ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 49 din 30 iunie 2017

privind unele măsuri în vederea accelerării implementării proiectelor de infrastructură de transport de interes național, pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020, pentru completarea Legii nr. 105/2011 privind gestionarea și utilizarea fondurilor externe nerambursabile și a cofinanțării publice naționale, pentru obiectivul „Cooperare Teritorială Europeană“, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 17/2015 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea și completarea unor acte normative

EMITENT

GUVERNUL ROMÂNIEI

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 507 din 30 iunie 2017

Luând în considerare prevederile art. 136 din Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, Fondul pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, Fondul pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului, conform cărora Comisia Europeană dezangajează orice parte din suma aferentă unui program operațional, care nu a fost utilizată pentru prefinanțarea inițială și anuală și pentru plățile intermediare până la data de 31 decembrie a celui de al treilea exercițiu financiar care urmează anului angajamentului bugetar, este imperios necesară adoptarea cadrului legislativ național care reglementează gestionarea financiară a proiectelor finanțate din fonduri europene.

Având în vedere că până la 31 decembrie 2018 România trebuie să transmită Comisiei Europene aplicații de plată în valoare de minimum 3,4 miliarde euro, este imperios necesar, pe de o parte, lărgirea bazei de proiecte care pot genera cheltuieli eligibile prin majorarea procentului de contractare de la 120% la 150%, corelat cu punerea la dispoziția beneficiarilor a unor instrumente variate care să sprijine beneficiarii pentru asigurarea fluxului financiar necesar implementării proiectelor.

În considerarea faptului că în lipsa reglementării cadrului legal necesar nu pot fi asigurate fluxurile financiare necesare implementării accelerate a proiectelor, îndeosebi a celor de infrastructură, acest fapt generând riscul dezangajării de sume alocate României, fiind astfel vizat interesul general public și constituind o situație de urgență și extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată,

având în vedere închiderea perioadei de programare 2007-2013, precum și necesitatea finalizării programelor, aferente acestei perioade, se impune o intervenție legislativă, în sensul introducerii de reglementări care să facă posibilă continuarea finanțării programelor până la finalizarea, în bune condiții, a acestora.

Ținând cont de responsabilitățile țărilor participante privind gestionarea și controlul programelor transfrontaliere ce decurg din prevederile art. 114 Gestionare și control din Regulamentul (CE) nr. 718/2007 al Comisiei din 12 iunie 2007 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1.085/2006 al Consiliului de instituire a unui instrument de asistență pentru preaderare (IPA),

luând în considerare prevederile art. 60 din Regulamentul (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a prevederilor generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de Coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.260/1999, potrivit cărora Autoritatea de management va fi responsabilă pentru managementul și implementarea programului operațional în conformitate cu principiul managementului financiar eficace,

ținând seama de prevederile art. 17 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 1.080/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iulie 2006 privind Fondului european de dezvoltare regională și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.783/1999, potrivit cărora, Contribuția FEDER este virată într-un cont unic sau în subconturi naționale,

luând în considerare prevederile art. 27 din Regulamentul (CE) nr. 951/2007 al Comisiei din 9 august 2007 de stabilire a normelor de aplicare a programelor de cooperare transfrontalieră finanțate în cadrul Regulamentului (CE) nr. 1.638/2006 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a dispozițiilor generale privind instituirea unui instrument european de vecinătate și de parteneriat ENPI,

având în vedere că în absența actului normativ stabilirea fluxului financiar al fondurilor pentru implementarea prevederilor art. 10 din secțiunea a 6-a a Memorandumului de înțelegere încheiat între România și Republica Bulgaria, ca state membre partenere în program, prima în calitate Autoritate de management, iar cea de a doua în calitate de Autoritate Națională, nu poate fi realizată,

