LEGE nr. 238 din 19 iulie 2024

pentru modificarea și completarea Legii nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor

EMITENT

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 22 iulie 2024

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articolul I

Legea nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 23 septembrie 2020, cu modificările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 1, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

(2) Creșterea performanței energetice a clădirilor prin proiectarea noilor clădiri cu consumuri reduse de energie și prin reabilitarea termică a clădirilor existente, precum și informarea corectă a proprietarilor/administratorilor clădirilor prin certificatul de performanță energetică reprezintă acțiuni de interes public major și general în contextul economisirii energiei și al decarbonării în clădiri, al îmbunătățirii cadrului urban construit și al protecției mediului.

2. La articolul 3, punctele 1-3, 13-15, 17, 20 și 21 se modifică și vor avea următorul cuprins:

1. clădire - ansamblu de spații cu funcțiuni precizate, delimitate de elementele de clădire care alcătuiesc anvelopa clădirii, inclusiv instalațiile aferente, în care energia este utilizată pentru reglarea climatului interior, respectiv asigurarea confortului interior pentru ocupare umană;

2. performanța energetică a clădirii - energia calculată conform metodologiei de calcul al performanței energetice a clădirilor pentru a răspunde necesităților legate de utilizarea în condiții normate, necesități care includ în principal: încălzirea, prepararea apei calde menajere, răcirea, ventilarea și iluminatul;

3. certificat de performanță energetică a clădirii - document elaborat conform metodologiei de calcul al performanței energetice a clădirilor, prin care este indicată performanța energetică a unei clădiri sau a unei unități de clădire și care cuprinde date cu privire la consumurile calculate de energie primară și finală, inclusiv din surse regenerabile, precum și cantitatea de emisii echivalent CO_2. Pentru clădirile existente, certificatul cuprinde și măsuri recomandate pentru reducerea consumurilor de energie, precum și pentru creșterea ponderii utilizării surselor regenerabile de energie în consumul total;

.................................................................................................

13. anvelopa termică a clădirii - totalitatea elementelor de clădire care delimitează spațiul interior încălzit/răcit/climatizat al unei clădiri de mediul exterior și, dacă este cazul, de spațiile neîncălzite/nerăcite/neclimatizate sau mai puțin încălzite/răcite/ climatizate;

14. element al clădirii - element al anvelopei clădirii sau un sistem/subsistem tehnic al acesteia;

15. clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero - clădire cu o performanță energetică foarte ridicată, la care consumul de energie pentru asigurarea performanței energetice este aproape egal cu zero sau este foarte scăzut și este acoperit astfel:a) în proporție de minimum 30%, cu energie din surse regenerabile după cum urmează:

(i) în proporție de minimum 10%, cu energie din surse regenerabile amplasate la fața locului;

(ii) în proporție de minimum 20%, cu energie produsă din surse regenerabile certificată prin garanții de origine în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

... b) într-o proporție minimă de energie din surse regenerabile amplasate la fața locului sau în apropiere, prin hotărâre a Guvernului, începând cu anul 2026; ...

.................................................................................................

17. energie primară - energie din surse regenerabile și neregenerabile, care nu a trecut prin niciun proces de conversie sau transformare;

.................................................................................................

20. nivel optim din punctul de vedere al costurilor - nivel de performanță energetică care determină cel mai redus cost pe durata normată de funcționare rămasă a clădirii, unde costul cel mai redus este determinat ținându-se seama de costurile de investiție legate de creșterea performanței energetice a clădirii, de costurile de întreținere și exploatare, de categoria clădirii, după caz; durata normată de funcționare a clădirii/unității de clădire noi sau existente se referă la durata de viață estimată a acesteia și pentru care cerințele de performanță energetică sunt stabilite pentru clădirea/unitatea de clădire nouă sau existentă. Nivelul optim din punctul de vedere al costurilor se situează în intervalul nivelurilor de performanță în care analiza cost-beneficiu calculată pe durata normată de funcționare este pozitivă;

