de regulă, rapidă.

(2) În cazul în care...

(3) În cazul în care,...

cu separarea de sursa normală...

(4) Se recomandă să se...

Art. 185. - (1) În cazul schemelor de AAR cu pauză foarte scurtă, la pornirea pe baza criteriului de la art. 181.3, se comandă simultan atât electromagneţii de deschidere ai întreruptorului de pe calea de alimentare de bază (care trebuie prevăzut cu două circuite independente de declanşare), cât şi electromagnetul de închidere al întreruptorului de pe calea de rezervă. Condiţia de la art. 183 se consideră îndeplinită dacă timpul de închidere a întreruptorului este mai mare cu cel puţin două perioade decât timpul total de deschidere (inclusiv stingerea arcului) la întreruptorul căii de rezervă.

(2) Se admite prevederea ciclului...

Art. 186. - La proiectarea schemelor de AAR se vor verifica, prin calcul, sarcinile care se vor prelua pe sursa da alimentare de rezervă şi, dacă rezultă că prin AAR se produc suprasarcini inadmisibile sau nu se asigură autopornirea motoarelor, se va comanda descărcarea automată a sarcinii la acţionarea AAR (de exemplu, deconectarea unor consumatori nevitali).

Art. 187. - (1) Pentru realizarea funcţiilor de anclanşare automată a rezervei, se vor utiliza:

a) echipamente (relee, programatoare logice...

b) relee numerice prevăzute pentru...

(2) Indiferent de modul de...

a) AAR în funcţiune

b) A funcţionat AAR

c) Deranjament AAR

d) Blocat AAR

Art. 188. - Pentru serviciile proprii ale staţiilor de 220-750 kV se prevăd, de regulă, grupuri generatoare Diesel, ca sursă suplimentară de rezervă. Pornirea şi conectarea acestor grupuri va fi realizată cu o schemă de AAR, utilizând, parţial, componente comune cu schema AAR care comandă sursele de alimentare prin transformatoarele de servicii proprii. Grupurile vor fi pornite şi conectate automat, în cazul pierderii ambelor alimentări (de bază şi de rezervă) prin transformatoare, după declanşarea întreruptoarelor acestora.

X.3 Descărcarea automată a sarcinii (DAS)

Art. 189. - Descărcarea automată a sarcinii (declanşarea unei părţi din sarcina consumatorilor, în primul rând a celor care pot suporta întreruperi trecătoare de scurtă durată a alimentării electrice) trebuie prevăzută atât pentru limitarea scăderii frecvenţei şi a tensiunii, cât şi pentru evitarea pierderii stabilităţii sistemului electric.

Art. 190. - Funcţia de DAS trebuie realizată, de regulă, în staţiile operatorilor de distribuţie şi, ca rezervă, în staţiile operatorului de transport.

Art. 191. - Puterea consumatorilor ce vor fi deconectaţi prin DAS se stabileşte pe întreg sistemul energetic şi pe zone ale acestuia, ţinând seama şi de condiţiile locale privind structura sistemului şi a consumatorilor din zonele respective. Sarcina deconectată de DAS se va împărţi pe tranşe de puteri, în funcţie de valoarea parametrilor controlaţi şi de durata scăderii acesteia sub treptele de reglaj stabilite.

Art. 192. - De regulă, pornirea automaticii de descărcare a sarcinii va fi realizată pe baza unuia dintre următoarele criterii sau a unei combinaţii dintre aceste criterii:

a) frecvenţa reţelei (scăderea nivelului...

b) tensiunea pe bare (nivelul...

c) curentul sau puterea activă...

- dP/dt, oscilaţii ale curentului...

d) declanşarea (deconectarea) unor echipamente...

Art. 193. - (1) De regulă, pentru realizarea DAS pe baza criteriilor de frecvenţă, se vor utiliza relee de frecvenţă (minimale şi de df/dt, în funcţie de necesitate), cu precizie ridicată, cu autoblocare la scăderea tensiunii, cu fiabilitate ridicată (siguranţă de funcţionare şi securitate împotriva acţionărilor greşite).

(2) De regulă, se vor...

Art. 194. - Automatica de descărcare a sarcinii va fi prevăzută cu comutatoare (HW, SW) pentru punerea în funcţiune şi anularea automaticii, pe tranşe de acţionare, de către personalul de conducere (teleconducere) şi cu următorul volum minim de semnalizări (pe fiecare tranşă):

a) DAS în funcţiune ;

b) A funcţionat DAS;

c) Deranjament DAS.

Art. 195. - Acţionarea DAS trebuie corelată cu acţionarea celorlalte protecţii şi automatizări (RAR, AAR). Nu se admite reducerea volumului descărcării de sarcină ca urmare a acţionării AAR, RAR sau a personalului operativ, care ar putea reconecta (total sau parţial) sarcina deconectată, anulând eficienţa DAS.

