LEGE nr. 115 din 19 mai 2015

pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali

EMITENT

PARLAMENTUL

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 349 din 20 mai 2015

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Titlul I

Alegerea autorităţilor administraţiei publice locale

Capitolul I

Dispoziţii generale

Articolul 1

(1) Prezenta lege reglementează regimul alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale - consilii locale, consilii judeţene, primari şi preşedinţi ai consiliilor judeţene. ... (2) Consiliile locale, consiliile judeţene şi primarii se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. ... (3) Consiliile locale şi consiliile judeţene se aleg pe circumscripţii electorale, pe baza scrutinului de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale. ... (4) Primarii comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti şi primarul general al municipiului Bucureşti se aleg pe circumscripţii electorale, prin scrutin uninominal. ... (5) Preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, precum şi viceprimarii se aleg prin vot indirect, de către consiliile judeţene, respectiv consiliile locale. ... (6) Prevederile prezentei legi privitoare la consiliile locale şi la primari, precum şi cele privitoare la circumscripţiile electorale comunale, orăşeneşti, municipale şi de sector al municipiului Bucureşti se aplică în mod corespunzător şi Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi primarului general al municipiului Bucureşti, precum şi circumscripţiei electorale a municipiului Bucureşti, dacă nu se dispune altfel. ...

Articolul 2

(1) Cetăţenii români exercită, în mod egal, drepturile electorale, fără privilegii şi fără discriminări. ... (2) Dreptul de vot se exercită numai pe baza actului de identitate prevăzut la art. 127. ...

Articolul 3

(1) Au dreptul de a alege cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 ani, inclusiv cei care împlinesc această vârstă în ziua alegerilor. ... (2) Pentru alegerea consiliului local, a consiliului judeţean, precum şi a primarului, fiecare alegător are dreptul la câte un singur vot. ... (3) Dreptul de vot se exercită numai în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care alegătorul îşi are domiciliul sau reşedinţa, după caz. ...

Articolul 4

(1) Au dreptul de a fi aleşi consilieri şi primari cetăţenii cu drept de vot care au împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani, dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit art. 40 alin. (3) din Constituţia României, republicată. ... (2) Pot candida numai persoanele care au domiciliul pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale în care urmează să fie alese. ... (3) La sectoarele municipiului Bucureşti pot candida şi pot fi alese persoanele care au domiciliul în municipiul Bucureşti, indiferent de sector. ...

Articolul 5

(1) Cetăţenii Uniunii Europene care au domiciliul sau reşedinţa în România au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români, cu îndeplinirea prevederilor prezentei legi. ... (2) Cetăţenii Uniunii Europene au dreptul de a fi aleşi în funcţia de primar, consilier local şi consilier judeţean. ... (3) În sensul prezentei legi, prin cetăţenii Uniunii Europene se înţelege cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, altele decât România. ...

Articolul 6

(1) Nu pot alege: ... a) debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie; ... b) persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă. ... (2) Nu pot fi aleşi: ... a) cetăţenii care fac parte din categoriile prevăzute la art. 40 alin. (3) din Constituţia României, republicată; ... b) persoanele care fac parte din categoriile prevăzute la alin. (1), precum şi persoanele cărora li s-a interzis, prin hotărâre judecătorească definitivă, exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice. ...

Articolul 7

(1) Candidaturile pentru consiliile locale şi consiliile judeţene, precum şi cele pentru primari se propun de partidele politice sau alianţele politice, constituite potrivit Legii partidelor politice nr. 14/2003, republicată. Se pot depune candidaturi şi de către alianţele electorale constituite în condiţiile prezentei legi, de către organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale prevăzute la art. 8, precum şi candidaturi independente. Listele de candidaţi pentru alegerea consiliilor locale şi a consiliilor judeţene trebuie întocmite astfel încât să asigure reprezentarea ambelor sexe, cu excepţia acelora care conţin un singur candidat. ... (2) Alianţele electorale se pot constitui între partide politice sau alianţe politice la nivel judeţean ori local. Un partid politic nu poate face parte, la acelaşi nivel, decât dintr-o singură alianţă electorală. ... (3) Alianţele electorale se înregistrează la biroul electoral de circumscripţie judeţeană sau la biroul electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti, după caz, în maximum 10 zile de la data înfiinţării birourilor electorale. În cazurile prevăzute la art. 33 alin. (1) sau în situaţia în care se organizează alegeri într-o singură circumscripţie electorală comunală, orăşenească sau municipală, alianţele electorale se înregistrează la biroul electoral judeţean, la biroul electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti sau la biroul electoral al circumscripţiei în care au loc alegeri, după caz. ... (4) O persoană poate candida pentru un singur consiliu local şi un singur consiliu judeţean şi numai pentru o singură funcţie de primar. ... (5) O persoană poate candida, în acelaşi timp, pentru funcţia de consilier local, de consilier judeţean şi de primar. O persoană poate candida, în acelaşi timp, pentru funcţia de consilier local şi de consilier judeţean. ... (6) Numărul de candidaţi de pe fiecare listă poate fi mai mare decât numărul de consilieri stabilit potrivit Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu până la un sfert din numărul mandatelor; fracţiunile se întregesc la cifra 1, indiferent de mărimea acestora. ... (7) Candidaturile depuse pe mai multe liste de candidaţi sau atât pe liste, cât şi ca independent sunt nule de drept. ...

Articolul 8

(1) În sensul prezentei legi, prin minoritate naţională se înţelege acea etnie care este reprezentată în Consiliul Minorităţilor Naţionale. ... (2) Pot depune candidaturi organizaţiile cetăţenilor români aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Parlament. ... (3) Pot depune candidaturi şi alte organizaţii ale cetăţenilor români aparţinând minorităţilor naţionale legal constituite, care prezintă la Biroul Electoral Central o listă de membri. Numărul membrilor nu poate fi mai mic de 15% din numărul total al cetăţenilor care la ultimul recensământ s-au declarat ca aparţinând minorităţii respective. ... (4) Dacă numărul membrilor necesari pentru îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (3) este mai mare de 25.000 de persoane, lista membrilor trebuie să cuprindă cel puţin 25.000 de persoane domiciliate în cel puţin 15 din judeţele ţării şi în municipiul Bucureşti, dar nu mai puţin de 300 de persoane pentru fiecare dintre aceste judeţe şi pentru municipiul Bucureşti. ... (5) Lista membrilor se întocmeşte pe localităţi şi pe judeţe şi trebuie să cuprindă: denumirea organizaţiei, numele şi prenumele membrilor, data naşterii, adresa, denumirea, seria şi numărul actului de identitate, semnăturile acestora, precum şi numele şi prenumele persoanei care a întocmit-o. Persoana care a întocmit lista este obligată ca, împreună cu aceasta, să depună o declaraţie pe propria răspundere prin care să ateste veridicitatea semnăturii membrilor. ...

Articolul 9

Organizaţiile prevăzute la art. 8 pot participa la alegeri şi pot depune liste de candidaţi numai sub denumirea şi cu semnul electoral ale respectivei organizaţii.

Articolul 10

(1) Data alegerilor se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, cu cel puţin 75 de zile înaintea votării. ... (2) În cazul unor alegeri parţiale, organizate în situaţiile prevăzute de Legea nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare, data desfăşurării acestora se stabileşte cu cel puţin 35 de zile înaintea votării. În acest caz, termenele prevăzute de prezenta lege, cu excepţia celor de 24 de ore, se reduc la jumătate. Dacă din operaţiunea de reducere la jumătate a termenelor rezultă fracţiuni de zile egale sau mai mari de 12 ore, rotunjirile se fac în plus; fracţiunile mai mici de 12 ore nu se iau în calcul. ... (3) Alegerile au loc într-o singură zi, care poate fi numai duminica. ...

Capitolul II

Organizarea alegerilor Secţiunea 1 Circumscripţiile electorale

Articolul 11

(1) Pentru alegerea consiliilor locale şi a primarilor, fiecare comună, oraş, municipiu şi subdiviziune administrativ-teritorială a municipiului constituie o circumscripţie electorală. ... (2) Pentru alegerea consiliilor judeţene şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, fiecare judeţ, respectiv municipiul Bucureşti, constituie o circumscripţie electorală. Numerotarea circumscripţiilor electorale judeţene şi a municipiului Bucureşti se face prin hotărâre a Guvernului. ...

Articolul 12

(1) Numerotarea circumscripţiilor electorale din fiecare judeţ, precum şi a circumscripţiilor electorale de sector al municipiului Bucureşti se face de către prefect, prin ordin, în termen de 3 zile de la stabilirea datei alegerilor. ... (2) Numerotarea se face începând cu municipiul reşedinţă de judeţ şi continuă cu celelalte municipii, oraşe şi comune, în ordinea alfabetică a fiecărei categorii de unităţi administrativ-teritoriale. ...

Articolul 13

Numărul circumscripţiei electorale se aduce la cunoştinţă alegătorilor de către primar, odată cu aducerea la cunoştinţă a delimitării şi numerotării secţiilor de votare.

Secţiunea a 2-a Secţiile de votare

Articolul 14

Operaţiunile electorale se desfăşoară în secţiile de votare organizate conform Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare.

Articolul 15

(1) La aceeaşi secţie de votare alegătorii votează pentru consiliul local, consiliul judeţean şi pentru primar. ... (2) În municipiul Bucureşti, la aceeaşi secţie de votare, alegătorii votează pentru consiliul local al sectorului, pentru primarul sectorului, pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti, precum şi pentru primarul general al municipiului Bucureşti. ... Secţiunea a 3-a Registrul electoral şi listele electorale

Articolul 16

(1) Listele electorale permanente se întocmesc, se tipăresc şi se actualizează conform Legii nr. 35/2008, cu modificările şi completările ulterioare. ... (2) Dispoziţiile din Legea nr. 35/2008, cu modificările şi completările ulterioare, privind întâmpinările şi contestaţiile împotriva omisiunilor, a înscrierilor greşite şi a oricăror erori din liste se aplică în mod corespunzător. ... (3) Listele electorale permanente se întocmesc, se tipăresc şi se pun la dispoziţia birourilor electorale ale secţiilor de votare de către primari, până cel mai târziu în preziua alegerilor, conform Legii nr. 35/2008, cu modificările şi completările ulterioare. ...

Articolul 17

(1) Primarii asigură condiţiile necesare consultării de către alegători a Registrului electoral la sediul primăriei. ... (2) Până cel mai târziu cu 10 zile înaintea datei alegerilor, dar nu mai târziu de 24 de ore de la solicitare, primarii sunt obligaţi să pună la dispoziţia partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, la cererea şi pe cheltuiala acestora, un extras din Registrul electoral, cuprinzând alegătorii din respectiva unitate administrativ-teritorială, respectiv numele, prenumele, data naşterii şi domiciliul, pe suport electronic sau pe suport hârtie. ...

Articolul 18

(1) Până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea datei scrutinului, cetăţenii cu drept de vot care şi-au stabilit reşedinţa în circumscripţia electorală în care au loc alegeri pot solicita primarului, pe baza actului de identitate, înscrierea în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă pentru scrutinul respectiv. ... (2) Persoanele prevăzute la alin. (1) îşi exercită dreptul de vot la scrutinul pentru care au solicitat înscrierea în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă numai în circumscripţia electorală unde îşi au reşedinţa. ... (3) Persoanele prevăzute la alin. (1) vor figura numai în listele electorale permanente ale circumscripţiei electorale unde îşi au reşedinţa. ... (4) În ziua votării, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare înscrie în lista electorală suplimentară, în condiţiile prevăzute la art. 85 alin. (2)-(4), persoanele prevăzute la alin. (1) care nu au solicitat înscrierea în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă. ... (5) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare înscrie în lista electorală suplimentară, în condiţiile prevăzute de art. 85 alin. (2)-(4), persoanele omise din lista electorală permanentă, care se prezintă la vot. ...

Articolul 19

Un alegător poate fi înscris numai într-o singură listă electorală.

Articolul 20

Primarul comunică biroului electoral de circumscripţie comunală, orăşenească sau municipală, după caz, precum şi biroului electoral de circumscripţie judeţeană numărul de alegători rezultat din Registrul electoral şi din listele electorale complementare, în termen de 24 de ore de la constituirea acestora. Primarii sectoarelor municipiului Bucureşti comunică numărul total de alegători atât birourilor electorale de circumscripţie de sector, cât şi Biroului Electoral al Municipiului Bucureşti. Birourile electorale de circumscripţie asigură publicitatea numărului total de alegători prin afişare la sediile acestora. Autoritatea Electorală Permanentă comunică Biroului Electoral Central numărul de alegători pentru fiecare circumscripţie electorală, în vederea publicării pe pagina de internet a Biroului Electoral Central.

Articolul 21

(1) Listele electorale complementare au caracter permanent şi îi cuprind pe toţi cetăţenii Uniunii Europene cu drept de vot care se află în evidenţele Inspectoratului General pentru Imigrări şi au domiciliul sau reşedinţa în localitatea pentru care se întocmeşte lista. ... (2) Listele electorale complementare se întocmesc şi se actualizează de primar, împreună cu formaţiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări. ... (3) Listele electorale complementare se întocmesc în două exemplare originale şi se semnează de primar, de secretarul unităţii administrativ-teritoriale şi de şeful formaţiunii teritoriale a Inspectoratului General pentru Imigrări. Listele electorale complementare se păstrează în registre speciale, cu file detaşabile. ... (4) Primarul, împreună cu formaţiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări, actualizează listele electorale complementare până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea zilei votării. ... (5) În termen de 5 zile de la data expirării termenului prevăzut la alin. (4), Inspectoratul General pentru Imigrări transmite Autorităţii Electorale Permanente o copie a datelor înscrise în listele electorale complementare, în format electronic. ... (6) Persoanele care şi-au pierdut drepturile electorale se radiază din lista electorală complementară, în temeiul comunicării făcute primarului de către instanţa de judecată, în termen de 5 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti. ... (7) În cazul în care nu mai îndeplinesc condiţiile de exercitare a dreptului de vot prevăzute de prezenta lege sau dacă solicită expres radierea lor din listele electorale prin cerere scrisă adresată primarului, precum şi în caz de deces, cetăţenii Uniunii Europene sunt radiaţi de către primar din listele electorale complementare. În caz de deces, radierea cetăţenilor Uniunii Europene din listele electorale complementare se face pe baza comunicării efectuate de către Inspectoratul General pentru Imigrări. ...

Articolul 22

(1) Listele electorale complementare cuprind în mod obligatoriu următoarele: numele şi prenumele alegătorului, data şi locul naşterii, statul membru de origine, adresa la care locuieşte în România, numărul circumscripţiei electorale. ... (2) Cetăţenii Uniunii Europene au dreptul să verifice înscrierile făcute în listele electorale complementare. În acest scop, primarii aduc la cunoştinţa publică locul şi intervalul orar când acestea pot fi verificate. ... (3) Întâmpinările împotriva omisiunilor, înscrierilor greşite sau oricăror erori din liste se fac în scris şi se depun la primar. Primarul este obligat să se pronunţe, în scris, în cel mult 3 zile de la data înregistrării întâmpinării. ... (4) Împotriva soluţiei date de primar se poate face contestaţie în termen de 24 de ore de la comunicare. Contestaţia se soluţionează în termen de cel mult 3 zile de la înregistrare, de către judecătoria în a cărei rază teritorială se află localitatea. Hotărârea judecătorească este definitivă şi se comunică persoanei interesate şi primarului, în termen de 24 de ore de la pronunţare. ... (5) Primarii, împreună cu formaţiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări, realizează copii de pe listele electorale complementare. Copiile de pe listele electorale complementare se înaintează de către primar, pe bază de proces-verbal, în două exemplare, birourilor electorale ale secţiilor de votare, cu 3 zile înainte de data alegerilor. Un exemplar este pus la dispoziţia alegătorilor pentru consultare, iar celălalt este utilizat în ziua alegerilor. Un exemplar al copiei se păstrează de către primar. ... (6) Copiile de pe listele electorale complementare se semnează de primar, de secretarul unităţii administrativ-teritoriale şi de şeful formaţiunii teritoriale a Inspectoratului General pentru Imigrări. ... (7) Copiile de pe listele electorale complementare cuprind numele şi prenumele alegătorului, data şi locul naşterii, statul membru de origine, adresa la care locuieşte în România, numărul circumscripţiei electorale, numărul secţiei de votare şi o rubrică destinată semnăturii alegătorului. ... (8) Orice neconcordanţă între lista electorală complementară şi copia întocmită potrivit alin. (5) se soluţionează de primar, de îndată, pe baza datelor cuprinse în lista electorală complementară. ... (9) Orice modificare intervenită în lista electorală complementară, după trimiterea copiilor la biroul electoral al secţiei de votare, se comunică acestuia de către primar, în termen de cel mult 24 de ore. ...

Articolul 23

(1) Cetăţenii Uniunii Europene cu drept de vot care au domiciliul sau reşedinţa în circumscripţia electorală în care au loc alegeri şi nu se află în evidenţele Inspectoratului General pentru Imigrări sunt înscrişi, la cerere, de către primar, în lista electorală complementară, pe baza unui document care le atestă identitatea şi a unui document care atestă adresa la care locuiesc. ... (2) Dispoziţiile art. 17 se aplică în mod corespunzător. ... (3) Prin document care atestă adresa se înţelege unul dintre următoarele acte: ... a) acte încheiate în condiţiile de validitate prevăzute de legislaţia română în vigoare, privind titlul locativ, respectiv contractul de vânzare-cumpărare, contractul de închiriere şi altele; ... b) declaraţia scrisă a găzduitorului, persoană fizică sau juridică, de primire în spaţiu, însoţită de unul dintre documentele prevăzute la lit. a); ... c) declaraţia pe propria răspundere a solicitantului, însoţită de nota de verificare a poliţistului de ordine publică, prin care se certifică existenţa unui imobil şi faptul că solicitantul locuieşte efectiv la adresa declarată, pentru persoana fizică ce nu poate prezenta documentele prevăzute la lit. a) şi b); ... d) documentul eliberat de primărie, din care să rezulte că solicitantul figurează înscris în Registrul agricol, pentru mediul rural. ...

Articolul 24

(1) În ziua votării, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare înscrie în lista electorală suplimentară cetăţenii Uniunii Europene omişi din copia de pe lista electorală complementară care se prezintă la vot şi fac dovada că au domiciliul sau reşedinţa în raza teritorială a secţiei de votare respective, cu oricare dintre documentele emise de Inspectoratul General pentru Imigrări sau cu unul dintre documentele prevăzute la art. 23 alin. (3). ... (2) În cazul în care alegătorul, cetăţean al Uniunii Europene, îşi schimbă adresa la care locuieşte în altă circumscripţie electorală după înaintarea copiei de pe lista electorală complementară la biroul electoral al secţiei de votare, acesta îşi exercită dreptul de vot în circumscripţia electorală pe a cărei rază teritorială locuieşte, în baza oricărui document valabil de identitate însoţit de certificatul de înregistrare care atestă noua adresă sau, după caz, de cartea de rezidenţă permanentă ori de permisul de şedere permanentă care atestă adresa anterioară, însoţit de o adeverinţă eliberată de formaţiunea teritorială competentă a Inspectoratului General pentru Imigrări, care atestă adresa actuală. Totodată, în vederea exercitării dreptului de vot, cetăţeanul Uniunii Europene poate adresa primarului o cerere, însoţită de unul dintre documentele prevăzute la art. 23 alin. (3); primarul comunică, de îndată, biroului electoral al secţiei de votare cererea cetăţeanului Uniunii Europene, pentru înscrierea acestuia în lista electorală suplimentară. ... (3) În situaţiile prevăzute la alin. (2), alegătorul este înscris, în ziua alegerilor, pe lista electorală suplimentară, de către preşedintele secţiei de votare în a cărei rază teritorială se află noua adresă la care locuieşte persoana respectivă. ... Secţiunea a 4-a Birourile electorale

Articolul 25

(1) Pentru organizarea şi desfăşurarea operaţiunilor electorale se înfiinţează, în condiţiile prezentei legi: Biroul Electoral Central, birouri electorale judeţene, birouri electorale de circumscripţie şi birouri electorale ale secţiilor de votare. ... (2) Birourile electorale sunt alcătuite numai din cetăţeni cu drept de vot. Candidatul, soţul, soţia, rudele sau afinii până la gradul al doilea inclusiv nu pot fi membri ai birourilor electorale. ... (3) În realizarea atribuţiilor ce revin birourilor electorale, membrii acestora exercită o funcţie ce implică autoritatea de stat. Exercitarea corectă şi imparţială a acestei funcţii este obligatorie. ... (4) Prin excepţie de la prevederile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, persoanele care ocupă funcţii publice pot face parte din birourile electorale. ...