21. audit energetic al clădirii - totalitatea activităților specifice prin care se obțin date și elemente tehnice despre profilul consumului energetic al unei clădiri/unități de clădire existente, urmate de identificarea soluțiilor de creștere a performanței energetice, de cuantificarea modificărilor consumurilor energetice rezultate din soluțiile propuse, de evaluarea eficienței economice a implementării acestora prin indicatori economici și finalizate cu raportul de audit, potrivit metodologiei de calcul al performanței energetice a clădirilor;

3. La articolul 3, după punctul 22 se introduc două noi puncte, punctele 22^1 și 22^2, cu următorul cuprins:

22^1. raport privind cerințele minime de conformare a unei clădiri cu consum de energie aproape egal cu zero, denumit în continuare raport de conformare nZEB - document elaborat de un auditor energetic pentru clădiri gradul I, potrivit metodologiei de calcul al performanței energetice a clădirilor, prin care se analizează dacă o clădire aflată în fază de proiectare îndeplinește condițiile de încadrare în categoria clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero. Conținutul-cadru al acestui raport este prezentat în metodologia de calcul al performanței energetice a clădirilor. Acest raport cuprinde și studiul privind fezabilitatea din punct de vedere tehnic, economic și al mediului înconjurător a utilizării unor sisteme alternative de înaltă eficiență;

22^2. studiu privind fezabilitatea din punct de vedere tehnic, economic și al mediului înconjurător a utilizării unor sisteme alternative de înaltă eficiență - document elaborat de un proiectant, pentru clădirile noi sau pentru clădirile care se renovează, prin care se analizează oportunitatea utilizării surselor regenerabile de energie și se stabilește mixul de tehnologii adecvate pentru reducerea consumului de energie primară neregenerabilă și a nivelului de poluare a clădirii și, în cazul clădirilor existente, prin care se analizează oportunitatea utilizării surselor regenerabile de energie. Conținutul-cadru al acestui studiu este prezentat în metodologia de calcul al performanței energetice a clădirilor. În cazul clădirilor noi, acest studiu se poate integra în raportul de conformare nZEB;

4. La articolul 3, punctele 34, 35, 37, 39 și 41 se modifică și vor avea următorul cuprins:

34. dispozitive de autoreglare - dispozitive care permit reglarea separată a temperaturii în fiecare încăpere sau, acolo unde este justificat, într-o zonă desemnată a clădirii;

35. foaie de parcurs - document prezentat în format electronic și/sau fizic, care atestă planul personalizat de renovare energetică în etape a clădirii, cu un obiectiv de economii de emisii de carbon stabilit împreună cu proprietarul/administratorul clădirii, luându-se în considerare nevoile utilizatorilor. Foaia de parcurs se obține prin activitatea de audit energetic al clădirii și oferă o strategie de renovare a clădirii, în ansamblul său, prin măsuri rezonabile și coordonate pentru îmbunătățirea performanței energetice pe termen lung, pentru eșalonarea finanțării necesare renovării clădirii utilizând surse proprii sau ale unor instituții de finanțare care pun la dispoziție proprietarilor/administratorilor fonduri pentru renovarea energetică majoră a clădirii;

.................................................................................................

37. renovare aprofundată - renovare care conduce la îmbunătățirea cu peste 60% a performanței energetice a unei clădiri, estimată prin calcul potrivit metodologiei de calcul al performanței energetice a clădirilor în raport cu starea actuală și utilizarea în condiții normate a clădirii;

.................................................................................................

39. parc imobiliar decarbonat - parc imobiliar ale cărui emisii nete de carbon au fost reduse la zero, prin reducerea consumului de energie neregenerabilă, asigurat, în măsura posibilităților, din surse cu emisii de carbon egale cu zero;

.................................................................................................

41. zonă încălzită/răcită/climatizată - zonă a unei clădiri sau a unei unități de clădire cu parametri termici omogeni și necesități corespunzătoare de reglare a temperaturii;

5. La articolul 3, după punctul 43 se introduce un nou punct, punctul 44, cu următorul cuprins:

44. standard european PEC - standard din seria 52000 adoptat de CEN - Comitetul European de Standardizare, ISO - Organizația Internațională de Standardizare și de IEC - Comitetul European de Standardizare Electrotehnică, fiind pus la dispoziția publicului în format electronic și/sau fizic de către Asociația de Standardizare din România - ASRO.

