DECRET nr. 257 din 9 iulie 1982

privind regimul vegetatiei forestiere de pe terenurile situate în afară fondului forestier şi funcţionarea instalaţiilor de prelucrat lemn rotund în cherestea

EMITENT

CONSILIUL DE STAT

Publicat în BULETINUL OFICIAL nr. 63 din 10 iulie 1982

În scopul protejării căilor de comunicaţie, cursurilor de apa, lacurilor de acumulare şi terenurilor agricole, valorificării judicioase a materialului lemnos rezultat din vegetatia forestieră de pe terenurile situate în afară fondului forestier, precum şi pentru reglementarea unitară a funcţionarii instalaţiilor de prelucrat lemn rotund în cherestea,

Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează:

Capitolul 1

Dispoziţii generale

Articolul 1

Constituie vegetaţie forestieră de pe terenurile situate în afară fondului forestier următoarele categorii de plantaţii şi zone de arbori:

a) plantaţiile forestiere pentru protecţia terenurilor agricole; ... b) zonele cu arbori afectate protecţiei pasunilor şi delimitate ca atare; ... c) plantaţiile forestiere şi zonele cu arbori destinate protecţiei lucrărilor hidrotehnice şi de îmbunătăţiri funciare, precum şi cele situate de-a lungul cursurilor de apa; ... d) plantaţiile forestiere de pe terenurile degradate; ... e) zonele de arbori, plantaţiile şi perdelele forestiere de protecţie situate de-a lungul căilor de comunicaţie; ... f) arborii izolati sau pilcurile de arbori de pe terenurile agricole. ...

Articolul 2

Unităţile socialiste de stat, organizaţiile cooperatiste, celelalte organizaţii obşteşti, persoanele juridice altele decît unităţile socialiste şi persoanele fizice care au în administrare, în folosinţă sau în proprietate terenuri cu vegetaţie forestieră situate în afară fondului forestier sînt obligate să asigure ocrotirea acesteia, în scopul protejării căilor de comunicaţie, cursurilor de apa şi terenurilor agricole, precum şi a mediului înconjurător.

Articolul 3

Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii organizează evidenta vegetatiei forestiere de pe terenurile situate în afară fondului forestier şi a materialului lemnos obţinut, acorda asistenţa tehnica de specialitate deţinătorilor acestor terenuri, supraveghează şi controlează aplicarea normelor tehnice silvice privind executarea şi întreţinerea plantaţiilor, precum şi de protecţie a acesteia.

Articolul 4

Plantarea vegetatiei forestiere pe terenurile situate în afară fondului forestier, protecţia şi îngrijirea acesteia, precum şi punerea în funcţiune a instalaţiilor de prelucrat lemn rotund în cherestea, se fac potrivit prevederilor prezentului decret.

Capitolul 2

Plantarea vegetatiei forestiere pe terenurile situate în afară fondului forestier

Articolul 5

Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii, Consiliul Naţional al Apelor şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti vor lua măsuri pentru plantarea arborilor sau a pomilor fructiferi de-a lungul căilor de comunicaţie, în zonele de apărare a rîurilor şi digurilor, de-a lungul unor tronsoane ce necesita consolidări de maluri la unele canale navigabile şi cursuri de apa, precum şi pe unele formaţiuni torentiale situate în bazinele de recepţie ale lacurilor de acumulare.

Plantaţiile prevăzute la alin. 1 se amplaseaza şi se executa potrivit standardelor de stat şi normelor tehnice în vigoare.

În toate cazurile în care plantaţiile se realizează pe terenurile agricole, ocuparea acestor terenuri se face potrivit prevederilor Legii fondului funciar.

Terenurile ocupate de perdele forestiere de protecţie contra inzapezirii şi terenurile cu plantaţii pentru consolidarea taluzurilor căilor de comunicaţie, precum şi suprafeţele de teren situate în perimetrul unităţilor feroviare şi de drumuri, sînt în administrarea directa a acestor unităţi.

