HOTĂRÂRE nr. 1.539 din 12 iulie 1968 privind stabilirea tarifelor de deviz pentru folosirea terenurilor agricole în alte scopuri decît producţia agricolă vegetala EMITENT CONSILIUL DE MINIŞTRI Publicat în BULETINUL OFICIAL nr. 98 din 17 iulie 1968Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România hotărăşte: Articolul 1 Pentru ocuparea terenurilor agricole şi folosirea lor în mod definitiv, în alte scopuri decît producţia agricolă vegetala, organizaţiile socialiste beneficiare vor include în valoarea de deviz a lucrărilor de investiţii sau de producţie sumele rezultate prin aplicarea tarifelor de deviz prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta hotărîre. Sumele calculate potrivit alineatului precedent reprezintă taxa de protecţie a terenurilor agricole în cazul terenurilor obţinute de la organizaţiile agricole de stat, iar în cazul terenurilor obţinute prin expropriere sumele reprezintă atît aceasta taxa cît şi preţul exproprierii. Articolul 2 Sumele rezultate din calcularea valorii prevăzute la articolul 1 se vărsa la bugetul de stat de către organizaţia socialistă beneficiara. În cazul exproprierii de terenuri proprietatea cooperativelor agricole de producţie, a altor organizaţii obşteşti sau a persoanelor fizice, organizaţiile socialiste beneficiare vor vărsa la bugetul de stat numai diferenţa dintre valoarea cu care au fost incluse în valoarea de deviz şi preţul exproprierii terenurilor, valoarea de inventar a investiţiilor existente pe aceste terenuri şi valoarea producţiei nerecoltate, care se plătesc proprietarului. Cooperativele agricole de producţie nu vor vărsa la bugetul de stat sumele reprezentind valoarea cu care terenurile agricole proprietatea acestora au fost incluse în valoarea de deviz a lucrărilor de investiţii proprii. De asemenea, valoarea producţiei nerecoltate nu se vărsa la bugetul de stat, ci se plăteşte organizaţiei agricole de stat titulara a dreptului de administrare directa a terenurilor. Articolul 3 Pentru ocuparea terenurilor agricole şi folosirea lor în mod temporar, în alte scopuri decît producţia agricolă vegetala, organizaţiile socialiste beneficiare vor plati proprietarilor chiria, valoarea plantaţiilor vitipomicole şi a producţiei nerecoltate, potrivit tarifelor din anexele nr. 2 şi 3 la prezenta hotărîre şi vor vărsa la bugetul de stat diferenţa dintre chiria şi taxele calculate potrivit pct. 1 din anexa nr. 2. Pentru terenurile proprietate de stat, organizaţiile socialiste beneficiare vor vărsa la bugetul de stat taxele prevăzute la pct. 1 din anexa nr. 2 şi valoarea plantaţiilor vitipomicole prevăzute în anexa nr. 3 şi vor plati valoarea producţiei nerecoltate, calculată potrivit anexelor nr. 2 şi 3, organizaţiilor agricole titulare ale dreptului de administrare directa a terenurilor. Organizaţiile socialiste vor include în valoarea de deviz a investiţiei sumele ce vor rezultă potrivit alineatelor 1 şi 2. Articolul 4 În cazul lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, care se executa pe terenurile cooperativelor agricole de producţie şi în folosul acestora, sumele ce reprezintă valoarea prevăzută la articolul 1 nu se vărsa la bugetul de stat: Articolul 5 Sumele vărsate la bugetul de stat potrivit articolelor 2 şi 3 din prezenta hotărîre vor constitui surse de finanţare a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare şi de reintregire a suprafeţelor agricole în anii următori. Se recomanda cooperativelor agricole de producţie sa folosească în scopurile