NORMĂ TEHNICA din 25 februarie 1999

privind lucrările de introducere a cadastrului general, sunt elaborate de ONCGC, în baza atribuţiilor care-i revin pentru organizarea şi realizarea cadastrului general în România, potrivit Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare, nr. 7/1996.

EMITENT

OFICIUL NAŢIONAL DE CADASTRU GEODEZIE ŞI CARTOGRAFIE

Publicat în BROSURA nr. 2 din 25 februarie 1999

1. INTRODUCERE

Normele tehnice privind lucrările de introducere a cadastrului general, sunt elaborate de ONCGC, în baza atribuţiilor care-i revin pentru organizarea şi realizarea cadastrului general în România, potrivit Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare, nr. 7/1996.

In conformitate cu prevederile legale, măsurătorile cadastrale se fac la nivel de bun imobil şi au ca scop evidenţierea acestuia prin forma, dimensiune şi atribute. Bunul imobil reprezintă un corp de proprietate care are una sau mai multe parcele alipite ale aceluiaşi proprietar*). Parcela este cantitatea de baza a cadastrului general care are un singur proprietar o singura categorie de folosinţa. Rolul normelor tehnice este acela de a prezenta succesiunea operaţiunilor tehnice la introducerea cadastrului general, modul de organizare a lucrurilor, modul de întocmire şi conţinutul documentaţiilor tehnice rezultate, condiţiile tehnice de calitate şi modul de avizare, verificare şi recepţie a lucrărilor. Normele tehnice nu se referă la metodele de execuţie a lucrărilor, la instrumentele utilizate, la modul de prelucrare a datelor rezultate din măsurători, alegerea acestora fiind în responsabilitatea executantului, astfel încât sa îndeplinească condiţiile de conţinut şi calitate impuse.

Condiţiile tehnice pentru realizarea reţelelor geodezice de sprijin, de indesire şi ridicare precum şi structura şi conţinutul bazei de date a cadastrului general, sunt specificate în norme proprii.

___________

*) - exclusiv, coproprietar sau în indiviziune, titular al dreptului real asupra bunului imobil supus înscrierii

2. DISPOZIŢII GENERALE

Prezentele norme tehnice sunt obligatorii pentru persoanele fizice şi juridice care finanţează, contractează, avizează, executa, verifica şi receptioneaza lucrări de cadastru general.

Titularii cadastrelor de specialitate care îşi elaborează propriile metodologii, instrucţiuni, regulamente şi norme tehnice, sunt obligaţi ca la întocmirea acestora sa ţină seama de prevederile din prezentele norme. Normele tehnice, instrucţiunile, regulamentele şi metodologiile anterior aprobate de titularii cadastrelor de specialitate, vor fi revizuite conform prevederilor prezentelor norme şi prezentate Oficiului Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie pentru avizare.

3. REŢELE GEODEZICE

3.1. Prevederi generale

3.1.1. Materializarea punctelor din reţelele geodezice de sprijin, şi din reţelele de indesire şi ridicare se face conform prevederilor standardului roman SR 3446-1/1996 (anexa 10), având mărci conform standardului de stat STAS 4294-73 (anexa 11), emise de Institutul Roman de Standardizare precum şi cu alte sisteme de marcare şi semnalizare provenite sau preluate din standardele europene (CEN) şi internaţionale (ISO), avizate sau omologate de ONCGC.

3.1.2. Coordonatele punctelor din reţelele geodezice se calculează în sistem de proiectie Stereografic 1970 şi în plan de referinţa Marea Neagra 1975.

3.2. Reţeaua geodezica de sprijin

3.2.1. Reţeaua geodezica de sprijin pentru introducerea sau întreţinerea cadastrului general într-un teritoriu administrativ, este formată din totalitatea punctelor reţelei geodezice de referinţa.

3.3. Reţea geodezica de indesire şi ridicare

3.3.1. Reţeaua geodezica de indesire şi ridicare se realizează astfel încât sa asigure densitatea de puncte necesare pentru executarea lucrărilor de introducere şi întreţinere a cadastrului general.

3.3.2. In configuraţia reţelei geodezice de indesire şi ridicare vor fi incluse cel puţin 4 puncte din reţeaua geodezica de sprijin, astfel încât poligonul format sa încadreze toate punctele acesteia.

3.3.3. Reţeaua geodezica de indesire şi ridicare se executa prin metode cunoscute: triangulatie, trilateratie, triangulatie-trilateratie, reţele de drumuiri poligonometrice, intersecţii, retrointersectii, sau tehnologii geodezice bazate pe observaţii satelitare (sisteme globale de pozitionare). In cazul în care coordonatele punctelor sunt determinate cu echipamente GPS (Global Positioning System), la proiectarea reţelei se va tine seama de următoarele:

- reţeaua de indesire şi ridicare trebuie sa se sprijine pe minimum 6 puncte din reţeaua geodezica de sprijin (3 puncte din reţeaua de triangulatie şi 3 puncte din reţeaua de nivelment:

- punctele de sprijin vor trebui sa fie uniform repartizate, atât în interiorul reţelei cat şi la marginea reţelei;

- toate punctele noi vor fi determinate cu ajutorul a minimum trei vectori;

- se va prevedea determinarea punctelor de legătura dublu-staţionate în sesiuni diferite.

Numărul minim de sesiuni şi într-o reţea cu puncte şi cu utilizarea de receptoare se calculează cu relaţia:

s = (p-n)/(r-n) pentru n >= 1

unde n este numărul punctelor de legătura între sesiuni.

Dacă un punct este stationat de m ori atunci numărul de sesiuni se calculează cu relaţia:

s = m x p/r

3.3.4. Reţelele geodezice de indesire se compensează ca reţele libere, prin încadrarea în configuraţia lor a cel puţin 4 puncte din reţeaua geodezica de sprijin. Abaterea standard medie de determinare a punctelor reţelei nu trebuie sa depăşească § 5 cm în poziţie planimetrica.

┌──────────────────┐

│ _____ U │

│ \ │ │

│ \ │Q Q │

s = s \ │ / │ xx yy │

r o \ │ / │ i i│

\ │ ───── │ │

\ │ i=l R │

\ └──────────────────┘

\l 2n

în care:

n numărul de puncte din reţea,

Q, Q elementele de pe diagonala principala a matricii cofactorilor

xx yy (coeficienţilor de pondere) a necunoscutelor, corespunzătoare

coordonatelor X şi respectiv Y ale punctului i,

s abaterea standara a unităţii de pondere.

o

3.3.5. După compensarea ca reţea libera se vor determina coordonatele plane ale punctelor reţelei de indesire şi ridicare în sistemul de proiectie Stereografic 1970, printr-o transformare Helmert cu ajutorul a minimum 4 puncte din reţeaua geodezica de sprijin.

3.3.6. Punctele din reţeaua de indesire trebuie sa asigure o densitate de 1 punct/5 kmp, în extravilan şi 1 punct/kmp în intravilan.

3.3.7. Densitatea reţelei de ridicare se stabileşte în raport cu scopul lucrărilor şi scara de redactare a planurilor cadastrale. Reţelele de ridicare se proiectează astfel încât sa se asigure determinarea punctelor care delimitează teritoriul administrativ şi intravilanele precum şi a celor care definesc bunurile imobile.

3.3.8. Materializarea pe teren se va face cu o densitate impusa de configuraţia terenului şi densitatea detaliilor (în principal a limitelor de proprietate). Materializarea se va face după natura solului cu borne, repere şi mărci standardizate avizate sau omologate se ONCGC, asigurând o densitate de cel puţin 1 punct/kmp în zona de şes, 1 punct/2 kmp în zone colimare şi 1 punct/5 kmp în zone de munte. In intravilan în zonele asfaltate sau betonate materializarea se poate face şi cu picheti metalici cu diametrul de 25 mm, batuti la nivelul solului, asigurând o densitate a punctelor de minim 4 puncte/kmp. Din fiecare punct materializat se vor asigura vizibilitatea către cel puţin alte doua puncte din reţeaua geodezica de indesire şi ridicare sau din reţeaua geodezica de sprijin.

3.3.9. Indiferent de instrumentele şi procedeele tehnice utilizate la executarea măsurătorilor, reţeaua de ridicare se compensează ca reţea constransa pe punctele reţelelor de sprijin şi de indesire. Abaterea standard de determinare a unui punct nu trebuie sa depăşească § 10 cm în intravilan şi § 25 cm în extravilan şi se calculează cu relaţiile:

┌────

S = S \ │Q

X o \ │ xx

\│ i

┌────

S = S \ │Q

Y o \ │ yy

\│ i

3.4. Documente tehnice

3.4.1. Documentaţia tehnica întocmită după executarea reţelelor geodezice de sprijin, indesire şi ridicare supusă operaţiilor de recepţie va cuprinde:

- memoriul tehnic;

- schema dispunerii punctelor vechi şi noi, cu marcarea vizibilitatilor (schita vizelor);

- schema măsurătorilor efectuate (schita vizelor);

- fisiere ASCII pe suport magnetic, cu datele rezultate din măsurătorile de teren (denumirea/numărul punctului de staţie, denumirile/numerele punctelor vizate, direcţii măsurate, distanţe măsurate);

- descrierile topografice (Anexa 8) şi schiţele de reperaj pentru punctele vechi şi noi;

- inventar de coordonate inclusiv pe suport magnetic (fisier ASCII conform modelului din Anexa 15).

4. DELIMITAREA CADASTRALA A TERITORIILOR ADMINISTRATIVE

4.1. Prevederi generale

4.1.1. Delimitarea cadastrala a teritoriului administrativ reprezintă operaţia de baza prin care se identifica, măsoară la teren şi se oficializeaza, limitele teritoriului administrativ conţinând punctele de frangere şi traseele hotarului dinspre teritoriile administrative vecine precum şi limitele intravilanelor din respectivul teritoriu. Aceasta lucrare se executa înaintea începerii lucrărilor de introducere a cadastrului general pe un teritoriu administrativ.

4.1.2. Stabilirea liniei de hotar şi denumirile unităţilor administrativ-teritoriale se face în conformitate cu Legea nr. 7/1996, pe baza prevederilor Legii nr. 2/1968, cu modificările ulterioare stabilite prin acte normative emise de Guvernul României sau prin alte documente legale. Limitele intravilanelor se stabilesc conform planurilor urbanistice generale întocmite şi aprobate potrivit Legii nr. 50/1991, cu modificările ulterioare. In cazurile în care nu s-au aprobat planuri urbanistice generale, limitele intravilanelor vor fi cele existente la 1 ianuarie 1990, conform Legii fondului funciar, nr. 18/1991 republicată.

4.2. Operaţiuni de delimitare

4.2.1. Pentru realizarea delimitărilor cadastrale se vor executa următoarele:

a) constituirea comisiei de delimitare şi aprobarea componentei acesteia, prin ordinul prefectului; ... b) parcurgerea la teren a traseului şi stabilirea punctelor hotarului administrativ precum şi stabilirea punctelor de hotar care vor fi materializate; ... c) materializarea punctelor de hotar cu borne de suprafaţa şi borne subterane conform standardului SR 3446-1/96 sau cu alte tipuri de borne şi mărci avizate sau omologate de ONCGC. Mărcile pentru bornele de suprafaţa se inscriptioneaza conform Anexei 10: ... d) executarea operaţiilor de teren şi birou pentru determinarea coordonatelor punctelor de hotar; ... e) întocmirea actelor de confirmare cu acordul membrilor comisiei de delimitare cadastrala şi a delegaţilor teritoriilor administrative vecine (Anexa 13); ... f) întocmirea dosarului de delimitare cadastrala şi marcarea hotarelor administrative. ...

4.2.2. Comisia de delimitare cadastrala, are următoarea componenta: primării şi secretarii primăriilor teritoriilor administrative implicate în operaţiunea de delimitare cadastrala, delegatul OJCGC şi după caz, delegatul Direcţiei generale de urbanism şi amenajarea teritoriului. Componenta comisiei se aproba prin ordinul prefectului. In comisia de delimitare se recomanda convocarea unor localnici care cunosc traseul hotarului, fără ca aceştia sa fie nominalizaţi în ordinul de constituire. La stabilirea hotarului administrativ pot fi invitaţi, dacă este cazul, şi delegaţi desemnaţi de ministerele titulare ale cadastrelor de specialitate.

4.2.3. Înaintea începerii lucrărilor de delimitare, delegatul OJCGC împreună cu primarul, procedează la convocarea comisiei, care are obligaţia sa studieze (înainte de parcurgerea terenului) întreaga documentaţie existenta referitoare la ultima delimitare cadastrala.

4.2.4. Primăria care doreşte sa-si delimiteze teritoriul va comunica în scris (Anexa 11) cu aviz de confirmare, primăriei din teritoriul administrativ vecin, cu minimum 15 zile înainte, data, ora şi locul de întâlnire pentru a proceda la operaţiunea de delimitare. Primăria teritoriului administrativ vecin este obligată sa-si delege membrii comisiei care vor participa la stabilirea hotarului.

4.2.5. Când o parte din hotarul teritoriului administrativ care se delimitează se afla la limita de judeţ, comisia de delimitare va fi constituită prin ordin comun al prefecţilor judeţelor implicate. Primăria care îşi delimitează teritoriul şi OJCGC, vor informa în scris (Anexa 12), prefectura judeţului vecin, respectiv OJCGC din judeţul vecin despre operaţiunea de delimitare, cu minimum 15 zile înainte de data stabilită pentru delimitare. Aceştia sunt obligaţi sa-si trimită delegaţii, membri ai comisiei, la data, ora şi locul, comunicate.