Articolul 6

Ministerele şi celelalte organe centrale, precum şi comitetele executive ale consiliilor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, care executa lucrări noi de cai de comunicaţie, diguri, acumulari hidrotehnice, lucrări de combatere a eroziunii solului şi corectare a torenţilor, de sistematizare şi organizare a teritoriului agricol sau alte lucrări de aceeaşi natura, sînt obligate sa prevadă în proiectele respective şi plantaţiile de arbori sau pomi fructiferi necesare.

Pentru amplasarea plantaţiilor pe terenurile situate în afară fondului forestier din zonele de apărare ale rîurilor şi digurilor, de-a lungul unor tronsoane ce necesita consolidări de maluri la unele canale navigabile şi cursuri de apa, precum şi pe unele formaţiuni torentiale din bazinele de recepţie ale lacurilor de acumulare, se va obţine, potrivit legii, acordul organelor agricole şi al celor de gospodărire a apelor competente.

Articolul 7

Alegerea speciilor de arbori sau pomi fructiferi ce se vor planta se face de către deţinătorii terenurilor, cu avizul ocolului silvic şi al consiliului unic agroindustrial de stat şi cooperatist în raza cărora urmează să se înfiinţeze plantatia, ţinînd seama de cerinţele ecologice şi de factorii naturali din zonele fitogeografice în care se efectuează plantaţiile, de prevederile standardelor de stat şi normele tehnice în vigoare. La alegerea speciilor de arbori sau pomi fructiferi pentru plantat de-a lungul drumurilor publice şi cursurilor de apa se va racorda prioritate extinderii în cultura a duzilor, nucilor, teilor, salcimilor, ciresilor şi visinilor.

Articolul 8

Plantaţiile situate de-a lungul drumurilor naţionale, autostrazilor şi căilor ferate, indiferent de speciile folosite, se executa, se întreţin şi se administrează de unităţile din subordinea Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor.

Plantaţiile situate de-a lungul drumurilor judeţene şi comunale, pe anumite tronsoane ale cursurilor de apa şi canalelor navigabile, cele din zonele de apărare a rîurilor şi digurilor şi de pe formaţiunile torentiale din bazinele de recepţie ale lacurilor de acumulare se executa, se întreţin şi se administrează de către deţinătorii terenurilor pe care sînt amplasate aceste plantaţii.

Plantaţiile forestiere situate de-a lungul căilor de comunicaţie şi cursurilor de apa, precum şi alte plantaţii de pe terenurile situate în afară fondului forestier, executate de către ocoalele silvice pînă la data intrării în vigoare a prezentului decret, vor fi transmise, în condiţiile prevăzute de lege, în administrare directa, în folosinţă sau în proprietatea deţinătorilor terenurilor, după caz.

Articolul 9

Materialul săditor necesar pentru executarea şi completarea plantaţiilor prevăzute la art. 8 alin. 1 se produce în pepinierele unităţilor din subordinea Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor.

Unităţile silvice şi agricole vor asigura materialul săditor pentru plantaţiile prevăzute la art. 8 alin. 2 şi cele care se executa în perimetrele construibile ale localităţilor, la cererea celor care executa plantaţiile.

Articolul 10

Plantaţiile ce se realizează în condiţiile prezentului decret se stabilesc prin planurile naţionale unice de dezvoltare economico-socială, cincinale şi anuale, pe baza propunerilor organelor prevăzute la art. 5.

Traseele, zonele, terenurile prevăzute a se planta cu specii forestiere se stabilesc de către comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, împreună cu unităţile care au sarcini potrivit planului naţional unic de dezvoltare economico-socială, cu avizul inspectoratelor silvice judeţene şi al municipiului Bucureşti.

Unităţile din subordinea ministerelor, celorlalte organe centrale sau locale prevăzute la art. 5 vor comunică, semestrial, birourilor sau comitetelor executive ale consiliilor populare în raza cărora îşi desfăşoară activitatea, modul de îndeplinire a sarcinilor ce le revin privind executarea, completarea şi întreţinerea vegetatiei forestiere şi a pomilor fructiferi.

Articolul 11

Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, în colaborare cu organizaţiile Uniunii Tineretului Comunist şi cu alte organizaţii obşteşti, vor lua măsuri pentru asigurarea participării populaţiei, în special a tineretului, la acţiunea de executare a acestor plantaţii.

