LEGE nr. 2 din 1 aprilie 1982

privind organizarea producerii şi folosirii rationale a resurselor de nutreturi

EMITENT

MAREA ADUNARE NAŢIONALA

Publicat în BULETINUL OFICIAL nr. 37 din 7 aprilie 1982

Îndeplinirea prevederilor Programului naţional de dezvoltare a zootehniei, a Planului de dezvoltare a agriculturii şi industriei alimentare, precum şi a Programului privind autoconducerea şi autoaprovizionarea teritorială, impune realizarea efectivelor de animale la toate speciile, asigurarea producţiei de furaje necesare pe specii şi categorii de animale, furajarea acestora în condiţii de maxima eficienta economică, respectarea greutatilor prevăzute la taierea animalelor şi, pe aceasta baza, obţinerea productiilor animaliere planificate, asigurarea în bune condiţii a aprovizionarii populaţiei cu produse agricole animale şi satisfacerea altor nevoi ale economiei naţionale.

Dezvoltarea zootehniei în condiţii de eficienta economică ridicată face necesară valorificarea superioară şi integrală a tuturor resurselor de furaje existente în agricultura şi alte ramuri ale economiei naţionale.

În acest scop, unităţile agricole socialiste trebuie să prevadă în planurile de culturi suprafeţele corespunzătoare obţinerii cantităţilor necesare de furaje, în raport cu speciile şi categoriile de animale şi păsări pe care le deţin, sa ia măsuri pentru executarea tuturor lucrărilor agrotehnice la un nivel calitativ corespunzător şi în termene optime, astfel încît să obţină realizarea integrală şi depăşirea producţiei de furaje planificate.

Un rol important în furajarea animalelor îl au păşunile şi fanetele naturale. Punerea în valoare, în totalitate, a resurselor de furaje de pe păşuni şi fanete impune ca acestea să fie cultivate ca orice cultura agricolă şi suprainsamantarea suprafeţelor în raport cu cerinţele unei furajari rationale.

Unităţile economice socialiste care, în procesul de producţie, realizează subproduse sau deşeuri cu valoare nutritiva ce pot fi folosite în hrana animalelor, trebuie să ia măsuri pentru strângerea şi depozitarea corespunzătoare a acestor produse, precum şi pentru folosirea lor în furajarea efectivelor proprii de animale sau livrarea către unităţile agricole care cresc animale şi păsări.

Hrana constituie factorul determinant în punerea în valoare a potenţialului genetic al animalelor, conţinutul acesteia infleuntind direct nivelul, calitatea şi eficienta întregii producţii zootehnice.

Este necesar ca în toate sectoarele zootehnice să se asigure furajarea raţională, în condiţii de eficienta, a tuturor speciilor de animale, pe baza unor norme ştiinţific elaborate, care să conducă la realizarea producţiei stabilite de carne, lapte, oua şi alte produse animale.

Introducerea unor tehnologii perfectionate de preparare şi administrare a furajelor în vederea creşterii gradului de consum şi a aportului nutritiv al resurselor furajere, folosirea pe scara larga a nutreturilor grosiere - în special pentru furajarea taurinelor şi ovinelor -, reducerea continua a consumurilor specifice de concentrate pe produs prin utilizarea lor raţională, sub forma de nutreturi combinate şi de amestecuri furajere corespunzător cerinţelor nutritionale pe specii şi categorii de animale, reprezintă o sarcina importanţa a tuturor unităţilor agricole socialiste deţinătoare de animale, în vederea sporirii şi ieftinirii producţiei zootehnice.

În scopul perfecţionării cadrului juridic privind organizarea producerii şi folosirii rationale a resurselor de nutreturi.

Marea Adunare Naţionala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege.

Capitolul 1

Dispoziţii generale

Articolul 1

Sînt considerate nutreturi, în sensul prezentei legi, toate produsele de origine vegetala, animala, minerala şi de sinteza, care, folosite în hrana animalelor, asigura desfăşurarea normală a funcţiilor vitale şi punerea în valoare a potenţialului productiv al acestora.

Toate cantităţile de nutreturi, fără deosebire de provenienţă şi deţinător, constituie fond naţional de furaje.

Articolul 2

În funcţie de caracteristicile nutritive şi de provenienţă, nutreturile se clasifica astfel:

a) grupa nutreturilor fibroase; ... b) grupa nutreturilor suculente; ... c) grupa nutreturilor grosiere; ... d) grupa nutreturilor concentrate; ... e) grupa substanţelor energetice; ... f) grupa substanţelor minerale; ... g) grupa aditivilor furajeri; ... h) grupa preparatelor furajere. ...