ținând cont de Memorandumul de înțelegere pentru implementarea Programului IPA de cooperare transfrontalieră România - Republica Serbia, precum și de art. 40 alin. (5) din Regulamentul (CE) nr. 718/2007, care prevede faptul că sumele cumulate reprezentând prefinanțarea și plățile intermediare de la CE nu pot depăși 95% din contribuția IPA, se impun reglementarea contribuției minime de 5% necesare continuării finanțării proiectelor până la închiderea Programului și rambursarea plăților finale de la Comisie, ce va fi suportată pentru partenerii români de către Autoritatea de management și pentru partea sârbă prin contribuția proprie a beneficiarilor, proporțional cu bugetul aferent activităților partenerilor români și sârbi. Astfel, până la plata de către Comisia Europeană a soldului final, cele două programe se află în situația indisponibilității de fonduri externe necesare rambursărilor finale către beneficiari, cu consecințe negative în privința capacității financiare necesare implementării/închiderii unor proiecte cu finanțare europeană aferente perioadei de programare 2007-2013.

În considerarea faptului că în lipsa reglementării fluxului financiar și aplicabil exercițiului financiar 2007-2013 nu pot fi încheiate și proiecte finanțate din FEDR și IPA, acest fapt vizând interesul general public și constituind situație de urgență și extraordinară a căror reglementare nu poate fi amânată,

de asemenea, existența situației extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată este justificată de asigurarea cadrului necesar pentru recuperarea cu celeritate a debitelor constituie la nivelul programelor în contextul procesului de închidere și evitarea unor consecințe economice negative cu impact asupra bugetului de stat. În cazul unor debite nerecuperate, statul membru este obligat conform regulamentelor specifice perioadei de programare 2007-2013 să transfere către bugetul programelor sumele datorate de către beneficiarii situați pe teritoriul său.

Ținând cont de aspectele menționate, se instituie măsurile necesare pentru reîntregirea cu celeritate a bugetului de stat. În lipsa acestor măsuri, recuperarea sumelor presupune un proces de durată cu impact asupra disponibilității unor fonduri necesare asigurării altor finanțări urgente și necesare.

Având în vedere faptul că rețelele de transport transeuropene, care au traseul prestabilit prin Regulamentul (UE) nr. 1.315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport și de abrogare a Deciziei nr. 661/2010/UE, vizează interesul public și strategic, fiind inclusiv o prioritate asumată a programului de guvernare, accelerarea implementării acestora reprezentând o situație de urgență și extraordinară,

ținând cont de faptul că, potrivit acordului de parteneriat încheiat cu Uniunea Europeana și Cărții Albe a Transporturilor, România are obligația de a finanța, inclusiv prin utilizarea fondurilor structurale nerambursabile și finaliza cu prioritate proiectele de infrastructură de transport transeuropeană situate pe rețeaua TEN-T Core și pe rețeaua TEN-T Comprehensive, care contribuie la îmbunătățirea liberei circulații a persoanelor, bunurilor, capitalurilor și serviciilor și la promovarea coeziunii economice, sociale și teritoriale și contribuie la realizarea unei economii de piață sociale mai competitive,

întrucât prin Hotărârea Guvernului nr. 666/2016 pentru aprobarea documentului strategic Master Planul General de Transport al României, s-a aprobat Master Planul General de Transport al României, care cuprinde toate proiectele de importanță strategică ce asigură conectivitatea cu coridoarele de transport europene și implicit dezvoltarea economică la nivel național,

ținând cont de faptul că includerea proiectelor în Master Planul General de Transport al României are la bază o analiză complexă bazată pe utilizarea Modelului Național de Transport, analiza cost-beneficiu, utilizarea standardelor de cost și a metodologiei de prioritizare stabilită de comun acord cu Comisia Europeană, analiză care conține elemente de similaritate cu studiul de prefezabilitate prevăzut de lege,

întrucât potrivit Legii-cadru a descentralizării nr. 195/2006, cu modificările și completările ulterioare, autoritățile administrației publice locale de la nivelul comunelor și orașelor exercită competențe partajate cu autoritățile administrației publice centrale privind amenajarea teritoriului și urbanismul,

