DECRET nr. 233 din 23 decembrie 1974

privind unele drepturi şi obligaţii ale cetăţenilor români care realizează venituri în valută

EMITENT

CONSILIUL DE STAT

Publicat în BULETINUL OFICIAL nr. 165 din 26 decembrie 1974

EXPUNERE DE MOTIVE

Alăturatul decret al Consiliului de Stat privind unele drepturi şi obligaţii ale cetăţenilor români care realizează venituri în valută reglementează, în mod unitar, drepturile, precum şi obligaţiile de declarare şi transfer în ţara, contra plata în lei, a unei părţi din valuta, de către toţi cetăţenii români, fie ca sînt angajaţi în străinătate, fie ca realizează venituri intimplatoare în valută sub forma de onorarii, drepturi de autor, premii etc. din activitatea lor ştiinţifică, tehnica, artistică, medicală, sportiva sau de alta natură.

De asemenea, în decret se prevăd dreptul şi posibilităţile de a folosi sumele în valută, în ţara sau în străinătate, de către cetăţenii români care realizează venituri în valută din succesiuni şi alte drepturi patrimoniale, din pensii, donaţii sau ajutoare.

Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează:

Capitolul 1

Drepturi şi obligaţii ale cetăţenilor români angajaţi în străinătate

Articolul 1

Ministerele şi celelalte organe centrale de la care provin cetăţenii români angajaţi la organizaţii internaţionale, la societăţi mixte de producţie, de desfacere, bancare sau de alta natura, la instituţii, organizaţii sau alţi parteneri din străinătate, pentru desfăşurarea unor activităţi tehnice, ştiinţifice, didactice, sanitare, juridice, economice, culturale, artistice, sportive şi alte activităţi, în baza unor acorduri încheiate între statul român şi alte state sau a înţelegerilor şi contractelor între organizaţii din Republica Socialistă România cu organizaţii sau alţi parteneri din străinătate, vor urmări ca acestor cetăţeni sa li se asigure:

a) retribuţii corespunzătoare, sporuri, indemnizaţii şi alte drepturi la nivelul practicii internaţionale în materie de angajari de specialişti străini, ţinînd seama de specificul tarii sau zonei geografice respective care să le permită, cel puţin, acoperirea tuturor cheltuielilor şi obligaţiilor pe care le au de suportat, atît în străinătate, cît şi în ţara, pentru ei şi familiile lor; ... b) sporuri uzuale pentru condiţii deosebite de muncă şi munca prestată suplimentar, după caz; ... c) plata transportului pentru angajaţi, membrii de familie care îi însoţesc şi pentru bagajele personale, cu ocazia plecării la post, a efectuării concediului de odihnă, precum şi cu ocazia revenirii în ţara, la expirarea contractului; ... d) locuinta corespunzătoare funcţiei, răspunderii şi atribuţiilor, precum şi transportul zilnic, gratuit, de la domiciliu la locul de muncă, în cazul în care locuinta pusă la dispoziţie se afla la o distanta care impune un asemenea regim; ... e) concedii de odihnă plătite, precum şi asistenţa medicală gratuita şi drepturi de asigurări sociale, pentru angajaţi şi membrii de familie care îi însoţesc; ... f) posibilitatea transferării în ţara, în devize libere, a unei părţi din veniturile realizate; ... g) revizuirea nivelului retributiei şi a celorlalte drepturi băneşti în funcţie de schimbările monetare, de modificarea preţurilor şi tarifelor intervenite pe plan local şi altele asemenea. ...

Articolul 2

Ministerele şi celelalte organe centrale nu vor suporta, pentru cetăţenii români angajaţi în străinătate în condiţiile art. 1, nici un fel de cheltuiala în lei sau în valută, aceştia fiind obligaţi ca din veniturile realizate să-şi asigure întreţinerea familiilor şi acoperirea celorlalte obligaţii din ţara.

Pe perioada cît lucrează în străinătate persoanele prevăzute la alineatul precedent sînt considerate în concediu fără plata la unitatea din ţara de la care provin. Pe posturile avute pînă la angajarea lor în străinătate pot fi încadrate temporar alte persoane.

