LEGE nr. 63 din 31 ianuarie 1945

privitoare la modificarea unor dispoziţiuni din legea pentru Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie

EMITENT

PARLAMENTUL

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 25 din 1 februarie 1945

MIHAI I,

Prin gratia lui Dumnezeu şi voinţa naţionala, Rege al României,

La toţi de faţa şi viitori, sănătate,

Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la Departamentul Justiţiei Nr. 7.135 din 24 Ianuarie 1945,

Vazand jurnalul Consiliului de Miniştri Nr. 155 din 1945;

În baza dispoziţiunilor inaltului decret regal nr. 1.626 din 31 august 1944, publicat în Monitorul Oficial Nr. 202 din 2 Septemvrie 1944,

Am decretat şi decretam:

DECRET-LEGE

privitor la modificarea unor dispoziţiuni din legea pentru Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie

Articolul 1

Secţiunea IV-a a Înaltei curţi de Casaţie şi Justiţie se desfiinţează.

Articolul 2

Articolele 4, 5, 8, 10, 31, 32, 47, 48, 49, 50 şi 69, alin. II din legea pentru Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, se modifica şi se completează precum urmează:

"Art. 4 - Curtea de Casaţie şi Justiţie se compune dintr-un prim-preşedinte, 3 presedinti de secţie şi 51 consilieri.

Ea este împărţită în trei secţiuni.

Fiecare secţiune se compune dintr-un preşedinte şi 17 consilieri.

Preşedintele şi consilierii sînt permanenţi la secţiunile din care fac parte, putând însă fi permutati la alte secţii, în caz de vacante, dacă ei cer aceasta permutare.

Art. 5 - Ministerul public de pe lîngă Curtea de Casaţie se compune dintr-un procuror general şi 8 procurori de secţie.

Art. 8 - Pe lîngă Curtea de Casaţie şi Justiţie funcţionează următoarele categorii de magistraţi-asistenţi: un magistrat asistent prim, patru magistraţi asistenţi de clasa I şi 36 magistraţi asistenţi de clasa II-a.

Magistraţii asistenţi fac parte din Corpul judecătoresc."

La art. 10 se adauga următorul alineat final:

"Al patrulea magistrat asistent de clasa I ia parte la şedinţele Secţiunilor-Unite ale Curţii şi în comisiunile disciplinare, cînd magistratul asistent prim este împiedicat. El funcţionează la cabinetul primului-preşedinte."

"Art. 31 - Completele de judecată se vor constitui cu şapte membri.

Nicio deciziune nu se poate pronunţa de un complet de secţie dacă nu întruneşte cel puţin cinci voturi.

Cînd numărul de consilieri necesari formării completului de judecată nu se poate împlini, lipsurile se vor completa cu consilieri disponibili dela celelalte secţii, după desemnarea primului preşedinte.

Art. 32 - În cazul cînd cu ocazia pronunţării nu se întrunesc cinci voturi, completul chemat a hotărî asupra divergenţei ivite se va compune din 11 membri.

Dacă la cercetarea din nou a recursului nu se va putea forma o majoritate de 7 voturi, recursul se va trimite în judecata secţiunilor unite.

Art. 47 - Secţiunea I-a judeca toate recursurile în materie de drept privat, afară de cele date expres în competenţa altei secţiuni, fie prin această lege, fie prin legi speciale viitoare.

Art. 48 - Secţiunea II-a judeca următoarele recursuri:

a) În materie penală, în cazurile determinate de procedura penală sau de legi speciale; ... b) În materie vamală; ... c) În contra hotărârilor date conform codului silvic; ... d) În contra hotărârilor instanţelor militare, potrivit art. 43 din prezenta lege. ...

Aceasta secţiune va judeca şi toate recursurile a căror cercetare nu este atribuită altor secţii şi nici altor instanţe de recurs.

Art. 49 - Secţiunea III-a judeca următoarele recursuri:

a) În materie de contencios administrativ; ... b) În materie de expropriere; ... c) În materie administrativă şi fiscală; ... d) În materie de pensii; ... e) În materie de naţionalitate; ... f) În materie de legislaţie miniera şi de consolidări petrolifere; ... g) În materie de legislaţia muncii; ... h) În contra deciziunilor Înaltei Curţi de Conturi. ...

Tot aceasta secţiune judeca şi conflictele de atributiuni.

Art. 50 - Recursurile îndreptate în contra sentinţelor date de tribunal ca instanţa de apel în materie de contestaţie la executare, cat şi recursurile contra încheierilor date de tribunalele din Ardeal ca instanţa de apel (recurgere), în orice materie de executare, rămîn în competenţa de judecată a Curţilor de Apel respective.