Capitolul 3

Paza, prevenirea incendiilor şi protecţia vegetatiei forestiere de pe terenurile situate în afară fondului forestier

Articolul 12

Paza, prevenirea incendiilor şi protecţia vegetatiei forestiere de pe terenurile situate în afară fondului forestier se asigura, în condiţiile prevăzute de lege, de persoanele juridice şi persoanele fizice care au în administrare, în folosinţă sau în proprietate terenuri cu astfel de vegetaţie.

Inginerii şi tehnicienii cu atribuţii de control din cadrul ocoalelor silvice vor controla periodic şi cel puţin o dată pe an aplicarea şi respectarea legislaţiei silvice cu privire la paza şi protecţia vegetatiei forestiere de pe terenurile situate în afară fondului forestier, aflate în administrarea sau proprietatea persoanelor juridice.

Articolul 13

Deţinătorii de terenuri cu vegetaţie forestieră situata în afară fondului forestier au obligaţia sa semnaleze imediat ocolului silvic şi birourilor sau comitetelor executive ale consiliilor populare comunale, orăşeneşti sau municipale, după caz, în raza căruia este situata vegetatia, apariţia bolilor şi dăunătorilor şi să execute, cu mijloace proprii, lucrările de combatere necesare, stabilite de organele silvice. La cererea deţinătorilor de terenuri cu vegetaţie forestieră situate în afară fondului forestier, unităţile silvice şi centrele de protecţie a plantelor vor pune la dispoziţia acestora, contra cost, materialele şi aparatura de combatere şi vor acorda asistenţa tehnica necesară.

Articolul 14

Persoanele juridice sau persoanele fizice prevăzute la art. 2, care au în administrare, în folosinţă sau în proprietate terenuri cu vegetaţie forestieră situate în afară fondului forestier, sînt obligate să asigure curăţirea vegetatiei de arbori căzuţi, uscati, atacati de insecte, pentru ca aceasta să fie menţinută într-o stare de igiena corespunzătoare, iar materialul lemnos rezultat să fie introdus în circuitul economic.

Articolul 15

Recoltarea materialului lemnos din vegetatia forestieră de pe terenurile situate în afară fondului forestier este permisă numai la virstele sau diametrele minime prevăzute în anexa nr. 1, cu aprobarea prealabilă a ocolului silvic pe raza căruia se afla vegetatia şi după marcarea arborilor.

În cazuri excepţionale, arborii care prezintă pericol iminent pentru siguranţa circulaţiei ori pentru construcţiile şi instalaţiile aferente căilor de comunicaţie, precum şi cei care împiedica scurgerea apelor mari, pot fi inlaturati de unităţile din subordinea Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor şi Consiliului Naţional al Apelor, precum şi cele din subordinea consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, fără aprobarea prealabilă a organelor silvice, cu obligaţia ca aceste unităţi sa comunice, în termen de 48 de ore, ocolului silvic pe raza căruia s-a efectuat aceasta operaţie, locul şi numărul arborilor recoltati.

Articolul 16

Se interzice defrişarea vegetatiei forestiere, inclusiv a celei de pe păşuni şi fîneţe, situata pe terenuri cu inclinare de peste 30 grade, precum şi a celei cu rol de protecţie a lacurilor de acumulare şi a malurilor.

În aceasta vegetaţie se vor executa numai lucrări de curăţire a arborilor căzuţi, uscati sau atacati de insecte, precum şi lucrări de rarire a vegetatiei, care să asigure menţinerea terenurilor în categoria de folosinţă iniţială.

Articolul 17

Pentru întreţinerea şi repararea căilor de comunicaţie, lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, hidrotehnice şi energetice, precum şi alte asemenea lucrări, se pot efectua recoltari de arbori sub virstele sau diametrele minime prevăzute la art. 15 numai cu aprobarea prealabilă a inspectoratului silvic judeţean pe raza căruia se afla vegetatia forestieră de pe terenurile situate în afară fondului forestier şi după marcarea arborilor de către ocoalele silvice.