Articolul 26

(1) Birourile electorale de circumscripţie comunală se constituie din 7 membri, cele ale oraşelor, municipiilor şi subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, din 9 membri, iar cel al municipiului Bucureşti şi cele ale judeţelor, din 15 membri. ... (2) Biroul electoral de circumscripţie comunală este format din preşedinte, un locţiitor al acestuia şi din 5 reprezentanţi ai partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale sau organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri în circumscripţia electorală respectivă. ... (3) Biroul electoral de circumscripţie orăşenească, municipală şi din subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor este format din preşedinte, un locţiitor al acestuia şi din 7 reprezentanţi ai partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale sau organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri în circumscripţia electorală respectivă. ... (4) Biroul electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti şi birourile electorale de circumscripţie judeţeană sunt formate din preşedinte, un locţiitor al acestuia, un reprezentant al Autorităţii Electorale Permanente şi din 12 reprezentanţi ai partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale sau organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri în circumscripţiile electorale respective. ... (5) Desemnarea preşedintelui biroului electoral de circumscripţie şi a locţiitorului acestuia se face în şedinţă publică de către preşedintele tribunalului, în termen de 20 de zile de la stabilirea datei alegerilor. Desemnarea se face, prin tragere la sorţi, dintre magistraţii şi ceilalţi jurişti cu domiciliul sau reşedinţa în judeţ sau în municipiul Bucureşti pe baza criteriului apropierii domiciliului sau reşedinţei de localitatea sau subdiviziunea administrativ-teritorială în care va funcţiona biroul electoral de circumscripţie. Tragerea la sorţi se face cu prioritate din lista magistraţilor, întâi pentru preşedinţi şi apoi pentru locţiitori. Lista magistraţilor care participă la tragerea la sorţi se întocmeşte de către preşedintele tribunalului, iar cea a celorlalţi jurişti, prin aplicarea în mod corespunzător a prevederilor art. 30 alin. (2). Listele trebuie să cuprindă un număr de persoane mai mare de 10% decât cel necesar. Magistraţii şi ceilalţi jurişti din listă care nu sunt desemnaţi preşedinţi sau locţiitori ai acestora rămân la dispoziţia preşedintelui tribunalului, pentru înlocuirea, în cazuri deosebite, a titularilor. Lista trebuie să cuprindă: numele, prenumele, codurile numerice personale, domiciliile, reşedinţele, locurile de muncă, telefoanele, adresele de e-mail şi semnăturile de luare la cunoştinţă ale persoanelor propuse. Prin jurist se înţelege persoana licenţiată în ştiinţe juridice. ... (6) În termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (5), biroul electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti şi birourile electorale de circumscripţie judeţeană se completează cu câte un reprezentant al Autorităţii Electorale Permanente. ... (7) În lista prevăzută la alin. (5) trebuie nominalizaţi numai jurişti care, potrivit declaraţiei pe propria răspundere, nu fac parte din niciun partid politic. ... (8) În cazul în care numărul magistraţilor şi al celorlalţi jurişti este insuficient, lista este completată prin aplicarea în mod corespunzător a prevederilor art. 30 alin. (2). ... (9) Data şedinţei în care se va efectua tragerea la sorţi se aduce la cunoştinţa publică prin presă, precum şi prin afişare la uşa instanţei, de către preşedintele tribunalului, cu cel puţin 48 de ore înainte. Rezultatul tragerii la sorţi se consemnează într-un proces-verbal, semnat de preşedinte. ... (10) Tragerea la sorţi se face pe funcţii: preşedinte şi locţiitor. ... (11) Procesul-verbal prevăzut la alin. (9) constituie actul de învestitură. ... (12) La solicitarea scrisă a partidelor politice, alianţelor politice sau a alianţelor electorale ori a organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, preşedintele tribunalului împreună cu prefectul întocmesc şi pun la dispoziţia acestora, în termen de 48 de ore de la solicitare, lista cuprinzând datele necesare, pentru a fi contactaţi, ale preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie şi ale locţiitorilor acestora, precum şi adresele şi numerele de telefon ale sediilor birourilor electorale de circumscripţie. ... (13) Biroul electoral de circumscripţie, constituit potrivit alineatelor precedente, îndeplineşte toate atribuţiile ce îi revin potrivit prezentei legi, urmând a fi completat, în prima etapă, cu reprezentanţii partidelor politice ori ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au grup parlamentar propriu în cel puţin una din Camerele Parlamentului, iar, în cea de-a doua etapă, cu reprezentanţii partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale care participă la alegeri în circumscripţia respectivă, după definitivarea candidaturilor. ... (14) În termen de 48 de ore de la constituirea birourilor electorale de circumscripţie, partidele politice şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au grup parlamentar propriu în cel puţin una din Camerele Parlamentului trebuie să comunice, în scris, birourilor electorale de circumscripţie numele şi prenumele reprezentanţilor lor care fac parte din acestea. Comunicările transmise după acest termen nu se iau în considerare. Comunicările pot cuprinde un număr mai mare de reprezentanţi pentru acelaşi birou electoral. În termen de 5 zile de la data până la care se pot propune candidaturile, filialele locale ale partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale care participă în alegeri trebuie să comunice, în scris, birourilor electorale de circumscripţie numele şi prenumele reprezentanţilor lor care fac parte din acestea. Comunicările transmise după acest termen nu se iau în considerare. Comunicările pot cuprinde un număr mai mare de reprezentanţi pentru acelaşi birou electoral. ... (15) Completarea birourilor electorale de circumscripţie cu reprezentanţii partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale ori ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au grup parlamentar propriu în cel puţin una din Camerele Parlamentului se face în termen de 48 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (14), în prima etapă cu reprezentanţii partidelor politice ori ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au grup parlamentar propriu în cel puţin una din Camerele Parlamentului, iar, în cea de-a doua etapă, cu reprezentanţii partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale care participă la alegeri în circumscripţia respectivă, în termen de 24 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor, de către preşedintele biroului electoral, în prezenţa persoanelor delegate de partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale ori organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au comunicat reprezentanţi, în ordinea descrescătoare a numărului de candidaţi propuşi de fiecare partid politic, alianţă politică sau alianţă electorală ori organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pentru consiliul local în cauză, la care se adaugă, dacă este cazul, candidatul la funcţia de primar. În cazul biroului electoral de circumscripţie judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, se are în vedere numărul tuturor candidaturilor depuse de fiecare partid politic, alianţă politică sau alianţă electorală ori organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pentru consiliul judeţean, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti, precum şi pentru consiliile locale şi primari, înregistrate în judeţ, respectiv în municipiul Bucureşti. Dacă numărul total de reprezentanţi comunicat potrivit alin. (14) este mai mic decât cel al membrilor biroului electoral, operaţiunea de desemnare a reprezentanţilor se repetă până la ocuparea tuturor locurilor. La această fază participă numai partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale ori organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au propus mai mulţi reprezentanţi pentru acelaşi birou electoral. Un partid politic, o alianţă politică sau o alianţă electorală nu poate avea mai mult de 3 reprezentanţi în biroul electoral al aceleiaşi circumscripţii. ... (16) Persoanele care au calitatea de reprezentanţi ai unui partid politic, ai unei alianţe politice sau alianţe electorale ori organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri în biroul electoral de circumscripţie se stabilesc în ordinea menţionată în comunicarea prevăzută la alin. (14). ... (17) În cazul în care două sau mai multe partide politice, alianţe politice sau alianţe electorale ori organizaţii ale minorităţilor naţionale care participă la alegeri au propus acelaşi număr de candidaţi, reprezentanţii lor fac parte din biroul electoral de circumscripţie, în limita locurilor neocupate de reprezentanţii partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale aflate, potrivit alin. (15), într-o situaţie mai favorabilă; dacă prin aplicarea acestei prevederi nu este posibil ca reprezentanţii tuturor partidelor politice, ai alianţelor politice şi alianţelor electorale sau organizaţii ale minorităţilor naţionale care participă la alegeri aflate, în situaţie de egalitate, să fie incluşi în componenţa biroului electoral, preşedintele acestuia procedează la tragerea la sorţi, în prezenţa delegaţilor partidelor politice, ai alianţelor politice şi alianţelor electorale în cauză. ... (18) În cazul în care partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale sau organizaţiile minorităţilor naţionale care participă la alegeri nu nominalizează reprezentanţi, preşedintele biroului electoral de circumscripţie procedează la completarea biroului, incluzând în acesta, prin tragere la sorţi, persoane care nu fac parte din niciun partid politic. Tragerea la sorţi se face dintr-o listă întocmită potrivit alin. (8), în termen de 24 de ore de la solicitarea preşedintelui biroului electoral de circumscripţie. ...

Articolul 27

(1) Birourile electorale de circumscripţie au următoarele atribuţii: ... a) urmăresc aplicarea dispoziţiilor legale privitoare la alegeri în circumscripţia electorală în care funcţionează; ... b) înregistrează listele de candidaţi şi candidaturile independente pentru consiliile locale, precum şi candidaturile pentru primar şi constată rămânerea definitivă a acestora; ... c) comunică biroului electoral de circumscripţie judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti denumirea partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care au depus liste complete de candidaţi; ... d) fac publicaţiile şi afişările necesare cu privire la listele de candidaţi şi candidaturile independente pentru consilieri şi la candidaturile pentru funcţia de primar; ... e) stabilesc, pe baza numărului de alegători înscrişi în Registrul electoral şi în listele electorale complementare, comunicat conform dispoziţiilor art. 20, numărul de susţinători necesar pentru depunerea candidaturilor partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi candidaturilor independente; ... f) distribuie birourilor electorale ale secţiilor de votare buletinele de vot, ştampila de control şi ştampilele cu menţiunea "VOTAT"; ... g) rezolvă întâmpinările referitoare la propria lor activitate şi contestaţiile cu privire la operaţiunile birourilor electorale ale secţiilor de votare; ... h) biroul electoral de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală, respectiv de sector al municipiului Bucureşti totalizează voturile exprimate şi stabileşte rezultatul alegerilor pentru circumscripţia electorală în care funcţionează; eliberează consilierilor şi primarului aleşi certificatul doveditor al alegerii; ... i) biroul electoral de circumscripţie judeţeană, respectiv biroul electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti totalizează voturile exprimate pentru consiliul judeţean, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi pentru primarul general al municipiului Bucureşti şi stabileşte rezultatul alegerilor; eliberează consilierilor şi primarului general al municipiului Bucureşti certificatul doveditor al alegerii, după care transmite consiliului judeţean, respectiv Consiliului General al Municipiului Bucureşti procesele-verbale şi celelalte documente privind rezultatul alegerilor pentru consilieri, prevăzute la art. 103 alin. (5), în vederea validării mandatelor; ... j) organizează, dacă este cazul, desfăşurarea celui deal doilea tur de scrutin pentru primari; ... k) comunică date cu privire la alegeri şi rezultatul acestora, prin biroul electoral de circumscripţie judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, Biroului Electoral Central şi Guvernului şi aduc la cunoştinţa populaţiei din cuprinsul circumscripţiei electorale, prin orice mijloc de publicitate, rezultatul alegerilor; ... l) primesc de la birourile electorale ale secţiilor de votare şi predau judecătorilor, în a căror rază teritorială funcţionează, buletinele de vot întrebuinţate şi necontestate, precum şi pe cele anulate, listele electorale utilizate, ştampilele şi celelalte materiale necesare votării. ... (2) Prin listă completă de candidaţi se înţelege lista care cuprinde un număr de candidaţi egal cu suma dintre numărul maxim de mandate de consilier, stabilită potrivit prevederilor Legii nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru unitatea administrativ-teritorială în cauză şi numărul ce reprezintă un sfert din numărul mandatelor, stabilit în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (6). ... (3) Birourile electorale de circumscripţie judeţeană şi a municipiului Bucureşti acreditează observatorii interni. ...

Articolul 28

Biroul electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti organizează alegerea Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi a primarului general al municipiului Bucureşti, îndeplinind în mod corespunzător şi celelalte atribuţii prevăzute în prezenta lege pentru biroul electoral de circumscripţie judeţeană.

Articolul 29

În termen de două zile de la constituirea birourilor electorale de circumscripţie, prefecţii aduc la cunoştinţă publică sediile unde acestea îşi desfăşoară activitatea, precum şi programul de activitate al acestora.

Articolul 30

(1) Birourile electorale ale secţiilor de votare sunt constituite dintr-un preşedinte, un locţiitor al acestuia şi 5 membri, în cazul secţiilor de votare din comune şi oraşe, respectiv 9 membri, în cazul secţiilor de votare din municipii şi din sectoarele municipiului Bucureşti. ... (2) Desemnarea preşedinţilor birurilor electorale ale secţiilor de votare şi a locţiitorilor acestora se efectuează potrivit Legii nr. 35/2008, cu modificările şi completările ulterioare. ... (3) Desemnarea preşedintelui şi a locţiitorului acestuia se face cel mai târziu cu 10 zile înaintea datei alegerilor. ... (4) Birourile electorale ale secţiilor de votare se completează în prima etapă cu reprezentanţii partidelor politice ori ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au grup parlamentar propriu în cel puţin una din Camerele Parlamentului care participă în alegeri, iar, în cea de-a doua etapă, cu reprezentanţii partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale neparlamentare care participă la alegeri în circumscripţia respectivă, în ordinea descrescătoare a numărului de candidaţi propuşi, conform prevederilor art. 26 alin. (15). ... (5) În vederea desemnării membrilor biroului electoral al secţiei de votare, preşedintele biroului electoral de circumscripţie stabileşte, în termen de 24 de ore de la desemnarea acestora potrivit alin. (2), numărul de candidaţi propuşi de fiecare partid politic, alianţă politică sau alianţă electorală sau organizaţii ale minorităţilor naţionale care participă la alegeri; în acelaşi termen, partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale sau organizaţii ale minorităţilor naţionale care participă la alegeri care au depus liste de candidaţi ori propuneri de candidaţi pentru funcţia de primar în circumscripţia respectivă sunt obligate să comunice preşedintelui biroului electoral de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală ori de sector, prin organizaţiile locale, numele şi prenumele reprezentantului lor. Preşedintele biroului electoral de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală sau de sector comunică, de îndată, numele şi prenumele reprezentanţilor partidelor politice preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare. Prevederile art. 26 alin. (15) se aplică în mod corespunzător. ... (6) Desemnarea membrilor biroului electoral al secţiei de votare se face de către preşedintele biroului electoral de circumscripţie, pe baza comunicărilor prevăzute la alin. (5), prin tragere la sorţi. ... (7) Prevederile art. 26 alin. (16)-(18) se aplică în mod corespunzător, tragerea la sorţi efectuându-se de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare. ... (8) Operaţiunile de desemnare a membrilor biroului electoral al secţiei de votare se consemnează într-un proces-verbal care constituie actul de învestitură. ... (9) Desemnarea membrilor biroului electoral al secţiei de votare şi încheierea procesului-verbal se fac în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (5), în prezenţa delegaţilor desemnaţi de partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale sau organizaţii ale minorităţilor naţionale care participă la alegeri. ... (10) Birourile electorale ale secţiilor de votare se constituie la data încheierii procesului-verbal prevăzut la alin. (8). ... (11) Dacă partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale sau organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au propus candidaţi la funcţia de primar care participă la al doilea tur de scrutin nu au reprezentanţi în birourile electorale ale secţiilor de votare sau în biroul electoral al circumscripţiei respective, birourile se completează cu câte un reprezentant al acestora. Cererile se depun în scris în termen de 48 de ore de la stabilirea rezultatelor primului tur de scrutin. Prevederile alin. (5) se aplică în mod corespunzător. ...

Articolul 31

Birourile electorale ale secţiilor de votare au următoarele atribuţii:

a) primesc de la primari listele electorale permanente, copiile de pe listele electorale complementare şi listele electorale suplimentare şi asigură condiţiile necesare în vederea verificării acestora de către alegători; ... b) primesc de la birourile electorale de circumscripţie buletinele de vot pentru alegătorii care urmează să voteze la secţia respectivă, ştampila de control şi ştampilele cu menţiunea "VOTAT"; ... c) conduc operaţiunile de votare şi iau toate măsurile de ordine în localul secţiei de votare şi în jurul acesteia; ... d) numără voturile şi consemnează rezultatul votării pentru circumscripţiile electorale pentru care s-a votat la secţia respectivă, în mod distinct, pentru consiliul local, pentru primar, respectiv primarul general al municipiului Bucureşti, pentru consiliul judeţean, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti; ... e) rezolvă întâmpinările referitoare la propria lor activitate; ... f) întocmesc şi înaintează biroului electoral de circumscripţie dosarele prevăzute la art. 96; ... g) predau, cu proces-verbal, biroului electoral de circumscripţie, buletinele de vot întrebuinţate şi necontestate, precum şi pe cele anulate, listele electorale utilizate, ştampilele şi celelalte materiale necesare votării; ... h) verifică, prin mijloace electronice, legalitatea exercitării dreptului de vot, conform art. 85, precum şi corelaţiile din procesele-verbale de consemnare a rezultatelor votării, prevăzute la art. 94 alin. (3), conform procedurii stabilite prin hotărâre a Biroului Electoral Central. ...

Articolul 32

Birourile electorale de circumscripţie judeţeană şi a municipiului Bucureşti îndeplinesc în mod corespunzător atribuţiile prevăzute la art. 27, precum şi următoarele atribuţii:

a) urmăresc aplicarea dispoziţiilor legale privitoare la alegeri în toate circumscripţiile electorale din cuprinsul judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti; ... b) asigură aducerea la cunoştinţa celorlalte birouri electorale din judeţ, respectiv din municipiul Bucureşti a hotărârilor Biroului Electoral Central şi urmăresc modul de aplicare şi respectare a acestora; ... c) efectuează instruirea preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală şi de sector al municipiului Bucureşti şi ai birourilor electorale ale secţiilor de votare din cuprinsul judeţului; ... d) realizează centralizarea numărului de liste complete depuse de partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, pe baza comunicării primite de la birourile electorale de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală, respectiv de sector al municipiului Bucureşti, şi transmit Biroului Electoral Central situaţia centralizată, în termen de 24 de ore de la întocmire; ... e) primesc de la birourile electorale de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală, respectiv de sector al municipiului Bucureşti, procesele-verbale conţinând rezultatul alegerilor, centralizează rezultatele pe judeţ, pe partide politice, alianţe politice, alianţe electorale şi pe candidaţi independenţi şi le dau publicităţii. Rezultatul centralizării datelor pe judeţ, respectiv pe municipiul Bucureşti, se consemnează într-un proces-verbal care se transmite Biroului Electoral Central, potrivit prevederilor prezentei legi. ...

Articolul 33

(1) În judeţele în care se organizează alegeri locale parţiale în cel puţin două circumscripţii electorale comunale, orăşeneşti sau municipale se constituie un birou electoral judeţean format din 2 dintre judecătorii în exerciţiu ai tribunalului, stabiliţi prin tragere la sorţi efectuată de preşedintele tribunalului. Tragerea la sorţi se face pe funcţii: preşedinte şi locţiitor. Celelalte prevederi ale art. 38 alin. (2) se aplică în mod corespunzător. ... (2) În termen de 24 de ore de la constituirea biroului electoral judeţean potrivit alin. (1), acesta se completează cu un reprezentant al Autorităţii Electorale Permanente, desemnat prin hotărâre a acesteia, şi cu câte un reprezentant al partidelor politice ori al organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au grup parlamentar propriu în cel puţin una dintre Camerele Parlamentului. ... (3) Birourile electorale judeţene constituite potrivit alin. (1) şi (2) îndeplinesc în mod corespunzător atribuţiile prevăzute în prezenta lege pentru Biroul Electoral Central. Contestaţiile asupra modului de organizare şi asupra componenţei biroului electoral judeţean se soluţionează de tribunal. ... (4) În judeţele în care se organizează alegeri parţiale într-o singură circumscripţie electorală nu se mai constituie un birou electoral judeţean, soluţionarea sesizărilor prevăzute la art. 39 alin. (1) lit. h) făcându-se de judecătoria în a cărei rază teritorială se află circumscripţia electorală respectivă. Judecătoria se pronunţă în termen de cel mult 3 zile de la înregistrarea sesizărilor şi contestaţiilor. Hotărârea este definitivă. ... (5) Prevederile alin. (1)-(4) se aplică în mod corespunzător şi în cazul municipiului Bucureşti. ... (6) În situaţiile prevăzute la alin. (4), atribuţiile prevăzute la art. 8 alin. (3), art. 39 alin. (2), art. 59 alin. (1) şi la art. 128 sunt îndeplinite de biroul electoral de circumscripţie, iar competenţa de soluţionare a contestaţiilor asupra modului de organizare şi a componenţei biroului electoral de circumscripţie aparţine tribunalului. ...

Articolul 34

(1) În cazul în care în aceeaşi circumscripţie electorală se organizează alegeri locale parţiale atât pentru consiliul local, cât şi pentru primar, se constituie birouri electorale de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală şi de subdiviziune administrativ-teritorială a municipiilor, după caz, potrivit dispoziţiilor art. 26, care se aplică în mod corespunzător. ... (2) Prevederile art. 26 se aplică şi în cazul în care se organizează alegeri pentru consiliul judeţean, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi/sau pentru primarul general al municipiului Bucureşti. ...

Articolul 35

În cazul prevăzut la art. 34 alin. (1), birourile electorale ale secţiilor de votare se constituie în condiţiile şi după distincţiile prevăzute la art. 30.

Articolul 36

(1) În cazurile în care într-o circumscripţie electorală comunală, orăşenească, municipală, de subdiviziune administrativ-teritorială a unui municipiu sau judeţeană se organizează alegeri numai pentru primar sau primarul general al municipiului Bucureşti, birourile electorale de circumscripţie, respectiv birourile electorale ale secţiilor de votare se constituie potrivit art. 26 alin. (1)-(12), respectiv art. 30 alin. (1)-(6). ... (2) Birourile electorale de circumscripţie se completează cu reprezentanţi propuşi de organizaţiile judeţene, respectiv de organizaţia municipiului Bucureşti, ale partidelor politice parlamentare, ca membri, în limitele prevăzute la art. 26 alin. (2), (3) şi (4). Completarea se face de preşedintele biroului electoral de circumscripţie, în termen de 24 de ore de la desemnarea acestuia. Completarea se face în ordinea descrescătoare a numărului cumulat de senatori şi deputaţi ai fiecărui partid. ... (3) Dacă numărul de membri prevăzut de lege este mai mare decât numărul de partide parlamentare, operaţiunea de completare se repetă până la constituirea biroului cu numărul de membri legal stabilit. ... (4) Birourile electorale ale secţiilor de votare se completează cu reprezentanţi propuşi de organizaţiile judeţene, respectiv de organizaţia municipiului Bucureşti, ale partidelor politice parlamentare, care depun candidat la funcţia de primar, primar general, ca membri, în limitele prevăzute la art. 30 alin. (1). Completarea se face de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, în termen de 24 de ore de la desemnarea acestuia, în ordinea descrescătoare a numărului cumulat de senatori şi deputaţi ai fiecărui partid. Prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător. ...