întrucât legislația în vigoare în domeniul urbanismului și amenajării teritoriului, Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare, stabilește că planurile urbanistice generale cuprind prevederi pe termen mediu și lung cu privire la traseele coridoarelor de circulație și de echipare prevăzute în planurile de amenajare a teritoriului național, zonal și județean și că aceste prevederi, precum și investițiile prioritare de interes național, regional sau județean, sunt preluate din planurile de amenajare a teritoriului național,

având în vedere necesitatea de a se clarifica un mecanism prin care statul să asigure implementarea proiectelor de infrastructură de transport de interes național și a compatibilității dintre acestea și documentațiile de urbanism prin care este reglementată dezvoltarea localităților în plan spațial, în respectul legii-cadru a descentralizării și cu asigurarea sursei de finanțare,

întrucât întârzierea realizării proiectelor de infrastructură de transport de interes național, care includ și coridoarele transeuropene, reprezintă o situație extraordinară, care poate aduce grave atingeri interesului public, având impact negativ direct asupra dezvoltării economice a României,

având în vedere Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 35/2015 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2015, și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru aplicarea unitară a dispozițiilor legale, prin care pentru toate categoriile de personal din unitățile sanitare publice cu și fără paturi, centrele de diagnostic și tratament, centrele medicale, centrele de sănătate, centrele de sănătate multifuncționale, unitățile specializate de urgență și transport sanitar publice, inclusiv unitățile sanitare aflate în subordinea sau coordonarea ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie, personalul din cabinetele medicale și de medicină dentară, de unitate, ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, precum și ale Serviciului Român de Informații, personalul din rețeaua de medicină școlară și universitară, preșcolară și antepreșcolară, asistență medicală comunitară, precum și din alte unități sanitare și medico-sociale publice, inclusiv personalul din unitățile prevăzute în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății, cu modificările și completările ulterioare, finanțate integral de la bugetul de stat și din venituri proprii și subvenții de la bugetul de stat, aflate în subordinea sau coordonarea Ministerului Sănătății,

ținând cont de faptul că există și unități sanitare organizate potrivit art. 15 din Ordonanța Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea și funcționarea cabinetelor medicale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, al căror asociat unic sunt unitățile administrativ-teritoriale care nu beneficiază de creșterile salariale acordate încă din luna octombrie 2015 întrucât nu sunt prevăzute în categoriile de personal stabilite prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările și completările ulterioare, și prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările și completările ulterioare,

luând în considerare că există riscul real al generării de inechități al personalului de specialitate medico-sanitar în ceea ce privește salarizarea pentru activitatea desfășurată în aceleași condiții, care poate avea consecințe negative asupra acordării serviciilor medicale persoanelor asigurate;

ținând cont că migrația personalului de specialitate medico-sanitar bine pregătit și cu experiență profesională este o realitate care își pune amprenta asupra sistemului public sanitar, fapt ce a condus la reale dificultăți în ceea ce privește o optimă funcționare a întregii activități desfășurate în unitățile sanitare publice, precum și în asigurarea efectivă a accesului egal al cetățenilor la îngrijirile medicale și creșterea calității vieții;

luând în considerare faptul că elementele mai sus menționate vizează interesul general public și constituie situații de urgență și extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.

Articolul I

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 746 din 6 octombrie 2015, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 105/2016, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 2 alineatul (3), literele l) și m) se modifică și vor avea următorul cuprins:

l) prefinanțare - sumele transferate din fonduri europene și din cofinanțarea publică asigurată din bugetul de stat, în tranșe, de către unitățile de plată către beneficiari/lider de parteneriat/parteneri pentru cheltuielile necesare implementării proiectelor finanțate din fonduri europene, fără depășirea valorii totale eligibile a contractului de finanțare; ... m) cerere de prefinanțare - cererea depusă de către un beneficiar/lider de parteneriat prin care se solicită autorității de management virarea sumelor necesare pentru plata cheltuielilor necesare implementării proiectelor finanțate din fonduri europene, fără depășirea valorii totale eligibile a contractului de finanțare, așa cum sunt prevăzute în bugetele contractelor/ordinelor/deciziilor de finanțare; ...