Articolul 18

În vegetatia forestieră situata în perimetrele construibile ale localităţilor, în parcuri şi în incintele unităţilor socialiste se pot recolta arbori, potrivit legii, pe baza aprobării comitetelor sau birourilor executive ale consiliilor populare municipale, orăşeneşti sau comunale, după caz, pe raza căruia se afla vegetatia forestieră.

Articolul 19

Recoltarea arborilor din vegetatia forestieră de pe terenurile situate în afară fondului forestier se face de către persoanele juridice sau persoanele fizice care au în administrare, în folosinţă ori în proprietate astfel de terenuri, cu excepţia celor din vegetatia forestieră plantata de ocoalele silvice de-a lungul drumurilor naţionale, judeţene sau comunale, care se recolteaza de unităţile forestiere de exploatare şi transport din subordinea Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii, potrivit planului naţional unic de dezvoltare economico-socială.

Articolul 20

Unităţile din subordinea Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor vor livra unităţilor forestiere de exploatare şi transport, din subordinea Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii, arborii pe picior care îndeplinesc condiţiile dimensionale şi de calitate prevăzute în standardele de stat pentru a fi transformati în cherestea, în vederea valorificării în producţia industriala.

Articolul 21

Persoanele juridice sau persoanele fizice care au în administrare, în folosinţă sau în proprietate terenuri cu vegetaţie forestieră situate în afară fondului forestier pot folosi, pentru satisfacerea nevoilor proprii, materialul lemnos rezultat din aceasta vegetaţie, cu excepţia materialului lemnos care se recolteaza de unităţile forestiere de exploatare şi transport în condiţiile art. 19 şi 20, lemnului de nuc, stejar, gorun, fag, cires, ulm, frasin şi paltin, care îndeplineşte condiţiile dimensionale şi de calitate prevăzute în standardele de stat pentru a fi transformat în furnire estetice.

Persoanele juridice sau persoanele fizice care deţin material lemnos ce îndeplineşte condiţiile dimensionale şi de calitate prevăzute în standardele de stat pentru a fi transformat în furnire estetice, din speciile de nuc, stejar, gorun, fag, cires, ulm, frasin şi paltin, sînt obligate sa-l predea unităţilor forestiere de exploatare şi transport, primind în schimb lemn de lucru sau cherestea de rasinoase ori foioase sau, la cerere, lemn de foc, potrivit condiţiilor şi normelor de schimb stabilite de Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii.

Articolul 22

Materialul lemnos care rămîne la dispoziţia deţinătorilor de terenuri cu vegetaţie forestieră situate în afară fondului forestier şi care îndeplineşte condiţiile dimensionale şi de calitate pentru a fi transformat în cherestea poate fi vîndut, la preţuri legale, numai unităţilor forestiere de exploatare şi transport din subordinea Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii sau altor unităţi socialiste.

Lemnul de foc şi lemnul pentru construcţii rurale, rezultat din taierile efectuate potrivit prevederilor prezentului decret, poate fi vîndut unităţilor agricole cooperatiste şi populaţiei din localităţile rurale şi localităţile urbane stabilite de comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, cu acordul biroului sau comitetului executiv al consiliului popular al localităţii în raza căruia se afla vegetatia forestieră, la preţurile legale.

Capitolul 4

Funcţionarea instalaţiilor de prelucrat lemn rotund în cherestea

Articolul 23

Prelucrarea lemnului rotund în cherestea se face numai la instalaţiile aparţinînd unităţilor specializate din subordinea Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii, precum şi la instalaţiile aparţinînd altor unităţi socialiste pentru care s-au obţinut autorizaţii de funcţionare prevăzute în prezentul decret.

Articolul 24

Autorizaţiile de funcţionare a instalaţiilor de prelucrat lemn rotund în cherestea aparţinînd unităţilor din subordinea altor ministere decît Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii se acordă, la cerere, de către acest minister, pe durata limitată, în funcţie de volumul şi durata lucrărilor de executat şi numai pentru nevoi proprii.