6. La articolul 5, alineatul (2) și partea introductivă a alineatului (3) se modifică și vor avea următorul cuprins:

(2) Metodologia cuprinde, în principal, următoarele elemente:a) caracteristicile termotehnice ale elementelor ce alcătuiesc anvelopa clădirii, respectiv capacitatea termică, izolația termică, încălzirea pasivă, elemente de răcire și punți termice, compartimentarea interioară și etanșeitatea la aer; ... b) instalațiile de încălzire a spațiului și de alimentare cu apă caldă menajeră, inclusiv caracteristicile în ceea ce privește izolarea termică a acestora, precum și procedura de calcul al consumului de energie pentru aceste instalații; ... c) instalația de climatizare/condiționare a aerului, precum și procedura de calcul al consumului de energie pentru această instalație; ... d) instalația de ventilare mecanică și/sau ventilare naturală, după caz, precum și procedura de calcul al consumului de energie pentru această instalație; ... e) instalația de iluminat integrată clădirii, precum și procedura de calcul al consumului de energie pentru această instalație; ... f) impactul amplasării clădirii, inclusiv al orientării, parametrii climatici exteriori și influența contextului peisagistic; ... g) sistemele solare pasive și de protecție solară; ... h) condițiile normate de climat interior; ... i) cerințele minime de performanță tehnică și energetică a clădirilor cu consum de energie aproape egal cu zero. ... (3) Metodologia cuprinde, după caz, și alte informații a căror legătură cu performanța energetică a clădirilor este relevantă, precum:

7. Articolul 6 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 6

(1) Performanța energetică a clădirii/unității de clădire, calculată în conformitate cu metodologia de calcul al performanței energetice a clădirilor, este exprimată, în principal, prin următorii indicatori de performanță:a) consumul total specific de energie primară; ... b) clasa energetică; ... c) indicele, respectiv clasa de emisii, echivalent CO_2; ... d) consum total specific de energie din surse regenerabile. ... (2) Performanța energetică a clădirii/unității de clădire se determină în baza consumului calculat în conformitate cu metodologia de calcul al performanței energetice a clădirilor și reflectă consumul de energie pentru:a) încălzirea/răcirea/climatizarea spațiului; ... b) apă caldă menajeră; ... c) ventilare; ... d) iluminat interior; ... e) alte sisteme tehnice ale clădirii. ... (3) Metodologia de calcul al performanței energetice a clădirilor este elaborată pe baza setului de standarde europene PEC din seria 52000.

8. La articolul 7, alineatele (1), (2), (4) și (5) se modifică și vor avea următorul cuprins:

Articolul 7

(1) Prin metodologia de calcul al performanței energetice a clădirilor se stabilesc cerințele minime de performanță energetică a clădirilor sau unităților de clădire, atât noi, cât și existente, denumite în continuare cerințe, și se aplică diferențiat pe tipuri de funcțiuni, după cum urmează:a) rezidențial - colectiv sau individual; ... b) birouri; ... c) învățământ; ... d) sănătate; ... e) hoteluri și restaurante; ... f) sport; ... g) comerț; ... h) alte funcțiuni ale clădirilor cu ocupare umană. ... (2) Cerințele stabilite în metodologia de calcul al performanței energetice a clădirilor țin seama de asigurarea condițiilor normate de climat interior confortabil și sănătos, inclusiv a calității corespunzătoare a aerului interior, pentru a preveni eventualele efecte negative cauzate de condițiile climatice locale, vechimea și amplasarea clădirii sau de ventilarea necorespunzătoare a acesteia.

.................................................................................................

