DECIZIE nr. 73 din 25 februarie 2025

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 194 pct. 13 și 27 din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012

EMITENT

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 809 din 30 august 2025

Marian Enache	-	președinte
Mihaela Ciochină	-	judecător
Cristian Deliorga	-	judecător
Dimitrie-Bogdan Licu	-	judecător
Gheorghe Stan	-	judecător
Livia Doina Stanciu	-	judecător
Varga Attila	-	judecător
Andreea Costin	-	magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruța Dărângă.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 194 pct. 13 și 27 din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, excepție ridicată de Societatea Delegaz Energie - S.R.L. din Tărlungeni, județul Brașov, în Dosarul nr. 10.300/197/2019 al Judecătoriei Brașov și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 421D/2020.

2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Referitor la pct. 13 al art. 194 din Legea nr. 123/2012 arată că este clar și previzibil, din cuprinsul acestuia reieșind că se sancționează nerespectarea de către operatorul de transport a tuturor ordinelor și deciziilor emise de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, altele decât cele prevăzute în respectivul articol. În ceea ce privește pct. 27 al aceluiași articol, arată, în esență, că este redactat cu suficientă precizie pentru a permite destinatarului să își controleze conduita și să prevadă, într-o măsură rezonabilă, consecințele care ar putea rezulta din săvârșirea unei anumite fapte.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Încheierea din 4 februarie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 10.300/197/2019, Judecătoria Brașov a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 194 pct. 13 și 27 din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012. Excepția a fost invocată de Societatea Delegaz Energie - S.R.L. din Tărlungeni, județul Brașov, într-o cauză având ca obiect soluționarea unei plângeri formulate împotriva unui proces-verbal de constatare și sancționarea a unei contravenții prevăzute de Legea nr. 123/2012.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că sintagma "altele decât cele menționate în cuprinsul prezentului articol" prevăzută de art. 194 pct. 13 din Legea nr. 123/2012 reprezintă o formulare neclară care face ca orice încălcare normativă săvârșită de un titular de licență să atragă incidența acestui text de lege.

6. Astfel, prevederile criticate sunt contrare principiului legalității, întrucât și sintagma "nerespectarea reglementărilor comerciale aprobate de A.N.R.E., inclusiv a metodologiilor privind prețurile și tarifele" din cuprinsul art. 194 pct. 27 din Legea nr. 123/2012, este neclară și conduce la ideea ca orice încălcare a legii să fie interpretată ca o abatere comercială care să atragă incidența aplicării acestui text de lege, mai ales că nu există niciun act normativ care să definească în mod expres ce înseamnă reglementări comerciale, astfel că pentru orice încălcare a normelor în vigoare sau a contractelor încheiate cu consumatorii poate avea incidență textul respectiv, iar participantul la activitățile reglementate de Legea nr. 123/2012 poate fi supus unei duble sancțiuni, atât de natură civilă, cât și de natură administrativă. De asemenea, nu este stabilit în mod clar prin lege elementul material al laturii obiective a contravenției, context în care norma are caracter imprevizibil ca urmare a faptului că sancțiunea este dispusă prin lege, iar elementul material al contravenției este determinat prin ordine ale președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei. Rezultă că, pe măsură ce sunt emise astfel de ordine, reglementările ANRE pot fi calificate ca fiind de natură comercială, astfel încât să se nască noi contravenții, fără ca destinatarii normelor să realizeze că printr-o anumită conduită săvârșesc o contravenție deosebit de gravă. Astfel, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei este cea care legiferează dispoziții legale, le interpretează și aplică sancțiunile pe care le-a instituit prin aceste norme, aspect ce contravine și principiului separației puterilor în stat. Prin urmare, modalitatea neconstituțională de reglementare a prevederilor criticate a dat posibilitatea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei să interpreteze și să aplice legea într-un mod excesiv și arbitrar, în sensul că orice încălcare a unei prevederi cuprinse în ordinele și dispozițiile acestei autorități constituie contravenție, chiar dacă prin natura încălcării fapta nu constituie o contravenție, ci se circumscrie unor aspecte, spre exemplu, de natură contractuală între profesioniști. Totodată, se mai învederează că, potrivit Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, amenda este una dintre cele trei sancțiuni aplicabile pentru comiterea unei fapte contravenționale și, chiar dacă în dreptul intern este calificată ca o sancțiune administrativă, prin jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, aceasta a fost asociată sancțiunilor penale, astfel că procedura aplicării acestora se supune prevederilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În contextul criticilor de neconstituționalitate este menționată jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului în materia principiilor menționate în susținerea excepției de neconstituționalitate.