Articolul 37

(1) Dacă în municipiul Bucureşti au loc alegeri numai pentru autorităţile administraţiei publice de la nivel municipal, se organizează şi oficiile electorale de sector prevăzute la art. 16 alin. (6) din Legea nr. 35/2008, cu modificările şi completările ulterioare. ... (2) Oficiile electorale prevăzute la alin. (1) se constituie dintr-un preşedinte şi un locţiitor al acestuia şi din 6 membri, desemnaţi de organizaţiile municipale ale partidelor politice parlamentare. Dacă un partid politic parlamentar nu are organizaţie în municipiul Bucureşti, desemnarea reprezentantului se face de conducerea centrală a partidului. ... (3) Preşedintele şi locţiitorul acestuia sunt magistraţi desemnaţi de preşedintele Tribunalului Bucureşti, cu cel puţin 15 zile înainte de data alegerilor, prin tragere la sorţi, dintre judecătorii în exerciţiu ai judecătoriei sectorului. Data şedinţei publice de tragere la sorţi se anunţă în scris partidelor politice parlamentare, cu două zile înainte de data desfăşurării, de către preşedintele Tribunalului Bucureşti. La organizarea şi desfăşurarea tragerii la sorţi au dreptul să participe reprezentanţi ai partidelor politice parlamentare. ... (4) Completarea oficiului electoral cu reprezentanţii partidelor politice parlamentare se face de către preşedintele oficiului, în termen de 24 de ore de la desemnarea acestuia. Completarea se face în ordinea descrescătoare a numărului cumulat de senatori şi deputaţi ai fiecărui partid. ... (5) Dacă oficiul electoral nu poate fi completat cu numărul de membri prevăzut de lege, întrucât numărul partidelor parlamentare este mai mic decât al membrilor oficiului, operaţiunea de completare se repetă până la organizarea oficiului cu numărul legal de membri. ... (6) Oficiile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti îndeplinesc în mod corespunzător atribuţiile prevăzute la art. 17 alin. (3) din Legea nr. 35/2008, cu modificările şi completările ulterioare. ...

Articolul 38

(1) Biroul Electoral Central este alcătuit din 7 judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente şi 11 reprezentanţi ai partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi un reprezentant al Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor. ... (2) Desemnarea judecătorilor se face în şedinţă publică, în termen de cel mult 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, prin tragere la sorţi, de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dintre judecătorii în exerciţiu ai acesteia. Rezultatul tragerii la sorţi se consemnează într-un proces-verbal semnat de preşedinte şi de consultantul-şef al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care constituie actul de învestire. Data şedinţei pentru tragerea la sorţi se aduce la cunoştinţa publică prin presa scrisă şi audiovizuală, de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu cel puţin 24 de ore înainte. ... (3) În termen de 24 de ore de la învestire, cei 7 judecători aleg din rândul lor, prin vot secret, preşedintele Biroului Electoral Central şi locţiitorul acestuia. ... (4) În termen de 24 de ore de la alegerea preşedintelui Biroului Electoral Central, biroul se completează cu preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente, cu câte un reprezentant al partidelor politice şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au grup parlamentar propriu în cel puţin una din Camerele Parlamentului şi reprezentantul Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor. ... (5) În termen de 48 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor, partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale neparlamentare, care au depus liste complete pentru consiliile judeţene în cel puţin 18 judeţe, pot propune câte un reprezentant în Biroul Electoral Central până la completarea numărului de 11 membri. Alianţele politice sau alianţele electorale care au în componenţă partide politice şi organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au grup parlamentar propriu în cel puţin una din Camerele Parlamentului şi sunt reprezentaţi în condiţiile alin. (4) nu mai beneficiază de dispoziţiile prezentului alineat. Completarea se face în funcţie de numărul candidaturilor depuse pentru consiliile judeţene de către partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale, iar în caz de egalitate, prin tragere la sorţi. ...

Articolul 39

(1) Biroul Electoral Central are următoarele atribuţii: ... a) adoptă, în termen de 3 zile de la data constituirii, regulamentul privind organizarea şi funcţionarea birourilor electorale; ... b) asigură publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a denumirii şi a semnelor electorale ale partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, legal constituite, care au dreptul să participe la alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, şi comunică lista tuturor birourilor electorale de circumscripţie, imediat după constituirea acestora; ... c) urmăreşte şi asigură respectarea şi aplicarea corectă a dispoziţiilor legale privitoare la alegeri pe întreg teritoriul ţării; asigură interpretarea unitară a prevederilor acestora; ... d) rezolvă întâmpinările referitoare la propria sa activitate şi contestaţiile cu privire la modul de constituire, componenţa şi activitatea birourilor electorale de circumscripţie judeţeană şi a municipiului Bucureşti; ... e) primeşte şi soluţionează orice contestaţie cu privire la organizarea şi desfăşurarea alegerii autorităţilor administraţiei publice locale, altele decât cele care, prin prezenta lege, sunt date în competenţa birourilor electorale de circumscripţie sau a instanţelor judecătoreşti; ... f) centralizează, pe baza comunicărilor primite de la birourile electorale de circumscripţie judeţeană şi a municipiului Bucureşti, numărul de liste complete depuse de către partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi comunică Societăţii Române de Televiziune şi Societăţii Române de Radiodifuziune situaţia centralizată, în termen de 24 de ore de la întocmire; ... g) primeşte procesele-verbale întocmite de birourile electorale de circumscripţie judeţeană şi a municipiului Bucureşti, împreună cu procesele-verbale conţinând rezultatul alegerilor, întocmite de birourile electorale de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală şi de sector al municipiului Bucureşti; totalizează rezultatele la nivel naţional, pe partide politice, alianţe politice, alianţe electorale sau organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri şi pe candidaţi independenţi, separat pentru consiliile locale, consiliile judeţene, primari, şi asigură publicarea lor în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi în presă; ... h) soluţionează sesizările privitoare la frauda electorală, putând dispune anularea alegerilor dintr-o circumscripţie electorală, în cazul în care constată, pe baza probelor administrate, că votarea şi stabilirea rezultatului alegerilor au avut loc prin fraude de natură a modifica atribuirea mandatelor în circumscripţia electorală respectivă; în astfel de cazuri, dispune repetarea scrutinului, care are loc în termen de cel mult două săptămâni de la constatarea fraudei. Noile alegeri au loc în aceleaşi condiţii, folosindu-se aceleaşi liste electorale şi aceleaşi liste de candidaţi şi candidaturi independente, cu excepţia cazurilor în care s-a dispus de către birou anularea unei liste de candidaţi sau a unor propuneri de candidaturi independente, în sarcina cărora s-a reţinut comiterea fraudei care a determinat anularea alegerilor. Existenţa fraudei electorale se stabileşte de Biroul Electoral Central de la caz la caz, pe baza probelor prezentate de cei care au invocat-o; ... i) îndeplineşte orice alte atribuţii care îi sunt stabilite prin lege; ... j) asigură informarea periodică a opiniei publice privind prezenţa populaţiei la vot. ... (2) Biroul Electoral Central acreditează, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe, observatorii străini, precum şi delegaţii mass-mediei străini şi soluţionează contestaţiile cu privire la acreditarea sau refuzul acreditării de către biroul electoral de circumscripţie judeţeană sau a municipiului Bucureşti a observatorilor interni. ... (3) În cazul unei fraude electorale, cererea de anulare a alegerilor dintr-o circumscripţie electorală se poate face numai de către partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale sau organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri ori candidaţii independenţi care au participat la alegeri şi numai în termen de 48 de ore de la închiderea votării, sub sancţiunea decăderii. Cererea trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază. Cererea poate fi admisă numai dacă cel care a sesizat frauda nu este implicat în producerea acesteia. Cererea trebuie soluţionată până la data publicării rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I. ... (4) În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, Biroul Electoral Central emite hotărâri care se aduc la cunoştinţă în şedinţă publică şi prin orice mijloc de publicitate. Hotărârile Biroului Electoral Central sunt obligatorii pentru toate birourile electorale din ţară, precum şi pentru toate organismele cu atribuţii în materie electorală, de la data aducerii la cunoştinţă în şedinţă publică. ... (5) Hotărârile Biroului Electoral Central prin care se dau interpretări unor prevederi ale prezentei legi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. ...

Articolul 40

Biroul Electoral Central îşi încetează activitatea după publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului alegerilor, potrivit prevederilor prezentei legi.

Articolul 41

(1) Contestaţiile asupra modului de organizare şi asupra componenţei birourilor electorale se pot face în termen de 48 de ore de la desemnarea preşedinţilor şi a locţiitorilor acestora sau, după caz, de la completarea birourilor electorale cu reprezentanţii partidelor politice, alianţelor politice sau alianţelor electorale ori organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri. ... (2) Contestaţiile se soluţionează de biroul electoral de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală sau de sector al municipiului Bucureşti, dacă privesc biroul electoral al secţiei de votare, de biroul electoral de circumscripţie judeţeană sau a municipiului Bucureşti, dacă privesc biroul electoral de circumscripţie comunală, orăşenească sau municipală, respectiv de sector al municipiului Bucureşti, de Biroul Electoral Central, dacă privesc biroul electoral de circumscripţie judeţeană sau a municipiului Bucureşti, şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dacă privesc Biroul Electoral Central, în termen de două zile de la înregistrarea contestaţiilor. ... (3) Contestaţiile privind întocmirea de către prefect a listei din care urmează a se face tragerea la sorţi pentru funcţiile de preşedinţi ai birourilor electorale ale secţiilor de votare şi locţiitori ai acestora se soluţionează de către birourile electorale de circumscripţie judeţeană sau de către biroul electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti, după caz. ... (4) Hotărârea pronunţată este definitivă şi se comunică, în cazul preşedintelui biroului electoral şi al locţiitorului acestuia, în termen de 24 de ore, preşedintelui tribunalului care, în cazul admiterii contestaţiei, procedează la o nouă desemnare. ...

Articolul 42

Birourile electorale lucrează în prezenţa majorităţii membrilor care le compun şi adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi. În caz de egalitate de voturi, votul preşedintelui este hotărâtor.

Articolul 43

(1) Reprezentanţii partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale sau organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri în birourile electorale nu pot primi şi nu pot exercita alte însărcinări în afara celor prevăzute de prezenta lege. ... (2) Pentru motive întemeiate, apreciate de la caz la caz, reprezentanţii partidelor politice sau organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri în birourile electorale pot fi înlocuiţi, la cererea celor care i-au propus, cu aprobarea biroului electoral ierarhic superior, până în preziua votării, iar în caz de deces, îmbolnăviri sau accidente, chiar şi în ziua alegerilor. ...

Articolul 44

Nu pot fi membri ai birourilor electorale de circumscripţie sau ai birourilor electorale ale secţiilor de votare candidaţii în alegeri, soţii, rudele şi afinii acestora până la gradul al doilea inclusiv, precum şi persoanele care nu au exerciţiul drepturilor electorale.

Secţiunea a 5-a Candidaturile

Articolul 45

Numărul consilierilor pentru consiliile locale şi pentru consiliile judeţene este cel stabilit prin ordin al prefectului, potrivit prevederilor Legii nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Articolul 46

Propunerile de candidaţi pentru consilierii locali, consilierii judeţeni şi pentru primari se fac pe circumscripţii electorale şi se depun la birourile electorale de circumscripţie cel mai târziu cu 40 de zile înainte de data alegerilor.

Articolul 47

(1) Propunerile de candidaţi se fac în scris, în două exemplare originale şi două copii, de către partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale sau organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, sub semnătura conducerii organizaţiilor judeţene ale acestora şi pe baza listei susţinătorilor, iar în cazul candidaţilor independenţi, pe baza listei susţinătorilor. ... (2) În cazul alianţelor electorale dintre partide politice, listele cu propuneri de candidaţi trebuie semnate şi de conducerile judeţene ale fiecărui partid politic din alianţă. Dacă alianţele electorale se constituie la nivel comunal, orăşenesc, municipal sau de sector al municipiului Bucureşti, listele se semnează de conducerea alianţei şi se contrasemnează de conducerea fiecărei organizaţii locale din coaliţie. ... (3) Propunerile de candidaţi trebuie să cuprindă numele, prenumele, locul şi data naşterii, domiciliul, conform actului de identitate, denumirea, seria şi numărul actului de identitate, ocupaţia, profesia şi apartenenţa politică a candidaţilor, iar în cazul alianţelor, şi alianţa politică sau electorală care i-a propus. ... (4) Propunerile de candidaţi trebuie să fie însoţite de declaraţiile de acceptare a candidaturii, declaraţiile de avere, declaraţiile de interese şi declaraţiile pe propria răspundere privind calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, semnate şi datate de candidaţi, precum şi de copiile actelor de identitate ale candidaţilor. ... (5) Declaraţia de acceptare a candidaturii cuprinde numele, prenumele, domiciliul, partidul politic sau alianţa care l-a propus, profesiunea, ocupaţia şi apartenenţa politică a candidatului, consimţământul expres al acestuia de a candida pentru funcţia respectivă, precum şi precizarea că întruneşte condiţiile prevăzute de lege pentru a candida. ...

Articolul 48

O persoană nu poate accepta candidatura decât pentru o singură circumscripţie electorală, cu excepţia cazului în care candidatura se depune atât pentru un consiliu local, cât şi pentru consiliul judeţean.

Articolul 49

(1) Partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale sau organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri pot propune câte o listă de candidaţi în fiecare circumscripţie electorală pentru consiliul local, pentru consiliul judeţean şi câte un candidat pentru funcţia de primar. ... (2) Pentru fiecare candidat la funcţia de primar şi listă de candidaţi pentru consiliul local şi pentru consiliul judeţean, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să prezinte o listă de susţinători, care trebuie să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral şi în listele electorale complementare din circumscripţia pentru care candidează, dar nu mai puţin de 100 în cazul comunelor, de 500 în cazul localităţilor urbane de rangul II şi III şi de 1.000 în cazul judeţelor, municipiului Bucureşti, sectoarelor municipiului Bucureşti şi localităţilor urbane de rangul I. ...

Articolul 50

(1) Candidaţii independenţi pentru funcţia de consilier trebuie să fie susţinuţi de minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral şi în listele electorale complementare din circumscripţia pentru care candidează, dar nu mai puţin de 100 în cazul comunelor, de 500 în cazul localităţilor urbane de rangul II şi III şi de 1.000 în cazul judeţelor, municipiului Bucureşti, sectoarelor municipiului Bucureşti şi localităţilor urbane de rangul I. ... (2) Pentru funcţia de primar, candidaţii independenţi trebuie să prezinte o listă de susţinători, care trebuie să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral şi în listele electorale complementare din circumscripţia pentru care candidează, dar nu mai puţin de 100 în cazul comunelor, de 500 în cazul oraşelor şi de 1.000 în cazul municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, precum şi în cazul municipiului Bucureşti. ... (3) Nu se admit liste de candidaţi independenţi pentru funcţia de consilier. ...

Articolul 51

(1) Lista susţinătorilor trebuie să cuprindă data alegerilor, numele şi prenumele candidatului, funcţia pentru care candidează, numele şi prenumele susţinătorului, cetăţenia, data naşterii, adresa, denumirea, seria şi numărul actului de identitate, semnătura acestuia, precum şi numele şi prenumele persoanei care a întocmit-o. În cazul cetăţenilor Uniunii Europene, la rubrica "Denumirea, seria şi numărul actului de identitate" se înscriu denumirea, seria şi numărul documentului eliberat de Inspectoratul General pentru Imigrări. Persoana care a întocmit lista este obligată ca, împreună cu aceasta, să depună o declaraţie pe propria răspundere prin care să ateste veridicitatea semnăturii susţinătorilor. ... (2) Lista susţinătorilor constituie un act public, cu toate consecinţele prevăzute de lege. ... (3) Susţinătorii pot fi numai cetăţeni români sau cetăţeni ai Uniunii Europene cu drept de vot care au domiciliul ori reşedinţa în circumscripţia electorală în cauză. Un susţinător poate sprijini mai mulţi candidaţi la funcţia de consilier local, consilier judeţean şi primar. ... (4) Adeziunile susţinătorilor se dau pe propria răspundere. ... (5) Lista de susţinători se depune într-un exemplar original şi o copie, la biroul electoral al circumscripţiei electorale unde se depun propunerile de candidaţi. ...

Articolul 52

(1) Biroul electoral de circumscripţie examinează respectarea condiţiilor legale pentru ca o persoană să poată candida, respectarea condiţiilor de fond şi de formă ale listelor de candidaţi, precum şi ale listei susţinătorilor. Candidaturile care îndeplinesc condiţiile legale sunt înregistrate. Candidaturile care nu îndeplinesc condiţiile legale de fond şi de formă se resping de către biroul electoral de circumscripţie. ... (2) Admiterea sau respingerea candidaturilor se face prin hotărâri ale birourilor electorale de circumscripţie. ... (3) Listele de candidaţi pentru consiliile locale sau judeţene în care există persoane care nu îndeplinesc condiţiile legale pentru a putea candida se admit în parte, doar pentru acei candidaţi care îndeplinesc condiţiile legale. În această situaţie, poziţiile ocupate de candidaţii admişi în lista de candidaturi se vor renumerota corespunzător, candidaţii admişi ocupând locurile eliminate imediat superioare poziţiei din lista în care se află. ... (4) În situaţia în care listele de candidaţi sunt admise numai parţial, partidele politice, alianţele electorale pot retrage lista în vederea completării până la data-limită de depunere. ... (5) Listele care conţin un număr de candidaţi care îndeplinesc condiţiile legale pentru a candida mai mare decât numărul legal, potrivit art. 7 alin. (6), vor fi admise în parte, urmând a fi respinse ultimele propuneri de candidatură de pe listă şi să se admită celelalte, în limita numărului legal de candidaţi. ... (6) Exemplarele originale ale propunerii de candidatură se păstrează la biroul electoral de circumscripţie. Copiile propunerii de candidatură, certificate de către biroul electoral de circumscripţie prin semnătura preşedintelui acestuia şi prin aplicarea ştampilei, se restituie depunătorului; unul dintre exemplarele restituite depunătorului se înregistrează de către acesta la judecătoria în a cărei rază teritorială se află circumscripţia electorală pentru care se depune candidatura, respectiv la tribunal. ... (7) În termen de 24 de ore de la înregistrarea fiecărei candidaturi, unul dintre exemplarele propunerii de candidatură se afişează de către biroul electoral de circumscripţie la sediul acestuia, la loc vizibil. ... (8) Nu pot candida persoanele care la data depunerii candidaturii nu îndeplinesc condiţiile legale pentru a fi alese. Candidaturile acestor persoane se resping de către biroul electoral de circumscripţie. ...

Articolul 53

Candidaţii pot renunţa la candidatură până la data rămânerii definitive a candidaturilor. În acest scop, aceştia depun la biroul electoral de circumscripţie o declaraţie de renunţare, semnată şi datată de cel în cauză.

Articolul 54

(1) Acceptarea de către biroul electoral de circumscripţie a unei candidaturi poate fi contestată de către cetăţeni, partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale, în termen de cel mult 48 de ore de la data afişării candidaturii. ... (2) Respingerea de către biroul electoral de circumscripţie a unei candidaturi poate fi contestată de către candidat, partidele politice, alianţele politice sau alianţele electorale care au propus candidatura respectivă, în termen de cel mult 48 de ore de la data afişării respingerii candidaturii. ... (3) Contestaţiile trebuie să cuprindă numele şi prenumele, adresa şi calitatea contestatarului, numele şi prenumele persoanei a cărei candidatură a fost admisă sau respinsă, prezentarea temeiurilor contestaţiei, data şi semnătura contestatarului şi indicarea, dacă este cazul, a persoanei desemnate să îl reprezinte. ... (4) Contestaţia şi, dacă este cazul, cererea de apel, se depun la instanţa competentă să le soluţioneze, sub sancţiunea nulităţii. ... (5) Contestaţiile privind admiterea sau respingerea candidaturilor se soluţionează în termen de 48 de ore de la înregistrare, de către judecătoria, respectiv tribunalul în a cărui rază teritorială se află circumscripţia electorală. Hotărârea nu se comunică. ... (6) Împotriva hotărârii date în contestaţie se poate face apel în termen de 24 de ore de la pronunţare, la instanţa ierarhic superioară. Apelul se soluţionează în termen de 24 de ore de la înregistrare. ... (7) Hotărârea pronunţată în apel este definitivă. ... (8) Instanţele judecătoreşti competente să soluţioneze contestaţiile formulate împotriva hotărârilor de admitere sau de respingere a unei candidaturi de către biroul electoral de circumscripţie vor lua măsuri de aducere la cunoştinţă, de îndată, a hotărârii definitive, după expirarea termenelor imperative prevăzute la alin. (5) şi (6), biroului electoral de circumscripţie care a pronunţat hotărârea atacată, în vederea definitivării candidaturilor. ...