(4) Valoarea energiei primare depinde de factorii de energie primară sau factorii de ponderare pentru fiecare agent energetic, obținuți pe baza mediilor ponderate anuale, sezoniere sau lunare, la nivel național, regional sau local, sau pe baza informațiilor specifice puse la dispoziție pentru fiecare sistem centralizat.(5) Pentru a calcula performanța energetică a clădirii, metodologia de calcul al performanței energetice a clădirilor folosește factorii de energie sau de ponderare stabiliți de către autoritatea competentă.

9. Articolul 8 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 8

(1) Cerințele minime de performanță stabilite în Metodologia de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001-2022, nu sunt obligatorii pentru următoarele categorii de clădiri:a) clădiri și monumente protejate care fie fac parte din zone construite protejate, conform legii, fie au valoare arhitecturală sau istorică deosebită, cărora, dacă li s-ar aplica cerințele, li s-ar modifica în mod inacceptabil caracterul ori aspectul exterior; ... b) clădiri utilizate ca lăcașuri de cult sau pentru alte activități cu caracter religios și care nu asigură, conform destinației declarate, condiții de confort interior; ... c) clădiri provizorii prevăzute a fi utilizate pe perioade de până la 2 ani; ... d) clădiri care sunt destinate a fi utilizate mai puțin de 4 luni pe an, precum și alte clădiri care necesită un consum redus de energie sau la care trebuie asigurate condiții de confort interior pentru o perioadă mai mică de 4 luni pe an; ... e) clădiri independente, cu o suprafață utilă mai mică de 50 mp. ... (2) Cerințele minime de performanță energetică stabilite în metodologia de calcul al performanței energetice a clădirilor nu se aplică pentru clădiri cu destinație industrială și agricolă, garaje exterioare, spații deschise pe una sau mai multe laturi conform planurilor inițiale de proiectare.

10. La articolul 10, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

(2) Ca sisteme alternative pot fi propuse:a) descentralizate de alimentare cu energie, bazate pe surse regenerabile de energie; ... b) de cogenerare/trigenerare; ... c) de racordare la rețelele urbane de încălzire sau de răcire; ... d) pompe de căldură, panouri termice și/sau electrice solare, centrale eoliene, precum și sisteme combinate; ... e) schimbătoare de căldură sol-aer; ... f) recuperatoare de căldură; ... g) orice combinație a celor de la lit. a)-f). ...

11. La articolul 10, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (3^1), cu următorul cuprins:

(3^1) Soluțiile din studiul prevăzut la alin. (3) justificate ca fiind posibile din punct de vedere tehnic, funcțional și economic sunt adoptate de proiectant și fac parte din documentația pentru autorizarea lucrărilor de construire.

12. La articolul 10, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:

(5) În vederea obținerii, în condițiile legii, a autorizației de construire pentru executarea lucrărilor de construcții, pentru verificarea respectării cerințelor minime de performanță energetică pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero, documentația tehnică pentru autorizarea executării lucrărilor de construire trebuie să conțină și raportul de conformare nZEB.

13. La articolul 12, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

(2) Cerințele se pot aplica și elementului/elementelor de anvelopă care face/fac parte din clădire și are/au un impact semnificativ asupra performanței energetice a acesteia, în cazul în care este/sunt modernizat/modernizate sau înlocuit/înlocuite.

14. Titlul capitolului VIII se modifică și va avea următorul cuprins:

Capitolul VIII

Sistemele tehnice ale clădirilor și electromobilitate

15. La articolul 13, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 13

(1) În cazul clădirilor noi, precum și în cazul renovării majore a clădirilor existente, se respectă cerințele referitoare la sistemele tehnice ale clădirilor prevăzute în reglementările tehnice specifice, în vigoare la data întocmirii proiectelor, cu privire la performanța energetică globală, instalarea corectă, dimensionarea, reglarea și controlul sistemelor tehnice și vizează cel puțin următoarele:a) sistemele de încălzire a spațiilor; ... b) sistemele de răcire a spațiilor; ... c) sistemele de preparare a apei calde menajere; ... d) sistemele de ventilare; ... e) sistemele de iluminat interior; ... f) sistemele de automatizare și control; ... g) sistemele de generare de energie electrică in situ; ... h) orice combinație fezabilă tehnic și economic a acestor sisteme. ...