Articolul 25

În unităţile agricole cooperatiste pot funcţiona instalaţii de prelucrat lemn rotund în cherestea pe baza autorizaţiei eliberate pentru 2 ani de către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare. Autorizaţia se eliberează la propunerea direcţiei generale judeţene pentru agricultura şi industria alimentara, cu avizul întreprinderii forestiere de exploatare şi transport pe raza căreia urmează sa funcţioneze instalatia.

De asemenea, consiliile populare ale comunelor din zonele necooperativizate pot deţine instalaţii de prelucrat lemn rotund în cherestea pe baza autorizaţiei eliberate de Ministerul Economiei şi Materialelor de Construcţii, la cererea comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene în subordinea cărora se afla şi cu avizul întreprinderii forestiere de exploatare şi transport pe raza căreia urmează sa funcţioneze instalatia.

Articolul 26

Unităţile specializate din subordinea Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii, unităţile agricole cooperatiste şi consiliile populare ale comunelor din zonele necooperativizate, autorizate în condiţiile art. 25, pot prelucra lemn rotund în cherestea atît pentru nevoile proprii, cît şi pentru alte unităţi socialiste, persoane fizice sau persoane juridice, ca activitate de prestare de servicii, cu excepţia lemnului de nuc, stejar, gorun, fag, cires, ulm, frasin şi paltin, care îndeplineşte condiţiile dimensionale şi de calitate pentru a fi transformat în furnire estetice.

Articolul 27

Prelucrarea lemnului rotund în cherestea, ca prestare de servicii, se face cu plata tarifelor legale pentru unităţile socialiste de stat sau organizaţiile cooperatiste.

Pentru persoanele fizice sau persoanele juridice altele decît unităţile socialiste, prelucrarea lemnului de stejar şi rasinoase în cherestea, ca prestare de servicii, se face cu plata în natura, ce reprezintă 25% din cantitatea de lemn primită spre prelucrare, iar a lemnului din alte specii de foioase, cu plata tarifelor legale. Lemnul de stejar şi de rasinoase, reţinut ca plata în natura de unităţile agricole cooperatiste, se va folosi, potrivit destinaţiei date de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, în special pentru activitatea de industrie mica în aceste unităţi, iar cel reţinut ca plata în natura de consiliile populare ale comunelor necooperativizate, potrivit alineatului precedent, va fi predat, la preţuri legale, unităţilor forestiere de exploatare şi transport din subordinea Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii.

Prelucrarea lemnului rotund în cherestea pentru persoanele fizice sau persoanele juridice altele decît unităţile socialiste se face numai pentru nevoi proprii, în limita cantităţilor aprobate de comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare municipale, orăşeneşti sau comunale, după caz.

Articolul 28

Unităţile prevăzute la art. 23 şi 25 sînt obligate sa ţină la zi evidenta cantităţilor de lemn primite spre prelucrare, ca prestare de servicii, cu specificarea actelor legale de provenienţă şi a cantităţilor de lemn reţinute ca plata în natura, precum şi a sumelor încasate pentru prestarea de servicii.

Articolul 29

Direcţiile generale judeţene pentru agricultura şi industria alimentara şi a municipiului Bucureşti pot aproba ca unităţile agricole cooperatiste sa vinda, la preţuri legale, cantităţile de cherestea ce depăşesc nevoile proprii altor unităţi agricole cooperatiste.

Articolul 30

Se interzice persoanelor fizice schimbul de cherestea cu alte produse.

Persoanele fizice pot vinde, la preţuri legale, cantităţile de cherestea ce depăşesc nevoile proprii numai unităţilor forestiere de exploatare şi transport din subordinea Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii.

Capitolul 5

Raspunderi şi sancţiuni

Articolul 31

Încălcarea dispoziţiilor prezentului decret atrage, după caz, răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravenţională sau penală a celor vinovaţi.