Articolul 55

După expirarea termenului de depunere a candidaturilor, la care se adaugă, dacă este cazul, termenele prevăzute la art. 54 alin. (1), (2), (5) şi (6), birourile electorale de circumscripţie încheie un proces-verbal prin care constată rămânerea definitivă a candidaturilor. Candidaturile definitive se afişează la sediul biroului electoral de circumscripţie, precum şi la sediul secţiilor de votare, după constituirea birourilor electorale ale acestora, cu precizarea numelui şi prenumelui, apartenenţei politice, profesiunii şi ocupaţiei candidatului. Candidaturile definitive pot fi făcute publice, de asemenea, prin orice mijloace de informare în masă, cheltuielile fiind suportate de cei interesaţi.

Articolul 56

(1) Cetăţenii Uniunii Europene pot candida în unitatea administrativ-teritorială în care au domiciliul. Propunerile de candidaturi se depun în aceleaşi condiţii ca şi pentru cetăţenii români. ... (2) În cazul în care listele de candidaţi cuprind cetăţeni ai Uniunii Europene, în dreptul acestora se înscriu următoarele menţiuni: numele, prenumele, statul membru de origine, locul şi data naşterii, adresa la care locuiesc în România, ocupaţia, profesia şi apartenenţa politică, iar în cazul alianţelor, şi alianţa politică sau electorală care i-a propus. ... (3) În cazul candidaturii unui cetăţean al Uniunii Europene, declaraţia de acceptare a candidaturii cuprinde numele, prenumele, statul membru de origine, adresa din România, ocupaţia, profesia şi apartenenţa politică, consimţământul expres al acestuia de a candida pentru funcţia respectivă, precum şi precizarea că întruneşte condiţiile prevăzute de lege pentru a candida. Declaraţia de acceptare a candidaturii este însoţită de un document care atestă adresa din România, potrivit art. 23 alin. (3), sau de un document emis de Inspectoratul General pentru Imigrări. ... (4) Odată cu depunerea candidaturii, pe lângă documentele necesare cetăţenilor români, cetăţenii Uniunii Europene prezintă un document care le atestă identitatea şi o declaraţie pe propria răspundere, care cuprinde următoarele menţiuni: ... a) că nu sunt lipsiţi de dreptul de a candida în statul membru de origine, în urma unei hotărâri judecătoreşti penale sau civile definitive; ... b) că nu deţin funcţii în alt stat membru al Uniunii Europene, echivalente funcţiilor incompatibile în România cu statutul de ales local. ... (5) În termen de 24 de ore de la depunerea candidaturii, biroul electoral de circumscripţie respinge prin hotărâre toate propunerile de candidaturi care nu conţin în declaraţia pe propria răspundere menţiunea prevăzută la alin. (4) lit. a). ... Secţiunea a 6-a Buletinele de vot

Articolul 57

Modelele buletinelor de vot se stabilesc prin hotărâre a Guvernului şi sunt diferite pentru consiliile locale, pentru consiliile judeţene, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti, şi pentru primari, respectiv pentru primarul general al municipiului Bucureşti.

Articolul 58

(1) Buletinul de vot este format din mai multe file. Pe paginile interioare ale buletinului de vot se imprimă patrulatere în număr suficient pentru a cuprinde toate listele de candidaturi, respectiv toţi candidaţii independenţi, în aşa fel încât ultima pagină să rămână albă pentru aplicarea ştampilei de control a secţiei de votare; paginile buletinului de vot se numerotează. Buletinele de vot se capsează. ... (2) Patrulaterele se imprimă paralel între ele, câte două coloane pe aceeaşi pagină. Patrulaterele se numerotează, începând cu primul patrulater al coloanei din stânga a primei pagini interioare, care primeşte numărul de ordine 1, şi continuând cu primul patrulater al coloanei din dreapta, care primeşte numărul de ordine 2, numerotarea continuând până la ultimul patrulater. ... (3) În unghiul din partea stângă sus a fiecărui patrulater se imprimă denumirea partidului politic, alianţei politice, alianţei electorale sau a organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri ori, după caz, menţiunea "Candidat independent", iar în unghiul din partea dreaptă sus se imprimă semnul electoral. ... (4) În patrulaterele fiecărui buletin de vot se imprimă listele de candidaţi; candidaţii se identifică pe listă prin nume şi prenume şi se înscriu în ordinea stabilită de partidul politic, alianţa politică sau alianţa electorală care a depus lista. ... (5) Pentru alegerea primarului se imprimă, în patrulaterul buletinului de vot, în afara elementelor prevăzute la alin. (3), numele şi prenumele candidatului. ... (6) Dimensiunile buletinului de vot se stabilesc de către biroul electoral de circumscripţie, ţinând seama de numărul patrulaterelor, precum şi de spaţiul necesar pentru imprimarea numelui candidaţilor şi a celorlalte date prevăzute la alin. (3)-(5). ... (7) Buletinele de vot se tipăresc pe hârtie asigurată din rezervele de stat, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului. ... (8) Pentru stabilirea numărului de ordine de pe buletinele de vot care cuprind liste de candidaţi sau candidaţi independenţi pentru consilieri şi pentru primari se procedează astfel: ... a) în prima etapă, listele depuse de partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au grup parlamentar propriu în cel puţin una din Camerele Parlamentului, respectiv alianţele politice şi alianţele electorale care conţin cel puţin un partid politic ori o organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale parlamentare se înscriu în patrulaterele buletinului de vot în ordinea rezultată din tragerea la sorţi efectuată de preşedintele biroului electoral de circumscripţie judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, în prezenţa majorităţii membrilor acestuia; ... b) în etapa a doua, listele depuse de partidele politice ori organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale neparlamentare, alianţele politice şi alianţele electorale ale acestora se imprimă în următoarele patrulatere ale buletinului de vot, în ordinea rezultată din tragerea la sorţi efectuată de preşedintele biroului electoral de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală şi de sector al municipiului Bucureşti, respectiv de preşedintele biroului electoral de circumscripţie judeţeană şi a municipiului Bucureşti. ... (9) Ordinea stabilită potrivit alin. (8) lit. a) este valabilă pentru toate circumscripţiile electorale din judeţ, respectiv din municipiul Bucureşti, inclusiv pentru circumscripţia electorală judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti. Ordinea stabilită potrivit alin. (8) lit. a) şi b) este valabilă şi în cazul buletinului de vot pentru alegerea primarului. ... (10) Pentru fiecare candidat independent, inclusiv pentru candidaţii independenţi la funcţia de primar, se imprimă un patrulater distinct în partea finală a buletinului de vot, în care aceştia sunt înscrişi în ordinea înregistrării candidaturilor. ... (11) Ordinea stabilită potrivit alin. (8)-(10) se comunică prefectului de către preşedintele biroului electoral de circumscripţie judeţeană, respectiv de către preşedinţii birourilor electorale de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală şi de sector al municipiului Bucureşti, în termen de 24 de ore de la efectuarea tragerii la sorţi. ... (12) Tragerea la sorţi prevăzută la alin. (8) se face în prezenţa reprezentanţilor partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale sau organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri care depun liste de candidaţi. ...

Articolul 59

(1) Partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale îşi pot stabili semne electorale, pe care le comunică Biroului Electoral Central în termen de 10 zile de la constituirea acestuia. ... (2) Partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale sau organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, care au participat la alegerile locale anterioare, îşi pot păstra semnele electorale, având obligaţia să le comunice Biroului Electoral Central potrivit alin. (1). Semnele electorale folosite la alegerile anterioare nu pot fi utilizate de alte partide politice, alianţe politice sau alianţe electorale ori organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri decât cu consimţământul scris al celor cărora le-au aparţinut, respectiv al partidelor care au alcătuit alianţa iniţială. ... (3) Semnele electorale nu pot fi contrare ordinii de drept şi bunelor moravuri şi nu pot reproduce sau combina simbolurile naţionale ale statului român, ale altor state, ale organismelor internaţionale ori ale cultelor religioase. Fac excepţie partidele politice care sunt membre ale unor organizaţii politice internaţionale, acestea putând utiliza semnul organizaţiei respective ca atare sau într-o combinaţie specifică. ... (4) Semnele electorale comunicate Biroului Electoral Central trebuie să se deosebească clar de cele anterior înregistrate, fiind interzisă utilizarea aceloraşi simboluri grafice, oricare ar fi figura geometrică în care sunt încadrate. Se poate folosi ca semn electoral semnul permanent declarat la înscrierea partidului politic sau a alianţei politice. ... (5) În toate circumscripţiile electorale, partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale sau organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri formate la nivel naţional, respectiv judeţean, trebuie să folosească acelaşi semn electoral. ... (6) În cazul semnelor electorale noi, dacă acelaşi semn este solicitat de mai multe partide politice, alianţe politice ori alianţe electorale sau organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, atribuirea se face în beneficiul partidului politic, alianţei politice ori alianţei electorale sau organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri care a înregistrat prima respectivul semn. Dacă nu se poate stabili prioritatea, se procedează la tragerea la sorţi efectuată de preşedintele Biroului Electoral Central. ... (7) Biroul Electoral Central aduce la cunoştinţa publică semnele electorale a doua zi după expirarea termenului prevăzut la alin. (1) şi le comunică prefecţilor, până la data rămânerii definitive a candidaturilor, în vederea imprimării lor pe buletinele de vot. ...

Articolul 60

(1) Imprimarea buletinelor de vot se asigură, prin grija prefecţilor, de către birourile electorale de circumscripţie. ... (2) Pentru întreaga circumscripţie electorală, buletinele de vot sunt imprimate cu litere de aceeaşi mărime, aceleaşi caractere şi aceeaşi cerneală, într-un număr egal cu al alegătorilor înscrişi în listele electorale, cu un plus de 10%. ... (3) Prin grija prefecţilor, un exemplar al primului tiraj pentru fiecare tip de buletin de vot, din fiecare circumscripţie electorală, este prezentat membrilor biroului electoral de circumscripţie judeţeană. Aceştia au dreptul să solicite prefectului retipărirea buletinelor de vot dacă numele candidaţilor, semnul electoral sau denumirea partidelor politice, a alianţelor politice ori a alianţelor electorale sau organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri sunt incorect imprimate sau nu sunt vizibile. ... (4) Buletinele de vot trebuie să fie tipărite cel mai târziu cu 10 zile înaintea alegerilor. ...

Articolul 61

(1) Buletinele de vot se distribuie circumscripţiilor electorale prin grija prefecţilor. Buletinele de vot se preiau de către primar, împreună cu preşedintele biroului electoral de circumscripţie, pe bază de proces-verbal, şi se păstrează în încăperi speciale, încuiate şi sigilate. Buletinele de vot se predau preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, pe bază de proces-verbal, cel mai târziu în preziua alegerilor. ... (2) Distribuirea şi predarea buletinelor de vot se fac în pachete sigilate. ...

Articolul 62

La sediul primăriei şi al biroului electoral de circumscripţie, precum şi la sediile secţiilor de votare se afişează, în termen de 3 zile de la expirarea termenului de imprimare, câte un buletin de vot din fiecare categorie, după ce a fost vizat şi anulat de preşedintele biroului electoral de circumscripţie.

Articolul 63

La cererea partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale sau organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri ori a candidaţilor independenţi care participă la alegeri, biroul electoral de circumscripţie eliberează, pentru fiecare, câte un buletin de vot din fiecare categorie, vizat şi anulat.

Secţiunea a 7-a Campania electorală

Articolul 64

Campania electorală începe cu 30 de zile înainte de data desfăşurării alegerilor şi se încheie în ziua de sâmbătă care precedă data alegerilor, la ora 7,00.

Articolul 65

(1) În campania electorală, candidaţii, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale sau organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, precum şi cetăţenii au dreptul să-şi exprime opiniile în mod liber şi fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, utilizarea televiziunii, radioului, presei şi a celorlalte mijloace de informare în masă. ... (2) În timpul campaniei electorale se asigură candidaţilor, în mod nediscriminatoriu, spaţii corespunzătoare, pentru a se întâlni cu alegătorii. Spaţiile pot fi amplasate la sediul primăriei, în şcoli, universităţi, case de cultură, cămine culturale şi cinematografe şi se asigură pe bază de înţelegere cu privire la cheltuielile de întreţinere. ... (3) Mijloacele folosite în campania electorală nu pot contraveni legii. ... (4) Este interzisă organizarea acţiunilor de campanie electorală în unităţile militare, precum şi în spaţiile din şcoli şi universităţi în perioada de desfăşurare a cursurilor. ... (5) În campania electorală se interzice folosirea mesajelor sau sloganurilor cu caracter discriminatoriu sau a mesajelor de incitare la ură şi intoleranţă. În sensul prezentei legi, prin discurs care instigă la ură şi la discriminare se înţelege atât discursul, cât şi mesajele de propagandă electorală exprimate în formă scrisă sau prin viu grai care incită, promovează sau justifică ura rasială, xenofobia, antisemitismul, alte forme de ură bazate pe intoleranţă sau orice altă formă de discriminare prevăzută la art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată. ... (6) În campania electorală sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau acţiuni de defăimare şi învrăjbire religioasă sau etnică, precum şi ofensa publică adusă simbolurilor religioase. ...

Articolul 66

(1) Campania electorală, prin serviciile de programe audiovizuale, publice şi private, trebuie să servească următoarelor interese generale: ... a) ale electoratului, de a primi informaţii corecte, astfel încât să poată vota în cunoştinţă de cauză; ... b) ale partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi candidaţilor, de a se face cunoscuţi şi de a-şi prezenta platformele, programele politice şi ofertele electorale; ... c) ale radiodifuziunilor, de a-şi exercita drepturile şi responsabilităţile care decurg din profesiunea de jurnalist. ... (2) Radiodifuzorii publici şi privaţi sunt obligaţi să asigure, în cadrul serviciilor de programe audiovizuale, desfăşurarea unei campanii electorale echitabile, echilibrate şi corecte pentru toate partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, precum şi pentru toţi candidaţii. ...

Articolul 67

(1) În timpul campaniei electorale, informaţiile privind sistemul electoral, tehnica votării, calendarul campaniei electorale, programele politice, opiniile şi mesajele cu conţinut electoral trebuie să fie prezentate exclusiv în următoarele tipuri de emisiuni: ... a) emisiuni informative - în care pot fi difuzate informaţii privind sistemul electoral, tehnica votării şi activităţile de campanie ale candidaţilor; în acest scop, durata programată a emisiunii informative poate fi mărită cu cel mult 15 minute; ... b) emisiuni electorale - în care candidaţii îşi pot prezenta programele politice şi activităţile de campanie electorală; ... c) dezbateri electorale - în care candidaţii, jurnaliştii, analiştii şi alţi invitaţi pun în discuţie programele electorale şi temele de interes public. ... (2) În cadrul emisiunilor informative prevăzute la alin. (1) lit. a) este interzisă difuzarea unor informaţii privind sistemul electoral şi tehnica votării care nu corespund realităţii. ... (3) Posturile private de radio şi televiziune, inclusiv de televiziune prin cablu, pot organiza, în cadrul propriei grile de programe, emisiuni de tipul celor prevăzute la alin. (1). ... (4) Emisiunile prevăzute la alin. (1) nu pot fi considerate publicitate electorală. ... (5) Spoturile publicitare de 20-30 de secunde care îndeamnă electoratul să voteze un candidat sau o listă de candidaţi pot fi difuzate numai în interiorul emisiunilor prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c). ... (6) Este interzisă cumpărarea de spaţii de emisie în vederea difuzării de clipuri sau de emisiuni electorale. ...

Articolul 68

(1) Accesul partidelor politice parlamentare, alianţelor politice şi alianţelor electorale ale acestora, precum şi al candidaţilor independenţi la serviciile publice de radiodifuziune şi de televiziune, inclusiv la cele ale studiourilor teritoriale ale acestora, este gratuit. Partidele politice neparlamentare, alianţele politice şi alianţele electorale ale acestora au acces gratuit la serviciile publice teritoriale de radiodifuziune şi de televiziune numai în măsura în care depun liste de candidaţi în minimum 50% din circumscripţiile electorale de pe cuprinsul unui judeţ ce intră în raza de acoperire a studiourilor teritoriale respective. Timpul de antenă acordat în aceste situaţii trebuie să fie proporţional cu numărul listelor complete de candidaţi depuse în teritoriul respectiv şi se calculează de Societatea Română de Televiziune şi de Societatea Română de Radiodifuziune în termen de 24 de ore de la primirea comunicării datelor transmise de Biroul Electoral Central. La serviciile publice naţionale de radiodifuziune şi de televiziune au acces partidele politice neparlamentare, alianţele politice şi alianţele electorale care depun liste complete de candidaţi în cel puţin 50% din circumscripţiile electorale din 15 judeţe. Timpul de antenă se acordă după rămânerea definitivă a candidaturilor, trebuie să fie proporţional cu numărul listelor complete de candidaţi depuse şi se calculează de Societatea Română de Televiziune şi de Societatea Română de Radiodifuziune în termen de 24 de ore de la primirea comunicării datelor transmise de Biroul Electoral Central. ... (2) Organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale au acces la serviciile publice teritoriale şi naţionale de radiodifuziune şi de televiziune, dacă participă la alegeri cu liste de candidaţi în circumscripţiile electorale din judeţe şi în mod proporţional cu ponderea lor în totalul populaţiei judeţului, respectiv a României. ... (3) Până la calcularea timpilor de antenă, conform alin. (1) şi (2), partidele politice parlamentare, alianţele acestora şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Parlament primesc timpi de antenă proporţional cu ponderea lor parlamentară. ... (4) Accesul partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, precum şi al candidaţilor independenţi şi al organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale la posturile private de radiodifuziune şi de televiziune, inclusiv televiziune prin cablu, se face gratuit numai în cadrul emisiunilor care au caracter electoral, potrivit dispoziţiilor art. 67. ... (5) Este interzisă contractarea de timpi de antenă în scopuri publicitare, pentru şi în favoarea participanţilor la campania electorală sau cedarea timpilor de antenă candidaţilor de către societăţile comerciale cu capital public sau privat, instituţiile publice, organizaţiile neguvernamentale sau persoanele fizice. ... (6) Partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale, candidaţii independenţi, precum şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale au obligaţia să solicite, cel mai târziu cu 40 de zile înainte de data alegerilor, conducerii posturilor de radiodifuziune şi de televiziune publice şi private sau, după caz, studiourilor teritoriale ale acestora, acordarea timpilor de antenă. Solicitările făcute după acest termen nu se iau în considerare. ... (7) Timpii de antenă la radiodifuziunile şi televiziunile publice şi private, inclusiv cele prin cablu, se acordă partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale sau organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri în fiecare din zilele de luni, marţi, miercuri, joi şi vineri. Fiecare candidat independent are dreptul la timp de antenă, la studiourile teritoriale, de cel mult 5 minute, însumate pe întreaga durată a desfăşurării campaniei electorale. Candidaţii independenţi din circumscripţiile electorale din municipiul Bucureşti şi cei din municipiile reşedinţă de judeţ, care nu sunt pe raza de acoperire a unui studio, au acces la serviciile publice naţionale de radiodifuziune şi de televiziune în acelaşi interval de timp de cel mult 5 minute, însumate pe întreaga durată a desfăşurării campaniei electorale. ... (8) Emisiunile transmise în cadrul timpului de emisie acordat fiecărui partid politic, fiecărei alianţe politice şi alianţe electorale, candidaţilor independenţi şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale se realizează în direct sau se înregistrează, în proporţiile stabilite de aceştia. ... (9) În cadrul emisiunilor care au caracter electoral este interzisă combinarea de culori, semne grafice sau sunete care să evoce simbolurile naţionale ale României ori ale altui stat. ...

Articolul 69

(1) În perioada campaniei electorale, candidaţii şi reprezentanţii partidelor politice aflate în competiţie au acces la posturile publice şi private de radiodifuziune şi de televiziune numai la emisiunile şi dezbaterile electorale, în condiţiile art. 66-68. ... (2) În perioada campaniei electorale, candidaţii şi reprezentanţii partidelor politice aflate în competiţie nu pot fi producători, realizatori sau moderatori ai emisiunilor realizate de radiodifuzorii publici şi privaţi. ...

Articolul 70

(1) Radiodifuzorii publici şi privaţi au obligaţia de a asigura, prin măsuri tehnice şi redacţionale, reflectarea campaniei electorale în mod echitabil, echilibrat şi imparţial. ... (2) Emisiunile informative se supun obligaţiei de obiectivitate, echitate şi de informare corectă a publicului. ... (3) Candidaţii care au deja funcţii publice pot apărea în emisiunile informative strict în probleme legate de exercitarea funcţiei lor. ... (4) În cazul în care în emisiunile informative se prezintă fapte sau evenimente speciale de interes public, pe lângă punctul de vedere al autorităţilor trebuie prezentat şi un punct de vedere opus. ...

Articolul 71

(1) Emisiunile şi dezbaterile electorale trebuie să asigure tuturor candidaţilor condiţii egale în ceea ce priveşte libertatea de exprimare, pluralismul opiniilor şi echidistanţa. ... (2) În cadrul emisiunilor electorale, candidaţii au următoarele obligaţii: ... a) să nu pună în pericol ordinea constituţională, ordinea publică, siguranţa persoanelor şi a bunurilor; ... b) să nu facă afirmaţii care pot aduce atingere demnităţii umane sau moralei publice; ... c) să probeze eventualele acuzaţii cu incidenţă penală sau morală aduse unui alt candidat; ... d) să nu incite la ură sau discriminare pe considerente de rasă, religie, naţionalitate, sex, orientare sexuală sau etnie. ...