7. Judecătoria Brașov apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 194 pct. 13 și 27 din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 16 iulie 2012, care au următorul cuprins:

Constituie contravenții la normele privind desfășurarea activităților în sectorul gazelor naturale următoarele fapte: (...) 13. neîndeplinirea și/sau îndeplinirea necorespunzătoare a condițiilor de valabilitate ale autorizațiilor/licențelor precizate la art. 119 pct. 2 și 3, altele decât cele menționate în cuprinsul prezentului articol;

(...)

27. nerespectarea reglementărilor comerciale aprobate de A.N.R.E., inclusiv a metodologiilor privind prețurile și tarifele;

12. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) și (5) referitor la principiul separației puterilor în stat și la principiul legalității și ale art. 23 alin. (12), potrivit căruia "Nicio pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condițiile și în temeiul legii".

13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că pct. 13 al art. 194 din Legea nr. 123/2012 se referă la neîndeplinirea și/sau îndeplinirea necorespunzătoare a condițiilor de valabilitate ale autorizațiilor/licențelor precizate la art. 119 pct. 2 și 3, altele decât cele menționate în cuprinsul art. 194.

14. Prin Decizia nr. 312 din 11 mai 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1221 din 23 decembrie 2021, paragrafele 24-31, Curtea a reținut că Legea nr. 123/2012 transpune în dreptul intern prevederile Directivei 2009/72/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice și de abrogare a Directivei 2003/54/CE și ale Directivei 2009/73/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale și de abrogare a Directivei 2003/55/CE care reglementează la nivel european normele comune pe piața internă în sectorul gazelor naturale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 211 din 14 august 2009. Dispozițiile legale stabilesc cadrul de reglementare pentru desfășurarea activităților privind transportul, producția, distribuția, furnizarea și înmagazinarea gazelor naturale, modalitățile de organizare și funcționare a sectorului gazelor naturale, de acces pe piață, precum și criteriile și procedurile aplicabile pentru acordarea de autorizații și/sau licențe în sectorul gazelor naturale. Aceste autorizații/licențe sunt acte administrative individuale care sunt emise doar de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), acordate unei persoane fizice sau juridice, pentru exercitarea unui drept sau a unor obligații, potrivit art. 100 pct. 8 din Legea nr. 123/2012.

15. Potrivit art. 102^1 alin. (6) din aceeași lege, ANRE aprobă prin ordin al președintelui acesteia și publică norme tehnice care stabilesc criteriile de siguranță tehnică și cerințele tehnice minime de proiectare, execuție și exploatare pentru conectarea la sistem a instalațiilor GNL, a instalațiilor de înmagazinare, a altor instalații de transport sau de distribuție, precum și a magistralelor directe. Aceste norme tehnice asigură interoperabilitatea sistemelor și sunt obiective și nediscriminatorii și se notifică Comisiei Europene în conformitate cu legislația națională în vigoare. Aceeași autoritate de reglementare controlează, prin persoane împuternicite, respectarea specificațiilor, caracteristicilor și criteriilor tehnice de siguranță ale instalațiilor și echipamentelor utilizate în rețelele de transport și distribuție a gazelor naturale. Ca atare, înființarea de noi conducte de alimentare din amonte aferente producției de gaze naturale, precum și de noi obiective de producție de biogaz, biometan, GNL/GNC sau de noi sisteme de transport, înmagazinare și distribuție a gazelor naturale se face pe bază de autorizații de înființare, în timp ce desfășurarea activităților de furnizare a acestora, precum și administrarea piețelor centralizate de gaze naturale se realizează pe bază de licență.

16. De asemenea, Curtea a mai reținut că, potrivit art. 122 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 123/2012, titularii de licențe din sectorul gazelor naturale, indiferent de forma de proprietate sau de regimul juridic al acestora, au obligația să respecte condițiile de valabilitate asociate autorizațiilor și licențelor acordate de ANRE.

17. Curtea a observat, prin decizia amintită, că art. 194 din lege enumeră o serie de fapte considerate de către legiuitor drept contravenții, dintre care unele sunt strict definite, iar altele, cum este cea prevăzută la pct. 13, sunt particulare, reprezentând voința legiuitorului de a da aceeași greutate legislației secundare specifice domeniului gazelor naturale și de a conferi ANRE posibilitatea de efectuare a verificărilor în vederea asigurării respectării întregului ansamblu de norme edictate și în vederea sancționării contravenționale a operatorilor economici licențiați care nu se conformează acestora.

18. Ca atare, din lecturarea dispozițiilor art. 194 pct. 13 din Legea nr. 123/2012 se observă cu ușurință că acestea sunt clare și precise, sancționând nerespectarea de către operatorul de transport a tuturor ordinelor și deciziilor emise de ANRE, altele decât cele prevăzute în respectivul articol.