Încadrarea nutreturilor pe grupe este prevăzută în anexa, care face parte integrantă din prezenta lege.

Furajele fibroase, provenite de pe fanetele naturale sau cultivate, furajele suculente obţinute de pe suprafeţele arabile destinate acestui scop, din produse ale industriei alimentare - borhoturi, taitei de sfecla şi altele -, din colete şi frunze de sfecla sau din amestecul unei plante verzi cu un produs secundar vegetal uscat (semisiloz), furajele grosiere rezultate din producţia vegetala paie de cereale, coceni, ciocalai de porumb, capitule de floarea-soarelui, vrejuri de orice fel - nu pot fi folosite, cu excepţia cantităţilor repartizate prin plan pentru industrializare, decât în scopuri furajere.

Arderea, distrugerea sub orice alta forma ori degradarea oricăror produse vegetale care pot fi folosite în hrana animalelor, direct sau după o prealabilă preparare, sînt interzise şi se pedepsesc conform legii.

Articolul 3

În conformitate cu principiile autoconducerii şi autoaprovizionarii teritoriale, unităţile agricole socialiste, de stat şi cooperatiste, sînt obligate sa realizeze integral sarcinile de creştere a animalelor şi să asigure acoperirea în totalitate, din resurse proprii, a nevoilor de nutreturi pentru întregul efectiv de animale pe care îl deţin.

Articolul 4

Pentru sporirea resurselor furajere potrivit condiţiilor pedoclimatice din diferite zone ale tarii, unităţile agricole socialiste sînt obligate sa prevadă în planurile de cultura extinderea suprafeţelor de cereale furajere din soiuri şi hibrizi cu potenţial maxim de producţie şi sa adopte tehnologii de recoltare, depozitare, conservare şi insilozare a cerealelor furajere cu procent ridicat de umiditate.

În zonele favorabile se vor extinde suprafeţele cultivate cu cartofi, bostanoase, radacinoase şi altele, folosind soiurile de mare productivitate utilizabile cu randament ridicat în hrana animalelor.

Articolul 5

Unităţile agricole socialiste sînt obligate sa ia măsuri pentru recoltarea, transportul şi depozitarea în bune condiţii, la locul de consum, a întregii producţii de furaje grosiere şi a celorlalte subproduse furajere vegetale, evitand orice pierdere sau degradare a acestora, să asigure conservarea, prepararea şi folosirea acestor nutreturi cu păstrarea integrală a valorii lor nutritive.

De asemenea, unităţile agricole socialiste vor lua măsuri pentru strângerea, depozitarea, conservarea şi folosirea integrală a subproduselor furajere şi a deşeurilor furajere şi a deşeurilor cu valoare nutritiva rezultate din activitatea de industrializare proprie sau obţinute de la alte unităţi.

Articolul 6

În vederea realizării producţiei de carne, lapte, oua, lana şi alte produse animale, la nivelul stabilit prin planurile de producţie, unităţile agricole socialiste sînt obligate să asigure furajarea raţională a fiecărei specii şi categorii de animale, să respecte normele şi tehnologiile de creştere şi îngrijire a animalelor, sa ia măsuri ferme pentru eliminarea consumurilor nejustificate şi a risipei de nutreturi.

Totodată, conducerile unităţilor agricole socialiste vor lua măsuri pentru folosirea raţională şi intensiva a spaţiilor din fermele zootehnice, precum şi pentru organizarea şi amenajarea ingrasatoriilor, crescatoriilor, grajdurilor şi saivanelor, în conformitate cu normele şi tehnologiile de furajare aprobate potrivit legii.

Articolul 7

Pentru aplicarea stricta a normelor de îngrijire şi furajare raţională a animalelor, organele de conducere ale unităţilor agricole socialiste vor repartiza, în sectoarele zootehnice, muncitorii şi cooperatorii cei mai bine pregatiti, vor asigura stabilitatea acestora, instruirea temeinica şi ridicarea permanenta a calificării lor profesionale.

Conducerile unităţilor agricole socialiste sînt obligate sa ia măsuri ferme pentru organizarea corespunzătoare a muncii, întărirea ordinii şi disciplinei, a răspunderii în întreaga activitate a membrilor formatiilor de lucru din fermele zootehnice, pentru respectarea stricta a normelor şi tehnologiilor de creştere, îngrijire şi furajare a animalelor.

Articolul 8

Membrii cooperativelor agricole de producţie şi ceilalţi locuitori din sate şi comune au, potrivit legii, datoria sa crească animale şi păsări, sa valorifice la fondul de stat, prin contractari şi achiziţii, cantităţi cat mai mari de produse agricole animale.