X.4 Protecţii speciale ale sistemului (automatizări de sistem)

Art. 196. - În scopul limitării extinderii avariilor în regimuri instabile, al prevenirii pierderii stabilităţii întregului sistem energetic, sau pentru menţinerea continuităţii în alimentarea unor consumatori vitali şi a funcţionării stabile a unor grupuri generatoare, în aceste situaţii se prevăd protecţii speciale (automatizări de sistem). Aceste automatizări iniţiază acţiuni care continuă şi se completează cu acţiunile DAS şi trebuie prevăzute în funcţie de condiţiile concrete de sistem, acolo unde eficienţa acţiunilor este optimă. Timpul de acţionare al acestei automatizări urmează a se preciza prin studii specifice (v. art. 8)

Art. 197. - Criteriile utilizate pentru pornirea automatizărilor de separare sunt, de regulă, cele menţionate la art. 192.a, b şi c, la care se adaugă protecţia împotriva ieşirii din sincronism: prin măsurarea variaţiei în timp a fazorului impedanţei aparente, prin măsurarea valorii şi a variaţiei unghiului intern în diferite puncte ale sistemului electric.

Art. 198. - În vederea dezvoltării, în viitor, a protecţiilor şi automatizărilor la nivel de sistem, în staţiile nominalizate de către Operatorul de Transport şi de Sistem se vor prevedea relee numerice cu algoritmi de măsurare sincronă a fazorilor de curent, tensiune etc. (sincrofazori) şi echipamente de transmitere a sincrofazorilor.

Art. 199. - (1) În funcţie de condiţiile concrete de sistem, acţionarea automaticii de separare poate fi:

a) separarea sistemelor interconectate prin...

b) separarea unor zone din...

c) insularizarea unor consumatori importanţi...

d) izolarea unor grupuri (blocuri)...

(2) Prevederea acestor acţiuni se...

CAPITOLUL XI

PARTICULARITĂŢI ALE PROTECŢIILOR ŞI AUTOMATIZĂRILOR ÎN STAŢIILE CU SCHEME DE CONEXIUNI PARTICULARE

Art. 200. - În cazul staţiilor prevăzute cu scheme de conexiuni particulare (de exemplu, scheme poligonale, scheme cu 1½ - 2 întreruptoare pe circuit, scheme de tip H cu întreruptoare sau separatoare de bare) proiectantul are obligaţia de a particulariza sistemul de protecţii, pornind de la prevederile prezentului normativ.

CAPITOLUL XII

CONDIŢII TEHNICE PENTRU INTERFEŢELE FUNCŢIONALE DINTRE SISTEMELE DE PROTECŢIE APARŢINÂND UNOR OPERATORI DIFERIŢI

XII.1 Condiţii tehnice pentru interfeţele funcţionale dintre sistemele de protecţie ale operatorilor de transport şi de distribuţie şi cele ale utilizatorilor reţelelor electrice

Art. 201. - Utilizatorii reţelelor electrice de transport (RET) şi de distribuţie (RED) sunt utilizatori activi (producători, furnizori de energie electrică) şi utilizatori pasivi (consumatori de energie electrică), racordaţi direct la RET sau RED.

Art. 202. - (1) Utilizatorul reţelei electrice de transport sau al reţelei electrice de distribuţie trebuie să-şi echipeze instalaţiile sale cu sisteme de protecţie care să elimine selectiv, rapid şi sigur (v. cap. I) orice defect în aceste instalaţii, care ar putea crea supracurenţi sau o degradare a calităţii energiei electrice din reţeaua la care se racordează.

(2) Totodată, sistemul de protecţie...

(3) De asemenea, utilizatorul trebuie...

Art. 203. - În scopul asigurării unei funcţionări fiabile, selective şi rapide a instalaţiilor de protecţie ale Utilizatorilor, aceştia trebuie să respecte condiţiile impuse de prezenta NTE, eventual completate cu precizări şi condiţii suplimentare. În avizul tehnic de racordare a Utilizatorului, Operatorul de Transport sau Operatorul de Distribuţie adaugă şi precizează cerinţe speciale pentru sistemele de protecţie la interfaţa cu instalaţiile Operatorului respectiv. Se vor preciza, mai ales, timpii maximi în care utilizatorul trebuie să elimine defectele din instalaţia sa la interfaţa cu reţeaua Operatorului, atât la funcţionarea normală a protecţiilor, cât şi la funcţionarea protecţiilor de

rezervă, ca urmare a refuzului...

Art. 204. - În cazul refuzului unui echipament de protecţie sau al unui întreruptor din instalaţiile Utilizatorului, acesta va asigura eliminarea defectelor fie prin acţiunea protecţiilor altor echipamente ale sale (rezerva îndepărtată sau rezerva locală în staţie), fie prin acţiunea unei alte protecţii asociate echipamentului defect (rezerva locală în celulă). Selectivitatea şi rapiditatea eliminării defectelor în aceste situaţii trebuie să fie, pe cât posibil, apropiate de performanţele normale.