4.2.6. In cazul în care delegaţii primăriei teritoriului administrativ vecin, judeţului vecin sau ai OJCGC vecin, după caz, nu se prezintă la termenul stabilit, delimitarea hotarului se va face în lipsa acestora, iar în procesul verbal şi în schita de delimitare se vor face menţiuni în legătura cu aceasta.

4.2.7. Operaţiunea de delimitare pe teren a liniei de hotar începe, de regula, dintr-un punct de trei sau mai multe hotare, identificandu-se traseul pana la următorul punct format din intersecţia mai multor hotare. Identificarea pe teren a liniei de hotar se face cu schita din dosarul ultimei delimitări. In lipsa schitei menţionate stabilirea liniei de hotar se face de către membrii comisiei şi se evidenţiază, la fata locului pe hărţile şi planurile topografice existente. Reprezentanţii executantului lucrărilor, convocaţi prin grija OJCGC, participa în mod obligatoriu la operaţiunile de stabilire a punctelor liniilor de hotar şi a punctelor care vor fi materializate.

4.2.8. In cazul când unele segmente şi puncte de hotar stabilite anterior (existente pe schita veche de delimitare) au suferit modificări, pe noua schita vor fi făcute menţiunile în acest sens. Numerotarea punctelor de hotar începe, cu numărul 101, din punctul de intersecţie a trei sau mai multe hotare situat în partea de nord sau nord-vest şi se continua în sens orar. (Codificarea acestora se va efectua în conformitate cu metodologia privind constituirea băncilor de date cadastrale).

4.2.9. In cazul existenţei unor delimitări făcute anterior, se vor înlocui numerele vechi, ale punctelor de hotar, cu numere noi, fără a se dubla numerele. Pe segmentele de hotar comune la doua teritorii administrative delimitate, numerele vechi ale punctelor de hotar din teritoriul vecin vor fi scrise în paranteza.

4.2.10. Pentru toate punctele de hotar materializate (vechi sau noi) se vor întocmi schite de reperaj şi descrieri topografice (Anexa 8). Se vor culege date asupra terenurilor traversate de tronsoanele liniilor de hotar (categoriile de folosinţa, destinaţia terenurilor şi proprietarii) şi se vor consemna în procesul verbal de delimitare.

4.2.11. Dacă linia de hotar este şi linie de frontiera a tarii, coordonatele punctelor de hotar se preiau, în mod obligatoriu, de la Institutul de Geodezie, Fotogrammetrie Cartografie şi Cadastru, prin ONCGC. Linia de frontiera a tarii se avizează la Comandamentul Naţional al Grănicerilor.

4.2.12. Cu ocazia parcurgerii terenului se va face descrierea stării marcajelor atât pentru vechile puncte de hotar (care se menţin) cat şi pentru noile puncte care trebuie materializate cu borne.

4.2.13. Punctele care se borneaza sunt:

- punctele de intersecţie ale liniilor de hotar (puncte de trei sau mai multe hotare);

- unele puncte de schimbare a aliniamentelor pe traseul hotarului alese astfel încât sa permită, la nevoie reconstituirea exactă a traseului hotarului. Pe tronsoanele de hotar în aliniament, mai lungi de 3 km, bornele se planteaza la distanţe de aproximativ 2 km;

- punctele de intersecţie ale hotarului cu ape curgătoare, cai ferate, şosele, se vor borna numai pe o parte a acestor detalii liniare, iar pe partea opusă se vor marca prin stilpi de lemn cu diametrul de 10 cm şi lungimea de 70 cm, protejati cu movile de pământ.

4.2.14. In cazurile în care punctele de schimbare a aliniamentelor (de frangere) sau de intersecţie a hotarelor care trebuie bornate, se afla în locuri improprii bornarii (balta, mlastina, cariera, etc.) se vor planta în apropierea lor borne martor din care se vor determina coordonatele punctelor de hotar.

4.2.15. Dacă hotarul traversează în linie dreapta o pădure compacta, o păşune, o fâneaţa sau un lac, se vor borna punctele de intersecţie ale liniei de hotar cu limita suprafeţelor acestor categorii de folosinţa (în aceste cazuri, linia de hotar este o dreapta imaginara). Dacă linia de hotar care traversează pădurea este o linie franta sau sinuoasa, se vor picheta şi determina coordonate la punctele care definesc respectiva linie. La recunoaşterea traseului hotarului care traversează păduri şi lacuri de acumulare, în comisia de delimitare vor fi invitaţi, după caz şi reprezentanţii Direcţiei Silvice Judeţene şi ai Regiei Apele Romane.

4.2.16. Dacă hotarul este format de talvegul unei ape curgătoare se vor borna numai punctele de intersecţie ale liniei de hotar cu traseul apei pe partea dinspre teritoriul care se delimitează, indiferent de lungimea tronsonului. Dacă firul apei are un traseu sinuos, la lucrările de delimitare se vor determina coordonate la punctele intermediare care definesc acest traseu. Punctele intermediare se materializeaza la intervale de 200-1000 m, cu stâlpi de lemn cu lungimea de 50 cm şi diametrul de 10 cm, protejati cu movile de pământ. In cazul apelor curgătoare interioare, hotarul se stabileşte pe talvegul firului de curgere al apei, iar în cazul albiilor secate, hotarul se stabileşte la jumătatea albiei minore. Coordonatele punctelor intermediare vor fi utilizate la calculul suprafeţei teritoriului administrativ.

4.2.17. Dacă teritoriul administrativ este mărginit de drumuri, cai ferate, diguri, canale, linia de hotar se stabileşte pe una din laturile acestora, astfel încât acestea sa fie cuprinse în întregime în suprafaţa unui teritoriu administrativ. In cazul traseelor frante ori sinuoase se vor determina coordonate la puncte intermediare care definesc aceste trasee. Coordonatele punctelor intermediare vor fi utilizate la calculul suprafeţei teritoriului administrativ.

4.2.18. Pe râurile de frontiera a tarii şi pe fluviul Dunarea, coordonatele punctelor de hotar vor fi cele preluate de la ONCGC prin Institutul de Geodezie, Fotogrametrie, Cartografie şi Cadastru. Pe fluviul Dunarea, pe porţiunea în care ambele maluri se afla pe teritoriul României, punctele de hotar, între doua teritorii, se stabilesc şi se determina prin digitizare la jumătatea latimii fluviului.

4.2.19. La Marea Neagra hotarele se stabilesc pe linia care separa uscatul de apa, la data măsurătorilor.

4.2.20. In cazurile în care exista neintelegeri, între vecini, la stabilirea liniei de hotar şi membrii comisiei nu pot rezolva neînţelegerile, litigiul se consemnează în documentele de delimitare astfel:

a) pe schita generală a hotarului administrativ şi pe schita cu porţiunea de hotar în litigiu, se consemnează ambele variante; ... b) suprafaţa în litigiu se va calcula din coordonatele punctelor de pe contur care se vor stabili în prezenta membrilor comisiei de delimitare; ... c) unele puncte caracteristice de pe conturul suprafeţei în litigiu se vor materializa cu stilpi de lemn cu lungimea de 5 cm şi diametrul de 10 cm şi vor avea o alta numerotare decât restul punctelor de hotar; ... d) pana la rezolvarea litigiului, suprafaţa disputata va fi inclusă în suprafaţa calculată a teritoriului nominalizat de OJCGC; ... e) în procesul verbal de delimitare se vor menţiona argumentele celor doua părţi şi se vor anexa copii după actele deţinute, dacă acestea exista; ... f) după soluţionarea litigiului, se reface documentaţia cadastrala şi se vor materializa cu borne punctele de pe varianta acceptată. ...

4.2.21. Materializarea hotarului administrativ se realizează şi se planteaza prin grija executantului lucrărilor de delimitare, cu respectarea caracteristicilor menţionate anterior.

4.2.22. Coordonatele X, Y, Z, ale punctelor de hotar, se calculează în sistemul de proiectie Stereografic 1970 şi în plan de referinţa Marea Neagra 1975. Precizia de determinare a coordonatelor este similară cu cea a punctelor din reţelele geodezice de sprijin.

4.2.23. Operaţiunile de delimitare a intravilanelor constau din:

a) constituirea comisiei de delimitare; ... b) parcurgerea pe teren a limitei intravilanului, conform planului urbanistic general aprobat şi stabilirea punctelor care se vor materializa; ... c) materializarea punctelor; ... d) executarea operaţiilor de teren şi birou pentru determinarea coordonatelor punctelor; ... e) întocmirea procesului verbal de delimitare a intravilanului, cu acordul şi semnăturile membrilor comisiei (Anexa 13); ... f) întocmirea dosarului de delimitare cadastrala. ...

4.2.24. Comisia de delimitare a limitelor intravilanelor, numita prin ordinul prefectului, este formată din primarul şi secretarul primăriei, delegatul OJCGC şi delegatul Direcţiei generale de urbanism şi amenajarea teritoriului.

4.2.25. Convocarea membrilor comisiei se face prin grija secretarului primăriei la data şi ora stabilite de primar.

4.2.26. Limita intravilanului se materializeaza cu borne standardizate conform SR 3446-1/96 (Anexa 9), sau cu borne preluate din standardele internaţionale avizate sau omologate de ONCGC. Mărcile pentru borne se inscriptioneaza conform Anexei 10. Punctele materializate vor asigura o densitate de minim 2 puncte/km.

4.2.27. Punctele materializate pe limita intravilanului, precum şi cele reprezentate prin detalii stabile se numeroteaza începând de la 1001, în sens orar, începând cu un punct din partea de nord-vest. Dacă limita intravilanului a fost materializata cu ocazia întocmirii Planului Urbanistic General (conform Regulamentului local de urbanism) vor fi determinate punctele materializate. (Codificarea acestora se va efectua în conformitate cu metodologia privind constituirea băncilor de date cadastrale).

4.2.28. Pentru toate punctele materializate se vor întocmi schite de reperaj şi descrieri topografice (Anexa 8).

4.2.29. Pentru toate punctele geodezice utilizate şi pentru punctele de hotar şi limita de intravilan, materializate, se vor întocmi procese verbale de predare conform modelului din Anexa 14.

4.3. Documentaţii tehnice

4.3.1. La terminarea lucrărilor de delimitare a teritoriului administrativ se întocmeşte în vederea realizării recepţiei "dosarul de delimitare", care trebuie sa conţină următoarele piese:

- schita generală a hotarului şi schiţele segmentelor de hotar cuprinse între doua puncte de trei sau mai multe hotare cu acordul şi semnăturile membrilor comisiei de delimitare;

- schiţele de reperaj ale tuturor punctelor materializate;

- descrierile topografice ale tuturor punctelor materializate (Anexa 8);

- inventar de coordonate pentru toate punctele de hotar (materializate şi nematerializate):

- inventar de coordonate pentru toate punctele materializate, pe suport magnetic (fisier ASCII conform modelului din Anexa 15);

- schema măsurătorilor efectuate (schita vizelor);

- suprafaţa teritoriului calculată din coordonatele tuturor punctelor de hotar;

- procesul verbal de delimitare cu descrierea tronsoanelor de hotar corespunzătoare fiecărui teritoriu administrativ vecin, cu semnăturile membrilor comisiei de delimitare (Anexa 13);

- copii după scrisorile de încunoştinţare trimise primăriilor teritoriilor administrative vecine şi după caz prefecturilor şi OJCGC vecine:

4.3.2. Schita generală a hotarului administrativ însoţită de o descriere a traseului hotarului, se întocmeşte pe copii extrase după hărţile cadastrale sau topografice, la scările 1:25 000 sau 1:50 000 astfel ca, în funcţie de mărimea teritoriului, acesta sa fie cuprins pe o singura plansa. Schita generală conţine reprezentarea următoarelor detalii:

- reţeaua principala de cai de comunicaţie:

- reţeaua hidrografica formată din apele curgătoare şi stătătoare, canalele şi digurile principale;

- perimetrele intravilanelor şi denumirile acestora;

- poziţia şi numerotarea punctelor materializate şi a punctelor de trei sau mai multe hotare;

- traseul liniei de hotar marcat prin semne convenţionale;

- denumirea teritoriilor vecine.

4.3.3. Pentru segmentele care constituie şi hotar de judeţ este necesar acordul prefecturilor şi OJCGC din cele doua judeţe limitrofe şi respectiv parafa prefecturii, semnătura prefectului, semnătura şi parafa preşedintelui consiliului judeţean, aplicate pe schite în dreptul porţiunii de hotar.

4.3.4. Dosarul de delimitare se întocmeşte în trei exemplare: un exemplar se depune la OJCGC, un exemplar la primărie şi un exemplar la consiliul judeţean. Pentru porţiunile de hotar cu teritorii administrative vecine, se întocmesc dosare cu schita tronsonului de hotar, cu poziţia şi numerotarea punctelor de hotar. La fiecare primărie a teritoriilor vecine se transmite un dosar, prin grija OJCGC, cu schita porţiunii comune de hotar şi inventarul de coordonate al punctelor de hotar pe tronsonul respectiv.

4.3.5. Pentru fiecare intravilan se întocmeşte un dosar de delimitare care conţine:

- schita generală a limitei intravilanului, la o scara convenabila (1:5.000, 1:10.000, 1:15.000), cu numerotarea punctelor, denumirea intravilanului, reţeaua generală de drumuri/străzi, hidrografia. Pentru cazurile deosebite se pot prezenta şi detalii la scări mai mari;

- schite cu segmentele de pe limita intravilanului la scara 1:2.000 cu numerotarea tuturor punctelor;

- schite de reperaj şi descrierile topografice ale punctelor materializate;

- procesul verbal de delimitare cu acordul şi semnăturile membrilor comisiei;

- inventar de coordonate pentru toate punctele de pe limita intravilanului (materializate şi nematerializate);

- inventar de coordonate pentru toate punctele materializate, pe suport magnetic (fisier ASCII conform modelului din Anexa 15).