Recursurile date prin Codul de procedură penală, legea judecătoriilor de ocoale şi orice alte legi, în competenţa de judecată a altor instanţe decât Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, rămîn în competenţa acelor instanţe.

Art. 69 - alin. II. - Nicio pricina nu se va soroci decât numai după ce taxele de citare, cînd legea le cere, vor fi plătite şi numai după ce hotărîrea atacată cu recurs a fost comunicată recurentului, exceptându-se cazul cînd recurentul declara ca renunţa la comunicare."

Articolul 3

Repartizarea recursurilor pendinte înaintea secţiunilor actuale ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care urmează a fi trecute altor secţiuni, se va face potrivit art. 103 din prezenta lege, ale carei dispoziţiuni se vor aplica în totul.

Articolul 4

Noua repartizare a consilierilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, se va face, ţinându-se seama de specializarea lor şi de interesele secţiunilor, de către ministrul justiţiei, prin decizie publicată în Monitorul Oficial, după ce se va lua avizul primului-preşedinte şi al preşedinţilor de secţiuni.

Noua repartizare a magistraţilor asistenţi se va face de primul-preşedinte cu avizul preşedinţilor de secţii. Magistraţii asistenţi care ar rămîne supranumerari vor fi puşi la dispoziţia Ministerului Justiţiei, spre a fi trecuţi în alte funcţiuni.

Articolul 5

Dispoziţiunile art. 64 şi 65, alin. I şi II, din legea pentru accelerarea judecaţilor, se aplică şi înaintea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Articolul 6

Această lege intră în vigoare pe ziua de 1 Februarie 1945.

Orice sau dispoziţiuni contrare legii de faţa sînt şi rămîn abrogate.

Dat în Bucureşti la 31 Ianuarie 1945.

MIHAI

Ministrul justiţiei,

L. Patrascanu

Raportul d-lui ministru al justiţiei către M. S. Regele,

Sire,

Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie a ajuns în ultimii ani să aibă patru secţiuni, cu 70 de membrii (inclusiv parchetul), ceea ce depăşeşte numărul secţiilor şi al magistraţilor instanţelor supreme de recurs din cele mai multe tari.

Din aceasta amplificare a compunerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, rezultă, între alte desavantagii, şi o frecventa diversitate de soluţii jurisprudentiale, căci, de pilda, de multe ori aceleaşi probleme de drept civil se rezolva şi de secţiunea III-a (în materie de executare silită sau chiar în materie comercială), ca şi de secţiunea I-a.

De aceea, am socotit ca este bine sa desfiintam o secţiune a Înaltei Curţi şi sa procedam la o noua împărţire a materiilor între celelalte secţiuni rămase.

Cu acest prilej, am crezut util sa aducem legii Înalte Curţi de Casaţie şi Justiţie şi alte câteva modificări, cum este aceea de a se reveni la completul de 7 membri, care este tradiţional la suprema noastră instanţa şi corespunde mai bine nevoii de a se asigura unitatea de jurisprudenta.

De sigur, unitatea de jurisprudenta este primejduita şi de faptul ca, din cauza marelui număr de recursuri şi de motive de recurs, secţiunile Înaltei Curţi s-au văzut nevoite sa judece în câte doua complete de judecată, ceea ce ocazioneaza diversitate de soluţii între aceste complete, deşi ele aparţin aceleeasi secţiuni. Dar revenirea la câte un singur complet, care să ia parte - neschimbat sau cu mici schimbări - la toate şedinţele unei secţiuni, ceea ce ar fi de dorit pentru o instanţa suprema de casare, nu s-ar putea realiza decât printr-o modificare radicala a legii organice a Înaltei Curţi, mai ales în ce priveşte lista temeiurilor de casare, admisibile ca motive de recurs.

O astfel de reforma, însă, nu poate fi întreprinsă astăzi, ea implicând o reexaminare a întregii legi organice a Înaltei Curţi, ceea ce necesita studii mai ample.

Deocamdată, în scopul realizării simplificarii mai sus expuse, am alcătuit alăturatul proiect de decret-lege, pe care autorizat fiind de Consiliul de Miniştri, cu profund respect îl supun Înaltei aprobări şi semnături a Maiestatii Voastre.

Sînt cu cel mai profund respect.

al Maiestatii Voastre,

Ministrul justiţiei,

I. Patrascanu

-----