2. La articolul 12, alineatele (1) și (2) se modifică și vor avea următorul cuprins:

(1) Autoritățile de management sunt autorizate să încheie/să emită contracte/decizii/ordine de finanțare a căror valoare poate determina depășirea sumelor alocate în euro la nivel de program din Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune și cofinanțare de la bugetul de stat în limita a 50% din valoarea acestei alocări, iar Fondul social european, Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane și cofinanțare de la bugetul de stat în limita a 20% din valoarea acestei alocări, cu încadrarea în creditele de angajament aprobate cu această destinație prin legile bugetare anuale.(2) În scopul utilizării eficiente a fondurilor publice, ordonatorii principali de credite cu rol de autoritate de management pot dezangaja, în vederea contractării, fondurile rămase neutilizate în urma atribuirii și/sau finalizării contractelor de achiziție publică aferente contractelor/deciziilor/ordinelor de finanțare, în condițiile legii.

3. La articolul 15, alineatele (1) și (3)-(5) se modifică și vor avea următorul cuprins:

(1) Pentru proiectele finanțate din Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul social european, Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane se acordă prefinanțare în tranșe de maximum 10% din valoarea eligibilă a proiectului, fără depășirea valorii totale eligibile a contractului de finanțare, beneficiarilor/liderilor de parteneriat/partenerilor alții decât cei prevăzuți la art. 6 alin. (1)-(4) și (6).

..................................................

(3) Cu excepția primei tranșe de prefinanțare acordate conform alin. (1), următoarele tranșe de prefinanțare se acordă cu deducerea sumelor necheltuite din tranșa anterior acordată.(4) Beneficiarul/Liderul de parteneriat care a depus cerere de prefinanțare conform alin. (1) are obligația depunerii unei cereri de rambursare care să cuprindă toate cheltuieli efectuate în valoarea totală a prefinanțării acordate în termen de maximum 60 de zile calendaristice de la data la care autoritatea de management a virat prefinanțarea în contul beneficiarului, fără a depăși durata contractului de finanțare.(5) Beneficiarii/Liderii de parteneriat/Partenerii au obligația restituirii integrale/parțiale a prefinanțării acordate potrivit alin. (1), în cazul în care aceștia nu justifică prin cereri de rambursare utilizarea corespunzătoare a acesteia conform alin. (4) și (4^1).

4. La articolul 15, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (4^1), cu următorul cuprins:

(4^1) Beneficiarii care nu au depus cererea de rambursare conform alin. (4) și nu au justificat integral valoarea prefinanțării primite nu mai beneficiază de o altă tranșă de prefinanțare și sunt obligați să justifice integral valoarea acesteia înaintea depunerii unei alte cereri de prefinanțare și/sau de plată.

5. La articolul 20, alineatul (8) se modifică și va avea următorul cuprins:

(8) În termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data încasării sumelor virate de către autoritatea de management conform alin. (5), beneficiarii au obligația de a depune cererea de rambursare aferentă cererii de plată la organismul intermediar/autoritatea de management, în care sunt incluse sumele din facturile decontate prin cererea de plată. În cazul proiectelor implementate în parteneriat, liderul de parteneriat depune o cerere de rambursare centralizată la nivel de proiect în care sunt incluse sumele din facturile decontate prin cererea de plată, atât liderului, cât și partenerului/partenerilor.

6. La articolul 21, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

(1) Beneficiarii/Liderii de parteneriat au obligația de a depune la autoritățile de management/organismele intermediare cereri de rambursare pentru cheltuielile efectuate, care nu se încadrează la art. 20 alin. (8), în termen de maximum 3 luni de la efectuarea acestora, cu excepția primei cereri de rambursare care poate cuprinde și cheltuieli efectuate înainte de semnarea contractului de finanțare.