Articolul 72

Realizatorii şi moderatorii emisiunilor şi dezbaterilor electorale au următoarele obligaţii:

a) să fie imparţiali; ... b) să asigure echilibrul necesar desfăşurării emisiunii, oferind fiecărui candidat participant la discuţii posibilitatea de prezentare a opiniilor sale; ... c) să formuleze clar întrebările, fără a fi tendenţioase sau părtinitoare; ... d) să asigure menţinerea dezbaterii în sfera de interes a campaniei electorale şi a tematicii stabilite; ... e) să intervină atunci când, prin comportamente sau exprimări, invitaţii încalcă dispoziţiile art. 71 alin. (2); în cazul în care invitaţii nu se conformează solicitărilor, moderatorul poate decide întreruperea microfonului acestuia sau oprirea emisiunii, după caz. ...

Articolul 73

(1) În cazul prezentării de sondaje de opinie cu conţinut electoral, acestea trebuie însoţite de următoarele informaţii: ... a) denumirea instituţiei care a realizat sondajul; ... b) data sau intervalul de timp în care a fost efectuat sondajul şi metodologia utilizată; ... c) dimensiunea eşantionului şi marja maximă de eroare; ... d) cine a solicitat şi cine a plătit efectuarea sondajului. ... (2) Televotul sau anchetele făcute pe stradă, în rândul electoratului, nu trebuie să fie prezentate ca reprezentative pentru opinia publică sau pentru un anumit grup social ori etnic. ...

Articolul 74

Cu 48 de ore înainte de ziua votării sunt interzise:

a) prezentarea de sondaje de opinie sau difuzarea de spoturi de publicitate electorală; ... b) invitarea sau prezentarea candidaţilor în programe, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 76 alin. (4); ... c) comentarii privind campania electorală. ...

Articolul 75

(1) Pot efectua sondaje de opinie la ieşirea de la urne institutele de sondare a opiniei publice sau societăţile comerciale ori organizaţiile neguvernamentale care au în obiectul de activitate realizarea de sondaje de opinie şi care sunt acreditate de Biroul Electoral Central, prin hotărâre, în acest sens. Operatorii de sondaj ai acestora au acces, în baza acreditării instituţiei pentru care lucrează, în zona prevăzută la art. 83 alin. (1), fără a avea acces în interiorul localului de vot. ... (2) În ziua votării este interzisă prezentarea sondajelor realizate la ieşirea de la urne, înainte de închiderea votării. ...

Articolul 76

(1) Candidaţii şi partidele politice sau organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, ale căror drepturi sau interese legitime au fost lezate prin prezentarea în cadrul unui program electoral a unor fapte neadevărate, beneficiază de drept la replică. ... (2) Candidaţii şi partidele politice sau organizaţii ale minorităţilor naţionale care participă la alegeri, ale căror drepturi sau interese legitime au fost lezate prin prezentarea în cadrul unui program electoral a unor informaţii inexacte, beneficiază de drept la rectificare. ... (3) Radiodifuzorii au următoarele obligaţii privind dreptul la replică şi rectificare: ... a) să decidă acordarea sau neacordarea dreptului solicitat în cel mult 24 de ore de la primirea unei solicitări formulate în scris; în situaţia în care solicitarea se referă la o emisiune difuzată în ultima zi de campanie electorală, decizia trebuie luată în cel mult 12 ore de la primirea solicitării; ... b) să comunice solicitantului, în termenele prevăzute la lit. a), telefonic şi/sau în scris, decizia luată; în cazul neacordării dreptului solicitat, motivele trebuie să fie comunicate solicitantului şi Consiliului Naţional al Audiovizualului; ... c) să difuzeze, în cazul în care decide acordarea dreptului solicitat, rectificarea sau replica în cel mult 48 de ore de la primirea solicitării; în situaţia în care emisiunea care face obiectul sesizării a fost difuzată în ultima zi de campanie electorală, rectificarea sau replica se difuzează în preziua votării; ... d) să difuzeze, în cazul în care Consiliul Naţional al Audiovizualului dă câştig de cauză solicitantului, replica sau rectificarea în termenul şi în condiţiile comunicate radiodifuzorului. ... (4) În preziua votării, radiodifuzorii trebuie să prevadă în program, imediat după emisiunea informativă de seară, un spaţiu de emisie pentru difuzarea rectificărilor şi a replicilor ca urmare a sesizărilor care se referă la emisiunile difuzate în ultima zi de campanie. ...

Articolul 77

(1) Radiodifuzorii trebuie să asigure înregistrarea emisiunilor destinate campaniei electorale în condiţiile stabilite de Consiliul Naţional al Audiovizualului. ... (2) Înregistrările emisiunilor destinate campaniei electorale trebuie să fie ţinute la dispoziţia Consiliului Naţional al Audiovizualului, pe durata campaniei electorale şi timp de 30 de zile după comunicarea oficială a rezultatelor. ...

Articolul 78

(1) Nerespectarea dispoziţiilor art. 66-77 atrage aplicarea sancţiunilor prevăzute de Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare. ... (2) Faptele se constată şi sancţiunile se aplică de Consiliul Naţional al Audiovizualului, care se autosesizează sau poate fi sesizat de către cei interesaţi. ...

Articolul 79

(1) Primarii sunt obligaţi ca până la începerea campaniei electorale să stabilească, prin dispoziţie, locuri speciale pentru afişaj electoral şi să asigure amplasarea de panouri electorale în cadrul acestora, ţinând seama de numărul partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice şi alianţelor electorale care declară că depun liste de candidaţi, candidaturi pentru funcţia de primar, precum şi de candidaţii independenţi. Aceste locuri trebuie să fie situate în zone frecventate de cetăţeni, fără stânjenirea circulaţiei pe drumurile publice şi a celorlalte activităţi din localităţile respective. ... (2) Primarii sunt obligaţi să monteze panouri pentru afişajul electoral în fiecare subdiviziune a unităţii administrativ-teritoriale. ... (3) Utilizarea locurilor de afişaj electoral este permisă partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale sau organizaţiilor minorităţilor naţionale care participă la alegeri şi candidaţilor independenţi. ... (4) Este interzisă utilizarea de către un partid politic, alianţă politică, alianţă electorală sau organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri ori candidat independent a locurilor speciale de afişaj electoral, astfel încât să împiedice folosirea acestora de către un alt partid politic, alianţă politică, alianţă electorală sau organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri ori candidat independent. Pe un panou electoral, fiecare partid politic, alianţă politică, alianţă electorală sau organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri ori fiecare candidat independent poate aplica un singur afiş electoral. ... (5) Un afiş electoral amplasat în locurile prevăzute la alin. (1) nu poate depăşi dimensiunile de 500 mm o latură şi 350 mm cealaltă latură, iar cel prin care se convoacă o reuniune electorală, 400 mm o latură şi 250 mm cealaltă latură. ... (6) În alte locuri decât cele stabilite conform alin. (1), afişajul electoral este permis numai cu acordul proprietarilor, administratorilor sau, după caz, al deţinătorilor. ... (7) Sunt interzise afişele electorale care combină culori sau alte semne grafice, astfel încât să evoce simbolurile naţionale ale României ori ale altui stat. ... (8) Primarul, cu sprijinul poliţiei locale sau cu sprijinul efectivelor Ministerului Afacerilor Interne, în localităţile unde poliţia locală nu este constituită, este obligat să asigure integritatea panourilor, afişelor electorale şi a altor materiale de propagandă electorală amplasate în locuri autorizate. ...

Articolul 80

(1) Birourile electorale de circumscripţie veghează la corecta desfăşurare a campaniei electorale în circumscripţia în care funcţionează. ... (2) Birourile electorale de circumscripţie soluţionează plângerile ce le sunt adresate cu privire la împiedicarea unui partid politic, organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţe politice, alianţe electorale ori a unui candidat independent de a-şi desfăşura campania electorală în condiţiile prevăzute de lege, precum şi plângerile privind încălcarea prevederilor art. 64, 65 şi 79. ... (3) Dacă biroul electoral de circumscripţie consideră, cu ocazia soluţionării plângerii, că este necesară luarea unor măsuri administrative sau aplicarea unor sancţiuni contravenţionale ori penale, sesizează autorităţile competente. ... (4) Împotriva hotărârilor pronunţate de birourile electorale în materia campaniei electorale se poate face contestaţie în termen de 48 de ore de la data afişării, care se depune la biroul electoral ierarhic superior. Hotărârea este definitivă. ... (5) Soluţionarea plângerilor şi a contestaţiilor se face în termen de 3 zile de la înregistrarea lor, iar hotărârile date se publică în presă şi se afişează în mod vizibil la sediul biroului electoral care le-a emis. ... (6) Partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice, alianţele electorale, candidaţii independenţi sau primarii, după caz, au obligaţia de a duce la îndeplinire hotărârile definitive ale birourilor electorale, în materia campaniei electorale, de îndată după comunicare. ... (7) Campania electorală, la nivel naţional, pentru al doilea tur de scrutin începe de la data comunicării oficiale a rezultatelor din primul tur de scrutin, cu excepţia campaniei electorale efectuate prin serviciile publice de radiodifuziune şi de televiziune. ... (8) În termen de 24 de ore de la totalizarea voturilor la nivel naţional, serviciile publice de radiodifuziune şi de televiziune repartizează noi timpi de antenă pentru partidele politice care au candidaţi în al doilea tur de scrutin, în mod proporţional cu numărul de candidaţi, precum şi pentru candidaţii independenţi. ...

Capitolul III

Desfăşurarea alegerilor

Articolul 81

(1) Fiecare secţie de votare trebuie să posede un număr suficient de cabine, urne şi ştampile de votare, care se asigură de către primari. ... (2) Cabinele şi urnele trebuie aşezate în aceeaşi încăpere în care îşi desfăşoară activitatea preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi membrii acestuia. ... (3) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, împreună cu membrii acestuia, trebuie să fie prezent la sediul secţiei de votare, în ajunul zilei alegerilor, la ora 18,00, preşedintele fiind obligat să dispună măsurile necesare pentru asigurarea ordinii şi corectitudinii operaţiunilor de votare. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare dispune îndepărtarea materialelor de propagandă electorală de orice tip din şi de pe clădirea sediului secţiei de votare. Îndepărtarea acestor materiale se solicită de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi se duce la îndeplinire de persoanele desemnate de primari în cel mult 2 ore de la comunicare. ... (4) Preşedintele dispune fixarea posturilor de pază în jurul localului de vot. ... (5) Comercializarea sau consumul de băuturi alcoolice pe o distanţă de 500 de metri în jurul localului secţiei de votare este interzisă. ...

Articolul 82

(1) În ziua alegerilor, la ora 6,00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, în prezenţa celorlalţi membri, verifică urnele, cabinele, existenţa listelor electorale, a buletinelor de vot şi a ştampilelor necesare votării, după care închide şi sigilează urnele prin aplicarea ştampilei de control a secţiei de votare. ... (2) Pe măsură ce deschide pachetele sigilate, preşedintele este obligat să asigure aplicarea ştampilei de control pe ultima pagină a fiecărui buletin de vot din acestea. ...

Articolul 83

(1) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare este obligat să ia măsurile necesare pentru ca alegerile să decurgă în bune condiţii. În acest scop, puterile lui se întind şi în afara localului secţiei de votare, până la o distanţă de 500 metri. ... (2) La desfăşurarea operaţiunilor de votare pot asista observatori străini şi observatori interni, acreditaţi în acest scop. ... (3) Pot fi acreditaţi ca observatori interni reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale care au ca unic scop apărarea drepturilor omului şi sunt legal constituite. Persoanele desemnate de aceste organizaţii nu pot fi membri ai vreunui partid politic. ... (4) Acreditarea observatorilor interni poate fi contestată la Biroul Electoral Central. ... (5) În afara membrilor biroului electoral al secţiei de votare, operatorilor de calculator ai biroului electoral al secţiei de votare, candidaţilor, persoanelor acreditate potrivit legii, precum şi reprezentanţilor mass-mediei români şi străini, nicio altă persoană nu poate staţiona în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare. ... (6) Pentru menţinerea ordinii în localul secţiei de votare şi în împrejurimile acestuia, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare are la dispoziţie mijloacele de ordine necesare, puse la dispoziţie prin grija prefecţilor. ...

Articolul 84

Votarea are loc într-o singură zi. Ea începe la ora 7,00 şi se închide la ora 21,00.

Articolul 85

(1) Alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea, potrivit delimitării făcute conform Legii nr. 35/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi unde sunt înscrişi în lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală complementară. ... (2) Accesul alegătorilor în sala de votare are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Fiecare alegător prezintă actul de identitate, respectiv documentul de identitate, operatorului de calculator al biroului electoral al secţiei de votare, care înscrie codul numeric personal al alegătorului în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal. ... (3) În cazul în care alegătorul nu figurează în lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală complementară existentă în secţia de votare respectivă, Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal semnalează dacă: ... a) persoana care s-a prezentat la vot a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv; ... b) persoana care s-a prezentat la vot şi-a pierdut drepturile electorale; ... c) persoana care s-a prezentat la vot este arondată la altă secţie de votare; ... d) persoana care s-a prezentat la vot este omisă din lista electorală permanentă şi are domiciliul în raza teritorială a secţiei de votare respective nu a formulat o solicitare de a fi înscrisă în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă; ... e) persoana care s-a prezentat la vot şi-a mai exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin. ... (4) În baza rezultatelor generate de Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, a comunicărilor efectuate prin intermediul acestuia şi a verificării actului de identitate, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare: ... a) opreşte de la votare persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării şi persoana care şi-a pierdut drepturile electorale; ... b) îndrumă alegătorul să voteze la secţia de votare la care este arondat, în cazul în care este arondat la altă secţie de votare; ... c) îndrumă alegătorul să voteze la secţia de votare unde a fost arondat conform reşedinţei, în cazul în care acesta face parte dintre persoanele prevăzute la art. 18 alin. (1); ... d) înscrie în lista electorală suplimentară persoana care s-a prezentat la vot, este omisă din lista electorală permanentă, are domiciliul în raza teritorială a secţiei de votare respective şi nu face parte dintre persoanele prevăzute la art. 18 alin. (1); în cazul în care persoana omisă este înscrisă în lista electorală permanentă existentă la altă secţie de votare, preşedintele biroului electoral al acelei secţii de votare va fi notificat de către sistemul informatic în acest sens şi va radia persoana respectivă din lista electorală permanentă; după ce alegătorul semnează în lista electorală suplimentară îi încredinţează buletinele de vot şi ştampila cu menţiunea "VOTAT"; ... e) permite alegătorului care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege şi este înscris în lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală complementară să voteze; în acest sens, după ce alegătorul semnează în lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală complementară îi încredinţează buletinele de vot şi ştampila cu menţiunea "VOTAT". ... (5) În situaţia în care alegătorul, din motive bine întemeiate, constatate de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate semna în lista electorală, preşedintele face o menţiune în lista electorală, confirmată prin semnătura sa şi a încă unui membru al biroului electoral. ... (6) Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea "VOTAT" în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează. ... (7) Ştampila cu menţiunea "VOTAT" trebuie să fie rotundă şi astfel dimensionată încât să fie mai mică decât patrulaterul în care se aplică. ... (8) După ce au votat, alegătorii îndoaie buletinele de vot astfel încât pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară şi le introduc în urnă, având grijă să nu se deschidă. ... (9) Îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat. ... (10) În cazul în care buletinul de vot se deschide în aşa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează şi se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se menţiune despre aceasta în procesul-verbal al operaţiunilor de votare. ... (11) Ştampila cu menţiunea "VOTAT", încredinţată pentru votare, se restituie preşedintelui, care o aplică pe actul de identitate, menţionând şi data scrutinului. În cazul alegătorilor care votează pe baza cărţii de identitate, pe versoul acesteia se aplică un timbru autocolant cu menţiunea "VOTAT" şi data scrutinului. ... (12) Preşedintele poate lua măsuri ca staţionarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat. ...

Articolul 86

(1) Disfuncţionalitatea Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal nu poate determina suspendarea sau întreruperea votării. În această situaţie, prin derogare de la prevederile art. 85 alin. (2), alegătorii prezintă actul de identitate, respectiv documentul de identitate, operatorului de calculator sau membrului biroului electoral al secţiei de votare desemnat de preşedintele acestuia, care consemnează pe suport electronic sau de hârtie, după caz, codurile numerice personale ale alegătorilor şi ora la care s-au prezentat la vot. Prevederile art. 85 alin. (4)-(12) se aplică în mod corespunzător. ... (2) Durata disfuncţionalităţii Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal se consemnează de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare într-un proces-verbal. Atât apariţia, cât şi încetarea disfuncţionalităţii Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal sunt notificate telefonic biroului electoral ierarhic superior de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare. ... (3) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (1) şi (2) este stabilită prin hotărâre a Autorităţii Electorale Permanente. ...

Articolul 87

(1) Prin derogare de la prevederile art. 85 alin. (1), preşedintele şi membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, precum şi personalul tehnic auxiliar şi personalul însărcinat cu menţinerea ordinii votează la secţia de votare unde îşi îndeplinesc atribuţiile, dacă domiciliază în unitatea administrativ-teritorială, iar în cazul municipiului Bucureşti, dacă domiciliază în sectorul pentru care se votează la secţia respectivă. Aceştia trebuie să fie înscrişi de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare în lista suplimentară şi trebuie să fie radiaţi din lista electorală permanentă existentă la secţia de votare în a cărei rază domiciliază, la solicitarea preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, transmisă prin Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal. ... (2) Pentru municipiul Bucureşti, preşedintele şi membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, precum şi personalul tehnic auxiliar şi personalul însărcinat cu menţinerea ordinii votează la secţia de votare unde îşi îndeplinesc atribuţiile, numai dacă domiciliază în sectorul pentru care se votează în secţia respectivă. În cazul în care nu domiciliază în sectorul respectiv, aceste persoane vor vota la secţia de votare corespunzătoare domiciliului lor. ...

Articolul 88

Candidaţii şi alegătorii au dreptul să conteste identitatea persoanei care se prezintă la vot. În asemenea cazuri, identitatea celui în cauză se stabileşte de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare prin orice mijloace. În cazul în care contestaţia este întemeiată, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare îl opreşte de la vot pe alegătorul contestat, consemnează faptul într-un proces-verbal şi sesizează autorităţile poliţieneşti.

Articolul 89

(1) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice. Suspendarea nu poate depăşi o oră şi este anunţată prin afişare la uşa localului de vot cu cel puţin o oră înainte. Durata tuturor suspendărilor nu poate depăşi două ore. ... (2) În timpul suspendării, urnele de votare, ştampilele, buletinele de vot şi toate lucrările biroului electoral rămân sub pază permanentă, iar membrii biroului nu pot părăsi sala de votare în acelaşi timp. ... (3) Persoanele care, potrivit art. 83 alin. (5), au dreptul să asiste la votare nu pot fi obligate să părăsească sala de votare pe timpul suspendării operaţiunilor. ...

Articolul 90

(1) Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă. ... (2) Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare, în scopul de a-l ajuta, un însoţitor ales de el. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor. ...

Articolul 91

(1) Pentru alegătorii care nu se pot deplasa la sediul secţiei de votare din cauză de boală sau invaliditate, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, însoţită de copii ale actelor din care rezultă starea de sănătate sau de invaliditate, ca o echipă formată din cel puţin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării - ştampilă cu menţiunea "VOTAT" şi buletine de vot - la locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua votarea. În raza unei secţii de votare se utilizează o singură urnă specială. Urna specială poate fi transportată numai de membrii biroului electoral al secţiei de votare, sub paza personalului structurilor Ministerului Afacerilor Interne. ... (2) În cazurile prevăzute la alin. (1), votarea se face numai pe baza unui extras întocmit personal de preşedintele biroului electoral de pe lista electorală permanentă, copia listei electorale complementare sau de pe lista suplimentară existente la secţia respectivă. Extrasul se semnează de către preşedinte şi se ştampilează, iar persoanele cuprinse în aceste extrase trebuie să fie radiate din celelalte liste existente la secţie. ... (3) În modalitatea prevăzută la alin. (1) şi (2) pot vota numai persoanele care domiciliază în localitatea sau sectorul municipiului Bucureşti în care se află secţia de votare. Cetăţenii Uniunii Europene trebuie să îndeplinească, după caz, condiţiile prevăzute la art. 21 alin. (1), art. 23 alin. (1) sau art. 24 alin. (1) şi (2). ... (4) Codurile numerice personale ale alegătorilor care au formulat cereri potrivit alin. (1) sunt preînregistrate în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, urmând a fi înregistrate definitiv la întoarcerea în localul de vot a echipei prevăzute la alin. (1), pe baza semnăturilor în extrasul prevăzut la alin. (2). ... (5) Înainte ca echipa de membri ai biroului electoral al secţiei de votare să se deplaseze cu o urnă de vot specială la persoanele care nu pot vota la secţia de votare potrivit legii, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare solicită operatorului să verifice dacă persoanele respective şi-au mai exercitat dreptul de vot în aceeaşi zi. ...

Articolul 92

(1) La ora 21,00 preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea localului secţiei de vot. ... (2) Alegătorii care la ora 21,00 se află în localul secţiei de vot pot să îşi exercite dreptul de vot. ... (3) La ora 21,00, urna specială trebuie să se afle în localul secţiei de vot. ...