Perioada lucrata în străinătate se ia în calcul la stabilirea vechimii neîntrerupte în munca, în aceeaşi unitate, precum şi ca vechime în funcţie şi în specialitate.

De drepturile prevăzute la alin. 2 şi 3 beneficiază şi persoana care îşi urmează soţul angajat în străinătate, dacă se încadrează în munca în termen de 90 de zile de la întoarcerea definitivă în ţara.

Articolul 3

Cetăţenii români angajaţi în străinătate în condiţiile art. 1 sînt obligaţi ca, din veniturile nete realizate în valută pentru munca prestată, sa transfere, lunar, în ţara, pentru întreţinerea familiilor şi acoperirea celorlalte obligaţii, o parte calculată în dolari S.U.A., contra plata în lei, conform anexei*) care face parte integrantă din prezentul decret.

-----------

*) Anexa se comunică instituţiilor interesate.

Partea din venitul net supusă obligaţiei de transfer se determina astfel:


Venitul net lunar în valută			Partea ce se transferă
Venitul net lunar în valută			fixă procentuală
Pînă la		300 $	- 10%
de la 301	-	400 $	30 $ 35%	din diferenţa ce depăşeşte echivalentul a 300 $
de la 401	-	500 $	65 $ 35%	din diferenţa ce depăşeşte echivalentul a 400 $
de la 501	-	600 $	100 $ 70%	din diferenţa ce depăşeşte echivalentul a 500 $
de la 601	-	700 $	170 $ 80%	din diferenţa ce depăşeşte echivalentul a 600 $
de la 701	-	800 $	250 $ 80%	din diferenţa ce depăşeşte echivalentul a 700 $
de la 801	-	1.000 $	330 $ 85%	din diferenţa ce depăşeşte echivalentul a 800 $
peste		1.000 $	500 $ 90%	din diferenţa ce depăşeşte echivalentul a 1.000 $

Venitul net asupra căruia se calculează sumele reprezentind obligaţia de transfer se determina prin scăderea din venitul brut realizat în valută pentru munca prestată a impozitelor, taxelor, reţinerilor pentru fondul de pensii, asigurări sociale şi medicale, cheltuielilor reprezentind chiria şi întreţinerea locuinţei din străinătate şi a indemnizaţiei de instalare. De asemenea, se scad din venitul brut realizat sporurile pentru sotie şi copii, în cuantumul acordat potrivit normelor tarii sau organizaţiei internaţionale ori convenit prin contract, dar nu mai mult de 70 $ lunar pentru sotie şi 50 $ lunar pentru fiecare copil aflat în întreţinere.

În situaţia în care cetăţenii români angajaţi în străinătate în condiţiile art. 1 primesc indemnizaţii de instalare, sumele în valută supuse obligaţiei de transfer prevăzute la alin. 1 se datorează după o luna de la data începerii activităţii.

Angajaţii care nu primesc indemnizaţii de instalare sînt scutiţi de obligaţia de transfer timp de 2 luni de la data începerii activităţii.

În cazuri justificate, Consiliul de Miniştri poate aproba completarea remuneraţiei primite de angajaţii prevăzuţi la art. 1 cu unele indemnizaţii în valută sau în lei.

Se autoriza Ministerul Finanţelor ca împreună cu Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale şi Banca Română de Comerţ Exterior sa reducă, cu pînă la 25%, sumele supuse obligaţiei de transfer de către cetăţenii români angajaţi în străinătate.

Reducerile se pot acorda numai în situaţii deosebite: condiţii grele de clima, greutăţi de aprovizionare, cresteri substanţiale de preţuri şi altele asemenea.

Articolul 4

În cazul în care nevoile de cheltuieli în ţara depăşesc echivalentul în lei al sumelor în valută prevăzute la art. 3, angajaţii sînt obligaţi sa transfere suplimentar valuta necesară pentru care vor primi contravaloarea în lei la cursul de schimb în vigoare.