- schema măsurătorilor efectuate:

- copii după scrisorile de încunoştinţare trimise Direcţiei generale de urbanism şi amenajarea teritoriului din cadrul primăriilor şi după caz comisiilor judeţene sau prefecturilor;

- suprafaţa intravilanului calculată din coordonatele punctelor de pe limita intravilanului.

4.3.6. Dosarul de delimitare al intravilanului se întocmeşte în trei exemplare: un exemplar se preda la primărie, un exemplar la OJCGC şi un exemplar la Direcţia generală de urbanism şi amenajarea teritoriului.

5. ANALIZA DOCUMENTELOR CARTOGRAFICE EXISTENTE

5.1. Planuri şi harţi cadastrale/topografice existente

5.1.1. Înainte de începerea lucrărilor de introducere a cadastrului general, OJCGC are obligaţia sa analizeze şi sa pregătească întreaga documentaţie topografica şi cadastrala existenta pe teritoriul administrativ.

5.1.2. Criteriile de baza pentru analizarea conţinutului planurilor şi hartilor existente menţionate mai sus, în vederea utilizării lor la introducerea şi întreţinerea cadastrului general într-un teritoriu administrativ, sunt:

- procentul de modificări ale conţinutului cadastral, raportat la conţinutul general pe unitatea de suprafaţa (kmp);

- calitatea suportului planurilor şi hartilor;

- lizibilitatea planurilor şi hartilor şi gradul de uzura şi degradare ale acestora;

5.1.3. Procentul de modificări al conţinutului planurilor şi hartilor, constituie criteriul de baza fata de celelalte criterii menţionate mai sus. Procentul de modificări se stabileşte prin confruntarea planurilor şi hartilor cu situaţia din teren.

5.1.4. Concluziile rezultate în urma analizei vor fi menţionate în caietul de sarcini referitor la lucrurile de introducere a cadastrului general. Rezultatele analizei făcute asupra conţinutului planurilor şi hartilor precum şi documentaţia topografica şi cadastrala existenta vor fi puse la dispoziţia executantului lucrărilor.

5.1.5. Confruntarea la teren a planurilor cadastrale sau topografice existente, se face pe diferite zone din teritoriul administrativ, pentru cel puţin 75% din suprafaţa teritoriului administrativ.

5.1.6. In cadrul operaţiunii de confruntare cu situaţia din teren se verifica existenta şi starea punctelor geodezice din reţeaua de referinţa, din extravilan şi din intravilanele componente ale teritoriului administrativ.

5.1.7. Pe copiile planurilor şi hartilor existente, alese pentru confruntare, se vor nota zonele cu modificări constatate "din vedere" asupra bunurilor imobile, categoriilor de folosinţa şi detaliilor liniare şi se vor estima în procente, funcţie de suprafaţa afectată.

5.1.8. După determinarea procentului mediu de modificări în conţinutul planurilor şi hartilor se va stabili soluţia care trebuie adoptată pentru asigurarea bazei cartografice necesară la lucrările de introducere şi întreţinere a cadastrului general: actualizarea planurilor şi hartilor existente sau planuri şi harţi noi.

5.2. Introducerea şi întreţinerea cadastrului general

5.2.1. Introducerea cadastrului general pe un teritoriu administrativ reprezintă masuratoarea oficială prin care se realizează operaţiunile de teren şi birou care conduc la întocmirea documentelor tehnice ale cadastrului general.

Întreţinerea cadastrului general pe un teritoriu administrativ reprezintă masuratoarea oficială prin care se realizează cu o periodicitate de cel mult 6 ani, operaţiunile de teren şi birou care conduc la actualizarea documentelor tehnice ale cadastrului general.

5.2.2. Documentele tehnice realizate la introducerea sau întreţinerea cadastrului general reprezintă documentaţia oficială pe baza căreia se realizează publicitatea imobiliară.

Pana la introducerea cadastrului general pe un teritoriu administrativ sau în perioada dintre introducerea şi întreţinerea acestuia, publicitatea imobiliară se tine la zi prin înscrierile cu caracter nedefinitiv pe baza documentaţiilor de amplasament şi delimitare a bunurilor imobile elaborate în acest scop de persoane fizice şi juridice autorizate şi recepţionate de OJCGC.

5.2.3. In urma analizei procentului de modificări OJCGC va propune modalitatea de introducere şi întreţinere prin actualizare sau realizare de lucrări noi. Propunerile, însoţite de justificarea acestora se vor transmite la ONCGC care stabileşte soluţiile de urmat.

5.2.4. Datele şi documentele rezultate în urma receptionarii lucrărilor de către OJCGC sau, după caz, ONCGC vor fi puse la dispoziţia executanţilor lucrărilor pentru a fi integrate în cadastrul general.

5.2.5. Recuperarea, integrarea sau utilizarea datelor şi documentelor rezultate în urma aplicării Legii fondului funciar nr. 18/1991, se va realiza de executantul lucrării numai dacă acestea corespund din punct de vedere al calităţii şi respecta prevederile din prezentele norme tehnice.

5.2.6. Pentru realizarea sau actualizarea planului cadastral, se parcurge obligatoriu fiecare bun imobil din intravilan şi din extravilan, realizandu-se operaţiile de teren şi birou pentru determinarea elementelor modificatoare şi redactarea acestora pe planurile cadastrale.

5.2.7. In interiorul bunurilor imobile se vor reprezenta numai parcelele care au categoriile de folosinţa în suprafaţa mai mare de 150 mp în intravilan şi mai mare de 500 mp în extravilan, şi numai construcţiile cu caracter permanent. Categoriile de folosinţa cu suprafeţe mai mici decât cele de mai sus vor fi incluse în parcelele adiacente ale aceluiaşi proprietar.

5.2.8. Lăţimea străzilor, drumurilor comunale şi ulitelor se stabileşte între limitele bunurilor imobile. Pe planul cadastral de baza se reprezintă partea carosabilă (nu se reprezintă trotuarele, şanţurile, acostamentele, zonele de parcare şi refugiu, zonele verzi, etc.). Detaliile liniare (drumuri, străzi, ulite, cai ferate, diguri, ape, etc.) sunt tratate ca bunuri imobile, independente şi se înregistrează ca atare.

5.2.9. Concomitent cu efectuarea operaţiilor de actualizare sau de realizare a planului cadastral, la fiecare bun imobil se culeg şi datele de identificare a proprietarului sau deţinătorului legal, categoriile de folosinţa ale parcelelor şi modul de deţinere (exclusiv, indiviziune) a acestora.

5.2.10. La nivelul fiecărui bun imobil din intravilan se vor întocmi:

a) schita cadastrala a bunului imobil. Pe schita se figurează perimetrul bunului imobil cu parcelele din interior, categoriile de folosinţa ale parcelelor şi clădirile cu caracter permanent. Pe schita cadastrala se scriu, de asemenea numele şi prenumele proprietarului (cu iniţială tatălui), adresa bunului imobil, adresa de domiciliu a proprietarului (în cazul în care proprietarul are alt domiciliu), vecinii şi cu o săgeata se indica direcţia nord. schiţele cadastrale se întocmesc pe sectoare cadastrale; ... b) fişa bunului imobil (Anexa 1), constituie documentul de baza în care se culeg datele cadastrale care se introduc în baza de date a cadastrului general. ...

După încheierea lucrărilor la nivelul intravilanului, fişa bunurilor imobile se completează cu numerele cadastrale şi suprafeţele definitive ale parcelelor şi bunurilor imobile.

5.2.11. Documentele care se întocmesc în extravilan sunt:

a) schita cadastrala, pe grupe de bunuri imobile, în cazul terenurilor agricole şi silvice, pe trupuri de pădure sau pe bunuri imobile ale marilor deţinători (triaje şi depouri, aeroporturi, lacuri, exploatări miniere, cariere, etc.); ... b) fişa bunurilor imobile (Anexa 1). ...

5.2.12. Condiţiile de precizie pentru determinarea coordonatelor punctelor de detaliu sunt, următoarele:

- în intravilan: § 10 cm pentru punctele de pe conturul bunurilor imobile;

- în extravilan: § 20 cm în zone de şes, § 30 cm în zone colimare şi § 50 cm în zone de munte, pentru punctele de contur ale bunurilor imobile.

Limitele parcelelor din interiorul bunurilor imobile şi proiectiile la sol ale construcţiilor cu caracter permanent se vor determina prin măsurători directe de distanţe, iar coordonatele acestora se vor prelua prin digitizare de pe planul cadastral. Suprafeţele rezultate se vor constrânge pe suprafaţa totală a bunului imobil de care aparţin.

Detaliile liniare şi elementele punctuale reprezentând reţeaua de cai de comunicaţii, hidrografia şi construcţiile hidrotehnice se vor determina în aceleaşi condiţii de precizie ca pentru bunurile imobile.

5.2.13. OICGC va pune la dispoziţia executantului lucrărilor documentele cadastrale existente în zona de lucru, fie sub forma analogica (pe suport hârtie, material plastic transparent, baza tare), fie sub forma digitală dacă exista plan digital.

La încheierea lucrării, executantul este obligat sa predea la OICGC, documentele primite. Înainte de operarea modificărilor pentru actualizarea planurilor cadastrale existente, acestea se transforma, de către executantul lucrărilor, în forma digitală, prin digitizare sau scanare/vectorizare. Modificările constatate în urma lucrărilor de actualizare vor fi făcute direct pe planul digital obţinut. Planurile cadastrale noi se realizează în forma digitală.

5.3. Proiectul tehnic de ansamblu

5.3.1. Scopul proiectului tehnic de ansamblu, întocmit de executantul lucrării, este de a furniza datele principale necesare elaborării proiectelor tehnice de execuţie şi pentru stabilirea soluţiilor tehnice şi estimarea cantităţilor şi valorilor pe categorii de lucrări.

5.3.2. In cazul unor lucrări de actualizare de mica complexitate la care nu sunt necesare analize complexe asupra lucrărilor vechi, iar execuţia noilor lucrări nu implica studierea mai multor soluţii, se poate trece direct la proiectul tehnic de execuţie, cu aprobarea OJCGC sau, după caz a ONCGC.

5.3.3. Întocmirea proiectului tehnic de ansamblu este obligatorie pentru lucrările care se executa pe teritorii administrative întregi sau pe porţiuni de cel puţin 1/2 din suprafaţa acestora.

5.3.4. Proiectul tehnic de ansamblu cuprinde următoarele părţi principale:

a) constatările şi concluziile în urma analizării documentaţiilor existente, din punct de vedere cantitativ calitativ şi al gradului de actualitate; ... b) prezentarea soluţiilor tehnice de baza pentru executarea lucrărilor de introducere sau întreţinere a cadastrului general: ... c) calcule estimative pentru volumul de lucrări, forta de munca necesară pentru executarea lucrărilor la termenele programate pe etape, necesarul de fonduri, mijloace tehnice şi materiale: ... d) memoriul justificativ. ...

3.3.5. Pentru urmărirea realizării lucrărilor se întocmeşte graficul programării calendaristice a desfăşurării pe etape de execuţie a acestora.

3.3.6. Proiectul tehnic de ansamblu se avizează de Comisia tehnico-economică a OJCGC, numita prin decizia directorului general. Prevederile din proiectul tehnic de ansamblu sunt obligatorii la întocmirea proiectului tehnic de execuţie.

5.4. Proiectul tehnic de execuţie

5.4.1. Proiectul tehnic de execuţie constituie documentaţia care sta la baza justificarii soluţiilor tehnice alese şi a cuantificării volumelor de lucrări pe etape şi tipuri precum şi estimarea fondurilor necesare. La elaborarea proiectului executantul va respecta prevederile din prezentele norme tehnice, precum şi precizările de ordin tehnic şi financiar din proiectul tehnic de ansamblu şi din caietul de sarcini.

5.4.2. Proiectul tehnic de execuţie cuprinde următoarele părţi principale:

a) prevederile din proiectul tehnic de ansamblu referitoare la lucrările care trebuie sa facă obiectul proiectului tehnic de execuţie; ... b) concluziile în urma recunoaşterii făcuta la teren; ... c) studiul asupra posibilităţilor de utilizare a documentaţiilor şi produselor cartografice şi cadastrale existente în zond; ... d) posibilităţile de recuperare, integrare şi utilizare a datelor şi documentelor provenite în urma aplicării Legii nr. 18/1991 şi a recepţiei lucrărilor; ... e) soluţiile proiectate prezentate pe scheme grafice pentru ansamblul teritoriului sau a teritoriilor administrative şi pentru fiecare intravilan, cuprinzând: ...

- punctele reţelei de sprijin;

- determinarea coordonatelor punctelor pe hotarul teritoriului administrativ şi pe limita intravilanelor:

- punctele sau traseele reţelelor de întreţinere şi ridicare pentru extravilan şi intravilan;

- delimitarea zonelor pe categorii de planuri cadastrale sau topografice existente (după anii de întocmire sau ultima actualizare, după scara, după felul materialului suport pe care este făcuta imprimarea şi metoda de întocmire);

f) devizul estimativ pentru fiecare categorie de lucrări (relele geodezice, conversia planurilor în format digital, măsurători de detaliu pentru actualizarea, sau realizarea hartilor şi planurilor, întocmirea registrelor cadastrale, etc.); ... g) memoriul tehnic. ...