În scopul asigurării furajelor necesare pentru creşterea animalelor şi pasarilor, membrii cooperativelor agricole şi ceilalţi producători individuali sînt obligaţi sa cultive în mod raţional şi eficient toate suprafeţele pe care le deţin, sa ia măsuri de strangere, conservare şi folosire a tuturor resurselor furajere de care dispun, să aplice norme şi tehnologii de furajare raţională a animalelor şi pasarilor.

Cooperatorii şi ceilalţi oameni ai muncii care lucrează în unităţile agricole cooperatiste beneficiază, potrivit legii, ca retributie a muncii şi sub forma participării la beneficii, de cereale, atît pentru nevoile de consum propriu, cat şi pentru furajarea animalelor din gospodăria personală. Producătorii care livreaza animale, păsări şi lapte, pe bază de contracte, la fondul de stat, beneficiază, în raport cu cantitatea şi calitatea produselor livrate, de furaje concentrate, potrivit legii.

Membrii cooperativelor agricole de producţie care contractează livrarea de animale şi produse animale la fondul de stat mai beneficiază, potrivit hotărîrii adunării generale a cooperativei, de acordarea cu prioritate a furajelor de volum şi a suprafeţelor de teren pentru producerea de furaje în cultura a doua, precum şi, în cazul celor care contractează animale ierbivore sau produse animale de la acestea, de atribuirea suprafeţelor de fanete pentru recoltare cu plata în natură.

Articolul 9

Consiliile unice agroindustriale de stat şi cooperatiste vor lua măsuri pentru repartizarea judicioasă a creşterii animalelor pe specii şi categorii în cadrul unităţilor componente şi vor asigura, împreună cu conducerile acestor unităţi, realizarea efectivelor şi a producţiei animale planificate.

De asemenea, consiliul unic răspunde de creşterea şi diversificarea producţiei de furaje, precum şi de dezvoltarea bazei furajere în unităţile din compunerea sa, asigurând în întregime, din producţie proprie, necesarul de furaje pentru efectivele de animale ale ale acestora şi îndeplinirea obligaţiilor ce îi revin pentru fondul de stat.

Articolul 10

Birourile executive ale consiliilor populare comunale împreună cu conducerile unităţilor agricole socialiste vor întocmi balante furajere la nivelul fiecărei comune, prin care să se prevadă modul de asigurare a întregii cantităţi de nutreturi necesare pentru efectivele de animale aparţinînd unităţilor agricole socialiste, cat şi membrilor cooperativelor agricole de producţie şi celorlalţi producători individuali.

Articolul 11

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare împreună cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice şi institutele de cercetare de profil răspund de elaborarea şi perfecţionarea continua a tehnologiilor de folosire în hrana animalelor a tuturor resurselor furajere din producţia agricolă şi industria prelucratoare, în vederea creşterii gradului de valorificare a resurselor furajere şi a aportului nutritiv al acestora şi în primul rând a nutreturilor de volum

De asemenea, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare împreună cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice va lua măsuri de imbunatatire a activităţii Institutului de biologie şi nutriţie animala, urmărind creşterea eficientei cercetării aplicative şi de inginerie tehnologică în domeniile de nutreturi grosiere şi suculente, nutreturi verzi, nutreturi combinate, biostimulatori şi premixuri vitamino-minerale.

Articolul 12

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Uniunea Naţionala a Cooperativelor Agricole de Producţie, precum şi comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale, răspund de realizarea sarcinilor de plan privind producţia de furajare, recoltarea transportul, depozitarea şi conservarea acestora, de respectarea ferma a normelor şi tehnologiilor de preparare, administrare şi folosire a întregii cantităţi de nutreturi şi sînt obligate sa ia măsuri pentru îndrumarea şi controlul unităţilor agricole de producţie în aplicarea tuturor normelor de furajare a animalelor, respectarea stricta a regulilor sanitar-veterinare şi de zooigiena privind adăpostirea, hranirea, îngrijirea, reproductia şi exploatarea animalelor, precum şi pentru întărirea ordinii şi disciplinei în toate unităţile zootehnice.

Capitolul 2

Organizarea producerii nutreturilor

Articolul 13

Unităţile agricole socialiste sînt obligate să asigure realizarea producţiei de furaje din resurse proprii, la nivelul prevăzut prin plan, în concordanta cu structura pe specii, rase şi categorii de vîrsta a efectivelor de animale.

Fiecare unitate agricolă socialistă va stabili, prin planurile de cultura, suprafeţele destinate furajelor, care să asigure acoperirea necesarului total de substanţe nutritive, inclusiv furajele concentrate şi o rezervă de nutreturi care să permită furajarea animalelor în condiţii normale în perioadele cu recolte mai slabe.