Articolul 5

Cetăţenii români angajaţi în străinătate sînt obligaţi sa declare la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale Republicii Socialiste România, în termen de 30 de zile de la data încasării, veniturile realizate în valută, pentru munca prestată, inclusiv gratificatii, sporuri, indemnizaţii şi orice alte venituri în valută, precum şi retinerile, contribuţiile şi cheltuielile prevăzute la art. 3, şi sa anexeze la declaraţie actele doveditoare privind aceste venituri, reţineri, contribuţii şi cheltuieli.

Actele doveditoare se prezintă odată cu prima declaraţie şi ori de cîte ori intervin modificări în nivelul veniturilor, reţinerilor, contribuţiilor sau cheltuielilor avute în vedere la determinarea venitului net.

Pentru cazurile în care nu se pot obţine acte doveditoare, cheltuielile efectuate se considera justificate pe bază de declaraţie scrisă, data pe proprie răspundere de către persoanele respective.

În termen de 30 de zile de la data încasării veniturilor în valută se depun la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare sumele care se transfera.

Termenele prevăzute la alineatele precedente pot fi prelungite cu pînă la 30 de zile, în cazul angajaţilor care realizează o parte din venituri pe teritoriul altei tari decît cea în care îşi desfăşoară activitatea.

Articolul 6

Calculul şi urmărirea încasării sumelor supuse obligaţiei de transfer se fac de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Republicii Socialiste România din ţările respective. Sumele încasate se comunică trimestrial ministerelor de care aparţin angajaţii trimişi în străinătate, precum şi Ministerului Finanţelor.

Sumele supuse obligaţiei de transfer ale angajaţilor remuneraţi parţial în devize libere şi parţial în alte valute se stabilesc prin transformarea în dolari S.U.A. a venitului net integral la cursul oficial corespunzător, transferîndu-se parţial devize libere, parţial alte valute, proporţional cu ponderea acestora în totalul venitului net realizat.

Articolul 7

Dispoziţiile art. 3 şi 4 nu se aplică cetăţenilor români angajaţi la societăţile mixte de producţie cu sediul în străinătate în situaţia în care, pe timpul executării lucrărilor de cercetare, explorare şi prospectare, cît şi în faza de exploatare, pînă la crearea condiţiilor sociale corespunzătoare, aceştia optează pentru plata drepturilor - indemnizaţii şi cazare în valută în străinătate, precum şi indemnizaţii în lei în ţara - stabilite prin reglementările ce se aplică personalului român care se deplaseaza temporar în străinătate pentru executări de lucrări, prestări de servicii, cît şi pentru acordarea de asistenţa tehnica. Din sumele nete în valută primite pentru munca prestată la societăţile respective angajaţii români îşi reţin numai drepturile în valută astfel cuvenite. Diferenţele în plus se depun la oficiile diplomatice ale Republicii Socialiste România din ţările respective sau se transfera în contul întreprinderilor economice române participante la aceste societăţi în vederea acoperirii indemnizaţiilor în lei.

Aprobarea pentru plata drepturilor în condiţiile alineatului precedent se da de către Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale şi Ministerul Finanţelor, împreună cu ministerul de resort.

De asemenea, dispoziţiile art. 2 alin. 1 şi ale art. 3, 4, 5 şi 6 nu se aplică cetăţenilor români care îşi desfăşoară activitatea în ţările socialiste.

Capitolul 2

Drepturi şi obligaţii ale cetăţenilor români care realizează venituri intimplatoare în valută

Articolul 8

Cetăţenii români care realizează venituri în valută sub forma de onorarii, drepturi de autor, premii sau alte drepturi similare, din activitatea lor publicistica, ştiinţifică, culturală, artistică, tehnica, economică, sportiva, medicală, juridică sau de alta natura, sînt obligaţi sa declare aceste venituri în termen de 10 zile de la data înapoierii din străinătate sau de la data încasării veniturilor în ţara, la uniunile, asociaţiile, organizaţiile sau instituţiile prin intermediul cărora s-au încheiat contractele cu partenerii externi.