6. CONŢINUTUL PLANULUI CADASTRAL

6.1.1. Conceptul de baza la realizarea planului cadastral, este forma digitală.

6.2. Planul cadastral de ansamblu

6.2.1. Planul cadastral de ansamblu al teritoriului administrativ, se obţine prin generalizarea planului cadastral de baza şi conţine reprezentarea grafica a întregii suprafeţe a teritoriului administrativ.

6.2.2. Planul cadastral de ansamblu, sub forma analogica, se întocmeşte, de regula, la următoarele scări:

- 1:10.000 pentru teritoriile la care planul cadastral de bazd a fost întocmit la scara 1:2.000;

- 1:25.000 dacă planul cadastral de baza a fost întocmit la scara 1:5.000 sau parţial şi la scara 1:2.000 în funcţie de mărimea teritoriului administrativ şi de forma sa, se poate folosi pentru reprezentarea graficd şi scara 1:50.000.

6.2.3. Elementele de conţinut, obligatorii pentru planul cadastral de ansamblu sunt:

- denumirea teritoriului administrativ;

- pădurile şi terenurile cu vegetaţie forestieră;

- reţeaua de şosele, drumuri, străzi, ulite şi cai ferate;

- reţeaua hidrografica şi construcţiile hidrotehnice importante (apele curgătoare, stătătoare, canale deschise, baraje, diguri);

- punctele care marchează hotarele administrative;

- limitele şi denumirea intravilanelor;

- elemente de toponimie;

- punctele din reţeaua geodezica de sprijin (planimetrie şi nivelment).

Pe fiecare foaie a planului cadastral de ansamblu se întocmeşte (în extracadru, în partea din stânga jos) schema cu dispunerea foilor componente.

6.3. Planul cadastral de baza

6.3.1. Planul cadastral de baza se întocmeşte în scopul reprezentării în plan a datelor rezultate la introducerea sau întreţinerea cadastrului general pentru un anumit teritoriu administrativ şi cuprinde elementele de cadastru general în detaliu.

6.3.2. Scara uzuală la care se reprezintă planul cadastral de baza, în forma analogica, este:

- 1:5.000, în zonele de şes pentru extravilan si, 1:2.000, 1:1.000 sau 1:500, în funcţie de densitatea detaliilor, pentru intravilane;

- 1:2.000, în zonele de deal pentru extravilan şi 1:2.000, 1:1000 sau 1:500, în funcţie de densitatea detaliilor, pentru intravilane:

- 1:5.000 şi 1:10.000, sau, după caz, scări mai mari în zonele montane;

- 2:2.000, 1:1.000, 1:500, în funcţie de densitatea detaliilor, în zonele din Delta Dunării.

6.3.3. Planurile cadastrale de baza redactate sub forma analogica, la scările menţionate anterior, se întocmesc pe foi de plan, cu dimensiunea cadrului interior de 50cm x 50cm, având în coltul de sud-vest, valori kilometrice întregi (Anexa 16). Reprezentarea analogica se face în sistem de proiectie Stereografic 1970 (Anexa 17).

6.3.4. Planul cadastral de baza va conţine următoarele elemente:

- punctele reţelei geodezice de sprijin, de indesire şi ridicare;

- limitele şi punctele de hotar, cu numărul de ordine, pentru hotarul teritoriului administrativ şi pentru intravilanele componente:

- limitele şi numerele cadastrale ale bunurilor imobile, limitele şi numerele cadastrale şi categoriile de folosinţa ale parcelelor precum şi ale construcţiilor cu caracter permanent dacă mai multe parcele alipite aparţin unui singur proprietar sau mai multor proprietari în coproprietatea sau indiviziune, acestea vor fi tratate ca un bun imobil (corp de proprietate);

- reţeaua de drumuri;

- căile ferate;

- apele curgătoare cu sensul lor de curgere;

- apele stătătoare;

- construcţiile hidrotehnice;

- denumirile localităţilor, apelor, principalelor forme de relief, pădurilor, drumurilor şi străzilor, ale obiectivelor industriale, social-culturale, etc., care sunt prevăzute în nomenclatoarele şi atlasele oficiale în vigoare;

- numerele poştale ale imobilelor din intravilane;

- codul de identificare pentru intravilan şi extravilan şi codul SIRUTA;

- scara de reprezentare, sistemul de proiectie, anul de întocmire, schema de dispunere şi încadrare a foilor componente la nivelul trapezelor din nomenclatura sistemului de proiectie stereografic 1970, pentru planurile analogice.

6.3.5. Semnele convenţionale, regulile de scriere şi corpurile de litera stabilite pentru elementele de toponimie care trebuie reprezentate pe planurile cadastrale de baza şi de ansamblu, sunt cele prevăzute în "Atlasul de semne convenţionale pentru planurile topografice la scările 1:5000, 1:2000, 1:1000 şi 1:500" - ediţia 1978, pana la elaborarea şi avizarea si/sau aprobarea unui nou atlas de semne convenţionale.

7. CRITERIILE DE ÎMPĂRŢIRE A TERENURILOR DUPĂ DESTINAŢII

7.1. Prevederi generale

7.1.1. Terenurile de orice fel, care aparţin persoanelor fizice şi juridice, indiferent de titlurile pe baza cărora sunt deţinute, se împart pe destinaţii, conform prevederilor legale.

7.1.2. Prin deţinători de terenuri, se înţeleg titularii dreptului de proprietate, persoane fizice sau juridice, ai altor drepturi reale asupra terenurilor sau cei care potrivit legii civile, au calitatea de posesori ori deţinători precari.

7.1.3. Domeniul public poate fi de interes naţional, caz în care proprietatea asupra sa în regim de drept public aparţine statului, sau de interes local, caz în care proprietatea (de asemenea în regim public) aparţine comunelor, oraşelor, municipiilor sau judeţelor.

7.2. Terenurile cu destinaţie agricolă

7.2.1. Din categoria terenurilor cu destinaţie agricolă fac parte: terenurile arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, plantaţiile de hamei şi duzi, păşunile, fâneţele, serele, solariile, răsadniţele, terenurile cu vegetaţie forestieră dacă nu fac parte din amenajamente silvice, păşunile împădurite, cele ocupate cu construcţii agrozootehnice şi de îmbunătăţiri funciare, amenajările piscicole, drumurile tehnologice şi de depozitare.

7.3. Terenurile cu destinaţie forestieră

7.3.1. Din categoria terenurilor cu destinaţie forestieră fac parte: terenurile împădurite sau cele care servesc nevoilor de cultura, producţie ori administraţie silvică, terenurile destinate împăduririlor şi cele neproductive stancarii, abrupturi, bolovănişuri, rape, ravene, torenţi dacă sunt cuprinse în amenajamente silvice.

7.4. Terenurile aflate permanent sub ape

7.4.1. Din aceasta categorie fac parte albiile minore ale cursurilor de apa, cuvetele lacurilor naturale şi artificiale la nivelul maxim de retenţie, bratele şi canalele din Delta Dunării, fundul apelor maritime interioare şi al marii teritoriale şi continue.

7.5. Terenurile din intravilan

7.5.1. In aceasta categorie se includ toate terenurile indiferent de categoria de folosinţa, situate în perimetrul localităţilor urbane şi rurale, ca urmare a stabilirii limitei de hotar a intravilanului, conform legislaţiei în vigoare.

7.6. Terenurile cu destinaţie specială

7.6.1. Din categoria terenurilor cu destinaţie specială fac parte cele folosite pentru transporturile rutiere, feroviare, aeriene şi navale, cele pe care se afla obiective şi instalaţii hidrotehnice, termice, de transport al energiei electrice şi gazelor naturale, terenurile cu exploatări miniere, petroliere, cele pentru nevoile de apărare a tarii precum şi rezervaţiile şi monumentele naturii, monumentele, ansamblurile şi siturile arheologice şi istorice şi altele asemenea.

8. CRITERIILE DE CLASIFICARE SI IDENTIFICARE A CATEGORIILOR DE FOLOSINŢA ALE TERENURILOR SI A CONSTRUCŢIILOR

8.1. Prevederi generale

8.1.1. Categoria de folosinţa a terenului, individualizata printr-un cod, este unul dintre atributele parcelei. Evidenţierea la partea tehnica a cadastrului general a categoriei de folosinţa, alături de celelalte atribute este necesară atât pentru întocmirea cărţii funciare cat şi pentru stabilirea sarcinilor fiscale care grevează bunurile imobile.

8.1.2. Fiecare dintre cele cinci destinaţii ale terenurilor, pot avea categorii de folosinţa predominante, care ocupa suprafaţa majoritara şi categorii de folosinţa care ocupa un procent mai mic. De exemplu, categoriile de folosinţa predominante sunt: arabilul, viile, livezile, fâneţele şi păşunile, dar un procent mai mic îl ocupa şi construcţiile, apele etc. Tot astfel, în intravilane, în afară de categoria de folosinţa curţi-construcţii care este predominanta în cadrul destinaţiei, se includ şi alte categorii de folosinţa care ocupa suprafeţe mai mici, ca, arabil, livezi, ape, etc.

8.2. Criteriile de identificare a categoriilor de folosinţa ale terenurilor

8.2.1. Terenuri arabile (A). In aceasta categorie se încadrează acele terenuri care se ara în fiecare an sau la mai mulţi ani (2-6 ani) şi sunt cultivate cu plante anuale sau perene ca: cereale, leguminoase pentru boabe, plante tehnice şi industriale, plante medicinale şi aromate, plante furajere, legume etc. In categoria de folosinţa arabil se includ: arabil propriu-zis, pajişti cultivate, grădini de legume, orezării, sere, solarii şi rasadnite, capsunarii, alte culturi perene. Se înregistrează ca terenuri arabile:

a) terenurile destinate culturilor furajere perene (trifoisti, sparcetiere, lucerniere sau alte terenuri insamantate cu diferite amestecuri de plante leguminoase şi graminee perene), care se ara o data la cel mult 6 ani; ... b) terenurile rămase temporar neinsamantate datorită inundatiilor, colmatarilor, degradărilor sau altor cauze; ... c) terenurile cu sere şi rasadnite sistematizate, cu menţiunea "sere" sau "rasadnite". ...

Terenurilor arabile amenajate sau ameliorate prin lucrări de desecare, terasare, irigare etc. se vor delimita şi înscrie ca arabil cu întreaga lor suprafaţa, incluzând şi suprafeţele ocupate de canale, diguri, taluzuri, debusee, benzi inierbate, etc. care nu se pot reprezenta la scara planului analogic.

8.2.2. Păşuni (P). Păşunile sunt terenuri inierbate sau intelenite în mod natural sau artificial, prin insamantari la maximum 15-20 ani şi care se folosesc pentru pasunatul animalelor. In cadrul acestei categorii de folosinţa se înregistrează:

a) păşuni curate - sunt păşunile acoperite numai cu vegetaţie ierboasa; ... b) păşuni cu pomi - sunt păşunile plantate cu pomi fructiferi, în scopul combaterii eroziunii sau a alunecarilor de teren, precum şi păşunile care provin din livezi paraginite. La încadrarea acestora se va tine seama de faptul ca producţia principala este masa verde care se pasuneaza, iar fructele pomilor reprezintă un produs secundar; ... c) păşuni împădurite - sunt acele păşuni care, în afară de vegetaţie ierboasa, sunt acoperite şi cu vegetaţie forestieră, cu diferite grade de consistent; ... d) păşuni cu tufisuri şi maracinisuri. ...

8.2.3. Fâneţe (F). La categoria fâneţe se încadrează terenurile inierbate sau intelenite în mod natural sau artificial prin insamantari la maximum 15-20 ani, iar iarba se coseste pentru fan. Se înregistrează la fâneţe: fâneţe curate, fâneţe cu pomi, fâneţe împădurite, fâneţe cu tufărişuri şi maracinisuri.

8.2.4. Vii (V). In aceasta categorie se încadrează terenurile plantate cu vita de vie:

a) vii altoite şi indigene - viile altoite sunt acelea care au la baza lor un portaltoi, în timp ce viile indigene sunt nealtoite, dezvoltandu-se pe rădăcini proprii. Împreună mai sunt denumite şi vii nobile: ... b) vii hibride - sunt acelea care poarta şi denumirea de "producători direcţi"; ... c) hamei - deoarece au o agrotehnica asemănătoare cu a viţei de vie, plantaţiile de hamei se includ în aceasta categorie de folosinţa; ... d) pepiniere viticole - sunt terenuri pentru producerea materialului săditor viticol: plantaţiile portaltoi şi pepinierele propriu-zise sau şcolile de vite. ...

8.2.5. Livezi (L). Livezile sunt terenuri plantate cu pomi şi arbuşti fructiferi. Se înregistrează ca livezi:

a) livezi clasice - terenurile plantate cu pomi fructiferi în diferite sisteme de cultura tradiţionale şi anume: livezi cu culturi intercalate, livezi inierbate, livezi în sistem agro-pomicol, livezi pure, etc.; ... b) livezi intensive şi superintensive - livezi amenajate având o mare densitate de pomi pe hectar, cu conducerea dirijata a coroanelor şi mecanizarea lucrărilor de întreţinere şi recoltare; ... c) plantaţii de arbuati fructiferi - terenuri plantate cu zmeura, agrise, coacăze, trandafiri de dulceaţa, etc.; ... d) pepiniere pomicole - terenurile destinate pentru producerea materialului săditor pomicol; ... e) plantaţii de duzi. ...