Art. 205. - În funcţie de schema de racordare la RET/RED, Operatorul de reţea are dreptul să ceară utilizatorului să prevadă protecţii suplimentare celor curente, prevăzute în NTE, pentru rezolvarea unor situaţii specifice, ca de exemplu:

a) protecţii de decuplare de...

b) echipamente şi funcţii pentru...

c) protecţii de curent şi/sau...

d) protecţii care să asigure...

e) echipamente numerice cu algoritmi...

Art. 206. - În cazul protecţiilor diferenţiale de linie şi/sau al echipamentelor de transmisiuni pentru teleprotecţie, releele (echipamentele) trebuie să fie identice la cele două capete ale liniilor de interfaţă dintre reţea şi Utilizator.

Art. 207. - (1) Utilizatorul RET trebuie să asigure înregistrarea informaţiilor privind funcţionarea sistemelor sale de protecţie şi a întreruptoarelor, pentru a le putea pune la dispoziţia Operatorului de transport. Aceste informaţii (mărimi analogice şi binare) sunt necesare pentru analiza incidentelor şi a funcţionării protecţiilor prin relee din zona apropiată interfeţei Operator-Utilizator.

(2) Funcţionarea protecţiilor şi a...

Art. 208. - Verificarea şi coordonarea reglajelor protecţiilor prin relee şi automatizărilor, la interfaţa dintre utilizator (producător sau consumator) şi Operatorul RET sau RED, se face de către Operatorul de Transport şi de Sistem, respectiv, de către Operatorul de Distribuţie, pe baza documentaţiei necesare transmisă de utilizator.

XII.2 Condiţii tehnice pentru interfeţele funcţionale dintre sistemele de protecţie ale operatorului de transport şi cele ale operatorilor de distribuţie

Art. 209. - (1) Din punct de vedere al relaţiilor dintre operatorii de sisteme, Operatorii reţelelor electrice de distribuţie (RED) sunt Utilizatori ai reţelei electrice de transport (RET), fără a se face distincţia activi-pasivi. În această situaţie, atât Operatorul reţelei electrice de transport (RET), cât şi operatorii reţelelor electrice de distribuţie (RED) trebuie să-şi echipeze instalaţiile cu sisteme de protecţie care să elimine selectiv, rapid şi sigur (v. cap. I) orice defect în instalaţiile proprii, care ar putea crea supracurenţi sau o degradare a calităţii energiei electrice din reţeaua cu care se conectează.

(2) Totodată, sistemele de protecţie...

(3) De asemenea, fiecare operator...

Art. 210. - La interfaţa dintre RET şi RED, Operatorul de Transport precizează condiţiile speciale impuse sistemelor de protecţie din instalaţiile Operatorului de Distribuţie respectiv. Se vor preciza, mai ales, timpii maximi în care Operatorul de Distribuţie trebuie să elimine defectele din instalaţia sa, atât la funcţionarea normală a protecţiilor, cât şi la funcţionarea protecţiilor de rezervă, ca urmare a refuzului protecţiilor de bază sau a întreruptoarelor. Dacă nu sunt precizaţi timpii limită de eliminare a defectelor, se vor respecta prevederile art. 7.

Art. 211. - În cazul refuzului unui echipament de protecţie sau al unui întreruptor din instalaţiile Operatorului de Distribuţie, acesta va asigura eliminarea defectelor fie prin acţiunea protecţiilor altor echipamente ale sale (rezerva îndepărtată sau rezerva locală în staţie), fie prin acţiunea unei alte protecţii asociate echipamentului defect (rezerva locală în celulă). Selectivitatea şi rapiditatea eliminării defectelor în aceste situaţii trebuie să fie, pe cât posibil, apropiate de performanţele normale.

Art. 212. - În cazul protecţiilor diferenţiale de linie şi/sau al echipamentelor de transmisiuni pentru teleprotecţie, releele (echipamentele) trebuie să fie identice la interfaţa dintre RET şi RED.

Art. 213. - (1) Operatorul RED trebuie să asigure (prin sistemele de conducere şi protecţie din reţea) înregistrări de date privind funcţionarea sistemelor sale de protecţie şi a întreruptoarelor, pentru a le putea pune la dispoziţia Operatorului de Sistem şi de Transport. Aceste informaţii (mărimi analogice şi binare) sunt necesare pentru analiza incidentelor şi a funcţionării protecţiilor prin relee din zona apropiată interfeţei dintre Operatori.

(2) Funcţionarea protecţiilor şi a...

10 ms. Echipamentele (funcţiile) de...

Art. 214. - Verificarea şi coordonarea reglajelor protecţiilor prin relee şi automatizărilor, la interfaţa dintre Operatorul RET şi Operatorul RED, se face de către Operatorul de Transport şi de Sistem, pe baza documentaţiei necesare transmisă de Operatorul de Distribuţie.