Articolul II

Structurile prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2016 pentru aprobarea unor măsuri de eficientizare a sistemului de gestionare a fondurilor structurale și de investiții europene, cu modificările ulterioare, pot îndeplini atribuția de organism intermediar pentru implementarea programelor finanțate din Fondul Social European, în baza acordurilor de delegare încheiate cu autoritățile de management.

Articolul III

După articolul 20 din Legea nr. 105/2011 privind gestionarea și utilizarea fondurilor externe nerambursabile și a cofinanțării publice naționale, pentru obiectivul „Cooperare teritorială europeană“, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 434 din 21 iunie 2011, cu modificările și completările ulterioare, se introduc patru noi articole, articolele 20^1-20^4, cu următorul cuprins:

Articolul 20^1

(1) În cazul în care România, în calitate de stat membru pe al cărui teritoriu este situat beneficiarul partener, restituie de la bugetul de stat la bugetul general al Uniunii Europene sume pentru acoperirea fondurilor europene considerate plătite necuvenit ca urmare a încălcărilor săvârșite în cadrul proiectului, aceasta solicită liderilor de proiect/partenerilor din România restituirea sumelor respective. Solicitarea de restituire a sumelor datorate se realizează de către Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene.(2) În vederea recuperării sumelor plătite de la bugetul de stat, în condițiile alin. (1), debitorul va fi notificat cu privire la obligația efectuării plății acestor sume. Recuperarea se realizează de către Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene.(3) Dacă beneficiarii parteneri din România nu restituie sumele prevăzute la alin. (2) către Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene în termen de 5 zile lucrătoare de la data comunicării notificării, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene emite decizii de recuperare a debitului, prin care se individualizează sumele de restituit, în condițiile alin. (4) și (5).(4) În cadrul deciziei de recuperare a debitului aferent fondurilor Uniunii Europene, FEDR, IPA și ENPI, debitul va fi exprimat atât în euro, cât și în moneda națională, iar conversia în lei se efectuează în funcție de specificul fiecărui program.(5) Decizia de recuperare a debitului constituie titlu de creanță și cuprinde elementele actului administrativ fiscal prevăzute de Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare. În titlul de creanță se indică și contul în care beneficiarul trebuie să efectueze plata.(6) Debitorii au obligația efectuării plății sumelor stabilite prin decizia de recuperare a debitului, în termen de 30 de zile de la data comunicării acesteia.(7) Titlul de creanță prevăzut la alin. (3) se comunică debitorului în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data emiterii.(8) Împotriva titlului de creanță se poate depune contestație, în termen de 45 de zile de la data comunicării acestuia, la autoritatea publică emitentă.(9) Introducerea contestației pe calea administrativă nu suspendă executarea titlului de creanță.(10) Titlul de creanță constituie titlu executoriu la împlinirea termenului prevăzut la alin. (6).(11) Pentru neachitarea la termen a obligațiilor stabilite prin titlul de creanță, debitorul datorează o dobândă care se calculează prin aplicarea ratei dobânzii datorate, potrivit alin. (15) la soldul rămas de plată al creanței bugetare, începând cu prima zi după expirarea termenului prevăzut la alin. (6), până la data stingerii acestora.(12) În cazul nerecuperării sumelor prevăzute la alin. (2), la expirarea termenului prevăzut la alin. (6), Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene transmite titlurile executorii, împreună cu dovada comunicării acestora, organelor fiscale competente din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, care vor efectua procedura de executare silită, precum și procedura de compensare potrivit Legii nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare.(13) Recuperarea sumelor prevăzute la alin. (2) prin executare silită, în temeiul titlurilor executorii, se efectuează în conturile indicate de organele fiscale competente. Sumele recuperate prin executare silită, precum și sumele stinse prin compensare se virează de îndată de către organele fiscale în conturile indicate în titlul de creanță.(14) În vederea încasării de la debitor a dobânzii prevăzute la alin. (11), Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene are obligația de a calcula cuantumul acesteia și de a emite decizia de stabilire a dobânzii, care constituie titlu de creanță. Dispozițiile alin. (5)-(10) și (12) sunt aplicabile în mod corespunzător.(15) Rata dobânzii datorate este rata dobânzii de referință a Băncii Naționale a României, în vigoare la data comunicării deciziei de recuperare a debitului.(16) Sumele reprezentând dobânzi datorate pentru neachitarea la termen a obligațiilor prevăzute în titlul de creanță se virează potrivit prevederilor alin. (5) sau alin. (13), după caz.