prevăzute la alineatul precedent sumele provenite din exproprierea sau închirierea terenurilor proprietatea lor, a căror destinaţie a fost schimbată în alte scopuri decît producţia agricolă vegetala. Articolul 6 Dacă prin amplasarea lucrărilor de investiţii se afectează procesul de producţie şi al altor terenuri agricole decît cele pentru care s-a obţinut aprobarea schimbării destinaţiei agricole vegetale, în valoarea investiţiei vor fi cuprinse şi cheltuielile aferente lucrărilor necesare continuării procesului de producţie agricolă în aceleaşi condiţii pe terenurile respective. Articolul 7 Criteriile de clasificare a terenurilor agricole pe categorii de folosinţă şi clase de fertilitate sînt cele prevăzute în anexa nr. 4 la prezenta hotărîre. Stabilirea categoriei de folosinţă, a clasei de fertilitate, a tipului şi stării de producţie a plantaţiei de vie, pomi şi arbuşti fructiferi şi a valorii producţiei agricole nerecoltate se face de direcţia agricolă judeteana. Articolul 8 Cuprinderea în valoarea investiţiilor a sumelor rezultate prin aplicarea tarifelor prevăzute în prezenta hotărîre pentru folosirea terenurilor agricole în alte scopuri decît producţia agricolă vegetala, se va face după cum urmează: a) indicatorii tehnico-economici pentru obiectivele de investiţii ale căror studii tehnico-economice au fost predate de către organizaţiile de proiectare pînă la data prezentei hotărîri, vor rămîne nemodificati; ... b) indicatorii tehnico-economici pentru obiectivele de investiţii ale căror studii tehnico-economice sînt în curs de elaborare sau vor fi elaborate după data prezentei hotărîri, vor fi stabiliţi tinindu-se seama de tarifele prevăzute pentru folosirea terenurilor agricole în alte scopuri decît producţia agricolă vegetala. ... p. Preşedintele Consiliului de Miniştri, ILIE VERDET Bucureşti, 12 iulie 1968. Nr. 1539. Anexa 1 Tarife de deviz pentru folosirea definitivă a terenurilor agricole în alte scopuri decît producţia agricolă vegetala Terenuri arabile Clasa I 50.000 lei/ha Clasa a II-a 38.000 lei/ha Clasa a III-a 25.000 lei/ha Clasa a IV-a 18.000 lei/ha Clasa a V-a 13.000 lei/ha Terenuri pentru legume 65.000 lei/ha Vii nobile şi indigene Clasa I 400.000 lei/ha Clasa a II-a 300.000 lei/ha Clasa a III-a 200.000 lei/ha Vii hibride Clasa I 75.000 lei/ha Clasa a II-a 50.000 lei/ha Clasa a III-a 25.000 lei/ha Livezi de pomi, arbuşti fructiferi Clasa I 200.000 lei/ha Clasa a II-a 125.000 lei/ha Clasa a III-a 75.000 lei/ha Păşuni şi fîneţe Clasa I Clasa a II-a Clasa a III-a ─────── ──────────── ───────────── De şes 25.000 20.000 10.000 De deal 20.000 15.000 5.000 De munte 15.000 10.000 3.500 NOTĂ: 1. Pentru viile nobile şi indigene, viile hibride şi livezile de pomi şi arbuşti fructiferi, deosebit de valorile plantaţiilor, se va calcula şi valoarea terenului arabil potrivit clasei de fertilitate în care se încadrează. 2. La aceste valori se adauga şi valoarea de inventar a investiţiei existente pe terenul ce se scoate din producţia agricolă (lucrări de hidroamelioratii, combaterea eroziunii solului, instalaţii şi altele). 3. În cazul cînd ocuparea terenului face înainte de recoltarea producţiei, la tarifele stabilite conform criteriilor de mai sus se va adauga şi valoarea producţiei calculată pe baza producţiei medii obţinute la hectar în ultimii trei ani în zona respectiva. 