Capitolul IV

Stabilirea şi constatarea rezultatelor alegerilor Secţiunea 1 Stabilirea rezultatelor votării

Articolul 93

(1) După închiderea secţiei de vot, preşedintele, în prezenţa membrilor biroului electoral, declanşează operaţiunile de numărare a buletinelor de vot şi de consemnare a rezultatului votării, după cum urmează: ... a) verifică starea sigiliilor de pe urnele de votare, sigilează fanta urnelor de votare, introduce ştampilele cu menţiunea "VOTAT" într-un plic care se sigilează prin aplicarea ştampilei de control a secţiei de votare. Dispariţia uneia sau a mai multor ştampile se consemnează la pct. i) al procesului-verbal prevăzut la art. 94 alin. (3); ... b) anulează buletinele de vot neîntrebuinţate, prin înscrierea pe diagonala primei pagini a menţiunii "ANULAT" şi aplicarea ştampilei de control a secţiei de votare; în cazul în care există pachete intacte cu buletine de vot, menţiunea "ANULAT" se înscrie o singură dată pe pachetul respectiv şi se aplică o singură dată ştampila de control a secţiei de votare; numărul acestor buletine se înscrie la pct. f) al procesului-verbal prevăzut la art. 94 alin. (3); ... c) stabileşte numărul alegătorilor înscrişi în lista electorală permanentă şi în copia de pe lista electorală complementară primite din partea primarului unităţii administrativ-teritoriale pe a cărei rază îşi are sediul secţia de votare. Este interzis ca pe aceste liste să existe ştersături, modificări sau completări, altele decât cele rezultate din aplicarea art. 85 alin. (4) lit. d), art. 87 şi, respectiv, art. 91 alin. (2). Rezultatul numărării se înscrie la pct. a(1), respectiv a(2) din modelul procesului-verbal prevăzut la art. 94 alin. (3); ... d) stabileşte numărul alegătorilor prezenţi la urne, prin numărarea semnăturilor înscrise pe listele electorale existente în secţia de votare. Rezultatele sunt consemnate în procesul-verbal la pct. b(1), b(2), respectiv b(3) şi b(4) din modelul prevăzut la art. 94 alin. (3); ... e) după desigilarea urnei se numără voturile găsite în urnă, evidenţiindu-se separat voturile valabil exprimate, respectiv voturile nule pentru consiliul local, primar, consiliul judeţean sau, după caz, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi primarul general al municipiului Bucureşti; ... f) citeşte cu voce tare, la deschiderea fiecărui buletin de vot, lista de candidaţi care a fost votată sau, după caz, numele şi prenumele candidatului independent ori numele şi prenumele candidatului pentru funcţia de primar care a fost votat şi arată buletinul de vot celor prezenţi; buletinele de vot deschise sunt selectate în funcţie de consiliul local, primar, consiliul judeţean şi, după caz, în funcţie de Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi de primarul general al municipiului Bucureşti, sunt aşezate în funcţie de partide politice, alianţe politice, alianţe electorale sau organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi de candidaţi independenţi şi sunt numărate şi legate separat; ... g) se consemnează rezultatul votului în tabele separate pentru consiliul local, pentru consiliul judeţean, respectiv pentru primar, de către un membru al biroului electoral al secţiei de votare, desemnat de preşedinte; dacă la consemnarea rezultatelor sunt prezenţi şi candidaţi, aceştia au dreptul să întocmească şi ei un tabel; în cazul municipiului Bucureşti, se întocmeşte şi un tabel distinct pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti, precum şi unul pentru primarul general al municipiului Bucureşti; ... h) în tabelele prevăzute la lit. g) se înscriu şi numărul total al votanţilor, numărul total al voturilor nule, listele de candidaţi sau, după caz, numele şi prenumele candidaţilor independenţi şi numele şi prenumele candidaţilor pentru funcţia de primar, precum şi numărul voturilor valabil exprimate pentru fiecare; tabelele astfel întocmite sunt instrumente de lucru pentru completarea proceselor-verbale; ... i) sunt nule buletinele de vot pe care nu a fost aplicată ştampila de control a secţiei de votare, buletinele de alt model decât cel legal aprobat, buletinele pe care nu a fost aplicată ştampila "VOTAT" sau la care ştampila este aplicată pe mai multe patrulatere sau în afara patrulaterelor; votul este valabil în cazul în care, deşi ştampila aplicată a depăşit limitele patrulaterului, opţiunea alegătorului este evidentă; buletinele de vot nule nu intră în calculul voturilor valabil exprimate. ... (2) Deschiderea urnelor se face numai în prezenţa membrilor biroului şi, după caz, a persoanelor care au dreptul să asiste la votare. La numărarea voturilor pot participa, ca delegaţi, reprezentanţii tuturor partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale sau organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au participat la alegeri şi nu au reprezentanţi în biroul electoral al secţiei de votare. Acreditarea delegaţilor se face de către birourile electorale de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală sau de sector, după caz, la cererea scrisă a conducerilor organizaţiilor judeţene ale partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale sau organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, făcută cu cel puţin două zile înaintea datei alegerilor. ...

Articolul 94

(1) După numărarea voturilor, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare încheie, separat pentru consiliul local, pentru consiliul judeţean şi pentru primar, câte un proces-verbal, în două exemplare. ... (2) În municipiul Bucureşti, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare încheie, după acelaşi model, şi câte un proces-verbal pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi câte unul pentru primarul general al municipiului Bucureşti. ... (3) Procesul-verbal cuprinde: ... a) numărul total al alegătorilor prevăzut în listele electorale existente în secţia de votare [pct. a = pct. a(1) pct. a(2) pct. a(3) pct. a(4)], din care: ...

a(1) numărul total al alegătorilor potrivit listei electorale permanente [pct. a(1) ≥ pct. b(1)];

a(2) numărul total al alegătorilor potrivit copiei de pe lista electorală complementară [pct. a(2) ≥ pct. b(2];

a(3) numărul total al alegătorilor potrivit listelor electorale suplimentare [pct. a(3) ≥ pct. b(3)];

a(4) numărul total al alegătorilor în cazul cărora s-a folosit urna specială [pct. a(4) ≥ pct. (b)4];

b) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscrişi în listele electorale existente la secţie [pct. b = pct. b(1) pct. b(2) pct. b(3) pct. b(4)], ...

din care:

b(1) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscrişi în lista electorală permanentă;

b(2) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscrişi în copia de pe lista electorală complementară;

b(3) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscrişi în listele electorale suplimentare;

b(4) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, în cazul cărora s-a folosit urna specială;

c) numărul total al voturilor valabil exprimate (pct. c ≤ pct. b - pct. d) (pct. c = suma voturilor valabil exprimate la pct. g); ... d) numărul voturilor nule; ... e) numărul buletinelor de vot primite (pct. e ≥ pct. c pct. d pct. f); ... f) numărul buletinelor de vot neîntrebuinţate şi anulate; ... g) numărul voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare listă de candidaţi sau de fiecare candidat independent pentru funcţia de consilier, ori, după caz, numărul voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare candidat pentru funcţia de primar; ... h) expunerea pe scurt a întâmpinărilor formulate şi a modului de soluţionare a acestora, precum şi a contestaţiilor înaintate biroului electoral de circumscripţie; ... i) numărul ştampilelor cu menţiunea "VOTAT"; se menţionează dispariţia uneia sau mai multor ştampile, dacă este cazul, precum şi starea sigiliilor de pe urne la încheierea votării. ... (4) Procesele-verbale se semnează de preşedinte şi de membrii biroului electoral al secţiei de votare şi poartă ştampila de control. Semnăturile se pun în dreptul numelui şi prenumelui şi, după caz, al apartenenţei politice, respectiv după indicarea denumirii abreviate a partidului politic pe care îl reprezintă. ... (5) Lipsa semnăturilor unor membri ai biroului electoral nu are nicio influenţă asupra valabilităţii procesului-verbal şi a alegerilor. Preşedintele menţionează motivele care au împiedicat semnarea. ... (6) Membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare li se eliberează, la cerere, de către preşedintele biroului electoral o copie de pe fiecare proces-verbal. Cererea trebuie formulată în scris înainte de întocmirea procesului-verbal. ...

Articolul 95

(1) În timpul operaţiunilor de votare, de deschidere a urnelor, de numărare şi totalizare a voturilor, precum şi de înregistrare a rezultatului votării în procesele-verbale se pot face întâmpinări cu privire la aceste operaţiuni. ... (2) Biroul electoral al secţiei de votare hotărăşte de îndată asupra întâmpinărilor formulate. ... (3) Împotriva soluţiei date cu ocazia rezolvării întâmpinării se pot formula contestaţii în scris. Contestaţiile se prezintă preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, care eliberează depunătorului o dovadă de primire. ...

Articolul 96

(1) Pentru consiliul local, pentru consiliul judeţean, respectiv pentru primar se întocmeşte câte un dosar care cuprinde: procesul-verbal şi contestaţiile formulate, precum şi buletinele de vot nule şi cele contestate. Dosarele se sigilează, se ştampilează, se transportă sub paza personalului structurilor Ministerului Afacerilor Interne şi se predau biroului electoral de circumscripţie de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, în cel mult 24 de ore de la încheierea votării. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare trebuie însoţit de cel puţin 2 membri ai biroului, stabiliţi prin tragere la sorţi de către preşedinte. ... (2) Predarea dosarelor se face pe bază de proces-verbal. ... Secţiunea a 2-a Constatarea rezultatelor alegerilor

Articolul 97

(1) După primirea dosarelor de la birourile electorale ale secţiilor de votare, biroul electoral de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală şi de sector al municipiului Bucureşti procedează la ordonarea acestora pe categorii de autorităţi ale administraţiei publice locale pentru care au avut loc alegeri. ... (2) Dosarele conţinând procesul-verbal cu rezultatul numărării voturilor pentru consiliul judeţean, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti, şi celelalte documente prevăzute la art. 96 se predau locţiitorului preşedintelui biroului electoral de circumscripţie electorală pe bază de proces-verbal care, împreună cu un alt membru al biroului, desemnat prin tragere la sorţi efectuată de preşedintele biroului, le transportă sub paza personalului structurilor Ministerului Afacerilor Interne şi le predă biroului electoral de circumscripţie judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti. ... (3) Predarea dosarelor către biroul electoral de circumscripţie judeţeană se face pe bază de proces-verbal în care se consemnează, în mod obligatoriu, numărul de dosare prevăzute în procesul-verbal menţionat la alin. (2) şi numărul de dosare predate efectiv. ...

Articolul 98

(1) După primirea dosarelor conţinând procesele-verbale cu rezultatul numărării voturilor de la toate birourile electorale ale secţiilor de votare şi după soluţionarea contestaţiilor formulate, biroul electoral de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală, de sector al municipiului Bucureşti şi judeţeană, respectiv biroul electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti procedează la totalizarea voturilor exprimate şi la atribuirea mandatelor, în condiţiile prezentei legi. ... (2) În acest scop biroul electoral de circumscripţie consemnează, pe întreaga circumscripţie, separat pentru fiecare listă de candidaţi sau candidaţi independenţi, numărul de voturi obţinute. ... (3) Biroul electoral de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală, de sector al municipiului Bucureşti, respectiv biroul electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti însumează numărul de voturi obţinute de fiecare candidat la funcţia de primar, respectiv la funcţia de primar general al municipiului Bucureşti. ... (4) La lucrările efectuate de biroul electoral de circumscripţie pot asista candidaţii şi persoanele acreditate în acest scop, precum şi persoanele prevăzute la art. 93 alin. (1). ...

Articolul 99

Alegerile pentru consilieri şi pentru primari sunt valabile, indiferent de numărul alegătorilor care au participat la vot.

Articolul 100

(1) Pentru repartizarea mandatelor de consilier, biroul electoral de circumscripţie stabileşte pragul electoral al circumscripţiei, reprezentând 5% din numărul total al voturilor valabil exprimate în circumscripţia respectivă. În cazul alianţelor politice sau alianţelor electorale, la pragul de 5% se adaugă pentru al doilea membru al alianţei 2%. Pentru alianţele cu cel puţin 3 membri, pragul electoral este de 8%. ... (2) Pragul electoral este egal cu numărul întreg, fără zecimale, nerotunjit, rezultat din înmulţirea punctelor procentuale stabilite conform alin. (1) cu numărul total al voturilor valabil exprimate într-o circumscripţie electorală. ... (3) Repartizarea mandatelor se face avându-se în vedere numai partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice şi alianţele electorale care au întrunit pragul electoral prevăzut la alin. (1) şi candidaţii independenţi care au întrunit coeficientul electoral prevăzut la alin. (4) lit. a). ... (4) Repartizarea mandatelor de consilier se face astfel: ... a) în prima etapă, biroul electoral de circumscripţie stabileşte numărul de mandate ce revine fiecărei liste de candidaţi, precum şi candidaţilor independenţi, pe baza coeficientului electoral, care este egal cu numărul întreg, fără zecimale, nerotunjit, rezultat din împărţirea numărului total de voturi valabil exprimate pentru toate listele de candidaţi şi pentru candidaţii independenţi care au întrunit pragul electoral la numărul total de consilieri din circumscripţia electorală respectivă; biroul electoral de circumscripţie repartizează fiecărei liste atâtea mandate de câte ori coeficientul electoral se include în numărul total al voturilor valabil exprimate pentru lista respectivă; de asemenea, este declarat ales candidatul independent care a obţinut un număr de voturi cel puţin egal cu coeficientul electoral. Se consideră voturi neutilizate pentru fiecare listă de candidaţi a partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale voturile care au rămas după atribuirea mandatelor, precum şi cele inferioare coeficientului electoral; ... b) dacă unui partid politic, alianţe politice sau electorale ori unei organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri i-au revenit, pe baza coeficientului electoral, mai multe mandate decât candidaţii înscrişi în listă, mandatele suplimentare primite vor fi disponibilizate şi vor fi repartizate în etapa a II-a, conform prevederilor alin. (13)-(18); ... c) în a doua etapă, biroul electoral de circumscripţie repartizează mandatele neatribuite, pe baza unui tabel cuprinzând partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au întrunit pragul electoral, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi neutilizate; mandatele neatribuite se repartizează partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale, în ordinea înscrierii acestora în tabel, câte unul pentru fiecare partid politic, alianţă politică şi alianţă electorală. Dacă nu se reuşeşte repartizarea tuturor mandatelor, operaţiunea se repetă până la epuizarea acestora. În situaţia în care una sau mai multe organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alta decât cea maghiară, au întrunit pragul electoral, dar nu şi coeficientul electoral, neobţinând astfel în etapa I niciun mandat de consilier, la repartizarea mandatelor se aplică prevederile alin. (8). ... (5) În situaţia în care una sau mai multe organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale întrunesc atât pragul electoral, cât şi condiţia privind coeficientul electoral, vor participa la repartizarea mandatelor atât în etapa I, cât şi în cea de-a doua etapă, în limita voturilor rămase neutilizate, ca orice partid politic. Candidaţii independenţi care au primit un număr de voturi valabil exprimate mai mic decât coeficientul electoral stabilit nu participă în etapa a II-a de repartizare a mandatelor de consilieri. Dacă unui partid politic, alianţe politice sau electorale i-au fost atribuite din prima etapă un număr de mandate egal cu numărul de candidaturi înscrise în listă, nu va mai participa la etapa a doua de repartizare a mandatelor chiar dacă are voturi neutilizate. ... (6) Se consideră voturi neutilizate pentru fiecare listă de candidaţi a partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi a organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale voturile care au rămas după atribuirea mandatelor din prima etapă, precum şi voturile valabil exprimate pentru partidele politice, alianţele politice sau electorale care, deşi au întrunit pragul electoral, nu au participat la prima etapă de distribuire a mandatelor, deoarece numărul voturilor primite este inferior coeficientului electoral. ... (7) În cazul în care niciuna dintre organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alta decât cea maghiară, nu a obţinut cel puţin un mandat, se atribuie un mandat de consilier, din cele rămase din prima etapă, organizaţiei care a întrunit pragul electoral şi a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate dintre toate aceste organizaţii. ... (8) În etapa a II-a, biroul electoral repartizează, în primul rând, acolo unde este cazul, un mandat unei organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alta decât cea maghiară, în cazul în care în prima etapă nicio organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale nu a obţinut cel puţin un mandat. ... (9) În cazul în care nicio organizaţie a minorităţii maghiare nu a obţinut un mandat, prevederile alin. (8) se aplică în mod corespunzător şi acesteia. ... (10) În cazul în care există două sau mai multe organizaţii care au acelaşi număr de voturi valabil exprimate, selecţia se va face prin tragere la sorţi. ... (11) Organizarea tragerii la sorţi se va face de către preşedintele biroului electoral de circumscripţie, imediat ce se constată imposibilitatea aplicării criteriilor de departajare formulate la alin. (1) pentru înscrierea partidelor, alianţelor politice sau alianţelor electorale în listă, în prezenţa majorităţii membrilor acestuia. ... (12) Procedura va fi menţionată ca atare, în procesul-verbal întocmit de către membrii biroului electoral de circumscripţie la poziţia "Expunerea, pe scurt, a întâmpinărilor şi contestaţiilor formulate şi a hotărârilor pronunţate de către biroul electoral de circumscripţie care sunt definitive", cu indicarea în clar a formaţiunii care a fost aleasă prin tragere la sorţi. ... (13) După repartizarea mandatului acolo unde sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. (8), de către organizaţia cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alta decât cea maghiară, biroul electoral repartizează câte un mandat partidelor, alianţelor politice şi alianţelor electorale care au întrunit pragul electoral, în ordinea înscrierii acestora într-un tabel ordonat descrescător, în funcţie de numărul voturilor neutilizate; dacă nu se reuşeşte repartizarea tuturor mandatelor, operaţiunea se repetă până la epuizarea acestora. ... (14) În situaţia în care nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. (8) şi în care cel puţin o organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alta decât cea maghiară, din organizaţiile care au întrunit pragul electoral, îndeplineşte şi condiţia de coeficient electoral, respectiv i-au fost atribuite mandate în prima etapă, participă şi la repartizarea mandatelor în etapa a II-a, în limita voturilor rămase neutilizate. Celelalte organizaţii aparţinând cetăţenilor minorităţilor naţionale, care nu au întrunit condiţia de coeficient electoral, şi deci nu au primit în etapa I mandate, nu participă la redistribuirea din etapa a II-a. ... (15) Dacă un partid politic, alianţă politică sau electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale în timpul repartizării mandatelor din etapa a II-a îşi completează numărul de mandate conform "listei de candidaturi" depuse, înaintea epuizării tuturor mandatelor disponibile, acelei formaţiuni nu i se vor mai repartiza mandate; repartizarea mandatelor rămase disponibile se va face continuând cu celelalte formaţiuni înscrise în liste, până la completa lor repartizare. ... (16) Dacă în cursul operaţiunilor prevăzute la alin. (13) şi (14) se constată că două sau mai multe partide politice, organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţe politice ori alianţe electorale au acelaşi număr de voturi neutilizate, înainte de atribuirea ultimului mandat rămas de repartizat, acesta este repartizat partidului, alianţei politice, organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale sau alianţei electorale care a obţinut numărul cel mai mare de voturi valabil exprimate. ... (17) Dacă numărul de voturi valabil exprimate este egal, repartizarea mandatului se face prin tragere la sorţi; organizarea tragerii la sorţi se va face de către preşedintele biroului electoral de circumscripţie, imediat ce se constată imposibilitatea aplicării criteriilor de departajare formulate la alin. (7) pentru înscrierea partidelor, alianţelor politice sau electorale în listă, în prezenţa majorităţii membrilor acestuia. ... (18) Procedura va fi menţionată ca atare în procesul-verbal întocmit de către membrii biroului electoral de circumscripţie, la poziţia "Expunerea, pe scurt, a întâmpinărilor şi contestaţiilor formulate şi a hotărârilor pronunţate de către biroul electoral de circumscripţie, care sunt definitive", cu indicarea în clar a formaţiunii care a fost aleasă prin tragere la sorţi. ... (19) Dacă în cursul operaţiunilor prevăzute la alin. (4) se constată că două sau mai multe partide politice, alianţe politice sau alianţe electorale au acelaşi număr de voturi neutilizate, înainte de atribuirea ultimului mandat rămas de repartizat, acesta este repartizat partidului politic, alianţei politice sau alianţei electorale care a obţinut numărul cel mai mare de voturi valabil exprimate; dacă numărul de voturi valabil exprimate este egal, repartizarea mandatului se face prin tragere la sorţi. ... (20) Organizarea tragerii la sorţi se va face de către preşedintele biroului electoral de circumscripţie, imediat ce se constată imposibilitatea aplicării criteriilor de departajare pentru înscrierea partidelor, alianţelor politice sau electorale în listă, în prezenţa majorităţii membrilor acestuia. ... (21) Procedura va fi menţionată ca atare în procesul-verbal întocmit de către membrii biroului electoral de circumscripţie, la poziţia "Expunerea, pe scurt, a întâmpinărilor şi contestaţiilor formulate şi a hotărârilor pronunţate de către biroul electoral de circumscripţie, care sunt definitive", cu indicarea în clar a formaţiunii care a fost aleasă prin tragere la sorţi. ... (22) Atribuirea mandatelor se face de către biroul electoral de circumscripţie în ordinea înscrierii candidaţilor în listă şi începe cu lista de candidaţi pentru care au fost exprimate cele mai multe voturi. ... (23) Dacă unui partid politic, alianţe politice sau alianţe electorale i se cuvin mai multe mandate decât candidaţii înscrişi în listă, mandatele rămase se atribuie celorlalte liste de candidaţi sau candidaţilor independenţi, potrivit prevederilor alin. (4). ... (24) În cazul în care în urma etapei I de repartizare nu au fost repartizate toate mandatele, iar pentru etapa a II-a există partide, alianţe politice ori alianţe electorale care au primit cel puţin un mandat în prima etapă şi nu au voturi neutilizate, aceştia vor fi înscrişi în lista formaţiunilor politice ce intră în etapa a doua de repartizare, cu 0 voturi neutilizate. ... (25) Dacă două sau mai multe partide, alianţe politice ori electorale au număr de voturi neutilizate 0, înscrierea lor în listă se va face în funcţie de numărul voturilor valabil exprimate obţinute. ... (26) Dacă departajarea partidelor, alianţelor politice sau electorale nu este posibilă nici după criteriul enunţat la alin. (3), înscrierea lor în liste se va face prin tragere la sorţi. ... (27) Organizarea tragerii la sorţi se va face de către preşedintele biroului electoral de circumscripţie, în prezenţa majorităţii membrilor acestuia, imediat ce se constată imposibilitatea aplicării criteriilor de departajare formulate la alin. (25) pentru înscrierea partidelor, alianţelor politice sau electorale în listă. ... (28) Procedura va fi menţionată ca atare în procesul-verbal întocmit de către membrii biroului electoral de circumscripţie, la poziţia "Expunerea, pe scurt, a întâmpinărilor şi contestaţiilor formulate şi a hotărârilor pronunţate de către biroul electoral de circumscripţie, care sunt definitive", cu indicarea în clar a formaţiunii care a fost aleasă prin tragere la sorţi. ... (29) În situaţia în care niciun partid politic, nicio alianţă politică sau alianţă electorală nu realizează pragul electoral, iar numărul candidaţilor independenţi care au realizat coeficientul electoral este mai mic decât numărul mandatelor de consilier din circumscripţia respectivă, diferenţa de mandate este repartizată primelor 3 partide politice, alianţe politice sau alianţe electorale, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi valabil exprimate pentru fiecare. Fiecărui partid politic, fiecărei alianţe politice sau alianţe electorale i se repartizează câte un mandat. Operaţiunea se repetă până la epuizarea tuturor mandatelor. Dacă două sau mai multe partide, alianţe politice ori alianţe electorale astfel selectate au acelaşi număr de voturi valabil exprimate, neputându-se astfel departaja primele 3, departajarea se va face prin tragere la sorţi. ... (30) Organizarea tragerii la sorţi se va face de către preşedintele biroului electoral de circumscripţie, imediat ce se constată imposibilitatea aplicării criteriilor de departajare formulate la alin. (29) pentru înscrierea partidelor, alianţelor politice ori electorale în listă, în prezenţa majorităţii membrilor acestuia. ... (31) Procedura va fi menţionată ca atare în procesul-verbal întocmit de către membrii biroului electoral de circumscripţie, la poziţia "Expunerea, pe scurt, a întâmpinărilor şi contestaţiilor formulate şi a hotărârilor pronunţate de către biroul electoral de circumscripţie, care sunt definitive", cu indicarea în clar a formaţiunii care a fost aleasă prin tragere la sorţi. ... (32) Se vor aplica prevederile alin. (29) şi în condiţiile în care niciuna dintre formaţiunile politice sau niciunul dintre candidaţii independenţi din buletinul de vot nu întruneşte coeficientul electoral. ... (33) Candidaţii înscrişi în liste, care nu au fost aleşi, sunt declaraţi supleanţi în listele respective. În caz de vacanţă a mandatelor de consilieri aleşi pe liste de candidaţi, supleanţii vor ocupa locurile devenite vacante, în ordinea în care sunt înscrişi în liste dacă, până la data validării mandatului pentru ocuparea locului vacant, partidele politice sau organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din partea cărora au candidat supleanţii confirmă în scris, sub semnătura conducerilor judeţene ale partidelor politice sau ale organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, că supleanţii fac parte din partidul politic respectiv sau din organizaţia cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale. ...