De asemenea, pe lîngă fiecare unitate zootehnica vor fi prevăzute suprafeţele de teren necesare pentru culturile furajere şi pasunatul animalelor.

Articolul 14

Pentru folosirea cu randament cat mai ridicat al tuturor suprafeţelor destinate producţiei de nutreturi şi obţinerea unei cantităţi maxime de furaje la hectar, unităţile agricole socialiste vor utiliza specii şi soiuri de înaltă productivitate şi cu conţinut ridicat de substanţe nutritive şi vor extinde suprafeţele de leguminoase perene în cultura pura sau în amestec cu graminee perene, pînă la minimum 60% din suprafaţa arabila prevăzută pentru baza furajera.

Conducerile unităţilor agricole socialiste răspund de executarea tuturor lucrărilor agrotehnice la un nivel calitativ corespunzător şi în termene optime, în funcţie de cerinţele specifice fiecărei culturi furajere, de destinaţia acesteia şi de zona pedoclimatica.

Articolul 15

În fiecare unitate agricolă de producţie vor fi extinse culturile succesive pe toate suprafeţele corespunzătoare, iar în zonele irigate şi insamantarea, în cultura a doua, a porumbului pentru insilozarea separată a stiuletilor şi a cocenilor.

Pentru creşterea resurselor de furaje suculente unităţile agricole socialiste vor extinde culturile de sfecla furajera semizaharata, gulii, varza furajera şi rapita de toamna, în zonele care întrunesc condiţii de clima şi sol favorabile obţinerii unor producţii ridicate în aceste culturi.

Se va asigura, de asemenea, fertilizarea ştiinţifică, prin utilizarea cu prioritate a ingrasamintelor naturale, a tuturor suprafeţelor destinate plantelor de nutret cultivate şi vor fi extinse irigatiile pe aceste suprafeţe, în principal prin amenajări care să utilizeze resursele locale de apa.

Articolul 16

Unităţile agricole socialiste şi ceilalţi deţinători de pajişti naturale sînt obligaţi sa cuprindă suprafeţele de păşuni şi fanete în planul de cultura şi să le introducă periodic în programele de rotaţie cu celelalte culturi în cadrul asolamentelor.

Suprafeţele de păşuni şi fanete care nu intră în programele de rotaţie în cadrul asolamentelor vor fi incluse în planurile anuale de imbunatatire şi amenajare, asigurindu-se, în mod obligatoriu, curăţirea, fertilizarea şi suprainsamantarea sau reinsamantarea acestora.

În vederea asigurării pasunatului raţional şi a creşterii producţiei de masa verde, unităţile agricole socialiste şi ceilalţi deţinători de pajişti sînt obligaţi sa organizeze tarlalizarea acestora şi pasunarea lor prin rotaţie, în perioadele optime.

La lucrările de amenajare, curăţire, fertilizare şi alte acţiuni de imbunatatire a pajiştilor sînt obligaţi sa participe, potrivit legii şi programelor de lucru aprobate, membrii cooperativelor agricole de producţie, personalul muncitor din unităţile agricole de stat, precum şi ceilalţi locuitori din sate şi comune.

Articolul 17

Întreprinderile pentru producerea nutreturilor combinate vor realiza întregul necesar de nutreturi combinate, amestecuri de completare, suplimente proteino-vitamino-minerale şi zooforturi, cu respectarea stricta a structurilor prevăzute în recepturile de fabricaţie, în conformitate cu normele de calitate stabilite şi vor livra ritmic aceste produse unităţilor agricole beneficiare, răspunzând, împreună cu acestea, de realizarea productiilor prevăzute în sectorul de creştere a animalelor.

De asemenea, întreprinderile pentru producerea nutreturilor combinate vor asigura, la unităţile beneficiare, crearea unor stocuri de nutreturi, pe retete, corespunzătoare consumului normat pe o perioadă de minimum 5 zile.

Întreprinderile pentru producerea nutreturilor combinate sînt obligate sa ia măsuri permanente pentru diminuarea pierderilor tehnologice, precum şi pentru reducerea continua a costurilor de producţie, în vederea creşterii eficientei economice a acestor activităţi, iar unităţile agricole de stat şi cooperatiste, beneficiare de nutreturi combinate, vor acţiona pentru sporirea producţiei în sectorul zootehnic, astfel încît reducerea preţurilor de livrare la furaje să se regaseasca în creşterea rentabilitatii în acest sector.