Veniturile realizate în valută de cei care nu aparţin de nici o uniune, asociaţie, organizaţie sau instituţie şi care nu au la baza un contract se declara, în acelaşi termen, la Banca Română de Comerţ Exterior sau la Banca Naţionala a Republicii Socialiste România.

Articolul 9

Cetăţenii români menţionaţi la art. 8 sînt obligaţi sa transfere sau să depună, înăuntrul termenului prevăzut la acelaşi articol, o parte din veniturile realizate, contra plata în lei, conform anexei care face parte integrantă din prezentul decret.

Partea din venitul net supusă obligaţiei de transfer sau de depunere se determina astfel:


Venitul net (în ruble necomerciale sau în dolari S.U.A.)		Partea ce se transferă sau se depune
Venitul net (în ruble necomerciale sau în dolari S.U.A.)		fixă procentuală
Pînă la	300	10%
de la	301 - 600	30 20%	din diferenţa ce depăşeşte 300
de la	601 - 800	90 30%	din diferenţa ce depăşeşte 600
de la	801 - 1000	150 40%	din diferenţa ce depăşeşte 800
de la	1001 - 1500	230 50%	din diferenţa ce depăşeşte 1000
de la	1501 - 2000	480 60%	din diferenţa ce depăşeşte 1500
de la	2001 - 3000	780 70%	din diferenţa ce depăşeşte 2000
de la	3001 - 4000	1480 80%	din diferenţa ce depăşeşte 3000
Peste 40 00		2280 90%	din diferenţa ce depăşeşte 4000

Articolul 10

Venitul asupra căruia se calculează partea ce se transfera sau se depune reprezintă suma rămasă după scăderea, pe bază de documente, a cheltuielilor suportate în străinătate de titularii venitului - impozite şi taxe, chiria salilor de expoziţie, costul transportului în trafic internaţional, comisioane de impresariat potrivit contractelor încheiate şi alte cheltuieli specifice strict necesare desfăşurării activităţii, exclusiv cheltuielile de cazare, masa şi cele marunte uzuale.

Partea ce urmează a fi transferata sau depusa se calculează pe fiecare acţiune sau contract. Dacă suma prevăzută pe fiecare acţiune sau contract este cuvenită pentru o perioadă mai mare de 30 de zile, calculul se face pa baza venitului mediu lunar realizat.

Articolul 11

Cetăţenii români care realizează venituri în valută în condiţiile prevăzute la art. 8 sînt obligaţi sa plătească uniunilor, asociaţiilor ori altor organizaţii sau instituţii prin intermediul cărora s-au încheiat contractele, un comisiona în valută de 5-15% pentru serviciile prestate. Comisionul se calculează asupra venitului net determinat potrivit prevederilor art. 10. Nivelul comisioanelor, pe categorii de venituri, se stabileşte în limitele de mai sus, de către ministerele sau organele centrale care coordonează activitatea asociaţiilor, organizaţiilor sau instituţiilor respective, precum şi de către Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste pentru uniunile de creaţie, cu avizul Ministerului Finanţelor.

Articolul 12

Organizaţiile socialiste prevăzute la art. 11 pot sa acorde, din fondurile create din încasări şi comisioane, sume în valută cu titlu de împrumut, pentru acoperirea integrală sau parţială a cheltuielilor necesitate de deplasarea în străinătate a celor de la care se încasează astfel de comisioane. Împrumutul se acordă în limitele şi condiţiile stabilite de organizaţiile socialiste de resort, cu avizul Ministerului Finanţelor, şi se retine din orice drepturi în valută ale celor care îl datorează.

Capitolul 3

Drepturi şi obligaţii ale cetăţenilor români care dobîndesc sume în valută cu titlu de succesiuni, pensii, donaţii şi alte drepturi patrimoniale

Articolul 13

Beneficiarii de sume în valută provenite din succesiuni şi alte drepturi patrimoniale din străinătate pot sa utilizeze pentru plati în valută o cota de pînă la 15% din sumele primite, iar beneficiarii de sume cu titlu de pensii, donaţii sau ajutoare pot sa utilizeze, în acelaşi scop, o cota de pînă la 30% din sumele primite în valută.