Articolul 32

Constituie contravenţii la prevederile prezentului decret următoarele fapte, dacă nu au fost săvîrşite în astfel de condiţii încît, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni şi se sancţionează cu amendă:

I. De la 3.000 lei la 6.000 lei:

a) funcţionarea fără autorizaţie a instalaţiilor de prelucrat lemn rotund în cherestea; ... b) folosirea la prelucrarea lemnului rotund în cherestea a ferastraielor circulare sau ferastraielor panglica ori a altor utilaje destinate sau autorizate pentru lucrări de timplarie; ... c) folosirea de joagare acţionate manual sau cu animale la prelucrarea lemnului în cherestea. ...

II. De la 2.000 lei la 5.000 lei:

a) defrişarea vegetatiei forestiere, inclusiv a celei de pe păşuni şi fîneţe, situata pe terenuri cu inclinare de peste 30 grade, precum şi a celei cu rol de protecţie a lacurilor de acumulare şi a malurilor; ... b) primirea lemnului rotund spre prelucrare sau prelucrarea acestuia în cherestea fără acte de provenienţă legală; ... c) prelucrarea în cherestea a lemnului de nuc, stejar, gorun, fag, cires, ulm, frasin şi paltin, care îndeplineşte condiţiile dimensionale şi de calitate pentru a fi transformat în furnire estetice; ... d) vînzarea materialului lemnos apt pentru a fi prelucrat în cherestea, rezultat din tăieri efectuate în vegetatia forestieră în alte condiţii decît cele prevăzute de art. 22; ... e) schimbul de cherestea cu alte produse între persoanele fizice, precum şi vînzarea de cherestea în alte condiţii decît cele prevăzute la art. 30 alin. 2. ...

III. De la 1.000 lei la 1.500 lei:

a) recoltarea arborilor din vegetatia forestieră de pe terenurile situate în afară fondului forestier în alte condiţii decît cele prevăzute la art. 15, 17 şi 19, precum şi depozitarea de substanţe chimice, piatra, moloz, gunoaie, cadavre de animale sau reziduuri, pe aceste terenuri, în condiţii ce pot dăuna vegetatiei forestiere; ... b) prelucrarea lemnului de rasinoase sau de stejar în cherestea pentru persoanele fizice sau persoanele juridice altele decît unităţile socialiste, ca prestare de servicii, fără plata în natura; ... c) nepredarea cantităţilor de lemn reţinute ca plata în natura către unităţile forestiere de exploatare şi transport; ... d) netinerea la zi a evidentelor prevăzute la art. 28. ...

Sancţiunile pot fi aplicate şi persoanelor juridice.

Articolul 33

Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 32 şi aplicarea sancţiunilor se fac de către persoanele cu atribuţii de control din cadrul Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii, Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Consiliului Naţional al Apelor, din Centrala de exploatare a lemnului, de către personalul din inspectoratele silvice judeţene, din direcţiile generale judeţene pentru agricultura şi industria alimentara şi a municipiului Bucureşti, din direcţiile judeţene de drumuri de poduri, direcţiile de ape şi oficiile judeţene de gospodărire a apelor, anume împuternicit de conducătorii acestor unităţi, precum şi de primării, ofiţerii şi subofiterii de militie.

Agentul constatator însoţit de un delegat al comitetului sau biroului executiv al consiliului popular municipal, al sectorului municipiului Bucureşti, orasenesc sau comunal, după caz, este autorizat sa identifice, la locurile unde sînt situate instalaţiile de prelucrare a lemnului rotund neautorizate, precum şi ferastraiele circulare, ferastraiele panglica ori alte utilaje, destinate sau autorizate pentru lucrări de timplarie, în cazul cînd acestea sînt folosite la prelucrarea lemnului rotund în cherestea.

În cazul contravenţiilor prevăzute la art. 32 pct. I lit. a) şi b), agentul constatator va opri funcţionarea instalaţiilor de prelucrare a lemnului rotund în cherestea aparţinînd unităţilor socialiste, prin aplicarea de sigilii, şi va sesiza organul ierarhic superior al acestor unităţi.

Articolul 34

Sînt supuse confiscării lemnul adus spre prelucrare fără acte de provenienţă legală, cantităţile de cherestea rezultate din prelucrarea acestuia, precum şi instalaţiile de prelucrare a lemnului neautorizate aparţinînd persoanelor fizice şi persoanelor juridice altele decît organizaţiile socialiste, în cazul cînd sînt folosite pentru transformarea lemnului rotund în cherestea.