Articolul 18

Comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare vor lua, potrivit legii, măsuri de repartizare a pajiştilor naturale aflate în administrarea acestora, cat şi a terenurilor pasunabile din fondul forestier, unităţilor agricole socialiste, asociaţiilor crescatorilor de bovine şi ovine, precum şi celorlalţi producători care contractează livrarea de animale şi produse animale la fondul de stat.

Articolul 19

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice şi comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare răspund de organizarea loturilor semincere necesare pentru producerea întregii cantităţi de seminţe de plante furajere, inclusiv pentru pajistile naturale, în conformitate cu prevederile Legii nr. 13/1971 privind producerea, folosirea şi controlul calităţii seminţelor şi materialului săditor pentru producţia agricolă vegetala.

Suprafeţele loturilor semincere de plante furajere nu se vor include în cele destinate producerii de nutreturi.

Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice răspunde de organizarea producerii semintei elita, în cantităţi corespunzătoare pentru toate culturile furajere.

Articolul 20

Pentru asigurarea producerii nutreturilor necesare tuturor efectivelor de animale din unităţile agricole socialiste, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare răspund de folosirea tuturor suprafeţelor de teren prevăzute pentru culturile furajere, inclusiv cele destinate culturilor succesive, precum şi a pajiştilor semanate şi naturale, numai în scopul obţinerii de nutreturi din culturi de cea mai mare eficienta. Productiile obţinute de pe aceste terenuri vor fi folosite în exclusivitate în hrana animalelor.

Suprafeţele de culturi furajere şi productiile de nutreturi, exprimate în cantităţi şi valori nutritive, constituie indicatori ai planului naţional unic de dezvoltare economico-socială.

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare va stabili, pe unitate vita mare, norme de suprafaţa pentru producerea nutreturilor de volum, diferenţiate după gradul de fertilitate al terenului, resursele de furaje grosiere şi pajistile naturale existente în fiecare judeţ.

Articolul 21

Ministerul Industriei Chimice împreună cu Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Ministerul Sănătăţii vor asigura producerea întregului necesar de substanţe active de uz furajer, aminoacizi sintetici, produse enzimatice, biostimulatori chimici şi hormonali, antibiotice, antioxidanti, substanţe azotate sintetice neproteice şi alte substanţe aditive care să asigure folosirea ştiinţifică şi eficienta a resurselor de furaje.

Capitolul 3

Strângerea, depozitarea şi conservarea furajelor

Articolul 22

Unităţile agricole socialiste şi ceilalţi deţinători de suprafeţe de pajişti naturale se semanate, de terenuri destinate pentru culturi furajere, inclusiv culturi succesive, precum şi de suprafeţe cerealiere, livezi, vii şi alte culturi agricole de la care se obţin produse ce pot fi folosite în hrana animalelor, au obligaţia să asigure recoltarea, strângerea, transportul, depozitarea şi conservarea corespunzătoare a întregii producţii de nutreturi, în vederea folosirii acestora cu randament economic ridicat în furajarea animalelor.

Articolul 23

Unităţile agricole socialiste sînt obligate sa recolteze întreaga cantitate de furaje grosiere - paie, coceni, vrejuri, capitule de floarea-soarelui, precum şi celelalte subproduse furajere din productiva vegetala -, frunze şi colete de sfecla, resturi din legumicultura şi altele, luînd măsuri pentru reglarea corespunzătoare a dispozitivelor de tăiere şi a celorlalte mecanisme ale maşinilor de recoltat, astfel încît să se asigure recoltarea complete şi eliminarea oricăror pierderi de produse furajere.

Strângerea subproduselor furajere din producţia vegetala se va efectua concomitent cu recoltarea produselor de baza, astfel ca, la terminarea recoltarii fiecărei parcele, furajele rezultate să fie transportate şi depozitate în totalitate la locurile de consum.

Tehnologiile adoptate de unităţile agricole socialiste pentru recoltarea, transportul, depozitarea, conservarea şi prepararea furajelor grosiere şi a celorlalte subproduse furajere vegetale trebuie să asigure păstrarea integrală a valorii nutritive a acestora, astfel încît folosirea lor în hrana animalelor sa ducă la realizarea producţiei animale planificate.

Cantităţile de paie, coceni, vrejuri, frunze şi colete de sfecla şi alte subproduse agricole vegetale ce trebuie strânse, depozitate şi conservate pentru folosirea lor în hrana animalelor constituie indicatori ai planului naţional unic de dezvoltare economico-socială.

Orice pierdere cantitativă sau degradare a calităţii acestor sortimente de furaje atrage răspunderea celor vinovaţi, potrivit legii.