Articolul 20^2

(1) Dobânda acumulată aferentă programelor prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a), alin. (2) și alin. (3) lit. a) și b), finanțate în cadrul obiectivului „Cooperare teritorială europeană“, rămasă neutilizată la închiderea programelor, inclusiv dobânda acumulată la sumele de prefinanțare primite de la Comisia Europeană, este utilizată în cadrul programului operațional pentru reglarea soldului final ca o resursă în contul contribuției publice naționale.(2) Dobânda pozitivă rămasă neutilizată în urma efectuării operațiunilor prevăzute la alin. (1) se virează de către Autoritatea de management la bugetul de stat după închiderea programelor.

Articolul 20^3

(1) Pentru continuarea asigurării sumelor necesare finanțării Programului de cooperare transfrontalieră România-Bulgaria 2007-2013, în situația atingerii plafonului prevăzut de art. 79 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziții generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.260/1999, Autoritatea de management și Autoritatea națională au obligația asigurării acestor sume din bugetul propriu, proporțional cu bugetul aferent activităților desfășurate de partenerii români sau bulgari, așa cum sunt acestea prevăzute în contractele de finanțare.(2) Sumele prevăzute la art. 11 alin. (1) lit. j) sunt transferate în euro de către Autoritatea de management către liderii de proiect/beneficiarii/partenerii români și se regularizează din instrumente structurale primite de la Comisia Europeană, după plata soldului final. (3) Regularizarea prevăzută la alin. (2) se realizează de către Autoritatea de management prin virarea echivalentului în lei la bugetul de stat a sumei totale transferate în euro către liderii de proiect/beneficiarii/partenerii români, la poziții bugetare distincte de venituri pentru sumele provenite din finanțarea anului curent și pentru sumele provenite din finanțarea anilor precedenți, pe codul de identificare fiscală al Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene.(4) Sumele aferente fondurilor externe nerambursabile necesare continuării finanțării proiectelor se transferă de către Autoritatea națională din statul partener într-un cont în euro al Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și

Fondurilor Europene și se plătesc de către Autoritatea de management către liderii de proiect/beneficiarii/partenerii bulgari.

(5) Sumele prevăzute la alin. (4) se regularizează de către Autoritatea de management prin virarea sumei în euro, utilizată pentru plata liderilor de proiect/beneficiarilor/partenerilor bulgari, din sumele primite de la Comisia Europeană după plata soldului final, în contul indicat de Autoritatea națională din statul partener.

Articolul 20^4

(1) Pentru continuarea asigurării sumelor necesare finanțării Programului de cooperare transfrontalieră România-Serbia 2007-2013, în situația atingerii plafonului prevăzut de art. 40 alin. (5) din Regulamentul (CE) nr. 718/2007 al Comisiei din 12 iunie 2007 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1.085/2006 al Consiliului de instituire a unui instrument de asistență pentru preaderare (IPA), Autoritatea de management are obligația asigurării acestor sume din bugetul propriu pentru liderii de proiect/beneficiarii/ partenerii români, proporțional cu bugetul aferent activităților prevăzute în contracte.(2) Sumele prevăzute la art. 11 alin. (1) lit. j) sunt transferate în euro de către Autoritatea de management către liderii de proiect/beneficiarii/partenerii români și se regularizează din instrumente structurale primite de la Comisia Europeană, după plata soldului final.(3) Regularizarea prevăzută la alin. (2) se realizează de către Autoritatea de management prin virarea în lei la bugetul de stat a echivalentului în lei al sumei totale transferate în euro către liderii de proiect/beneficiarii/partenerii români, la aceeași poziție de cheltuieli bugetare de unde s-a suportat pentru sumele provenite din finanțarea anului curent și potrivit prevederilor art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 275/2008, cu modificările și completările ulterioare, pentru sumele provenite din finanțarea anilor precedenți, pe codul de identificare fiscală al Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene.