Pentru diferenţele în valută primesc contravaloarea în lei la cursurile de schimb în vigoare.

Articolul 14

Sumele în valută aferente cotelor prevăzute la art. 13 pot fi utilizate în ţara, pentru cumpărări sau construiri de locuinţe, cumpărări de autoturisme şi alte mărfuri, pentru prestări de servicii, care au preţuri ori tarife stabilite în valută, precum şi pentru plati de taxe vamale. În străinătate, sumele respective în valută pot fi folosite pentru tratamente medicale, procurari de medicamente, achiziţionarea de materiale documentare, efectuarea de studii, documentare şi specializare, plati de cotizatii la organizaţii internaţionale, precum şi pentru călătorii, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare.

În cazul în care sumele în valută se folosesc pentru cumpărarea sau construirea de locuinţe în ţara ori pentru cumpărarea de autoturisme din producţia interna, cotele utilizabile în valută pot fi majorate de către Ministerul Finanţelor, pînă la nivelul preţului în valută al bunurilor respective.

Articolul 15

Sumele în valută primite cu titlu de donaţii sau ajutoare pot fi folosite integral în ţara de către beneficiari, dacă s-a precizat în mod expres de către trimiţător utilizarea lor pentru: cumpărări sau construiri de locuinţe, cumpărări de autoturisme şi alte mărfuri, pentru prestări de servicii, care au preţuri ori tarife stabilite în valută, precum şi pentru plati de taxe vamale.

În cazul în care sumele în valută primite cu titlu de donaţii sau ajutoare sînt destinate pentru plati privind tratamente medicale în străinătate, procurari de medicamente, efectuarea de studii, specializare sau documentare, achiziţionarea de materiale documentare de specialitate, cotizatii la organizaţii internaţionale, cît şi pentru călătorii, pot fi utilizate integral pentru astfel de plati, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare.

Sumele pînă la 100 $, primite din străinătate fără precizarea destinaţiei, se încadrează în categoria indicată de beneficiari, pe bază de declaraţie, fără a se cere justificarea cu acte a provenientei.

Capitolul 4

Regimul economiilor în valută realizate din diverse forme de retribuire a muncii, indemnizaţii, diurne sau burse

Articolul 16

Cetăţenii români avînd o însărcinare de stat ori de interes obştesc în străinătate, precum şi cei trimişi ca bursieri, care realizează economii în valută din salarii, onorarii, indemnizaţii sau alte forme de retribuire a muncii, premii, diurne sau burse, cît şi cetăţenii români angajaţi la organizaţii internaţionale, la societăţi mixte de producţie, de desfacere, bancare şi altele asemenea, la instituţii sau alţi parteneri din străinătate, care realizează economii din sumele în valută rămase la dispoziţie în condiţiile prezentului decret, pot sa dispună integral de aceste economii pentru plati în valută.

Sumele în valută economisite şi aduse în ţara pot fi utilizate pentru construirea sau cumpărarea de locuinţe, cumpărarea de mărfuri, inclusiv autoturisme şi alte bunuri de folosinţă îndelungată sau pentru plata unor servicii care au preţuri ori tarife stabilite în valută. De asemenea, economiile respective pot fi folosite pentru călătorii sau pentru orice alte plati în străinătate, cu respectarea dispoziţiilor legale.

Sumele economisite în valută pot fi preschimbate în lei la cursurile de schimb în vigoare.

Capitolul 5

Drepturi şi obligaţii ale cetăţenilor români angajaţi la organizaţii internaţionale cu sediul în Republica Socialistă România

Articolul 17

Cetăţenii români angajaţi ai organizaţiilor internaţionale cu sediul în Republica Socialistă România, care au stabilită retributia în valută, vor primi drepturi în lei la nivelul funcţiilor asemănătoare din cadrul ministerului sau instituţiei cu profil de activitate similar. Diferenţa dintre drepturile primite de la organizaţia internationala, transformate în lei la cursurile în vigoare, şi retributia funcţiei de asimilare din ţara, majorată cu pînă la 25%, se vărsa cu titlu de contribuţie, la fondul pentru pregătirea şi perfecţionarea personalului necesar activităţii de cooperare internationala.