8.2.6. Păduri şi alte terenuri din fondul forestier naţional (PD). In aceasta categorie de folosinţa intra toate terenurile din fondul forestier naţional, dacă sunt cuprinse în amenajamente silvice, indiferent de proprietar. Se înregistrează la aceasta categorie de folosinţa:

a) păduri - terenuri acoperite cu vegetaţie forestieră, cu o suprafaţa mai mare de 0,25 ha; ... b) terenuri destinate impaduririi - terenuri în curs de regenerare, terenuri degradate şi poieni prevăzute a fi împădurite prin amenajamente silvice; ... c) terenuri care servesc nevoilor de cultura, producţie şi administraţie silvică terenuri ocupate de pepiniere, solarii, plantaţii, culturi de răchita, arbuşti ornamentali şi fructiferi, cele destinate hranei vânatului şi animalelor din unităţile silvice, cele date în folosinţa temporară personalului silvic; ... d) perdele de protecţie - benzi ordonate din plantaţii silvice şi uneori silvo-pomicole, care au diferite roluri de protecţie ca: perdele pentru protecţia culturilor agricole, perdele pentru protecţia căilor de comunicaţie, pentru protecţia aşezărilor umane, perdele pentru protecţia digurilor, perdele pentru combaterea eroziunii, etc.; ... e) tufărişuri şi maracinisuri - terenuri acoperite masiv cu vegetaţie arborescenta de mica înălţime, catinisuri, ienuperisuri, salcami, maracinisuri, etc. ...

8.2.7. Terenuri cu ape şi ape cu stuf. In aceasta categorie intra terenurile acoperite permanent cu apa, precum şi cele acoperite temporar, care după retragerea apelor, nu pot avea alta folosinţa. Se înregistrează la aceasta categorie:

a) ape curgătoare (HR): fluviul Dunarea, bratele şi canalele din Delta Dunării, cursurile de apa, paraurile, garlele, şi alte surse de ape cu denumiri locale (izvoare, privaluri, etc.). La apele curgătoare se va înregistra suprafaţa ocupată de întreaga albie minora a cursului de apa, din mal în mal, chiar dacă aceasta nu este în întregime şi permanent sub apa. De obicei apele curgătoare formează de o parte şi de alta a luciului apei prundisuri care numai la viituri mari sunt acoperite pentru scurt timp cu apa. ...

Albia minora a unui curs de apa, include toate zonele joase ale cursului, insulele şi prundisurile. Toate aceste terenuri din albia minora nu se înscriu la neproductiv, ci la terenuri cu ape;

b) ape stătătoare (HB): Limita acestor ape variaza în funcţie de anotimp şi de regimul de precipitatii. La delimitarea acestor ape se va lua în considerare limita lor la nivelul mediu al apelor. In aceasta categorie se încadrează şi apele amenajate în mod special pentru creşterea dirijata a pestelui precum şi suprafeţele cu ape stătătoare de mica adâncime unde cresc trestisuri şi papurisuri şi alte tipuri de vegetaţie specifica în regim amenajat sau neamenajat; ... c) Marea teritorială şi marea interioară suprafaţa marii teritoriale este cuprinsă între liniile de baza ale celui mai mare reflux de-a lungul ţărmului inclusiv ale ţărmului dinspre larg al insulelor, ale locurilor de acostare, amenajamentelor hidrotehnice şi ale altor instalaţii portuare permanente şi linia din larg care are fiecare punct situat la o distanta de 12 mile marine (22.224 m), masurata de la punctul cel mai apropiat de la liniile de baza suprafaţa marii interioare este cuprinsă între ţărmul marii şi liniile de baza, asa cum au fost definite mai sus. ...

8.2.8. Limita terenurilor reprezentând albiile minore ale cursurilor de apa, cuvetele lacurilor naturale şi artificiale, ale bălţilor, ale ţărmului şi plajei de nisip a Marii Negre, este stabilită prin norme specifice elaborate de ministerele interesate, care au obligaţia de a o transmite spre avizare ONCGC.

8.2.9. Căile de comunicaţii rutiere (DR) şi căile ferate (CF). Din punct de vedere funcţional şi al administrării, căile de comunicaţii rutiere se împart, potrivit legii, după cum urmează:

a) drumuri de interes naţional: autostrăzi, drumuri expres, drumuri naţionale europene, drumuri naţionale principale, drumuri naţionale secundare; ... b) drumuri de interes judeţean: drumurile care fac legătura între resedinte de judeţ şi resedintele de municipiu şi oraşe, staţiuni balneoclimaterice, porturi, aeroporturi şi alte obiective importante; ... c) drumuri de interes local: drumurile comunale şi drumurile vicinale; ... d) străzile din localităţile urbane; ... e) străzile din localităţile rurale: străzi principale şi străzi secundare; ... f) cai ferate simple, duble şi înguste, triaje. ...

Drumurile de exploatare din extraviran care nu au caracter permanent nu se înregistrează ca detalii şi se atribuie în proporţie egala parcelelor din imediata vecinătate.

8.2.10. Terenurile ocupate cu construcţii şi curţi (CC). Aceasta categorie cuprinde terenurile cu diverse utilizări şi destinaţii de exemplu: clădiri, curţi, fabrici, uzine, silozuri, gări, hidrocentrale, cariere, exploatări miniere şi petroliere, cabane, schituri, terenuri de sport, aerodromuri, diguri, taluzuri pietruite, terase, debusee, grădini botanice şi zoologice, parcuri, cimitire, pieţe, rampe de încărcare, fasia de frontiera, locuri de depozitare, precum şi alte terenuri care nu se încadrează în nici una din categoriile de folosinţa prevăzute în articolele anterioare.

Suprafaţa la sol a construcţiilor permanente este inclusă în categoria de folosinţa construcţii şi curţi (CC).

8.2.11. Terenuri degradate şi neproductive (N). Aceasta categorie cuprinde terenurile degradate şi cu procese excesive de degradare, care sunt lipsite practic de vegetaţie. Din aceasta categorie fac parte:

a) nisipuri zburătoare - nisipuri mobile nefixate de vegetaţie şi pe care vantul le poate deplasa dintr-un loc în altul; ... b) stancarii, bolovănişuri, pietrisuri - terenuri acoperite cu blocuri de stanci masive, ingrsmsdiri de bolovani şi pietrisuri care nu sunt acoperite de vegetaţie; ... c) rape, ravene, torenţi - alunecsri active de teren care sunt neproductive când nu sunt împădurite: ... d) sărături cu crusta - terenuri puternic saraturate care formează la suprafaţa lor o crusta albicioasa friabila. ... e) mocirle şi smarcuri - terenuri cu alternante frecvente de exces de apa şi uscaciune, pe care nu se instalează vegetaţie. Terenurile cu mlastini cu stuf nu se înregistrează la categoria terenurilor neproductive, ci la categoria terenuri cu ape şi stuf gropile de împrumut şi cariere terenuri devenite neproductive prin scoaterea stratului de sol şi roca pentru diverse nevoi de construcţii: ... g) halde-terenuri pe care s-a depozitat material steril rezultat în urma unei activităţi industriale şi exploatări miniere. ...

8.3. Criteriile de identificare şi înregistrare a construcţiilor

8.3.1. La construcţiile cu caracter permanent se înregistrează datele privind:

- situaţia juridică;

- domeniul public sau privat;

- destinaţia după destinaţie, construcţiile se clasifica in: construcţii de locuinţe, construcţii administrative, construcţii financiar-bancare, construcţii comerciale, construcţii pentru cult, construcţii pentru cultura, construcţii pentru învăţământ, construcţii pentru sănătate, construcţii şi amenajări sportive, construcţii de agrement, construcţii sociale, construcţii industriale, construcţii de monumente-ansambluri şi situri istorice, construcţii metrou, construcţii turistice, construcţii edilitare şi construcţii anexe.

9. CULEGEREA LA TEREN A DATELOR CADASTRALE

9.1. Prevederi generale

9.1.1. Lucrările de culegere la teren a datelor cadastrale constau in:

- identificarea amplasamentului şi limitelor bunurilor imobile şi categoriilor de folosinţa ale parcelelor componente;

- identificarea construcţiilor cu caracter permanent;

- identificarea proprietarilor, a deţinătorilor legali sau posesorilor bunurilor imobile;

- identificarea situaţiei juridice a bunurilor imobile.

9.1.2. Culegerea datelor cadastrale se poate realiza ca o lucrare separată organizată în acest scop sau concomitent cu executarea lucrărilor de teren în cadrul actualizării sau realizării planurilor cadastrale.

9.2. Identificarea proprietarilor şi a situaţiei juridice a imobilelor

9.2.1. Operaţia de identificare a proprietarului consta din înregistrarea persoanei fizice sau juridice, titulara a unui drept real asupra bunului imobil.

9.2.2. Înainte de începerea acţiunii de identificare a proprietarilor, se extrag din Registrul permanent al populaţiei, listele cu numele şi prenumele, codul numeric personal şi adresa tuturor proprietarilor din teritoriul administrativ, conform evidentelor de la poliţie şi Consiliul Local.

9.2.3. Datele referitoare la proprietar se înscriu în fişa bunurilor imobile (Anexa 1). Datele cu privire la identitatea proprietarului se preiau din buletinul/cartea de identitate a proprietarului. In situaţiile în care proprietarul refuza prezentarea acestor acte, în fişa se menţionează refuzul şi pentru rezolvare se solicita sprijinul consiliului local şi al poliţiei. In cazul când nici cu ajutorul evidentelor existente la primărie şi poliţie nu poate fi identificat proprietarul bunului imobil, în fişa se face menţiunea "Proprietar neidentificat". In fişa bunurilor imobile se înscriu:

a) numele, prenumele proprietarului şi codul numeric personal. Aceste date se compara cu cele din listele extrase din Registrul permanent al populaţiei, în cazul când acestea au fost obţinute. Pentru femeile căsătorite sau vaduve, se vor înscrie numele de familie dobândit după căsătorie urmat de numele de familie avut înainte de căsătorie (Ex.: Ionescu Ortansa nascuta Raducanu) şi codul numeric personal. La înscrierea adresei de domiciliu a proprietarului se vor preciza toate datele necesare expedierii corespondentei poştale, mai ales pentru proprietarii domiciliaţi în alte localităţi decât cele cuprinse în raza teritoriului administrativ respectiv; ... b) situaţia juridică a imobilelor: denumirea actului de proprietate cu numărul şi data eliberării, cota din coproprietate unde este cazul, suprafaţa înscrisă în acte pentru fiecare parcela, corp de proprietate şi construcţie, după caz. Înscrierea datelor privitoare la situaţia juridică a imobilelor aflate în proprietatea persoanelor juridice se face potrivit specificatiilor din actele normative sau a altor acte în temeiul cărora au dobândit dreptul real supus înscrierii. In cazul în care nu exista titlu de proprietate înscrierea se va face pe baza posesiei exercitate sub nume de proprietar, la data identificarii cadastrale precum şi a unei declaraţii pe proprie răspundere a persoanei deţinătoare a imobilului. In situaţia în care un imobil este în litigiu în curs de judecata, pe fişa datelor cadastrale se face menţiunea "imobil în litigiu" şi se nominalizeaza părţile şi obiectul acestuia (litigiului). ...

9.2.4. La imobilele al căror proprietar a decedat, iar moştenitorii nu au obţinut încă certificatul de moştenire se va scrie numele deţinătorului cu vocaţie de moştenitor urmat de numele şi prenumele proprietarului decedat (Ex.: Ionescu Gh. Marin, cu vocaţia de moştenitor al lui Ionescu A. Gheorghe) şi calitatea ce-i conferă aceasta vocaţie.

9.2.5. La identificarea proprietarilor persoane juridice se înscriu următoarele date: denumirea persoanei juridice, codul SIRUES şi adresa poştală a sediului.

9.2.6. Dacă nu face obiectul proprietăţii pe etaje sau apartamente, în fişa bunului imobil se vor înscrie proprietarii respectivi arătându-se pentru fiecare (sub forma fractionara sau în procente), numărul de părţi din întreg care ii revin, indiferent dacă locuiesc la adresa imobilului sau nu.

9.2.7. La identificarea cadastrala şi înscrierea proprietarilor, în cazul proprietarilor apartamentelor din blocurile de locuinţe proprietate privată sau proprietate mixtă privată şi de stat, pentru fiecare clădire (bloc) se întocmeşte lista proprietarilor şi posesorilor ca document anexa la fişa bunului imobil. In lista proprietarilor se înscriu în ordine toţi proprietarii şi posesorii, grupati pe intrari (pe scări) astfel: numărul cadastral al bunului imobil, numărul blocului, numărul etajului, numărul apartamentului, numele, prenumele proprietarului şi codul numeric personal sau, după caz, denumirea persoanei juridice şi codul SIRUES, suprafaţa totală ocupată din care, în proprietate exclusiva sau în coproprietate sau, după caz, în indiviziune, denumirea actului de proprietate şi data emiterii acestuia. In situaţia în care nu toate apartamentele sunt proprietate personală, se va înscrie denumirea persoanei juridice care administrează fondul locativ, codul SIRUES şi datele de identificare ale posesorilor, persoane fizice şi juridice. Lista proprietarilor se ataşează la fişa bunului imobil.

9.2.8. La stabilirea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau interes public se vor respecta prevederile legii privind proprietatea publica şi regimul juridic al acesteia, nr. 213/1998.