Articolul IV

(1) Prin derogare de la prevederile art. 47 alin. (3) lit. f) din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 2 alin. (2) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se pot emite autorizații de construire fără elaborarea și aprobarea prealabilă a unei documentații de amenajarea teritoriului sau de urbanism pentru proiectele de infrastructură de transport de interes național, care sunt cuprinse în Planul de amenajare a teritoriului național - Secțiunea I - Rețele de transport și/sau în Master Planul General de Transport al României, cu excepția porturilor, aeroporturilor, gărilor, triajelor, depourilor, metroului, terminalelor de transport combinat și punctelor de trecere a frontierei, fără afectarea prevederilor referitoare la calitatea și disciplina în construcții.(2) În termen de 30 de zile de la aprobarea, în condițiile legii, a studiului de fezabilitate sau a documentației de avizare a lucrărilor de intervenții pentru proiectul de infrastructură de transport de interes național, în vederea asigurării corelării obiectivului de investiții cu direcțiile de dezvoltare a localităților, inițiatorul proiectului va notifica Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, precum și toate autoritățile publice locale al căror teritoriu este afectat de proiect și va transmite acestora documentația care va cuprinde suportul topocadastral al traseului, inclusiv zonele de protecție ale acestuia în coordonate Stereografic 1970.(3) În termen de maximum 6 luni de la primirea notificărilor potrivit alin. (2), pentru corelarea proiectelor de infrastructură de transport de interes național cu strategiile de dezvoltare spațială și planurile urbanistice generale ale localităților al căror intravilan este afectat de proiectele prevăzute la alin. (1), autoritățile administrației publice locale vor iniția, elabora și aproba în condițiile legii planuri urbanistice zonale, finanțarea realizării acestora fiind asigurată de către inițiatorul și implementatorul proiectului de infrastructură de transport național.

Articolul V

La articolul 47 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 373 din 10 iulie 2001, cu modificările și completările ulterioare, alineatul (3^2) se abrogă.

Articolul VI

Prevederile art. IV sunt aplicabile și proiectelor de infrastructură de transport de interes național cuprinse în Planul de amenajare a teritoriului național - Secțiunea I - Rețele de transport și/sau Master Planul General de Transport al României, pentru care a fost inițiată procedura de autorizare a executării lucrărilor de construcții, aflate în implementare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.

Articolul VII

Articolul V din Ordonanța Guvernului nr. 17/2015 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 540 din 20 iulie 2015, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 316/2015, se modifică și se completează după cum urmează:

1. Alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

(1) Persoanele fizice, persoanele juridice de drept privat, precum și entitățile fără personalitate juridică nu au obligația de a aplica ștampila pe declarații, cereri, contracte sau orice alte documente sau înscrisuri depuse la instituțiile sau autoritățile publice ori emise sau încheiate în relația cu instituțiile sau autoritățile publice.

2. După alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu următorul cuprins:

(1^1) Fapta de a solicita persoanelor fizice, persoanelor juridice de drept privat, precum și entităților fără personalitate juridică aplicarea ștampilei pe declarații, cereri, contracte sau orice alte documente sau înscrisuri, săvârșită de către persoana din cadrul unei instituții sau autorități publice, constituie abatere disciplinară și atrage răspunderea disciplinară a acesteia, conform prevederilor legale.