Articolul 101

(1) Pentru funcţia de primar, centralizarea voturilor se face de biroul electoral de circumscripţie. ... (2) Este declarat ales primar candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate. ... (3) În caz de balotaj se va organiza un nou tur de scrutin la două săptămâni de la primul tur, la care vor participa doar candidaţii care se află în această situaţie. ...

Articolul 102

În cazul în care situaţia de balotaj intervine între 2 candidaţi la funcţia de primar, între care urmează să se desfăşoare turul al doilea de scrutin, iar unul dintre aceştia decedează, renunţă sau nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a fi ales, nu vor mai avea loc alegeri, biroul electoral de circumscripţie declarându-l primar pe celălalt candidat.

Articolul 103

(1) Biroul electoral de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală, de sector al municipiului Bucureşti şi de circumscripţie judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti încheie separat câte un proces-verbal pentru consiliul local şi pentru primar, respectiv pentru consiliul judeţean, precum şi pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi pentru primarul general al municipiului Bucureşti, după caz, privind toate operaţiunile electorale, centralizarea voturilor, constatarea rezultatului alegerilor şi atribuirea mandatelor. ... (2) Procesul-verbal cuprinde: ... a) numărul total al alegătorilor prevăzuţi în listele electorale din circumscripţia electorală [pct. a = pct. a(1) pct. a(2) pct. a(3) pct. a(4)], ...

din care:

a(1) numărul total al alegătorilor potrivit listelor electorale permanente [pct. a(1) ≥ pct. b(1)];

a(2) numărul total al alegătorilor potrivit copiilor de pe listele electorale complementare [pct. a(2) ≥ pct. b(2)];

a(3) numărul total al alegătorilor potrivit listelor electorale suplimentare [pct. a(3) ≥ pct. b(3)];

a(4) numărul total al alegătorilor în cazul cărora s-a folosit urna specială [pct. a(4) ≥ pct. b(4)];

b) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscrişi în listele electorale din circumscripţia electorală [pct. b = pct. b(1) pct. b(2) pct. b(3) pct. b(4)], ...

din care:

b(1) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscrişi în listele electorale permanente;

b(2) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscrişi în copiile de pe listele electorale complementare;

b(3) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscrişi în listele electorale suplimentare;

b(4) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, în cazul cărora s-a folosit urna specială;

c) numărul total al voturilor valabil exprimate (pct. c ≤ pct. b - pct. d), (pct. c = suma voturilor valabil exprimate la pct. g); ... d) numărul total al voturilor nule; ... e) numărul buletinelor de vot primite (pct. e ≥ pct. c pct. d pct. f); ... f) numărul buletinelor de vot neîntrebuinţate şi anulate; ... g) numărul total al voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare listă de candidaţi sau de fiecare candidat independent pentru funcţia de consilier sau, după caz, numărul total al voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare candidat pentru funcţia de primar, respectiv de primar general al municipiului Bucureşti; ... h) numele şi prenumele candidaţilor aleşi pentru consiliul local, respectiv consiliul judeţean şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, partidul politic, alianţa politică sau alianţa electorală care i-a propus, respectiv menţiunea de candidat independent; ... i) numele şi prenumele primarului, respectiv ale primarului general al municipiului Bucureşti ales şi partidul politic, alianţa politică sau alianţa electorală care l-a propus ori menţiunea de candidat independent; ... j) expunerea pe scurt a întâmpinărilor şi contestaţiilor formulate şi a hotărârilor pronunţate de biroul electoral de circumscripţie. Hotărârile pronunţate de birourile electorale de circumscripţie sunt definitive. ... (3) Procesele-verbale se întocmesc în două exemplare şi se semnează de către preşedinte şi ceilalţi membri ai biroului electoral de circumscripţie şi poartă ştampila acestuia. ... (4) Lipsa semnăturilor unor membri ai biroului electoral de circumscripţie nu are nicio influenţă asupra valabilităţii procesului-verbal. Preşedintele menţionează motivele care au împiedicat semnarea. ... (5) Un exemplar al procesului-verbal pentru consiliul local, pentru consiliul judeţean, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti, împreună cu întâmpinările, contestaţiile şi procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare, formând câte un dosar, sigilat şi semnat de preşedinte şi de membrii biroului electoral de circumscripţie, se înaintează consiliului local, respectiv consiliului judeţean sau, după caz, Consiliului General al Municipiului Bucureşti, în vederea validării mandatelor, potrivit prevederilor Legii nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Pentru primar, dosarul format potrivit prezentului alineat se înaintează, sub paza personalului structurilor Ministerului Afacerilor Interne, în cel mult 48 de ore, la judecătoria în a cărei rază teritorială se află circumscripţia electorală pentru care au avut loc alegeri, iar, în cazul primarului general al municipiului Bucureşti, la Tribunalul Bucureşti, în vederea validării mandatelor, potrivit prevederilor Legii nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. ... (6) Al doilea exemplar al procesului-verbal întocmit de biroul electoral de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală sau de sector al municipiului Bucureşti se trimite, în termen de 24 de ore, la biroul electoral de circumscripţie judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti. ... (7) La cerere, membrilor birourilor electorale de circumscripţie ori reprezentanţilor partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale care au depus listele de candidaţi, precum şi candidaţilor independenţi li se eliberează, în mod obligatoriu, de către preşedintele sau vicepreşedintele biroului electoral o copie certificată de pe procesul-verbal respectiv. Cererea trebuie formulată în scris, înainte de întocmirea procesului-verbal. ... (8) Biroul electoral de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală sau judeţeană, după caz, eliberează certificatul doveditor al alegerilor consilierilor locali şi primarului, respectiv consilierilor judeţeni. ... (9) Pentru primarul general al municipiului Bucureşti, precum şi pentru membrii Consiliului General al Municipiului Bucureşti, certificatele doveditoare ale alegerilor se eliberează de biroul electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti, iar pentru consilieri şi pentru primarul de sector, de către biroul electoral de circumscripţie de sector. ...

Articolul 104

(1) Pe baza proceselor-verbale prevăzute la art. 103 alin. (5) şi (6) şi a propriului proces-verbal, biroul electoral de circumscripţie judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti centralizează voturile şi rezultatul alegerilor pe judeţ, pe partide politice, alianţe politice, alianţe electorale şi candidaţi independenţi şi încheie câte un proces-verbal pentru consilierii locali, pentru consilierii judeţeni şi pentru consilierii municipiului Bucureşti, respectiv pentru primar şi pentru primarul general al municipiului Bucureşti. ... (2) Procesul-verbal se încheie în două exemplare, în termen de 24 de ore de la primirea tuturor proceselor-verbale de la birourile electorale de circumscripţie, şi cuprinde: ... a) numărul total al alegătorilor prevăzuţi în listele electorale din circumscripţiile electorale din judeţ [pct. a = pct. a(1) pct. a(2) pct. a(3) pct. a(4)], ...

din care:

a(1) numărul total al alegătorilor potrivit listelor electorale permanente [pct. a(1) ≥ pct. b(1)];

a(2) numărul total al alegătorilor potrivit copiei de pe lista electorală complementară [pct. a(2) ≥ pct. b(2)];

a(3) numărul total al alegătorilor potrivit listelor electorale suplimentare [pct. a(3) ≥ pct. b(3)];

a(4) numărul total al alegătorilor în cazul cărora s-a folosit urna specială [pct. a(4) ≥ pct. b(4)];

b) numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale din judeţ, care s-au prezentat la urne [pct. b = pct. b(1) pct. b(2) pct. b(3) pct. b(4)], ...

din care:

b(1) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscrişi în listele electorale permanente;

b(2) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscrişi în copiile de pe listele electorale complementare;

b(3) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscrişi în listele electorale suplimentare;

b(4) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, în cazul cărora s-a folosit urna specială;

c) numărul total al voturilor valabil exprimate (pct. c ≤ pct. b - pct. d), (pct. c = suma voturilor valabil exprimate la pct. g); ... d) numărul total al voturilor nule; ... e) numărul buletinelor de vot primite (pct. e = pct. c ≥ pct. d pct. f); ... f) numărul buletinelor de vot neîntrebuinţate şi anulate; ... g) numărul total al voturilor valabil exprimate, obţinute de listele de candidaţi la funcţia de consilier, grupate în funcţie de partide politice, alianţe politice sau alianţe electorale, precum şi în funcţie de candidaţii independenţi sau, după caz, numărul total al voturilor valabil exprimate, obţinute de candidaţii pentru funcţia de primar, grupate în funcţie de partide politice, alianţe politice, alianţe electorale şi în funcţie de candidaţii independenţi; ... h) numărul total al mandatelor de consilieri, grupate în funcţie de partide politice, alianţe politice, alianţe electorale şi în funcţie de candidaţii independenţi; ... i) numărul total al mandatelor pentru funcţia de primar, grupate în funcţie de partide politice, alianţe politice, alianţe electorale şi în funcţie de candidaţii independenţi. ... (3) Procesul-verbal se semnează de preşedinte şi de membrii biroului electoral de circumscripţie judeţeană, respectiv de circumscripţie a municipiului Bucureşti şi poartă ştampila acestuia. ... (4) Lipsa semnăturilor unor membri ai biroului nu are nicio influenţă asupra valabilităţii procesului-verbal. Preşedintele menţionează motivele care au împiedicat semnarea. ... (5) Un exemplar al procesului-verbal se înaintează, în termen de 24 de ore de la întocmire, împreună cu procesele-verbale primite de la birourile electorale de circumscripţii, sub paza personalului structurilor Ministerului Afacerilor Interne, la Biroul Electoral Central. ... (6) Biroul electoral de circumscripţie judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti dă publicităţii, prin monitorul oficial al judeţului, rezultatul alegerilor pentru judeţul în cauză, respectiv pentru municipiul Bucureşti. ...

Articolul 105

Birourile electorale de circumscripţie predau, pe bază de proces-verbal, secretarilor unităţilor administrativ-teritoriale câte un exemplar al documentelor prevăzute la art. 47 alin. (3) şi (4) aparţinând partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi organizaţiilor cetăţenilor români aparţinând minorităţilor naţionale cărora li s-au atribuit mandate.

Articolul 106

(1) Dispoziţiile prezentului capitol privitoare la birourile electorale ale secţiilor de votare se aplică în mod corespunzător şi birourilor electorale ale secţiilor de votare din municipiul Bucureşti. ... (2) Dispoziţiile privitoare la birourile electorale de circumscripţie comunală, orăşenească şi municipală se aplică în mod corespunzător şi birourilor electorale de circumscripţie de sector al municipiului Bucureşti şi, după caz, biroului electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti. ... (3) Dispoziţiile privitoare la birourile electorale de circumscripţie judeţeană se aplică, dacă este cazul, în mod corespunzător, şi biroului electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti. ...

Articolul 107

Candidaţii aleşi atât în funcţia de consilier local, cât şi în funcţia de consilier judeţean sunt obligaţi ca, în termen de 10 zile de la data ultimei validări, să opteze pentru una dintre cele două calităţi. Locurile devenite astfel vacante se completează potrivit art. 100 alin. (33). Prevederile prezentului articol se aplică şi în cazul membrilor Consiliului General al Municipiului Bucureşti, care nu pot fi în acelaşi timp şi membri ai consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.

Capitolul V

Contravenţii

Articolul 108

Constituie contravenţii următoarele fapte:

a) înscrierea, cu bună ştiinţă, a unui alegător în mai multe liste electorale; înscrierea în listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot, semnarea listei susţinătorilor cu încălcarea prevederilor art. 51; ... b) încălcarea dispoziţiilor referitoare la afişarea listelor de candidaţi şi a candidaturilor independente sau la folosirea semnelor electorale; ... c) păstrarea registrelor cu listele electorale permanente şi listele electorale complementare în condiţii necorespunzătoare; ... d) neefectuarea la termen a comunicărilor prevăzute de lege şi neoperarea acestora în listele electorale permanente şi listele electorale complementare; ... e) efectuarea de operaţiuni în listele electorale permanente şi listele electorale complementare de către persoane neautorizate; ... f) necomunicarea către Autoritatea Electorală Permanentă a modificărilor operate în lista electorală permanentă; ... g) neluarea de către organizatori a măsurilor necesare desfăşurării normale a adunărilor electorale, precum şi distribuirea, inclusiv de către candidaţi, de băuturi alcoolice în timpul adunărilor sau în ziua votării în perimetrul secţiilor de votare, delimitat potrivit art. 83 alin. (1); ... h) nerespectarea prevederilor art. 65 alin. (4); ... i) nerespectarea prevederilor art. 81 alin. (3) privind îndepărtarea materialelor de propagandă electorală din şi de pe clădirea sediului secţiei de votare; ... j) distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice alt mod a listelor electorale, a platformelor-program afişate sau a oricăror altor afişe ori anunţuri de propagandă electorală; ... k) afişarea mijloacelor de propagandă electorală în alte locuri decât cele permise potrivit prevederilor legale; ... l) acceptarea de către o persoană a înscrierii sale în mai multe liste de candidaţi pentru aceeaşi autoritate publică; ... m) neaducerea la cunoştinţa publică, de către membrii birourilor electorale de circumscripţie, a propunerilor de candidaturi; ... n) refuzul de a permite accesul persoanelor prevăzute la art. 83 alin. (5) în localul de vot; ... o) nerespectarea dispoziţiilor art. 90 privind prezenţa altor persoane în cabina de vot, precum şi fotografierea sau filmarea prin orice mijloace a buletinului de vot de către alegători în timpul exercitării dreptului de vot; ... p) refuzul de a se conforma dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi în împrejurimi, potrivit dispoziţiilor art. 83 alin. (1); ... q) înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă actul de identitate; ... r) încălcarea de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare a prevederilor art. 93 şi întocmirea proceselor-verbale cu încălcarea dispoziţiilor art. 94; ... s) părăsirea de către membrii biroului electoral a localului secţiei de votare înainte de stabilirea rezultatului alegerilor şi de semnarea procesului-verbal; ... ş) continuarea propagandei electorale după încheierea campaniei electorale potrivit dispoziţiilor art. 64, prin lansarea, afişarea sau distribuirea materialelor electorale de orice tip, precum şi sfătuirea alegătorilor, în ziua votării, la sediul secţiilor de votare sau în perimetrul prevăzut la art. 83 alin. (1), să voteze sau să nu voteze anumite partide politice, alianţe politice, alianţe electorale ori candidaţi independenţi; ... t) purtarea, pe durata votării, de către membrii biroului electoral al secţiei de votare sau de către persoanele acreditate de ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală; ... ţ) absenţa nejustificată a preşedintelui, a locţiitorului acestuia sau a membrilor birourilor electorale, stabiliţi potrivit prevederilor prezentei legi, de la activitatea acestora; ... u) refuzul preşedintelui biroului electoral sau al locţiitorului acestuia de a elibera o copie certificată de pe procesul-verbal persoanelor îndreptăţite potrivit prevederilor prezentei legi; ... v) nerespectarea de către primar a prevederilor art. 26 alin. (6^1) din Legea nr. 35/2008, cu modificările şi completările ulterioare, care se aplică în mod corespunzător prevederilor art. 16 alin. (3); ... w) tipărirea fără drept de buletine de vot, cu excepţia specimenului anulat pus la dispoziţia competitorilor electorali; ... x) încălcarea prevederilor art. 81 alin. (5); ... y) nerespectarea hotărârilor birourilor şi oficiilor electorale; nerespectarea hotărârilor Autorităţii Electorale Permanente; ... z) refuzul de a pune la dispoziţia agenţilor constatatori prevăzuţi la art. 110 documentele şi actele necesare efectuării controlului. ...

Articolul 109

Contravenţiile prevăzute la art. 108 lit. h), j), k), n), o), v) şi w) se sancţionează cu amendă de la 600 lei la 1.000 lei, cele prevăzute la lit. c)-f), cu amendă de la 1.000 lei la 1.400 lei, cele prevăzute la lit. i), l), m) şi r)-u), cu amendă de la 1.400 lei la 2.000 lei, iar cele prevăzute la lit. a), b), g), p), q), x), y) şi z), cu amendă de la 2.200 lei la 3.000 lei.

Articolul 110

(1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 108, respectiv art. 109 se fac de către: ... a) ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul Poliţiei Române şi ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Jandarmeriei Române, pentru faptele prevăzute la art. 108 lit. a), b), g)-k), m)-q), ş), w), x) şi z); ... b) preşedintele biroului electoral de circumscripţie, pentru faptele prevăzute la art. 108 lit. j), l), r), s), t) şi z); ... c) preşedintele biroului electoral, în cazul săvârşirii contravenţiilor de către membrii biroului electoral ori preşedintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârşirii contravenţiilor de către preşedinţii birourilor electorale ierarhic inferioare sau de către locţiitorii acestora, pentru faptele prevăzute la art. 108 lit. ţ), u) şi z); ... d) împuterniciţii preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente, pentru faptele prevăzute la art. 108 lit. a), b), c), d), e), f), y) şi z); ... e) prefecţii şi subprefecţii, pentru faptele prevăzute la art. 108 lit. v) şi z). ... (2) Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la art. 109, agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal. ... (3) Contravenţiilor prevăzute la art. 108 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare. ...

Articolul 111

Bunurile destinate sau folosite la săvârşirea contravenţiilor prevăzute la art. 108 lit. k), t) şi w) ori rezultate din comiterea acestora se confiscă.

Capitolul VI

Dispoziţii tranzitorii şi finale

Articolul 112

(1) Cheltuielile pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor se suportă din bugetele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, ale judeţelor sau al municipiului Bucureşti, după caz. ... (2) Sediul, dotarea şi cheltuielile Biroului Electoral Central se asigură de către Guvern. Sediile şi dotarea birourilor electorale de circumscripţie judeţeană şi, după caz, ale birourilor electorale judeţene se asigură de către primarii municipiilor reşedinţă de judeţ, împreună cu preşedinţii consiliilor judeţene şi cu prefecţii, iar cele ale birourilor electorale de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală şi de sector al municipiului Bucureşti, precum şi cele ale secţiilor de votare, de către primar, împreună cu prefecţii. ... (3) Membrilor birourilor electorale, statisticienilor, personalului tehnic auxiliar al acestora, precum şi operatorilor de calculator ai birourilor electorale ale secţiilor de votare li se acordă o indemnizaţie stabilită prin hotărâre a Guvernului. ...