9.2.9. La stabilirea dreptului de proprietate în zona căilor ferate se va tine seama de prevederile Ordonanţei nr. 12/1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 254/8.07.1998, privind transportul pe CFR şi reorganizarea SNCFR.

9.3. Identificarea categoriilor de folosinţa

9.3.1. Identificarea categoriilor de folosinţa se realizează concomitent cu execuţia lucrărilor de cadastru general, respectiv cu executarea măsurătorilor de teren pentru actualizarea planurilor cadastrale sau a descifrarii fotogramelor aeriene pentru executarea de noi planuri cadastrale

9.3.2. Identificarea şi consemnarea categoriei de folosinţa se face pentru fiecare parcela de teren componenta a unui bun imobil (în extravilan şi intravilan), iar datele se înscriu în fişa bunului imobil avându-se în vedere semnificaţiile simbolurilor (codurilor) categoriilor de folosinţa. Codurile categoriilor de folosinţa se scriu şi pe schiţele întocmite pentru fiecare bun imobil.

10. NUMEROTAREA CADASTRALA A UNUI TERITORIU ADMINISTRATIV

10.1. Prevederi generale

10.1.1. Fiecare unitate administrativ-teritorială se identifica prin codul SIRUTA extras din "Registrul permanent al unităţilor administrativ-teritoriale" publicat de Comisia Naţionala pentru Statistica.

10.1.2. Bunul imobil se individualizează prin numărul cadastral, care asigura legătura între planul cadastral, registrele cadastrale şi înregistrările din cartea funciară. Numărul cadastral al bunului imobil este unul din identificatorii de legătura logica între baza de date grafice şi baza de date alfanumerice în sistemul informatic al cadastrului.

10.2. Numerotarea cadastrala

10.2.1. Numerotarea cadastrala într-un teritoriu administrativ comunal, orasenesc sau municipal se face începând cu bunul imobil. In cadrul unui teritoriu administrativ, numerotarea cadastrala a bunurilor imobile se face separat pentru intravilan şi extravilan. Codul de identificare în baza de date este "1" pentru extravilan şi "2" pentru intravilan In situaţia în care, teritoriul cuprinde mai multe intravilane (spre exemplu, o comuna cu mai multe sate), acestea vor primi coduri de identificare "3", "4", etc. Pentru a uşura numerotarea bunurilor imobile acestea vor fi, după caz, grupate pe sectoare cadastrale (sau cvartale).

10.2.2. Bunurile imobile se numeroteaza cu cifre arabe de la/la n, începând de la NV spre SE teritoriului administrativ, separat pentru intravilan şi extravilan. In cadrul fiecărui bun imobil parcelele componente se numeroteaza cu cifre arabe de la/la n, urmate de simbolul categoriei de folosinţa, începând cu categoria de folosinţa curţi construcţii.

10.2.3. Bunurile imobile care reprezintă detalii liniare ca: ape curgătoare, canale, diguri, căile ferate, drumurile clasate, se numeroteaza separat în cadrul fiecărui intravilan, respectiv extravilan. Detaliile liniare primesc un singur număr cadastral pe toată lungimea lor (cu excepţia subtraversarilor), în cadrul fiecărui intravilan şi un singur număr cadastral în extravilan şi pe tronsoane create prin intersecţia cu alte detalii liniare, (separat în intravilan şi extravilan) respectându-se următoarea ierarhie:

- căile ferate intretaiate de ape;

- drumurile naţionale intretaiate de cai ferate şi ape;

- drumurile judeţene intretaiate de ape, cai ferate şi drumuri naţionale;

- drumurile comunale intretaiate de ape, cai ferate, drumuri naţionale şi drumuri judeţene:

- drumurile de exploatare (comune) intretaiate de ape, cai ferate, drumuri naţionale, drumuri judeţene sau comunale.

10.2.4. Dacă la încheierea numerotarii se constata omiterea unor bunuri imobile, acestea vor primi numere în continuarea numerotarii în intravilanul sau teritoriului administrativ respectiv.

10.2.5. In cazul proprietăţilor izolate care nu au fost incluse la delimitare în suprafaţa intravilanelor, bunurile imobile se numeroteaza în cadrul extravilanului. Tot asa se procedează în cazurile speciale când nu s-a efectuat o delimitare clara între intravilan şi extravilan (în unele zone de munte).

10.2.6. Parcelele componente ale bunurilor imobile care au suprafeţe mai mici de 150 mp în intravilane şi 500 mp în extravilan nu se numeroteaza. Suprafaţa acestora se încadrează în suprafeţele şi respectiv categoriile de folosinţa ale parcelelor alăturate, ale aceluiaşi bun imobil.

10.2.7. In cazurile în care un bun imobil sau părţi dintr-un bun imobil îşi schimba proprietarul, fiecare parte va fi numerotată cu un număr cadastral nou, în continuarea ultimului număr atribuit la ultima numerotare cadastrala. Un număr cadastral vechi nu se va atribui altui bun imobil ci va rămâne înregistrat în baza de date a cadastrului, la istoricul bunului imobil respectiv. Numerele cadastrale din vechile cărţi funciare vor fi înregistrate, în baza de date, la istoricul bunului imobil.

10.2.8. In cazul în care se modifica configuraţia parcelelor componente ale unui bun imobil prin schimbarea categoriei de folosinţa datorită comasării, dezmembrarii, divizării, alipirii sau schimbării destinaţiei acestora, numerele cadastrale ale parcelelor se modifica astfel:

- comasare-dezmembrare: dispariţia numerelor cadastrale ale parcelelor a căror categorie de folosinţa a fost incorporata sau s-a desprins de bunul imobil;

- divizare-alipire, schimbare destinaţie: apariţia numerelor cadastrale noi ale categoriilor de folosinţa concrete, în continuarea ultimului număr de parcela existent în cadrul bunului imobil.

10.2.9. Codul de identificare al unui bun imobil, la căutarea în baza de date a cadastrului general este compus din codul SIRUTA, codul de extravilan/intravilan şi numărul cadastral al acestuia. Numerele cadastrale ale bunului imobil şi ale parcelelor componente care se trec pe schiţele şi planurile cadastrale analogice, nu vor conţine codul de identificare şi codul SIRUTA, acestea fiind atribute ale fiecărui teritoriu administrativ în parte.

Un exemplu de numerotare cadastrala în intravilan:

2349 Bun imobil: Ionescu N.C. Ion total: 3450 mp din care:

1 Curţi construcţii 750 mp

2 livada 240 mp

3 Vie 1300 mp

4 Arabil 1160 mp

2350 Bun imobil: Vasilescu I. Petre total: 5400 mp din care:

1 Curţi construcţii 1400 mp

2 Arabil 1500 mp

3 Vii 2500 mp

10.2.10. Suprafeţelor de teren ocupate de proiectiile la sol ale construcţiilor permanente din cadrul parcelelor cu categoria de folosinţa curţi - construcţii aparţinătoare unui bun imobil, li se va atribui litera "C" urmat de un indice de la 1 la n (ex.: C1, C2, C3, ....).

11. CALCULUL SUPRAFEŢELOR

11.1. Prevederi generale

11.1.1. In cadastrul general calculul suprafeţelor se face analitic, din coordonatele punctelor de contur ale teritoriului administrativ (perimetrul extravilan şi intravilan subdivizat în sectoare cadastrale) ale bunurilor imobile şi parcelelor rezultate în urma prelucrării operaţiilor de teren şi birou.

11.1.2. Valorile suprafeţelor calculate înscrise în documentele cadastrului general, se exprima, în metri pătraţi.

11.1.3. Suprafeţele calculate înregistrate în cadastrul general, pot fi diferite de suprafeţele înscrise în actele de proprietate (titlu de proprietate, acte de vânzare-cumpărare şi altele). Eventualele diferenţe între aceste suprafeţe sunt aduse la cunoştinţa proprietarilor şi pot fi contestate de aceştia, conform prevederilor legale, cu respectarea regulamentelor elaborate şi aprobate de ONCGC.

11.2. Calculul suprafeţelor în extravilan şi intravilan

11.2.1. Calculul analitic al suprafeţelor se face pentru: teritoriul administrativ, extravilan intravilan, sectoare cadastrale, bunuri imobile, parcele.

11.2.2. Pentru controlul calculelor se au în vedere următoarele:

- suma suprafeţelor parcelelor componente ale unui bun imobil este egala cu suprafaţa calculată a bunului imobil - cu constrângere pe aceasta;

- suma suprafeţelor bunurilor imobile este egala cu suprafaţa calculată a sectoarelor cadastrale - cu constrângere pe acestea;

- suma suprafeţelor sectoarelor cadastrale este egala cu suprafaţa calculată a extravilanului şi intravilanului - cu constrângere pe acestea.

12. REGISTRELE CADASTRALE

12.1. Prevederi generale

12.1.1. Documentele tehnice principale ale cadastrului general, care se întocmesc după introducerea lucrărilor de cadastru general la nivelul unui teritoriu administrativ sunt:

- registrul cadastral al parcelelor;

- indexul alfabetic al proprietarilor şi domiciliul acestora;

- registrul cadastral al proprietarilor:

- registrul bunurilor imobile;

- fişa centralizatoare, partida cadastrala pe proprietari şi pe categorii de folosinţa, planul cadastral.

12.1.2. Fişele bunurilor imobile sunt documentele care conţin datele de intrare în baza de date a cadastrului general. Documentele tehnice ale cadastrului general se obţin prin prelucrarea datelor din baza de date.

12.1.3. Orice informaţii grafice sau alfanumerice referitoare la un bun imobil se pot obţine prin interogarea bazei de date a cadastrului general.

12.1.4. Documentele cadastrale se întocmesc o singura data pe suport de hârtie, la încheierea tuturor lucrărilor de cadastru general într-un teritoriu administrativ. De regula, registrele cadastrale se întocmesc în trei exemplare, dintre care unul se depune la consiliul local şi doua la OJCGC, un exemplar pentru arhiva proprie şi un exemplar pentru biroul de carte funciară.

12.2. Registrul cadastral al parcelelor

12.2.1. Registrul cadastral al parcelelor conţine situaţia tuturor parcelelor componente ale bunului imobil din cuprinsul unui teritoriu administrativ şi se întocmeşte separat pentru intravilan şi pentru extravilan. Conţinutul registrului cadastral al parcelelor este prezentat în Anexa 2.

12.3. Indexul alfabetic al proprietarilor şi domiciliul acestora

12.3.1. Scopul principal al indexului alfabetic al proprietarilor este acela de a permite identificarea partidei cadastrale a fiecărui proprietar în registrul cadastral al proprietarilor. Acesta este documentul care face legătura între registrul cadastral al parcelelor şi registrul cadastral al proprietarilor. Conţinutul acestui registru este prezentat în Anexa 3.

12.3.2. Numerele de ordine date proprietarilor în indexul alfabetic, coincid cu numerele partidelor cadastrale ale acestora din registrul cadastral al proprietarilor.

12.4. Registrul cadastral al proprietarilor

12.4.1. Registrul cadastral al proprietarilor conţine partidele cadastrale ale fiecărui proprietar, în care sunt înscrise toate suprafeţele de teren ale parcelelor componente ale bunurilor imobile, atât în intravilan cat şi în extravilan. Conţinutul registrului este prezentat în Anexa 4.

12.5. Registrul corpurilor de proprietate (bunurilor imobile)

12.5.1. Bunul imobil (corpul de proprietate) este format din una sau mai multe parcele alipite, care aparţin aceluiaşi proprietar. Registrul se întocmeşte conform modelului din Anexa 5.

12.6. Fişa centralizatoare a partidelor cadastrale pe proprietari şi pe categorii de folosinţa

12.6.1. Fişele centralizatoare ale partidelor cadastrale constituie documentele sursa pentru întocmirea situaţiilor statistice de sinteza privind terenurile şi construcţiile care se pun la dispoziţia autorităţilor publice.

12.6.2. In fişa centralizatoare se înscrie suprafaţa totală pe fiecare categorie de folosinţa şi suprafaţa totală generală pe fiecare grupa de destinaţie a terenului, deţinuta într-un teritoriu administrativ. Fişa se întocmeşte pe tipuri de proprietate şi grupe de proprietari al bunurilor imobile. Modelul fisei centralizatoare este prezentat în Anexa 6.

13. EXECUŢIA PLANURILOR DE AMPLASAMENT SI DELIMITARE A BUNURILOR IMOBILE

13.1. Scopul întocmirii planurilor

13.1.1. Planurile de amplasament şi delimitare a bunurilor imobile se executa în următoarele scopuri:

- înscrierea cu caracter nedefinitiv în cartea funciară a actelor şi faptelor juridice privind terenurile şi construcţiile situate pe un teritoriu administrativ pentru care nu s-au definitivat documentele cadastrului general:

- înscrierea în registrele de inscriptiuni şi transcripţiuni a actelor şi faptelor juridice privind imobilele situate pe un teritoriu administrativ în care încă nu s-a introdus regimul de carte funciară;

- soluţionarea contestaţiilor cu privire la corectitudinea şi exactitatea datelor referitoare la un bun imobil:

- elaborarea documentaţiilor topo - cadastrale necesare realizării proiectelor şi studiilor din domeniul construcţiilor, urbanismului şi amenajării teritoriului, solicitate de administraţia publica locală pentru emiterea avizelor, certificatelor şi autorizaţiilor legale, precum şi pentru soluţionarea aspectelor legate de constituirea sau reconstituirea proprietăţilor.