16. La articolul 14, alineatele (2), (3) și (6) se modifică și vor avea următorul cuprins:

(2) Dispozitivele de autoreglare a temperaturii sunt dispozitive care permit reglarea distinctă a temperaturii în fiecare încăpere încălzită/răcită/climatizată direct a clădirii sau într-o zonă încălzită/răcită/climatizată din clădire și/sau unitatea de clădire. Acestea permit reglarea automată a puterii de încălzire/răcire în funcție de temperatura interioară setată de utilizator.(3) Nu reprezintă dispozitive de autoreglare a temperaturii, așa cum sunt ele definite la alin. (2), următoarele:a) orice soluție bazată pe reglarea manuală a puterii de încălzire/răcire/climatizare, chiar dacă ajustarea se poate efectua la nivelul încăperii/zonei; ... b) orice soluție care permite reglarea automată a temperaturii, dar nu la nivelul încăperii/zonei. ...

.................................................................................................

(6) În situația în care într-o clădire sau unitate de clădire existentă sistemul de încălzire/răcire/climatizare existent se înlocuiește cu un sistem de încălzire/răcire/climatizare nou, proprietarul/administratorul acesteia, după caz, este obligat să instaleze dispozitive de autoreglare a temperaturii, în cazul în care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic și economic.

17. La articolul 15, partea introductivă a alineatului (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 15

(1) În cazul clădirilor nerezidențiale noi, precum și în cazul renovării majore a clădirilor nerezidențiale, altele decât cele deținute și ocupate de întreprinderi mici și mijlocii și care au mai mult de 10 locuri de parcare, investitorii/proprietarii acestora, după caz, sunt obligați să instaleze cel puțin un punct de reîncărcare pentru vehicule electrice, precum și tubulatura încastrată pentru cablurile electrice pentru cel puțin 20% din locurile de parcare prevăzute, pentru a permite instalarea, într-o etapă ulterioară, a punctelor de reîncărcare pentru vehicule electrice, atunci când:

18. La articolul 16, alineatele (1) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins:

Articolul 16

(1) La instalarea, înlocuirea sau modernizarea unui sistem sau subsistem tehnic existent al unei clădiri/unui ansamblu de clădiri, integrarea funcțională corectă în sistem a părții modificate și, după caz, a sistemului complet modificat va fi evaluată de experți atestați de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Rezultatele documentate vor fi transmise de către aceștia proprietarului/administratorului clădirii, sub forma unui raport de expertiză tehnică, pentru a rămâne disponibile și a putea fi folosite în scopul verificării conformității cu cerințele minime referitoare la sistemele tehnice ale clădirilor, stabilite potrivit art. 13 alin. (1), și în scopul eliberării de certificate de performanță energetică. Raportul de expertiză asupra sistemului modificat va fi menționat și în foaia de parcurs a clădirii.

.................................................................................................

(3) Pe baza rezultatului evaluării performanței energetice globale a sistemului tehnic al clădirii/a părții modificate din acesta, expertul tehnic poate recomanda, în raportul de expertiză, emiterea unui nou certificat de performanță energetică, în cazul în care consumul mediu anual înregistrat în ultimii 3 ani s-a modificat cu minimum 25%.

19. La articolul 17, alineatele (3), (4) și (6) se modifică și vor avea următorul cuprins:

(3) Nivelul consumului total de energie primară pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero, inclusiv cel asigurat din surse regenerabile, se stabilește prin reglementări tehnice. Ponderea de utilizare a energiei din surse regenerabile este de 30% din energia primară totală consumată, calculată conform metodologiei de calcul al performanței energetice a clădirilor, indiferent de funcțiunile clădirilor și de potențialul zonelor în care se află amplasate.(4) Pentru încadrarea în termenele prevăzute la alin. (1) și (2) privind realizarea clădirilor noi al căror consum de energie este aproape egal cu zero, prin certificatul de urbanism emis de autoritățile administrației publice locale competente în vederea obținerii, în condițiile legii, a autorizației de construire, se va solicita un raport de conformare nZEB care să ateste încadrarea consumului total de energie primară în nivelurile prevăzute în metodologia de calcul al performanței energetice a clădirilor.