Articolul 24

Unităţile agricole socialiste sînt obligate sa depoziteze şi sa conserve întreaga cantitate de furaje în condiţii corespunzătoare, în silozuri şi depozite amplasate în imediata apropiere a grajdurilor, saivanelor adaposturilor şi a altor locuri de furajare a animalelor, astfel încît să se evite transporturile inutile şi pierderile de furaje şi să asigure hranirea animalelor în orice condiţii de timp.

Articolul 25

Cantităţile de nutreturi verzi ce depăşesc necesarul de consum curent în perioada de vegetaţie a plantelor, precum şi producţia de borhoturi, tescovina, resturile din grădinile de legume şi de la fabricile de conserve, se vor insiloza în amestec cu nutreturile grosiere, asigurindu-se creşterea gradului de consum şi a aportului nutritiv al acestora.

Nutreturile grosiere care nu se insilozeaza şi rămîn să fie utilizate ca atare vor fi depozitate şi conservate în mod corespunzător, evitindu-se orice formă de risipa. Aceste nutreturi vor fi pregătite în cantităţile necesare consumului zilnic sau pe perioade scurte, prin tocare şi tratare cu substanţe chimice, saramurare sau alte procedee tehnice, cu ajutorul cărora să se mărească valoarea nutritiva, gradul de consum şi digestibilitatea.

Articolul 26

Unităţile economice socialiste care, în procesul de producţie, realizează subproduse -sroturi, tarate, borhoturi, taitei de sfecla -, sau deşeuri cu valoare nutritiva ce pot fi folosite în hrana animalelor, sînt obligate sa ia măsuri pentru strângerea şi depozitarea corespunzătoare a acestor produse, evitand risipa şi orice pierdere prin degradare, precum şi pentru utilizarea cantităţilor necesare pentru hranirea efectivelor proprii de animale sau pentru livrarea lor către unităţile cu profil zootehnic şi alte unităţi economice, potrivit legii.

Articolul 27

Pentru valorificarea resturilor menajere şi a altor resurse disponibile, unităţile socialiste pe lîngă care funcţionează cantine, unităţile de alimentaţie publică, cabanele turistice şi alte asemenea unităţi sînt obligate sa organizeze activităţi anexe pentru creşterea animalelor şi pasarilor, activităţi din care să-şi acopere nevoile proprii de consum, în cadrul normelor stabilite, precum şi pentru livrarea unor cantităţi de produse la fondul de stat.

Articolul 28

Pentru mecanizarea lucrărilor de producere, recoltare, conservare şi pregătire a furajelor se vor organiza formaţii specializate, permanente, dotate corespunzător, la toate unităţile şi fermele zootehnice mari, iar pentru celelalte unităţi se va organiza câte o formatie specializată pe întreg consiliul unic agroindustrial de stat şi cooperatist.

Staţiunile pentru mecanizarea agriculturii vor asigura, prin centre specializate, menţinerea în stare de funcţionare a utilajelor şi instalaţiilor de pregătire a furajelor, prin întreţinerea şi repararea la timp şi în mod corespunzător a acestora.

Articolul 29

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice împreună cu institutele de profil răspund de elaborarea şi generalizarea în producţie a tehnologiilor de strangere, depozitare şi conservare a nutreturilor fibroase, suculente şi grosiere, cu consumuri reduse de energie şi combustibili, precum şi de generalizarea sistemului de pregătire a nutreturilor prin insilozare, în cantităţi care să acopere integral necesarul normat.

De asemenea, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice împreună cu Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini vor asigura asimilarea şi producerea maşinilor şi instalaţiilor de recoltare, transport, preparare şi distribuţie a furajelor, pe baza studiilor tehnico-economice de fundamentare a asimilarii, elaborate de beneficiari; maşinile şi instalaţiile vor avea dimensiuni şi capacităţi variate, astfel încît să poată fi folosite, în modul cel mai economic, în diferite zone ale tarii.

Pentru crescatorii de animale cu gospodării personale se vor produce maşini şi utilaje de capacitate mica, adaptate condiţiilor specifice de creştere şi exploatare a animalelor din diferite zone ale tarii.

Capitolul 4

Folosirea raţională a furajelor

Articolul 30

Unităţile agricole socialiste şi ceilalţi deţinători de animale sînt obligaţi să respecte cu stricteţe normele de furajare pentru fiecare specie şi categorie de animale şi păsări, sa utilizeze ratii furajere economice, să asigure creşterea eficientei furajelor consumate şi, pe aceasta baza, valorificarea la maximum a potenţialului biologic al animalelor.