Articolul 113

Sumele necesare pentru acoperirea cheltuielilor generate de activităţile Ministerului Afacerilor Interne din domeniul ordinii şi siguranţei publice pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor, respectiv sumele necesare pentru acoperirea cheltuielilor cu tipărirea proceselor-verbale pentru centralizarea rezultatului votării la nivel naţional se asigură din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne, respectiv prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, pentru Institutul Naţional de Statistică.

Articolul 114

(1) Autoritatea Electorală Permanentă, cu sprijinul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi al Institutului Naţional de Statistică, asigură implementarea şi gestionarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, pe baza datelor şi informaţiilor din Registrul electoral, Registrul secţiilor de votare şi listele electorale complementare. ... (2) Normele metodologice privind funcţionarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, selecţia şi desemnarea operatorilor de calculator ai birourilor electorale ale secţiilor de votare se aprobă prin hotărâre a Autorităţii Electorale Permanente. ... (3) Pentru implementarea şi funcţionarea pe durata alegerilor a Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal se va utiliza, de regulă, infrastructura informatică deţinută de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi de unităţile de învăţământ, sub coordonarea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale. ... (4) Autoritatea Electorală Permanentă achiziţionează aplicaţiile şi/sau serviciile informatice utilizate de Biroul Electoral Central pentru centralizarea rezultatelor votării. Sumele necesare pentru acoperirea acestor cheltuieli se asigură din bugetul de stat. ...

Articolul 115

Serviciul de Telecomunicaţii Speciale asigură serviciile de telefonie specială şi de comunicaţii de voce şi date, necesare birourilor electorale, precum şi funcţionarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal. Sumele necesare pentru acoperirea acestor cheltuieli se asigură din bugetul de stat.

Articolul 116

(1) Sumele necesare acoperirii cheltuielilor efectuate de către instituţiile prefectului pentru confecţionarea ştampilelor birourilor electorale de circumscripţie şi a ştampilelor de control ale secţiilor de votare, imprimarea buletinelor de vot, transportul, ambalarea şi distribuirea materialelor, documentelor şi a tipizatelor prevăzute de lege pentru desfăşurarea procesului electoral, precum şi plata indemnizaţiilor membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, ale birourilor electorale, plata personalului tehnic auxiliar al acestor birouri şi a operatorilor de calculator din secţiile de votare se asigură din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne, pentru instituţiile prefectului. ... (2) Sumele necesare acoperirii cheltuielilor efectuate de către Ministerului Afacerilor Interne pentru plata hârtiei efectiv consumate la imprimarea buletinelor de vot şi confecţionarea ştampilelor cu menţiunea "VOTAT" şi a timbrelor autocolante se asigură din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne. ...

Articolul 117

(1) Ministerul Afacerilor Interne, prin Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, asigură hârtia necesară pentru imprimarea buletinelor de vot. ... (2) Ministerul Afacerilor Interne repartizează, pe bază de proces-verbal, instituţiilor prefectului cantităţile de hârtie necesare imprimării buletinelor de vot. ... (3) Cantitatea de hârtie aflată în ambalaje originale intacte, rămasă neutilizată, se restituie de către instituţiile prefectului unităţilor teritoriale ale Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale de unde a fost ridicată, în termen de 10 zile de la publicarea rezultatelor alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I, pe bază de proces-verbal de predare-preluare. ... (4) Plata hârtiei efectiv consumate, după restituirea prevăzută la alin. (3), facturată la preţ de înregistrare în contabilitate, se face de către Ministerul Afacerilor Interne, în termen de 30 de zile de la publicarea rezultatelor alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I. ... (5) Instituţiile prefectului asigură imprimarea buletinelor de vot, în vederea garantării securităţii acestor documente. ...

Articolul 118

(1) Cetăţenilor cu drept de vot care îşi exercită acest drept în baza cărţii de identitate li se aplică pe aceasta un timbru autocolant cu menţiunea "VOTAT" şi data scrutinului. ... (2) Membrii biroului electoral al secţiei de votare aplică timbrul autocolant pe versoul cărţii de identitate. ... (3) Timbrul autocolant trebuie să asigure aderarea perfectă pe cartea de identitate, astfel încât să nu se poată detaşa fără a se produce deteriorarea acestui document. ... (4) Timbrele autocolante au acelaşi format pentru toate circumscripţiile electorale, sunt imprimate cu litere de aceeaşi mărime, cu aceleaşi caractere şi cu aceeaşi cerneală, într-un număr egal cu cel al alegătorilor care deţin cărţi de identitate, cu un plus de 10%. ... (5) Achiziţionarea timbrelor autocolante se asigură de către Ministerul Afacerilor Interne, care le predă prefecţilor, pe bază de proces-verbal. ... (6) Prefecţii distribuie, pe bază de proces-verbal de predare-preluare, timbrele autocolante primarilor, care le predau preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, pe bază de proces-verbal de predare-preluare, până cel târziu în preziua alegerilor. ... (7) În vederea distribuirii timbrelor autocolante, Autoritatea Electorală Permanentă comunică prefecţilor şi primarilor, cel târziu cu 15 zile înainte de ziua votării, numărul alegătorilor care deţin cărţi de identitate, înscrişi în listele electorale permanente, pe fiecare secţie de votare. ... (8) După încheierea votării, preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare predau primarilor, pe bază de proces-verbal, timbrele autocolante neutilizate. ...

Articolul 119

Prefecţii şi subprefecţii nu pot candida şi nu pot participa la acţiunile din campania electorală, sub sancţiunea demiterii din funcţie, decât în situaţia în care demisionează cu cel puţin 50 de zile înaintea datei alegerilor.

Articolul 120

Actele întocmite în exercitarea drepturilor electorale prevăzute în prezenta lege sunt scutite de taxa de timbru.

Articolul 121

(1) Guvernul, preşedinţii consiliilor judeţene şi primarii trebuie să asigure, pentru sprijinirea activităţii birourilor electorale, statisticienii şi personalul tehnic auxiliar necesar, pe perioada cât funcţionează acestea. Personalul tehnic auxiliar al Biroului Electoral Central este asigurat de Ministerul Afacerilor Interne, împreună cu Autoritatea Electorală Permanentă, iar statisticienii necesari, de către Institutul Naţional de Statistică. ... (2) Membrii birourilor electorale, statisticienii şi personalul tehnic auxiliar, care au calitatea de angajat cu contract de muncă sau sunt numiţi într-o funcţie publică, se consideră detaşaţi, pe perioada cât îşi desfăşoară activitatea, la birourile electorale. ... (3) Persoanele acreditate şi delegaţii acreditaţi pot asista la operaţiunile electorale numai dacă prezintă actul de acreditare. Ei nu pot interveni în niciun mod în organizarea şi desfăşurarea alegerilor, având numai dreptul de a sesiza preşedintele biroului electoral în cazul constatării unor neregularităţi. Orice act de propagandă pentru sau împotriva unui partid politic, unei alianţe politice, alianţe electorale ori candidat independent sau încercarea de a influenţa opţiunea alegătorului, precum şi încălcarea în orice mod a actului de acreditare atrag aplicarea sancţiunilor legale, anularea acreditării de către biroul electoral care a constatat abaterea, iar în ziua votării, îndepărtarea imediată a persoanei respective din secţia de votare. Îndepărtarea din localul secţiei de votare se realizează de către personalul care asigură paza secţiei de votare numai la solicitarea preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare. ...

Articolul 122

(1) Judecarea de către instanţă a întâmpinărilor, contestaţiilor şi a oricăror altor cereri prevăzute de prezenta lege se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanţa preşedinţială, cu participarea obligatorie a procurorului. ... (2) Împotriva hotărârilor definitive, pronunţate de instanţele judecătoreşti potrivit prezentei legi, nu există cale de atac. ...

Articolul 123

(1) Termenele pe zile, prevăzute de prezenta lege, se calculează din ziua când încep să curgă până, inclusiv, în ziua în care se împlinesc, chiar dacă acestea nu sunt zile lucrătoare. ... (2) Termenele pe ore prevăzute de prezenta lege încep să curgă de la ora 0,00 a zilei următoare. ... (3) Pe întreaga perioadă a alegerilor, birourile electorale şi instanţele de judecată trebuie să asigure permanenţa activităţii necesare în vederea exercitării de către cetăţeni a drepturilor electorale. Programul de activitate a acestora pentru toată perioada electorală este afişat la loc vizibil şi respectat cu stricteţe. ...

Articolul 124

(1) Persoanele lipsite de drepturile electorale prin hotărâre judecătorească definitivă nu participă la vot şi nu sunt avute în vedere la stabilirea numărului total al alegătorilor, pe întreaga durată stabilită prin hotărâre. ... (2) Pentru persoanele reţinute, deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă ori asupra cărora s-a dispus măsura preventivă a arestului la domiciliu sau persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale, se aplică în mod corespunzător dispoziţiile art. 91 privind urna specială, în măsura în care se solicită această modalitate de vot. Procedura de exercitare a dreptului de vot de către această categorie de alegători este stabilită prin hotărâre a Biroului Electoral Central. ... (3) În condiţiile alin. (2) votează numai persoanele care domiciliază în raza teritorială a circumscripţiei electorale comunale, orăşeneşti sau municipale în care au loc alegeri. ...

Articolul 125

În sensul prezentei legi, organizaţiile cetăţenilor români aparţinând minorităţilor naţionale legal constituite sunt asimilate partidelor politice. Organizaţiile cetăţenilor români aparţinând minorităţilor naţionale care au grup parlamentar propriu în ambele Camere ale Parlamentului sunt asimilate partidelor politice parlamentare.

Articolul 126

(1) Odată cu data alegerilor, Guvernul stabileşte, prin hotărâre, la propunerea Ministerului Afacerilor Interne şi a Autorităţii Electorale Permanente, calendarul acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale, cheltuielile necesare pregătirii şi desfăşurării în bune condiţii a alegerilor locale şi măsurile tehnice necesare bunei organizări şi desfăşurări a alegerilor locale. Hotărârea privind stabilirea datei alegerilor, hotărârea privind cheltuielile necesare pregătirii şi desfăşurării în bune condiţii a alegerilor locale, hotărârea privind măsurile tehnice necesare bunei organizări şi desfăşurări a alegerilor locale şi hotărârea pentru aprobarea programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare organizării şi desfăşurării în bune condiţii a alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale se publică împreună în Monitorul Oficial al României, Partea I. ... (2) Modelul listei electorale permanente, modelul copiei de pe listele electorale complementare, modelul listei electorale suplimentare, modelul extrasului de pe lista electorală permanentă, complementară şi suplimentară, modelul listei susţinătorilor, precum şi al ştampilelor birourilor electorale de circumscripţie şi ale Biroului Electoral Central, modelul buletinului de vot, modelul ştampilei de control şi al ştampilei cu menţiunea "VOTAT", modelul timbrului autocolant, modelul proceselor-verbale pentru consemnarea rezultatului votării şi modelul certificatului doveditor al alegerii consilierilor şi a primarului sunt stabilite prin hotărâre a Autorităţii Electorale Permanente, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. ... (3) Predarea şi primirea formularelor, ştampilelor şi celorlalte materiale necesare votării se fac pe bază de proces-verbal. ...

Articolul 127

(1) Prin act de identitate, pentru cetăţenii români, în sensul prezentei legi, se înţelege cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar, valabile în ziua votării. ... (2) Cetăţenii Uniunii Europene îşi pot exercita dreptul de vot pe baza oricărui document valabil care le atestă identitatea. ...

Articolul 128

Birourile electorale de circumscripţie judeţeană şi a municipiului Bucureşti îi acreditează ca observatori interni numai pe cetăţenii cu drept de vot împuterniciţi de o organizaţie neguvernamentală care are ca obiect de activitate apărarea drepturilor omului, înfiinţată legal cu cel puţin 6 luni înaintea începerii campaniei electorale.

Articolul 129

Persoanele desemnate ca observatori interni nu pot fi membri ai unui partid politic; acreditarea se acordă pentru toate secţiile de votare de pe raza circumscripţiei electorale judeţene sau a municipiului Bucureşti, numai la cererea organizaţiilor neguvernamentale prevăzute la art. 128, însoţită de declaraţia scrisă a fiecărui observator că va respecta condiţiile de acreditare; declaraţia se dă pe propria răspundere şi constituie act de drept public, cu toate consecinţele prevăzute de lege; condiţiile acreditării sunt cele prevăzute la art. 121 alin. (3) şi sunt menţionate în actul de acreditare.

Articolul 130

Organizaţiilor neguvernamentale prevăzute la art. 128 le sunt aplicabile în mod corespunzător prevederile art. 121 alin. (3).

Articolul 131

Guvernul stabileşte durata şi condiţiile de păstrare a buletinelor de vot întrebuinţate, a celor contestate, precum şi a celor neîntrebuinţate, a ştampilelor şi a celorlalte materiale necesare votării.

Articolul 132

(1) Prevederile prezentei legi se aplică în mod corespunzător alegerilor organizate pe durata unui mandat, ca urmare a dizolvării unor consilii locale ori judeţene sau a consiliilor unor sectoare ale municipiului Bucureşti ori a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, precum şi ca urmare a invalidării sau declarării vacante a funcţiei de primar. ... (2) Cu un an înainte de expirarea duratei normale a mandatului nu se mai organizează alegeri pentru consiliile locale, consiliile judeţene, primari, pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi pentru primarul general al municipiului Bucureşti. ...

Articolul 133

Prin denumirea birou electoral de circumscripţie, folosită în prezenta lege, se înţelege biroul electoral de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală, inclusiv a municipiului Bucureşti, şi judeţeană, precum şi a subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiului.

Articolul 134

Autoritatea Electorală Permanentă elaborează materiale şi programe de informare a cetăţenilor Uniunii Europene asupra drepturilor lor electorale şi a modalităţii de exercitare a acestora.

Articolul 135

Pentru posturile vacante de preşedinţi de consilii judeţene aleşi prin vot direct, până la momentul alegerilor generale locale, se aplică în mod corespunzător dispoziţiile art. 132.

Articolul 136

La data intrării în vigoare a prezentei legi, Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 17 mai 2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi alte dispoziţii contrare se abrogă.

Titlul II

Modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001

Articolul 137

Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 3, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

"(2) Acest drept se exercită de consiliile locale şi primari, precum şi de consiliile judeţene, autorităţi ale administraţiei publice locale alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat."

2. La articolul 29, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

"Art. 29. - (1) Numărul membrilor fiecărui consiliu local se stabileşte prin ordin al prefectului, în funcţie de numărul locuitorilor comunei, oraşului sau municipiului, conform populaţiei după domiciliu raportate de Institutul Naţional de Statistică la data de 1 ianuarie a anului în curs, după cum urmează:

┌──────────────────────────────────┬─────────────┐

│Numărul locuitorilor comunei │ Numărul │

│ sau ai oraşului │consilierilor│

├──────────────────────────────────┼─────────────┤

│ până la 1.500 │ 9 │

├──────────────────────────────────┼─────────────┤

│ între 1.501 şi 3.000 │ 11 │

├──────────────────────────────────┼─────────────┤

│ între 3.001 şi 5.000 │ 13 │

├──────────────────────────────────┼─────────────┤

│ între 5.001 şi 10.000 │ 15 │

├──────────────────────────────────┼─────────────┤

│ între 10.001 şi 20.000 │ 17 │

├──────────────────────────────────┼─────────────┤

│ între 20.001 şi 50.000 │ 19 │

├──────────────────────────────────┼─────────────┤

│ între 50.001 şi 100.000 │ 21 │

├──────────────────────────────────┼─────────────┤

│ între 100.001 şi 200.000 │ 23 │

├──────────────────────────────────┼─────────────┤

│ între 200.001 şi 400.000 │ 27 │

├──────────────────────────────────┼─────────────┤

│ peste 400.000 │ 31" │

└──────────────────────────────────┴─────────────┘

3. La articolul 55, alineatul (7) se abrogă.

4. La articolul 57, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

"(4) Schimbarea din funcţie a viceprimarului se poate face de consiliul local, prin hotărâre adoptată cu votul a două treimi din numărul consilierilor în funcţie, la propunerea motivată a primarului sau a unei treimi din numărul consilierilor locali în funcţie."

5. La articolul 69, alineatul (6) se abrogă.

6. Articolul 88 se modifică şi va avea următorul cuprins:

"Art. 88. - Numărul membrilor fiecărui consiliu judeţean se stabileşte prin ordin al prefectului, în funcţie de numărul locuitorilor judeţului, conform populaţiei după domiciliu raportate de Institutul Naţional de Statistică la data de 1 ianuarie a anului în curs, după cum urmează:

┌──────────────────────────────────┬─────────────┐

│Numărul locuitorilor judeţului │ Numărul │

│ │consilierilor│

├──────────────────────────────────┼─────────────┤

│ până la 350.000 │ 31 │

├──────────────────────────────────┼─────────────┤

│ între 350.001 şi 500.000 │ 33 │

├──────────────────────────────────┼─────────────┤

│ între 500.001 şi 650.000 │ 35 │

├──────────────────────────────────┼─────────────┤

│ peste 650.000 │ 37" │

└──────────────────────────────────┴─────────────┘

7. Articolul 89 se modifică şi va avea următorul cuprins:

"Art. 89. - Pentru validarea mandatelor consilierilor judeţeni se aplică în mod corespunzător procedura prevăzută la art. 30, instanţa competentă fiind tribunalul."

8. Articolele 89^1-89^3 se abrogă.

9. Articolul 90 se modifică şi va avea următorul cuprins:

"Art. 90. - La constituirea consiliului judeţean se aplică în mod corespunzător dispoziţiile art. 31-35."

10. La articolul 101, alineatele (1) - (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

"Art. 101. - (1) Consiliul judeţean alege dintre membrii săi un preşedinte şi 2 vicepreşedinţi.

(2) Preşedintele şi vicepreşedinţii se aleg cu votul secret al majorităţii consilierilor judeţeni în funcţie. ... (3) Eliberarea din funcţie a preşedintelui sau a vicepreşedinţilor consiliului judeţean se face cu votul secret a două treimi din numărul consilierilor în funcţie, la propunerea motivată a cel puţin unei treimi din numărul acestora. Eliberarea din funcţie a preşedintelui sau a vicepreşedinţilor consiliului judeţean nu se poate face în ultimele 6 luni ale mandatului consiliului judeţean." ...

11. La articolul 102, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

"(2) Preşedintele consiliului judeţean răspunde în faţa consiliului judeţean de buna funcţionare a administraţiei publice judeţene."

12. Articolul 102^1 se abrogă.

13. Articolul 108 se modifică şi va avea următorul cuprins:

"Art. 108. - (1) Preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean îşi păstrează calitatea de consilier judeţean.

(2) Prevederile art. 69 şi 71 se aplică în mod corespunzător şi preşedintelui consiliului judeţean." ...

Articolul 138

Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu modificările aduse prin prezenta lege se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

Titlul III

Modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali

Articolul 139

Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 2, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

"(2) Consilierii locali şi consilierii judeţeni, precum şi primarii se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat de către cetăţenii cu drept de vot din unitatea administrativ-teritorială în care urmează să-şi exercite mandatul, potrivit legii.

(3) Preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, precum şi viceprimarii sunt aleşi prin vot secret indirect, potrivit prevederilor Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare." ...

2. La articolul 12, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

"Art. 12. - (1) Cu excepţia cazului prevăzut la art. 9 alin. (2) lit. h^1), în situaţiile de încetare a mandatului înainte de expirarea duratei normale a acestuia, consiliul local sau consiliul judeţean, după caz, adoptă în prima şedinţă ordinară, la propunerea primarului, respectiv a preşedintelui consiliului judeţean, o hotărâre prin care se ia act de situaţia apărută şi se declară vacant locul consilierului în cauză."

3. La articolul 12, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

"(3) În cazul prevăzut la art. 9 alin. (2) lit. h^1), în termen de 30 de zile de la data sesizării partidului politic sau a organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pe a cărei listă consilierul local sau consilierul judeţean a fost ales, prefectul constată, prin ordin, încetarea mandatului consilierului local sau judeţean înainte de expirarea duratei normale a acestuia şi declară vacant locul consilierului local sau judeţean."

4. Articolul 13 se modifică şi va avea următorul cuprins:

"Art. 13. - Primarul îşi exercită drepturile şi îşi îndeplineşte îndatoririle ce îi revin pe întreaga durată a mandatului pentru care a fost ales."

5. La articolul 18, alineatele (1), (3) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

"Art. 18. - (1) Preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean, precum şi viceprimarii intră în exercitarea mandatului după declararea lor ca legal aleşi, potrivit Legii nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

.........................................................

(3) Încetarea mandatului de consilier, în condiţiile art. 9 alin. (2), are ca efect încetarea de drept, pe aceeaşi dată, şi a mandatului de preşedinte sau vicepreşedinte al consiliului judeţean. ... (4) Mandatul de preşedinte sau de vicepreşedinte al consiliului judeţean, respectiv de viceprimar poate înceta înainte de termen în urma eliberării sau revocării acestuia din funcţie, în condiţiile Legii nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare." ...

Articolul 140

Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

PREŞEDINTELE SENATULUI

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

Bucureşti, 19 mai 2015.

Nr. 115

-------