.................................................................................................

(6) Finanțarea elaborării planurilor prevăzute la alin. (5) de către autoritățile administrației publice locale se asigură astfel:a) din bugetele proprii; ... b) din fondurile structurale și de coeziune ale Uniunii Europene, în conformitate cu regulamentele și procedurile de accesare a acestor fonduri și în condițiile stabilite prin documentele procedurale specifice implementării programelor operaționale; ... c) din fonduri mixte, inclusiv rezultate din parteneriate public-privat; ... d) din alte surse legal constituite. ...

20. La articolul 19, litera a) a alineatului (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

a) economia de energie care este cuantificată, prin compararea performanței energetice înainte și după renovare, cu respectarea condițiilor normate pentru ocupare umană pentru utilizatori în ambele situații; ...

21. La articolul 21, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:

(4) Pentru clădirile și unitățile acestora prevăzute la art. 8 se poate elabora certificatul de performanță energetică la solicitarea scrisă și justificată a beneficiarului/administratorului/ proprietarului și se pot efectua lucrări pentru creșterea performanței energetice. În acest caz, este necesară și elaborarea unui raport de audit energetic. Pentru clădirile și unitățile acestora prevăzute la art. 8 alin. (2) nu se elaborează nici certificat de performanță energetică și nici raport de audit energetic.

22. La articolul 21, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (4^1), cu următorul cuprins:

(4^1) Certificatele preliminare elaborate înainte de recepția la finalizarea lucrărilor, ca simulare a performanței energetice astfel încât să vină în ajutorul proiectanților și/sau constructorilor, sunt provizorii și nu se descarcă cu număr unic în baza de date a Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

23. La articolul 21, alineatul (7) se modifică și va avea următorul cuprins:

(7) Forma și conținutul-cadru ale certificatului de performanță energetică, inclusiv modalitățile de identificare distinctă prin codificare obligatorie a fiecărui certificat și de înregistrare în baza națională de date, se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației.

24. La articolul 21, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alineatul (8), cu următorul cuprins:

(8) Certificatele de performanță energetică emise fără cod unic de înregistrare emis de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației sunt nule de drept.

25. La articolul 23, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:

(3) Prin excepție de la prevederile art. 21 și 22, în cazul clădirilor care se vând înainte de efectuarea recepției la terminarea lucrărilor, investitorul/proprietarul/administratorul pune la dispoziția cumpărătorului date/informații referitoare la performanța energetică a clădirii/unității de clădire nerecepționate, sub forma unui certificat fără cod unic de identificare și fără să îl înregistreze în baza națională de date, urmând ca la recepția la terminarea lucrărilor să se aplice prevederile alin. (1).

26. La articolul 25, alineatul (7) se modifică și va avea următorul cuprins:

(7) Finanțarea activităților/lucrărilor pentru punerea în aplicare a măsurilor recomandate se asigură astfel:a) din bugetele proprii ale autorităților administrației publice; ... b) din fondurile structurale și de coeziune ale Uniunii Europene, în conformitate cu regulamentele și procedurile de accesare a acestor fonduri și în condițiile stabilite prin documentele procedurale specifice implementării programelor operaționale; ... c) din surse mixte de finanțare, inclusiv cele rezultate din parteneriate public-privat; ... d) din alte surse legal constituite. ...

27. La articolul 26, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 26

(1) În scopul reducerii consumului de energie și al limitării emisiilor de dioxid de carbon se efectuează inspecții periodice, la intervale de 2 ani, la părțile accesibile ale sistemelor de încălzire a spațiului echipate cu cazane și ale sistemelor combinate de încălzire și ventilare a spațiului, cu o putere nominală utilă de peste 70 kW, precum generatorul de căldură, sistemul de control și pompa/pompele de circulație utilizate pentru încălzirea clădirilor și conductele, amortizoarele sau filtrele de aer utilizate pentru tratarea aerului, pentru a asigura funcționarea sistemelor în mod eficace și eficient în toate condițiile.