De asemenea, în vederea asimilarii complete a nutreturilor, a obţinerii unui randament corespunzător al acestora, unităţile agricole vor asigura integral cantităţile de apa potabilă stabilite potrivit tehnologiilor de furajare, cat şi rezerva necesară, atît pentru adaparea animalelor, cat şi pentru prepararea hranei lor. În acest scop se vor realiza, prin folosirea resurselor şi posibilităţilor locale, instalaţii simple, puţin costisitoare, uşor de întreţinut, de captare, transport şi de distribuire a apei în locuri accesibile în permanenta animalelor.

Articolul 31

Normele de furajare pe specii, categorii de animale şi păsări şi pe unitate de produs, în raport cu valorile nutritive medii ale furajelor, precum şi, în cadrul acestor norme, cantităţile maxime de furaje concentrate, se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat.

Normele de furajare prevăzute la alin. 1 sînt obligatorii pentru toate unităţile agricole de stat şi cooperatiste.

Articolul 32

În furajarea animalelor se va avea în vedere creşterea ponderii furajelor de volum şi reducerea consumului de concentrate în structura ratiilor, pe baza aplicării unor metode şi procedee tehnologice moderne, care să asigure valorificarea superioară a acestora, prin creşterea gradului de consum şi a aportului lor nutritiv.

Nutreturile concentrate se vor folosi în hrana taurinelor, ovinelor şi porcinelor în limita normelor maxime stabilite, potrivit legii, asigurindu-se administrarea integrală a furajelor de volum normate.

Articolul 33

În unităţile de creştere şi ingrasare a porcilor, furajarea animalelor trebuie să aibă la baza folosirea cantităţilor normate de porumb şi orz cu umiditate ridicată, insilozate, de cartofi, masa verde, radacinoase, dovleci, pepeni şi alte nutreturi suculente.

Pentru furajarea vacilor de lapte, a bovinelor adulte pentru carne, a tineretului bovin şi ovin pentru reproducţie, precum şi a ovinelor pentru lana, se va asigura consumarea directa, la locul de producere, a nutreturilor verzi şi a altor furaje de volum, prin pasunat.

În timpul verii, furajele de baza pentru toate categoriile de taurine şi ovine se constituie din masa verde, de pe păşuni naturale, de pe pajistile semanate, de pe terenurile din fondul forestier pe care este permis pasunatul şi din culturile furajere, iar pe timpul iernii, din nutreturile suculente, fibroase şi grosiere.

Articolul 34

În vederea aplicării tehnologiilor de pregătire a furajelor, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi direcţiile generale pentru agricultura şi industria alimentara judeţene şi a municipiului Bucureşti, vor lua toate măsurile ca unităţile agricole socialiste cu sprijinul direct al staţiunilor pentru mecanizarea agriculturii, sa extindă organizarea pe bucatarii furajere, să asigure dotarea lor cu maşini, instalaţii şi utilaje pentru prepararea sortimentelor de nutreturi folosite în hrana animalelor şi sa urmărească respectarea stricta în activitatea acestora a normelor şi tehnologiilor de furajare a animalelor.

Articolul 35

În scopul cunoaşterii permanente a calităţii tuturor sortimentelor furajere sub raportul conţinutului nutritiv şi al stării de salubritate, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, împreună cu comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, va lua măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii laboratoarelor specializate. Acestea vor efectua analize fizico-chimice, micologice şi bacteriologice ale furajelor, în baza cărora vor calcula valorile nutritive ale tuturor furajelor şi vor asigura controlul şi îndrumarea unităţilor agricole pentru conservarea, prepararea şi folosirea furajelor, acordindu-le sprijinul necesar la stabilirea structurii ratiilor furajere ce se vor folosi în condiţiile specifice fiecărei unităţi pentru realizarea sarcinilor de producţie.

În complexele şi fermele mari zootehnice se vor organiza laboratoare dotate cu strictul necesar de aparatura şi instrumentar, pentru determinarea operativă a calităţii tuturor sortimentelor de furaje folosite în hrana animalelor.

În concordanta cu rezultatele analizelor laboratoarelor specializate, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare elaborează, după caz, standarde de stat - care se aproba potrivit legii - sau norme tehnice de ramura pentru fiecare nutret, precum şi recepturi, prin care se va stabili, corespunzător calităţii nutreţului, producţia animaliera ce trebuie realizată în mod obligatoriu.

Capitolul 5

Raspunderi şi sancţiuni

Articolul 36

Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea disciplinară, contravenţională, materială, civilă sau penală, după caz, a celor vinovaţi.

Articolul 37

Nerespectarea, de către personalul încadrat cu contract de muncă în unităţile agricole socialiste şi membrii cooperativelor agricole de producţie, a prevederilor art. 3, 5, 13, 14, 30 şi 32 alin. 2 din prezenta lege constituie contravenţie, dacă faptele nu sînt săvîrşite în astfel de condiţii încît, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni.