De asemenea, sînt supuse confiscării ferastraiele panglica, ferastraiele circulare, joagarele acţionate manual sau cu animale şi alte utilaje aparţinînd persoanelor fizice, în cazul cînd sînt folosite pentru transformarea lemnului rotund în cherestea.

Articolul 35

Contravenţiilor prevăzute la art. 32 le sînt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor.

Capitolul 6

Dispoziţii finale şi tranzitorii

Articolul 36

Prezentul decret intră în vigoare la 30 de zile de la publicare.

Pe aceeaşi dată se abroga actele normative prevăzute în anexa nr. 2, precum şi orice alte dispoziţii legale anterioare din domeniul reglementat prin prezentul decret.

Articolul 37

Unităţile socialiste care deţin instalaţii de prelucrat lemn rotund în cherestea sînt obligate să solicite, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentului decret, eliberarea de noi autorizaţii de funcţionare a acestor instalaţii. După expirarea acestui termen, autorizaţiile de funcţionare a instalaţiilor de prelucrat lemn rotund în cherestea, eliberate pînă la data intrării în vigoare a prezentului decret, îşi pierd valabilitatea.

Articolul 38

Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul decret.

Anexa 1

VIRSTELE SAU DIAMETRELE MINIME

pentru taierile de regenerare a vegetatiei forestiere de pe terenurile situate în afară fondului forestier


Specia	Codru		Cring
Specia	Virsta ani	Diametrul *) cm	Virsta ani	Diametrul *) cm
Molid si brad	80	25	-	-
Pin	50	18	-	-
Fag	80	20	30	10
Gorun, stejar pedunculat si girnita	80	25	25	10
Cer	60	20	25	12
Tei	50	20	25	12
Salcim	-	-	20	10
Salcie, plopi indigeni, anini	-	-	20	18
Plopi euroamericani	20	25	-	-
Mesteacan	80	15	-	-
Carpen	40	15	25	10

*) Diametrul se măsoară la înălţimea de 1,30 de la baza arborelui.

1. Celelalte specii forestiere necuprinse în prezenta anexa se vor tăia la virste sau diametre, în funcţie de necesităţile de regenerare.

2. Se încadrează la "codru" vegetatia forestieră care se regenereaza din saminta - în mod natural sau prin plantaţii - se realizează înălţimi sau diametre mari; se localizeaza în principal în zonele colinare şi de munte.

3. Se încadrează la "cring" vegetatia forestieră care se regenereaza din lastari - proveniţi din cioate sau rădăcini - şi realizează diametre şi înălţimi mici; se localizeaza în principal în zone colinare şi de şes.

Anexa 2

Actele normative care se abroga

1. Decretul nr. 36/1959 privind funcţionarea instalaţiilor de prelucrat busteni, publicat în Buletinul Oficial nr. 5 din 16 februarie 1959.

2. Decretul nr. 835/1962 privind plantarea plopului de-a lungul drumurilor naţionale, regionale, raionale şi comunale, cursurilor de ape, canalelor de irigaţii şi de desecare, publicat în Buletinul Oficial nr. 22 din 9 noiembrie 1962.

3. Decretul nr. 306/1971 privind autorizarea unităţilor cooperatiste agricole de a pune în funcţiune instalaţii de prelucrat lemn rotund în cherestea, publicat în Buletinul Oficial nr. 111 din 26 septembrie 1971.

4. Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 1564/1952 privind protejarea plantaţiilor de pe marginea căilor de comunicaţie şi de pe zonele de protecţie ale acestora, publicată în Colecţia de hotărîri şi dispoziţii ale Consiliului de Miniştri nr. 16 din 9 martie 1953.

5. Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 116/1959 privind regimul de funcţionare a instalaţiilor de prelucrat busteni, publicată în Colecţia de hotărîri şi dispoziţii ale Consiliului de Miniştri nr. 11 din 15 februarie 1959, completată prin Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 637/1967, publicată în Buletinul Oficial nr. 28 din 31 martie 1967.

---------------------