Asimilarea se face de către Ministerul Muncii, la propunerea ministerului sau instituţiei respective în profilul căreia intra domeniul în care îşi desfăşoară activitatea angajatul în cauza.

De asemenea, angajaţii pot sa beneficieze, cu avizul Ministerului Finanţelor, de o cota de pînă la 15% în devize libere, calculată asupra drepturilor primite de la organizaţiile internaţionale respective, în măsura în care plata acestor drepturi se face parţial în devize libere. Sumele respective în valută pot fi folosite potrivit dispoziţiilor legale.

Capitolul 6

Dispoziţii comune şi finale

Articolul 18

Sumele în valută dobîndite de către beneficiarii menţionaţi în prezentul decret se păstrează pe teritoriul Republicii Socialiste România numai în conturi personale deschise la Banca Română de Comerţ Exterior sau la Banca Naţionala a Republicii Socialiste România.

Modalitatea de deschidere a conturilor personale, efectuarea de plati din aceste conturi, categoriile de valuta din care se pot efectua plati, precum şi modul de echivalare în valută liber convertibilă a celorlalte valute prevăzute în lista de cursuri a Băncii Naţionale a Republicii Socialiste România, cînd valuta respectiva este utilizata pentru plati în ţara, se stabilesc prin instrucţiuni ale Băncii Naţionale a Republicii Socialiste România şi Băncii Române de Comerţ Exterior, cu avizul Ministerului Finanţelor.

Utilizarea sumelor în valută se poate face fie în interesul titularilor, fie în interesul membrilor familiilor lor: soţi, copii, părinţii soţilor.

Dreptul titularului contului de a utiliza şi dispune de sumele în valută trece, în caz de deces, asupra moştenitorilor.

Articolul 19

Nedeclararea, nedepunerea sau netransferarea la termenele stabilite a sumelor prevăzute la art. 3, 5, 7, 8, 9, 11 şi 17 se penalizeaza cu 0,05% pentru fiecare zi de întîrziere.

Actul de constatare şi aplicare a penalizarii prevăzute la alineatul precedent constituie titlu executoriu. Ministerul Finanţelor poate aproba, în cazuri justificate, reduceri sau scutiri de penalizări.

Articolul 20

Unităţile şi organizaţiile din care privind cetăţenii români prevăzuţi la art. 1 vor încheia cu aceştia angajamente scrise din care să rezulte drepturile şi obligaţiile ce le revin potrivit prezentului decret. Aceste angajamente constituie titlu executoriu.

Articolul 21

Banca Naţionala a Republicii Socialiste România şi Banca Română de Comerţ Exterior acorda dobinzi în lei la disponibilităţile din conturile personale în valută, deschise pe numele cetăţenilor români, posesori de valuta în condiţiile prevăzute în prezentul decret.

Nivelul dobinzii este egal cu cel stabilit pentru depunatorii pe librete C.E.C. şi se aplică asupra contravalorii în lei a disponibilităţilor în valută, calculate pe baza cursului de schimb în vigoare.

Articolul 22

Persoanele care îşi stabilesc domiciliul în Republica Socialistă România cu păstrarea sau fără păstrarea cetateniei străine, pot să-şi deschidă conturi personale în valută la banca, în care să-şi păstreze disponibilităţile valutare pe care le au, să le utilizeze integral pentru plati în valută în ţara şi în străinătate sau să le transforme în lei, la cursul de schimb în vigoare.

Articolul 23

Prezentul decret intră în vigoare la data de 1 februarie 1975.

Pe aceeaşi dată se abroga Decretul nr. 785/1969. Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 2162/1969, art. 2 din Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 1250/1971, Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 67/1970, cît şi dispoziţiile din Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 574/1964 privind personalul la care se aplică prevederile prezentului decret.

----------