4. În tarifele prevăzute în prezenta anexa sînt incluse şi tarifele potrivit cărora se stabileşte despăgubirea ce se acordă pentru terenurile agricole expropriate. Anexa 2 Tarife pentru folosirea temporară a terenurilor agricole 1. Terenuri arabile: Clasa de fertilitate lei/mp, anual ──────────────────── ───────────── Clasa I 1,50 lei Clasa a II-a 1,25 lei Clasa a III-a 1,00 lei Clasa a IV-a 0,50 lei Clasa a V-a 0,25 lei Cînd pe suprafeţele respective exista investiţii pentru intensificarea producţiei agricole (lucrări de îmbunătăţiri funciare, plantaţii viticole, pomicole, arbuşti fructiferi, instalaţii şi construcţii s.a.) la tarifele de închiriere se adauga şi valoarea de înlocuire a acestor investiţii. Pentru plantaţiile de vii, pomi şi arbuşti fructiferi valoarea de înlocuire se calculează în funcţie de tipul şi starea de producţie a acestora. În cazul cînd ocuparea terenurilor se face înainte de recoltarea producţiei, la tarifele stabilite conform criteriilor de mai sus se va adauga şi valoarea producţiei calculată pe baza producţiei medii obţinute la hectar în ultimii trei ani în zona respectiva. 2. Păşunile şi fîneţele se asimilează la valoarea de închiriere a terenurilor arabile de clasa a V-a. 3. Din valorile prevăzute la pct. 1, proprietarului de teren i se plăteşte drept chirie: Clasa de fertilitate lei/ha, anual ──────────────────── ───────────── Clasa I 4.500 Clasa a II-a 3.750 Clasa a III-a 3.000 Clasa a IV-a 1.750 Clasa a V-a 1.000 Anexa 3 Tarife privind valoarea plantaţiilor vitipomicole în cazul închirierii terenurilor ocupate cu acestea I. Plantaţii de vii altoite şi indigene Vîrsta plantaţiei şi tipul de susţinereNumărul de butuci la hectar Pînă la 4.5005.0006.000Peste 6.000 Vie anul Ilei24.40027.00029.70032.400 Vie anul II - fără susţinere''26.40029.70032.40035.400 - cu araci''33.00036.70040.40044.000 - cu spalier lemn''39.90042.90045.50048.900 - cu spalier beton''48.40051.40054.40057.400 Vie anul III - cu araci''35.50039.20042.90046.500 - cu spalier lemn''42.40045.40048.00051.400 - cu spalier beton''50.90053.90056.90060.000 Plantaţii de vie hibridă Număr de butuci la hectar Pînă la 4.0005.0006.000Peste 7.000 lei9.75012.00012.75015.000 II. Plantaţii de pomi SECŢIAVîrsta plantaţieiNumărul de pomi 150200250300400500600 MărAnul Ilei4.1005.4006.7508.20010.80013.50016.400 PărAnul II''5.2007.0008.75010.50013.50014.50024.000 PiersicAnul III''5.8007.8009.80011.70015.50017.00027.000 Anul IV''6.8009.20011.20014.000--- Anul V''8.50011.40014.00017.000--- Anul VI''11.00014.80018.50022.000--- PrunAnul I''4.0005.3006.6508.000--- VişinAnul II''5.0006.6008.2509.800--- CireşAnul III''5.2007.0008.80010.400--- CaisAnul IV''6.0008.00010.00012.000--- Alte specii Anul V''7.50010.00012.50014.500--- NOTĂ: Tarifele indicate la pct. I şi II privesc plantaţiile de vie şi pomi la care se va adauga valoarea chiriei terenului prevăzută la anexa nr. 2. La calcularea valorii plantaţiei de pe terenul ce se închiriază se va avea în vedere situaţia plantaţiei (tipul de plantaţie, numărul de butuci sau de pomi la hectar, sistemul de sustinere, procentul de goluri şi vîrsta plantaţiei). Din sumele rezultate din calcul se va scădea valoarea materialelor care se pot recupera (araci, sirma, spalieri etc.). În cazul cînd ocuparea terenurilor se face înainte de recoltarea producţiei, la tarifele stabilite conform criteriilor de mai sus se va adauga şi valoarea producţiei calculată pe baza producţiei medii obţinute la hectar în ultimii 3 ani în zona respectiva. Anexa 4 Criteriile de încadrare pe clase a terenurilor agricole Terenuri arabile Clasa I Terenuri plane sau slab înclinate, cu soluri cu fertilitate foarte