Articolul VIII

Prevederile art. VII intră în vigoare în termen de 30 de zile de la publicarea prezentei ordonanțe de urgență în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Articolul IX

La articolul 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 18 decembrie 2014, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările și completările ulterioare, alineatul (5^7) se modifică și va avea următorul cuprins:

(5^7) În sensul prezentei ordonanțe de urgență, prin personal din sistemul public sanitar se înțelege toate categoriile de personal din unitățile sanitare publice cu și fără paturi, centrele de diagnostic și tratament, centrele medicale, centrele de sănătate, centrele de sănătate multifuncționale, unitățile specializate de urgență și transport sanitar publice, inclusiv unitățile sanitare aflate în subordinea sau coordonarea ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie, personalul din cabinetele medicale și de medicină dentară, de unitate, ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, precum și ale Serviciului Român de Informații, personalul din rețeaua de medicină școlară și universitară, preșcolară și antepreșcolară, asistență medicală comunitară, precum și din alte unități sanitare și medico-sociale publice, inclusiv personalul din unitățile prevăzute în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății, cu modificările și completările ulterioare, finanțate integral de la bugetul de stat și din venituri proprii și subvenții de la bugetul de stat, aflate în subordinea sau coordonarea Ministerului Sănătății. Începând cu data de 1 iulie 2017, în cadrul personalului sistemului public sanitar se includ și toate categoriile de personal din unitățile sanitare publice cu și fără paturi care au asociat unic unitățile administrativ-teritoriale.

Articolul X

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 3^2, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

(1) Prin derogare de la prevederile art. 1 alin. (1), începând cu luna decembrie 2016, salariile de bază ale personalului prevăzut la cap. I pct. 1, 2 și 3 din anexa nr. III - Familia ocupațională de funcții bugetare «Sănătate» la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, se stabilesc potrivit anexei nr. 1. Începând cu data de 1 iulie 2017, în cadrul anexei nr. 1 se includ și categoriile de personal din unitățile sanitare publice cu și fără paturi care au asociat unic unitățile administrativ-teritoriale.

2. La articolul 3^2, alineatul (6^1) se modifică și va avea următorul cuprins:

(6^1) Prin derogare de la prevederile art. 1 alin. (2), începând cu luna octombrie 2016, pentru gărzile efectuate de personalul sanitar cu pregătire superioară în afara normei legale de muncă și a programului normal de lucru de la funcția de bază, tariful orar se determină în funcție de salariul de bază prevăzut în anexa nr. 1, corespunzător funcției de execuție. Începând cu data de 1 iulie 2017, tariful orar pentru gărzile efectuate de personalul din unitățile sanitare publice cu și fără paturi care au asociat unic unitățile administrativ-teritoriale se determină în funcție de salariul de bază prevăzut în anexa nr. 1, corespunzător funcției de execuție. Influențele financiare determinate de aplicarea acestei prevederi, pentru personalul încadrat în unități sanitare publice, precum și în cele care au asociat unic unitățile administrativ-teritoriale, aflate în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate, se asigură prin transferuri din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de la o poziție distinctă.

3. La articolul 3^2, alineatul (7) se modifică și va avea următorul cuprins:

(7) Pentru personalul încadrat în unități sanitare publice, precum și în cele care au asociat unic unitățile administrativ-teritoriale, aflate în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate, influențele financiare determinate de creșterile salariale prevăzute la alin. (1) se asigură prin transferuri din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de la o poziție distinctă.

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE
Contrasemnează:
Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administrației publice și fondurilor europene,
Sevil Shhaideh

Ministrul delegat pentru fonduri europene,

Rovana Plumb

Ministrul finanțelor publice,

Ionuț Mișa

Ministrul transporturilor,

Alexandru-Răzvan Cuc
Ministrul pentru mediul de afaceri, comerț și antreprenoriat,
Ilan Laufer
Viceprim-ministru, ministrul mediului,
Grațiela Leocadia Gavrilescu

Ministrul delegat pentru afaceri europene,

Victor Negrescu

Ministrul apărării naționale,

Adrian Țuțuianu

Ministrul muncii și justiției sociale,

Lia-Olguța Vasilescu

Ministrul culturii și identității naționale,

Lucian Romașcanu

București, 30 iunie 2017.

Nr. 49.

-----