Contravenţiile prevăzute la alin. 1 se sancţionează cu amendă de la 500 la 2.000 lei: La stabilirea sancţiunii se va tine seama şi de gravitatea contravenţiei privind influentele în producţia zootehnica.

Articolul 38

Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 37 şi aplicarea sancţiunilor se fac prin proces-verbal încheiat de primari şi de specialişti anume împuterniciţi de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare sau, după caz, de direcţiile generale pentru agricultura şi industria alimentara judeţene şi a municipiului Bucureşti.

Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi aplicare a sancţiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la comunicarea acestuia. Plângerea se depune la organul din care face parte agentul constatator.

Contravenţiilor prevăzute de prezenta lege le sînt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor.

Capitolul 6

Dispoziţii finale

Articolul 39

În vederea aplicării imediate a prevederilor prezentei legi în toate unităţile agricole, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Uniunea Naţionala a Cooperativelor Agricole de Producţie, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, consiliile unice agroindustriale de stat şi cooperatiste şi conducerile unităţilor agricole sînt obligate să asigure:

a) organizarea cunoaşterii temeinice a prevederilor legii de către toţi specialiştii din agricultura, membrii cooperatori, mecanizatorii, întreg personalul care lucrează în zootehnie; ... b) dezbaterea, în adunările generale din unităţile agricole de stat şi cooperatiste, în toate colectivele de oameni ai muncii din unităţile cu sector zootehnic sau cu activitate în domeniul producţiei de furaje a prevederilor legii; ... c) organizarea unor acţiuni de popularizare, prin afişarea la locul de muncă şi alte mijloace de informare, a reglementărilor privind producerea, strângerea, depozitarea, conservarea şi folosirea raţională a furajelor, răspunderile ce revin organelor de stat şi cooperatiste, tuturor oamenilor muncii care lucrează în unităţi agricole socialiste şi în alte unităţi cu sector zootehnic; ... d) semnarea de luare la cunoştinţa a dispoziţiilor legii de către întreg personalul care lucrează în sectorul zootehnic sau în activitatea privind producerea şi folosirea nutreturilor. ...

Conducerile organelor şi unităţilor prevăzute la alin. 1 vor controla modul în care a fost asigurata popularizarea şi cunoaşterea prevederilor prezentei legi şi răspund nemijlocit de aplicarea întocmai a acesteia.

Articolul 40

Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga Legea nr. 22/1971 pentru organizarea producerii şi folosirii rationale a resurselor de nutreturi, Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 566/1973 pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele legale privind organizarea producerii şi folosirii rationale a resurselor de nutreturi, precum şi orice alte dispoziţii contrare.

Această lege a fost adoptată de Marea Adunare Naţionala în şedinţa din 1 aprilie 1982.

Preşedintele

Marii Adunări Naţionale

NICOLAE GIOSAN

Anexă

CLASIFICAREA NUTRETURILOR


Nr. crt.	Grupa nutreturilor	Denumirea nutreturilor din grupa
1.	Grupa nutreturilor fibroase	a) fan;
		b) faina si granule de plante verzi deshidratate;
		c) faina de nutreturi fibroase
2.	Grupa nutreturilor suculente	a) nutreturi insilozate;
		b) semisiloz;
		c) nutreturi verzI;
		d) borhoturi;
		e) radacinoase;
		f) tuberculi;
		g) bostanoase;
		h) resturi culinare.
3.	Grupa nutreturilor grosiere	a) paie de cereale;
		b) coceni de porumb;
		c) ciocalai;
		d) vrejuri;
		e) plevuri;
		f) gozuri II;
		g) dejectii de pasare.
4.	Grupa nutreturilor concentrate	a) concentrate cultivate;
		b) concentrate industriale;
		c) fainuri proteice de origine vegetala;
		d) fainuri proteice de origine animala;
		e) sparturi de cereale (gozuri I).
5.	Grupa substantelor energetice	a) grasimi vegetale de uz furajer;
		b) grasimi animale de uz furajer;
		c) zahar furajer;
		d) glucoza;
		e) amidon;
		f) melasa.
6.	Grupa substantelor minerale	a) macroelemente;
		b) microelemente.
7.	Grupa aditivilor furajeri	a) vitamine;
		b) aminoacizi;
		c) antibiotice furajere;
		d) substante enzimatice;
		e) coloranti;
		f) antioxidanti;
		g) substante azotate sintetice neproteice.
8.	Grupa preparatelor furajere	a) nutreturi combinate;
		b) nuclee;
		c) premixuri;
		d) substituenti.

─────────────────