ridicată, profunde, bine drenate. Clasa a II-a Terenuri cu soluri cu fertilitate ridicată, slab erodate, cu salinitate sau alcalinitate slabă şi mai puţin drenate. Clasa a III-a Terenuri cu soluri cu fertilitate mijlocie, mediu erodate, cu drenaj nesatisfăcător şi grosime redusă a stratului de sol. Clasa a IV-a Terenuri cu soluri cu fertilitate redusă, eroziune puternica, salinitate sau alcalinitate ridicată, frecvent inundate pe perioade lungi. Clasa a V-a Terenuri cu soluri cu fertilitate foarte redusă în stadii înaintate de eroziune, salinizare, mlastinire şi supuse inundaţiilor permanente. Vii nobile şi indigene Clasa I a) Vii nobile şi indigene pentru struguri de masa şi vin, aflate în producţie de mai puţin de 20 de ani, cu goluri pînă la 15 la suta, pe spalier, în foarte buna stare de producţie. b) Vii ţinere neintrate pe rod, fără goluri, precum şi plantaţiile de portaltoi, în foarte buna stare de producţie. Clasa a II-a Vii nobile şi, indigene pentru struguri de masa şi vin, aflate în producţie pînă la 30 de ani, cu goluri între 15-30 la suta, pe spalier sau araci, în buna stare de producţie. Clasa a III-a Vii nobile şi indigene pentru struguri de masa şi vin, aflate în producţie de peste 30 de ani, cu goluri între 30-50 la suta sau intrate în declin. Vii hibride Clasa I Plantaţii în plin rod, cu goluri sub 15 la suta şi în foarte buna stare de producţie. Clasa a II-a Plantaţii în plin rod, cu goluri între 15-30 la suta şi în buna stare de producţie. Clasa a III-a Plantaţii cu goluri între 30-50 la suta sau intrate în declin. Livezi de pomi Clasa I a) Plantaţii situate pe terenuri plane, în plin rod, fără goluri. b) Pepiniere pomicole. Clasa a II-a Plantaţii situate pe terenuri plane sau în panta, în plin rod, cu goluri pînă la 30 la suta. Clasa a III-a Plantaţii situate pe terenuri plane sau în panta cu goluri între 30-50 la suta sau intrate în declin. Păşuni şi fîneţe Păşuni şi fîneţe de şes Clasa I Păşuni şi fîneţe situate pe terenuri plane, pe lunci sau terase cu covor ierbaceu bine încheiat şi de compoziţie valoroasa. Clasa a II-a Păşuni şi fîneţe situate pe terenuri plane, pe lunci sau terase cu compoziţie floristica valoroasa, în stare medie de producţie. Clasa a III-a Păşuni şi fîneţe situate pe terenuri plane cu strat de sol subtire sau în formare şi cu vegetaţie slabă. Păşuni şi fîneţe de deal Clasa I Păşuni şi fîneţe situate în zona de deal pe firul vailor sau pe versanţi cu pante pînă la 15 la suta, cu covor vegetal bine încheiat şi compoziţie floristica valoroasa. Clasa a II-a Păşuni şi fîneţe situate în zona de deal pe terenuri cu panta între 15-25 la suta, cu început de degradare a solului şi cu productivitate medie. Clasa a III-a Păşuni şi fîneţe situate în zone de deal pe terenuri cu pante peste 25 la suta, într-un stadiu avansat de degradare a solului şi cu vegetaţie slabă. Păşuni şi fîneţe de munte Clasa I Păşuni şi fîneţe situate în zona de munte, lipsite de arboret sau stincarie, cu covor vegetal bine încheiat şi compoziţie floristica valoroasa. Clasa a II-a Păşuni şi fîneţe situate în zona de munte, acoperite cu arboret sau stincarie pînă la 20 la suta din suprafaţa şi cu covor vegetal bine încheiat. Clasa a III-a Păşuni şi fîneţe situate în zona de munte acoperite cu stincarie sau tufisuri peste 20 la suta din suprafaţa. NOTĂ: Plantaţiile de vii şi livezi de pomi cu goluri de peste 50 la suta se vor considera ca terenuri arabile, păşuni sau fîneţe, în funcţie de categoria de folosinţă a terenurilor. ──────────────