19. Curtea Constituțională a mai reținut că piața energiei electrice este o piață reglementată, autoritatea competentă să verifice respectarea prevederilor legale fiind ANRE. Accesul pe piața energiei electrice în calitate de furnizor și distribuitor presupune respectarea anumitor condiții legale, autoritatea competentă având îndrituirea, potrivit art. 9 alin. (4) din Legea nr. 123/2012, să reglementeze în mod detaliat aceste condiții. Astfel, potrivit acestora, procedura de acordare, modificare, suspendare și retragere a autorizațiilor și licențelor, termenele și condițiile de acordare, constând în criterii, limite de putere, atestări, avize, garanții și altele asemenea, diferențiate pe categorii de capacități și activități supuse autorizării, se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al președintelui ANRE.

20. Prin decizia antereferită, paragrafele 33 și 34, Curtea a reținut că, odată cu acordarea licenței, sunt prevăzute expres drepturile și obligațiile titularului de licență. Textul legal criticat permite, prin intermediul modului în care sunt redactate condițiile asociate unei licențe, raportarea și la textele legale care nu sunt expres individualizate, dar pot fi individualizate de către un profesionist care activează în domeniul energiei electrice. Condițiile menționate precizează că, pe toată durata de valabilitate a licenței, titularul licenței va respecta prevederile legii, ale condițiilor asociate licenței, precum și modificările aduse ulterior acesteia de autoritatea competentă.

21. În continuare, referitor la prevederile art. 194 pct. 27 din Legea nr. 123/2012, Curtea observă că acestea stabilesc că nerespectarea reglementărilor comerciale aprobate de ANRE, inclusiv a metodologiilor privind prețurile și tarifele, constituie contravenții la normele privind desfășurarea activităților în sectorul gazelor naturale.

22. Referitor la noțiunea de "reglementări comerciale", Curtea a reținut, prin Decizia nr. 565 din 31 octombrie 2024*), nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data pronunțării prezentei decizii, că, având în vedere considerentele de principiu referitoare la art. 1 alin. (5) din Constituție, coroborate cu prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, în cadrul soluțiilor legislative adoptate trebuie să se realizeze o configurare explicită a conceptelor și a noțiunilor folosite în reglementare, care au un alt înțeles decât cel comun, pentru a se asigura astfel înțelegerea lor corectă și a se evita interpretările greșite (art. 25), iar "dacă o noțiune sau un termen nu este consacrat" sau poate avea înțelesuri diferite, semnificația acesteia/acestuia în context se stabilește prin actul normativ în discuție, în cadrul dispozițiilor generale sau într-o anexă destinată lexicului respectiv, și devine obligatorie pentru actele normative din aceeași materie [art. 37 alin. (2)].

*) Decizia Curții Constituționale nr. 565 din 31 octombrie 2024 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 420 din 7 mai 2025.

23. Or, Curtea a constatat că noțiunea în discuție are deja consacrare pe plan legislativ, întrucât, spre exemplu, Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011, la art. 6 alin. (1) prevede că, în cuprinsul actelor normative aplicabile la data intrării în vigoare a Codului civil, referirile la comercianți se consideră a fi făcute la persoanele fizice sau, după caz, la persoanele juridice supuse înregistrării în registrul comerțului, potrivit prevederilor art. 1 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerțului (în prezent abrogată, în vigoare fiind Legea nr. 265/2022 privind registrul comerțului și pentru modificarea și completarea altor acte normative cu incidență asupra înregistrării în registrul comerțului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 750 din 26 iulie 2022), precum și cu cele aduse prin această lege. Prin urmare, și reglementările în discuție se referă la activitatea subiecților mai sus menționați, care desfășoară activități în domeniul gazelor naturale (sau al energiei electrice și al energiei termice), cu referire la sectorul activităților privind producția, transportul, distribuția, furnizarea și înmagazinarea gazelor naturale și a gazelor naturale lichefiate, în practică noțiunea fiind interpretată cu luarea în considerare de către profesioniști a întregului cadru legislativ în materie și a relațiilor ce derivă din activitatea acestora. Această activitate este prevăzută prin lege și este supusă unei monitorizări din partea unei autorități de reglementare competente, astfel cum este ANRE, având ca obiect de activitate elaborarea, aprobarea și monitorizarea aplicării ansamblului de reglementări obligatorii la nivel național necesar funcționării sectorului și pieței energiei electrice, termice și a gazelor naturale, aspect ce se circumscrie noțiunii de organizare a executării legii. Totodată, ordinele, deciziile sau avizele ANRE se emit, printre altele, pentru aprobarea reglementărilor tehnice și comerciale în scopul funcționării sigure și eficiente a sectorului energiei electrice, termice și al gazelor naturale [art. 5 alin. (1) lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 337 din 18 mai 2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 160/2012, cu modificările și completările ulterioare]. Reglementările de interes general se aprobă prin ordine ale președintelui ANRE și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, fiind supuse procedurii de desfășurare a consultărilor publice, cu respectarea prevederilor Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 3 decembrie 2013, iar rezultatele procesului de consultare se publică pe pagina de internet a ANRE. Aceste operațiuni reprezintă o punere în practică a dispozițiilor constituționale cu privire la organizarea executării legilor, întrucât noțiunea de organizare a executării legii, consacrată de dispozițiile art. 108 alin. (2) din Constituție, are un sens mai larg decât cea privind aplicarea legii, și anume prin hotărâri ale Guvernului pot fi dispuse măsuri organizatorice, financiare, instituționale sau sancționatorii în vederea stabilirii cadrului necesar pentru ducerea la îndeplinire a dispozițiilor legii, astfel că legiuitorul nu mai stabilește întotdeauna direct, prin lege, anumite aspecte ce necesită o expunere în detaliu și, în sensul textului constituțional al art. 108, această competență revine autorității publice însărcinate cu organizarea executării legii, argumentare ce este valabilă nu numai în ceea ce privește Guvernul, ci, mutatis mutandis, și în cazul altor autorități prevăzute de textele legale, în speță ANRE.