28. La articolul 27, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:

(3) Raportul elaborat ca urmare a inspecției prevăzute la alin. (1) cuprinde rezultatul inspecției, precum și soluții sau măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice a sistemului tehnic inspectat.

29. La articolul 27, litera b) a alineatului (4) se modifică și va avea următorul cuprins:

b) sistemele tehnice ale clădirilor nerezidențiale, care au sisteme de automatizare și control funcționale; ...

30. La articolul 29, litera b) a alineatului (5) se modifică și va avea următorul cuprins:

b) sistemele tehnice ale clădirilor nerezidențiale, care au sisteme de automatizare și control funcționale; ...

31. La articolul 31, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 31

(1) Auditorii energetici pentru clădiri și experții tehnici atestați au obligația înscrierii datelor de identificare a documentelor întocmite, respectiv a certificatelor de performanță energetică elaborate cu codul unic de înregistrare emis de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și a rapoartelor de audit energetic, precum și a rapoartelor de inspecție a sistemelor de încălzire/climatizare și a sistemelor combinate de încălzire și ventilare/climatizare și ventilare, după caz, în registrul propriu de evidență a activității.

32. La articolul 36, literele a) și g) ale alineatului (1) se modifică și vor avea următorul cuprins:

a) nerespectarea obligației auditorului energetic pentru clădiri de a obține de la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației codul unic de înregistrare și de a înscrie în registrul propriu de evidență a activității documentele prevăzute la art. 31 alin. (1); ...

.................................................................................................

g) nerealizarea de către investitori a studiului prevăzut la art. 10 alin. (1) și a raportului prevăzut la art. 10 alin. (5); ...

33. La articolul 36, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:

(3) Contravențiile prevăzute la alin. (1) se sancționează după cum urmează:a) cele prevăzute la lit. a), b), d) și m), cu amendă de la 5.000 lei la 7.500 lei; ... b) cele prevăzute la lit. c), e), g), h) și i), cu amendă de la 7.500 lei la 10.000 lei; ... c) cele prevăzute la lit. f), j), k) și l), cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei. ...

34. Articolul 38 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 38

În cazul constatării contravențiilor prevăzute la art. 36 alin. (1) lit. c) și f) și aplicării sancțiunilor corespunzătoare de către persoanele cu atribuții de control din cadrul Inspectoratului de Stat în Construcții - I.S.C., Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în baza rapoartelor prevăzute la art. 34 alin. (3), poate dispune, prin ordin al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, ca sancțiune complementară, suspendarea dreptului de practică al auditorilor energetici pentru clădiri și/sau al experților tehnici sancționați contravențional, pentru o perioadă cuprinsă între 12 luni și 24 de luni, proporțional cu nivelul amenzilor aplicate și în funcție de natura și gravitatea faptei.

35. La articolul 39, litera b) a alineatului (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

b) inițierea și promovarea politicilor și programelor pentru creșterea, în perioada 2014-2030, a numărului de clădiri cu consum de energie aproape egal cu zero; ...

Articolul II

(1) În termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, coordonatorii locali finalizează identificarea, inventarierea și estimarea nivelului de performanță energetică, conform metodologiei de calcul în vigoare, a blocurilor de locuințe, precum și a locuințelor unifamiliale aflate în proprietatea persoanelor fizice care vor face obiectul lucrărilor de intervenție pentru reabilitarea termică.(2) Neîndeplinirea obligației prevăzute la alin. (1) constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei.(3) Constatarea contravenției și aplicarea sancțiunii prevăzute la alin. (2) se fac de către personalul cu atribuții de control și inspecție din cadrul Inspectoratului de Stat în Construcții - I.S.C.(4) Contravenției prevăzute la alin. (2) îi sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul III

Articolul II din Legea nr. 231/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 961 din 5 decembrie 2017, se abrogă.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR,
ALFRED-ROBERT SIMONIS
p. PREȘEDINTELE SENATULUI,
SORIN-MIHAI CÎMPEANU

București, 19 iulie 2024.

Nr. 238.

-----