13.2. Conţinutul documentaţiei

13.2.1. Documentaţia privind întocmirea planurilor cadastrale de amplasament şi delimitarea imobilelor cuprinde:

- memoriul tehnic justificativ:

- plan de încadrare în zona, întocmit la o scara convenabila, de regula 1:2000, 1:10.000;

- planul de amplasament propriu-zis;

- inventar cu punctele folosite la ridicarea topografica a imobilului în sistem de coordonate Stereografic 1970 sau local;

- inventarul de coordonate al punctelor de pe conturul bunului imobil şi a patru puncte de detaliu stabile (borne, picheti de fier, colturi de clădiri, cămine de vizitare, puncte de frangere ale imprejmuirilor în intravilan şi stâlpi, tarusi de lemn şi borne, în extravilan), care pot servi la reconstituirea sistemului de coordonate utilizat la determinarea limitelor de proprietate:

- descrierile topografice ale punctelor stabile.

13.2.2. Condiţiile de execuţie a planurilor cadastrale de amplasament şi delimitare a bunurilor imobile sunt:

- măsurătorile topografice se vor executa, de regula, în sistem de proiectie stereografic 1970. In cazurile în care punctele din reţeaua geodezica sunt amplasate la o distanta mai mare de 3 km de zona de lucru, suprafaţa este mai mica de 10 ha şi nu exista condiţii de vizibilitate pentru măsurători, prin metodele retrointersectiei, intersecţiei înainte, intersecţiei combinate, se poate lucra în sistem local:

- în situaţia în care coordonatele punctelor se calculează în sistem local, se vor lua măsurile necesare pentru materializarea şi conservarea a minimum patru puncte stabile cu coordonate în sistem local, care vor folosi la integrarea ulterioara în sistemul de proiectie Stereografic 1970.

13.2.3. Preciziile de determinare, modalităţile de materializare, conţinutul şi modul de realizare a planurilor de amplasament şi delimitare a imobilelor vor fi cele specificate în prezentele norme tehnice, cu excepţia numerotarii cadastrale.

La recepţia planurilor de amplasament şi delimitare, pentru fiecare teritoriu administrativ se vor atribui - în ordinea cronologică a solicitărilor - numere cadastrale provizorii. In cazul teritoriilor în care nu s-a introdus cadastrul general sau în continuarea ultimului număr cadastral pentru teritoriile în care s-a introdus cadastrul general.

13.2.4. Planurile se întocmesc pe suport transparent format A4, A3 sau (50 x 50 cm) la o scara convenabila (1:500, 1:1000, 1:2000).

13.2.5. Pe plan, în completarea partii grafice, se înscriu: numele, prenumele şi adresa celui care a solicitat planul, adresa imobilului, inventarul cu numerele şi coordonatele punctelor de contur, suprafaţa bunului imobil şi a parcelelor componente - pe categorii de folosinţa, numere cadastrale provizorii, sistemul de proiectie, scara, direcţia nord, numele, semnătura şi ştampila executantului (Anexa 7). Planurile de amplasament şi delimitare vor fi însoţite de "Fişa bunului imobil" (Anexa 1) completată corespunzător.

13.2.6. Punctele de pe conturul imobilului se marchează cu tarusi de lemn sau picheti metalici, dacă imobilul nu este împrejmuit.

14. CONTROLUL, AVIZAREA, RECEPŢIA LUCRĂRILOR SI APROBAREA PENTRU INTRODUCEREA CADASTRULUI GENERAL LA NIVELUL TERITORIULUI ADMINISTRATIV

14.1. Controlul lucrărilor

14.1.1. Controlul pe parcursul executării lucrărilor la teren şi birou se face de către personalul de specialitate al OJCGC, potrivit programelor întocmite în acest scop, sau la solicitarea executanţilor. Rolul controlului pe parcursul executării lucrărilor îl constituie analiza şi confirmarea stadiilor de realizare a etapelor prevăzute în graficele convenite prin contracte.

14.1.2. In cazurile când, la controalele făcute din initiativa OJCGC, se constata deficiente de ordin tehnic sau de organizare a lucrărilor, care anticipeaza o calitate scăzută sau neincadrarea în termenul din contract, se întocmeşte "procesul verbal de constatare" în care se specifica măsuri şi termene pentru remedieri.

Dacă la al doilea control situaţiile deficitare constatate la controlul anterior nu au fost rezolvate şi nu se anticipeaza remedierea lor, organul de control va înainta conducerii OJCGC sau, după caz, ONCGC în termen de trei zile, raportul de constatare şi propuneri, mergandu-se pana la rezilierea contractului şi luarea măsurilor de recuperare a cheltuielilor care nu pot fi justificate, conform prevederilor legale.

14.2. Avizarea soluţiilor din proiectele tehnice de ansamblu şi de execuţie

14.2.1. In conformitate cu normele legale privitoare la metodologia de avizare a documentaţiilor tehnico-economice, în cadrul OJCGC se va constitui, prin decizie a directorului general, comisia de avizare. Procesele verbale conţinând hotărârile comisiilor de avizare se aduc la cunoştinţa executanţilor lucrărilor - în scris, cu confirmare de primire - în termen de 24 ore de la adoptare.

14.2.2. Obiectul principal al activităţii de avizare, îl constituie analizarea eficientei soluţiilor tehnice şi economice propuse în proiectul tehnic de ansamblu şi proiectul tehnic de execuţie a lucrărilor destinate introducerii şi întreţinerii cadastrului general.

14.2.3. Avizarea soluţiilor tehnice şi economice propuse pentru lucrări se face după adjudecarea prin licitaţie a acestora şi înainte de contractarea execuţiei lucrărilor.

14.2.4. Analizarea soluţiilor tehnice, în şedinţele de avizare, se face după caz în prezenta executanţilor lucrărilor si, după caz, în funcţie de mărimea şi complexitatea lucrărilor, la avizare vor fi invitaţi şi reprezentanţi din partea ONCGC, personalităţi din domeniu.

14.3. Recepţia lucrărilor

14.3.1. Recepţia se va efectua pe baza dosarului de verificare întocmit de către persoane fizice sau juridice autorizate altele decât cele ale executantului. Recepţia are drept scop confirmarea îndeplinirii clauzelor din contracte la terminarea lucrărilor sau a etapelor de lucrări potrivit condiţiilor tehnice prevăzute în prezentele norme tehnice şi în caietele de sarcini.

14.3.2. Din punct de vedere contractual prin operaţiunea de recepţie se constata şi recunoaşte oficial ca lucrarea s-a încheiat şi poate fi utilizata potrivit normelor stabilite de ONCGC. Prin receptionarea lucrării executantul se eliberează de obligaţiile contractuale, iar OJCGC în calitate de beneficiar al lucrării preia răspunderile în privinţa utilizării, valorificării şi întreţinerii ei.

14.3.3. Potrivit prevederilor contractuale, se pot efectua recepţii parţiale, dar numai pe faze de lucrări încheiate prevăzute în contract.

14.3.4. Recepţia finala a lucrărilor de introducere şi întreţinere a cadastrului general - partea tehnica - se considera încheiată după afişarea timp de 60 zile a rezultatelor măsurătorilor şi rezolvarea contestaţiilor cu privire la exactitatea măsurătorilor.

14.3.5. In cazurile când se constata ca lucrările necesita remedieri de conţinut, de calitate sau de prezentare grafica ce conduc la hotărârea amânării recepţiei, atunci în locul procesului verbal de recepţie se întocmeşte o "Nota de constatare" în care se nominalizeaza deficientele constatate şi completările necesare, precum şi termenele în care se vor efectua remedierile. Procesul verbal de recepţie sau nota de constatare se semnează de către împuterniciţii ONCGC şi de executantul lucrării.

14.3.6. Recepţia finala a lucrărilor de cadastru general se va realiza în termen de 30 de zile de la data expirării celor 60 de zile prevăzute de lege pentru depunerea contestaţiilor, timp în care se vor rezolva, de către executantul lucrării, problemele legate de refaceri sau corecţii ale datelor. Se vor respecta următoarele condiţii:

a) afişarea la sediul primăriei, conform prevederilor legale, a datelor rezultate în urma măsurătorilor cadastrale: amplasamentele, proprietarii, suprafeţele parcelelor, bunurilor imobile şi partidelor cadastrale. Proprietarii care au domiciliul în alte localităţi decât cele în care s-au executat lucrările, vor fi înştiinţaţi, prin grija consiliului local, în mod obligatoriu, prin adresa scrisă expediată prin posta cu confirmare de primire: ... b) rezolvarea contestaţiilor care se referă la exactitatea măsurătorilor în conformitate cu regulamentele şi instrucţiunile elaborate de ONCGC. In cazurile în care în urma rezolvării contestaţiilor persoanele nemultumite apelează la acţiuni judecătoreşti, recepţia finala se va face cu menţionare situaţiilor litigioase care vor fi soluţionate în instanta. ...

14.3.7. Soluţiile de compensare a unor suprafeţe găsite în plus sau în minus la introducerea cadastrului general fata de înscrisurile din titlurile de proprietate obţinute prin reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate conform legii nr. 18/1991 şi din alte documente legale, se vor stabili prin grija consiliilor locale ca o acţiune separată ce intra în responsabilitatea acestora.

Deciziile luate în cadrul consiliilor locale, după ce sunt aduse la cunoştinţa persoanelor implicate şi devin definitive, vor fi puse în aplicare de persoane fizice şi juridice autorizate de ONCGC sau OJCGC.

14.3.8. Datele cadastrale modificate în conformitate cu hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile vor fi aduse la cunoştinţa Oficiului Judeţean de Cadastru, Geodezie şi Cartografie de către persoanele beneficiare, care au obligaţia sa prezinte în termen de 60 zile o documentaţie tehnica întocmită de persoane fizice sau juridice autorizate, care va conţine modificările rezultate din hotărâre. Documentaţia modificatoare - întocmită conform prevederilor regulamentului de recepţie, se preia cu caracter nedefinitiv în cartea funciară, urmând a fi recuperată şi integrata în cadastrul general la introducerea sau întreţinerea acestuia.

14.3.9. Procesul verbal de recepţie finala se întocmeşte în doua exemplare şi se semnează de membrii comisiei de recepţie, se consemnează luarea la cunoştinţa de către primar şi se aproba de către directorul general al OJCGC. Data definitivării lucrărilor de cadastru, coincide cu data întocmirii proceselor verbale de recepţie finala.

14.4. Aprobarea pentru introducerea cadastrului general la nivelul teritoriului administrativ

14.4.1. In termen de 3 zile de la data recepţiei finale, conducerea OJCGC transmite ONCGC un exemplar al procesul verbal de recepţie finala, un exemplar al "Fisei centralizatoare a partidelor cadastrale pe proprietari şi pe categorii de folosinţa" şi o nota justificativă asupra categoriilor de lucrări realizate. ONCGC va analiza felul în care au fost aplicate prevederile legale de ordin tehnic şi economic şi va emite ordinul de validare a cadastrului general. Data emiterii ordinului reprezintă data oficială a introducerii cadastrului general.

14.4.2. După primirea ordinului de la ONCGC, OJCGC va transmite în termen de 30 zile biroului de care funciară al judecătoriei în raza căreia se afla teritoriul administrativ respectiv registrele şi copia după planurile cadastrale de baza. Transmiterea documentelor menţionate către judecătoria teritorială se va face cu adresa scrisă în care se va menţiona data recepţiei şi numărul ordinului de aprobare al ONCGC.

14.4.3. La consiliul local al teritoriului administrativ, se vor transmite următoarele documente:

- dosarul de delimitare cadastrala a hotarului administrativ şi a intravilanelor;

- copie după procesul verbal de recepţie finala şi după ordinul ONCGC;

- registrele şi copiile după planurile cadastrale.

15. LISTA DE CODURI

Tipul de proprietate COD

─────────────────────

- proprietatea privată a persoanelor fizice F

- proprietatea privată a persoanelor juridice J

- domeniul public al statului N

- domeniul public al unităţilor administrativ

teritoriale L

- domeniul privat al statului S

- domeniul privat al unităţilor administrativ

teritoriale S

Destinaţii ale terenurilor

──────────────────────────

- terenuri cu destinaţie agricolă TDA

- terenuri cu destinaţie forestieră TDF

- terenuri aflate permanent sub ape TDH

- terenuri aflate în intravilane TDI

- terenuri cu destinaţii speciale TDS

Categorii de folosinţa ale terenurilor

──────────────────────────────────────────

- arabil A

- vii V

- livezi L

- păşuni P

- fâneţe F

- păduri şi alte terenuri cu vegetaţie

forestieră PD

- ape curgătoare HR

- ape stătătoare HB

- cai de comunicaţii rutiere DR

- cai ferate CF

- curţi şi curţi cu construcţii CC

- construcţii C

- terenuri neproductive şi degradate N

Destinaţii ale construcţiilor

──────────────────────────────────

- construcţii de locuinţe CLOC

- construcţii administrative CADM

- construcţii financiar - bancare CFB

- construcţii comerciale CCOM

- construcţii pentru cult CCLT

- construcţii pentru cultura CCUL

- construcţii pentru învăţământ CINV

- construcţii pentru sănătate CSAN

- construcţii şi amenajări sportive CSPO

- construcţii de agrement CAGR

- construcţii sociale CSOC

- construcţii industriale CÎND

- construcţii de monumente, ansambluri

şi situri istorice CMASI

- construcţii metrou CMET

- construcţii turistice CTUR

- construcţii edilitare CEDIL

- construcţii anexe CANEX

16. GLOSAR DE TERMENI

Birou de carte funciară - unitate de pe lângă judecătorie, care are ca obiect înscrierea în cartea funciară a actelor şi faptelor juridice referitoare la bunurile imobile.