24. Cu privire la faptele ce constituie contravenții la normele privind desfășurarea activităților în sectorul gazelor naturale, dispozițiile art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, circumscriu cadrul sancționator general, astfel că alin. (2) reglementează sancțiunile contravenționale principale (avertismentul, amenda contravențională, prestarea unei activități în folosul comunității), iar alin. (3), sancțiunile contravenționale complementare. În același timp, art. 5 alin. (4) stabilește și posibilitatea impunerii de noi sancțiuni contravenționale principale și complementare prin legi speciale. Din perspectiva regimului juridic al contravențiilor, Legea nr. 123/2012 este o lege specială ce prevede o serie de conduite pe care le califică drept contravenții, precum și sancțiunile contravenționale corespunzătoare, aplicabile subiectului de drept care încalcă norma juridică de drept contravențional printr-o conduită contrară acesteia. Aplicarea sancțiunilor contravenționale, respectiv sancționarea propriu-zisă a subiectului de drept pentru nesocotirea normelor de drept contravențional, are loc potrivit unor principii, similar sancțiunilor de drept penal.

25. Cu privire la elementul material al contravenției stabilite de art. 194 pct. 27 din Legea nr. 123/2012, Curtea a reținut că acesta constă în nerespectarea reglementărilor comerciale aprobate de ANRE, inclusiv a metodologiilor privind prețurile și tarifele, și care atrage răspunderea contravențională sub aspectul săvârșirii contravenției prevăzute de art. 194 pct. 27 din Legea nr. 123/2012.

26. Așa fiind, Curtea a reținut că tehnica de reglementare utilizată în cazul prevederilor legale criticate este în conformitate cu regulile instituite prin art. 3 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, potrivit căruia "actele normative prin care se stabilesc contravenții vor cuprinde descrierea faptelor ce constituie contravenții și sancțiunea ce urmează să se aplice pentru fiecare dintre acestea". Norma contravențională indică în mod clar și neechivoc, în chiar cuprinsul său, obiectul material al contravenției, și anume nerespectarea reglementărilor comerciale aprobate de ANRE, inclusiv a metodologiilor privind prețurile și tarifele, astfel că este determinabilă pentru stabilirea actelor a căror nerespectare atrage sancțiunea, fiind redactată cu suficientă precizie pentru a permite destinatarului să își controleze conduita și să prevadă, într-o măsură rezonabilă, consecințele care ar putea rezulta din săvârșirea unei anumite fapte. Prin urmare, legea definește în mod clar contravenția și sancțiunea aplicabilă, astfel încât destinatarul său, care este un profesionist în domeniul respectiv, să cunoască din însuși textul normei juridice aplicabile care sunt actele, faptele sau omisiunile ce pot angaja răspunderea sa contravențională.

27. Așadar, normele legale criticate sunt clare și previzibile și nu poate fi reținută pretinsa încălcare a principiului separației puterilor în stat și a principiului legalității, coroborat cu principiul legalității incriminării și al pedepsei, reglementate și dezvoltate atât la nivel constituțional, cât și la nivel convențional.

28. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Delegaz Energie - S.R.L. din Tărlungeni, județul Brașov, în Dosarul nr. 10.300/197/2019 al Judecătoriei Brașov și constată că dispozițiile art. 194 pct. 13 și 27 din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Brașov și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 25 februarie 2025.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Andreea Costin

----