Cadastrul general - sistemul unitar şi obligatoriu de evidenta tehnica, economică şi juridică prin care se realizează identificarea, înregistrarea, reprezentarea pe planuri cadastrale a tuturor bunurilor imobile, indiferent de destinaţie şi proprietar, de pe întreg teritoriul tarii.

Cartea funciară - înscris oficial reprezentând unitatea de baza în sistemul de publicitate imobiliară, în cadrul căruia evidenta se tine pe bunuri imobile. In cartea funciară se înscriu actele şi faptele juridice referitoare la bunurile imobile din cuprinsul fiecărui teritoriu administrativ.

Cadastre de specialitate - subsisteme de evidenta şi inventariere sistematica din punct de vedere tehnic şi economic a bunurilor imobile, specifice unor domenii de activitate cu scopul administrării lor rationale. Dintre acestea se disting:

- cadastrul agricol - evidenta şi inventarierea sistematica a terenurilor agricole pe categorii şi subcategorii de folosinţa, specificând natura solului, panta, pretabilitatea la anumite culturi, clasa de calitate, venitul net, etc.;

- cadastrul forestier - evidenta şi inventarierea sistematica a fondului forestier naţional şi a amenajamentelor silvice, specificând suprafaţa, esenţa lemnoasă, vârsta, consistenta masei lemnoase, etc., precum şi informaţii referitoare la sol, relief şi clima;

- cadastrul căilor ferate - evidenta şi inventarierea terenurilor, construcţiilor, instalaţiilor şi stării reţelei feroviare;

- cadastrul drumurilor - evidenta şi inventarierea terenurilor, construcţiilor, instalaţiilor şi stării reţelei de drumuri;

- cadastrul porturilor - idem reţelei portuare;

- cadastrul aeroporturilor - idem reţelei aeroportuare;

- cadastrul apelor - evidenta şi inventarierea apelor, a terenurilor acoperite de ape şi stuf precum şi a instalaţiilor care le deservesc, organizate pe bazine hidrografice, specificând suprafaţa, calitatea, folosinţa, instalaţiile de transport şi exploatare, de protecţie şi ameliorare a calităţii, precum şi condiţii de relief şi clima;

- cadastrul fondului imobiliar - evidenta şi inventarierea bunurilor imobile din localităţi, specificând, pentru construcţii, folosinţa materialele de construcţie, structura, regimul de înălţime, fundaţia, suprafaţa, dotări, stare;

- cadastrul reţelelor edilitare (apa, canalizare, termoficare, gaz, electrice, telefonice) - evidenta şi inventarierea reţelelor edilitare şi a instalaţiilor care le deservesc, specificând amplasamentele, traseele, dimensiunile, materialele de construcţie, parametrii tehnici, starea.

Codificarea cadastrala - operaţia prin care se atribuie numere identificatoare (coduri) de recunoaştere unice a bunurilor imobile în raport cu proprietarul. Ex.: codul pentru proprietatea de stat de interes public sau proprietatea de stat de interes privat; codul pentru terenurile deţinute de persoanele fizice private; codul pentru terenurile cu destinaţie forestieră; codul pentru terenurile ocupate cu ape, etc.

Corp de clădire - parte componenta a unei clădiri delimitata după următoarele criterii:

- sistemul arhitectonic şi constructiv determinat de faţade şi materialele de construcţie a pereţilor exteriori;

- intrarea separată în clădire;

- independenta şi regimul diferit de înălţime fata de alte clădiri alăturate;

Categoria de folosinţa a terenului - caracterizare codificata din punct de vedere al destinaţiei terenului în funcţie de scopul pentru care este utilizat (agricol, silvic, construcţii, cai de comunicaţii, exploatare miniera, etc.)

Construcţia - o entitate sau o parte dintr-o entitate construită cu o destinaţie şi utilizare distinctă pentru proprietar.

Corp de proprietate - una sau mai multe parcele alipite aparţinând aceluiaşi proprietar.

Delimitarea cadastrala a teritoriului administrativ - lucrare distinctă la introducerea cadastrului la nivelul teritoriului administrativ, constând din: constituirea conform legii a comisiei, parcurgerea întregului traseu al hotarului teritoriului administrativ, stabilirea punctelor de hotar caracteristice pe linia de hotar sau pe limita intravilanului şi marcarea lor cu borne, determinarea coordonatelor acestora, întocmirea actelor şi documentaţiei tehnice de delimitare.

Drept real - dreptul absolut, adică opozabil tuturor, pe care titularul îl exercita direct asupra bunului, fără concursul altor persoane.

Drept de proprietate particulară - drept aparţinând numai persoanelor fizice care îşi pot exercita, asupra imobilelor din proprietatea particulară, toate prerogativele dreptului de proprietate, adică posesia, folosinţa şi dispoziţia din putere proprie şi în interesul satisfacerii nevoilor lor personale.

Drepturile reale imobiliare principale - sunt acele drepturi reale imobiliare care au o existenta juridică de sine stătătoare, cum sunt: dreptul de superficie, dreptul de uzufruct, dreptul de uz şi abitaţie, dreptul de servitute.

Drepturi reale imobiliare accesorii - sunt acele drepturi reale imobiliare care servesc ca o garanţie reală a unor drepturi de creanţa şi au o existenta juridică subordonata drepturilor reale imobiliare principale. Din acestea fac parte ipoteca, amanetul şi unele privilegii imobiliare.

Deţinători de terenuri - titularii dreptului de proprietate, ai altor drepturi reale asupra acestora sau cei care potrivit legii civile au calitatea de posesori ori deţinători precari.

Entităţile de baza ale sistemului de evidenta a cadastrului general parcela, construcţia şi proprietarul.

Extravilanul teritoriului administrativ - partea din teritoriul administrativ cuprinsă în afară intravilanelor, delimitata cadastral potrivit legii.

Fond funciar - totalitatea terenurilor de orice fel, indiferent de destinaţie, de titlurile pe baza cărora sunt deţinute sau de domeniul public ori privat din care fac parte (fondul funciar al unui judeţ al României. etc.).

Imobil - parcela de teren cu sau fără construcţii.

Intravilanul teritoriului administrativ - partea din teritoriul administrativ legal delimitata destinată construirii şi habitatiei.

Numerotarea cadastrala - operaţiunea prin care se atribuie, după anumite reguli, numere de ordine (numere cadastrale) bunurilor imobile şi parcelelor din cadrul unei unităţi administrativ-teritoriale.

Numerotarea topografica - (în cadastru) - operaţia prin care se atribuie numere de ordine punctelor caracteristice ale contururilor.

Parcela - porţiune de teren componenta a unui bun imobil situat într-un teritoriu administrativ, având o singura categorie de folosinţa şi aparţinând unui proprietar.

Publicitatea imobiliară - sistem de înscriere în documente publice a bunurilor imobile împreună cu drepturile imobiliare pe care le au proprietarii şi posesorii asupra lor. Publicitatea imobiliară se realizează prin cartea funciară.

Partida cadastrala - suma bunurilor imobile care aparţin aceluiaşi proprietar în cuprinsul unui teritoriu administrativ (comunal, orasenesc sau municipal).

Plan topografic - reprezentare convenţionala, în plan, analogica sau digitală a unei suprafeţe de teren, într-o proiectie cartografica şi într-un sistem de referinţa. In România planul topografic se întocmeşte în sistemul de proiectie Stereografic 1970 şi în sistemul de referinţa Marea Neagra 1975.

Plan cadastral de baza - plan tematic întocmit pentru nevoile cadastrului general, pe care sunt redate detaliat, poziţia şi numerele cadastrale ale bunurilor imobile şi parcelelor, categoriile de folosinţa ale terenurilor şi construcţiile permanente.

Planul cadastral de ansamblu - produs derivat obţinut prin generalizarea conţinutului planului cadastral de baza. Se întocmeşte, de regula pentru un întreg teritoriu administrativ şi conţine reprezentarea hotarului, a limitelor intravilanelor şi denumirile acestora, principalele detalii liniare, elemente de toponimie, denumirile teritoriilor administrative vecine.

Proprietar - persoana fizica sau juridică titular în exclusivitate sau în indiviziune al dreptului real asupra bunului imobil supus înscrierii.

Posesor - persoana fizica sau juridică care deţine numai posesiunea şi folosinţa din dezmembramintele dreptului de proprietate.

Registru cadastral - documentul principal al cadastrului general, prin care se sistematizeaza datele cadastrale pentru evidenţierea distinctă în cadrul teritoriului administrativ a situaţiei bunurilor imobile şi proprietarilor, precum şi a situaţiilor centralizatoare pe destinaţii ale terenurilor, grupe de proprietari, intravilan - extravilan, etc.

Sector cadastral - diviziune tehnica cadastrala a teritoriului administrativ, delimitata de detalii liniare (cai de comunicaţie, ape, diguri, etc.) care nu suferă modificări curente şi care cuprinde mai multe bunuri imobile alipite.

Sistemul informaţional al cadastrului - o organizare de baze de date grafice şi alfanumerice de evidenta tehnica, economică şi juridică referitoare la bunurile imobile şi la proprietarii acestora.

Schita bunului imobil - documentul grafic ce se întocmeşte odată cu completarea fisei bunului imobil la o scara convenabila, pe care se înscriu datele de localizare şi de identificare a bunului imobil, categoriile de folosinţa ale parcelelor, construcţiile, precum şi vecinătăţile acestora.

17. LISTA ABREVIERILOR

ONCGC - Oficiul Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie

OJCGC - Oficiul Judeţean de Cadastru, Geodezie şi Cartografie

IGFCC - Institutul de Geodezie, Fotogrammetrie, Cartografie şi Cadastru

BCF - Biroul Cărţii Funciare

SR - Standard roman, emis de Institutul Roman de Standardizare

STAS - Standard roman

Anexa 1 - Macheta pentru fişa bunului imobil

Anexa 2 - Macheta registrului cadastral al parcelelor

Anexa 3 - Macheta indexului alfabetic al proprietarilor

Anexa 4 - Macheta registrului cadastral al proprietarilor

Anexa 5 - Macheta registrului corpurilor de proprietate

Anexa 6 - Macheta pentru "Fişa centralizatoare, partida

cadastrala pe proprietari şi pe categorii de folosinţa"

Anexa 7 - Plan de amplasament şi delimitare a bunului imobil

Anexa 8 - Descrierea topografica a punctelor

Anexa 9 - schita bornei de beton

Anexa 10 - Marcaj pentru borna de suprafaţa

Anexa 11 - Scrisoare de încunoştinţare pentru desemnarea

delegaţilor primăriei teritoriului vecin

Anexa 12 - Scrisoare de încunoştinţare pentru desemnarea

delegaţilor prefecturii vecine

Anexa 13 - Proces verbal de delimitare a teritoriului

administrativ

Anexa 14 - Proces verbal de predare-primire a punctelor geodezice

şi de hotar/limita

Anexa 15 - Inventar de coordonate - fisier ASCII

Anexa 16 - Model de plansa pentru reprezentarea analogica a

planului cadastral

Anexa 17 - Model de numerotare unitară a planşelor (sistem

ortogonal) pe teritoriul tarii

Anexa 1

FIŞA BUNULUI IMOBIL

din STR. _____________ NR. ____________

Judeţul _______________________________

Secţiune plan/nomenclaturd ____________________

Teritoriul administrativ ______________

Nr. sector cadastral __________________________

Cod SIRUTA ____________________________

Nr. cadastral al bunului imobil _______________

Cod intravilan/extravilan _____________

Nr. carte funciară ____________________________

SCHITA BUNULUI IMOBIL

A. DATE REFERITOARE LA TEREN

┌──────────────────────┬────┬────┬─────┬─────────┬────────┬───────┬───────────┐

│ │Nr. │Cat.│Cod │Suprafaţa│Clasa │Zona │Mentiuini │

│ │par-│de │grupa│din masu-│de │cadrul │ │

│ │cela│folo│des- │ratori │calitate│loca- │ │

│ │ │sin-│ţină-│ (mp) │ │litatii│ │

│ │ │ta │tie │ │ │ │ │

├──────────────────────┼────┼────┼─────┼─────────┼────────┼───────┼───────────┤

│ │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │

├──────────────────────┼────┼────┼─────┼─────────┼────────┼───────┼───────────┤

│ │ │ │ │ │ │ │ │

├──────────────────────┼────┼────┼─────┼─────────┼────────┼───────┼───────────┤

├──────────────────────┼────┼────┼─────┼─────────┼────────┼───────┼───────────┤

├──────────────────────┼────┼────┼─────┼─────────┼────────┼───────┼───────────┤

├──────────────────────┼────┼────┼─────┼─────────┼────────┼───────┼───────────┤

├──────────────────────┼────┼────┼─────┼─────────┼────────┼───────┼───────────┤

├──────────────────────┼────┼────┼─────┼─────────┼────────┼───────┼───────────┤

│ TOTAL │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │

└──────────────────────┴────┴────┴─────┴─────────┴────────┴───────┴───────────┘

B DATE REFERITOARE LA CONSTRUCŢII

┌──────────────────────┬─────────┬───────────────┬──────────┬──────────┬──────┐

│ │Nr. corp │ Denumire │Suprafaţa │Cod grupa │Menţi-│

│ │clădire │ │construită│destinaţie│uni │

│ │construc-│ │ (mp) │ │ │

│ │tie │ │ │ │ │

├──────────────────────┼─────────┼───────────────┼──────────┼──────────┼──────┤

│ │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │