LEGE nr. 37 din 26 noiembrie 1975 (republicată)

privind sistematizarea, proiectarea şi realizarea arterelor de circulaţie în localităţile urbane şi rurale

EMITENT

MAREA ADUNARE NAŢIONALĂ

Publicat în BULETINUL OFICIAL nr. 82 din 6 septembrie 1978

Dezvoltarea economico-socială a ţării, creşterea gradului de civilizaţie şi bunăstare a poporului impun adoptarea unor măsuri de modernizare şi sistematizare a tuturor localităţilor urbane şi rurale, în conformitate cu prevederile legale.

În realizarea acestui obiectiv un loc important îl ocupă sistematizarea, proiectarea şi realizarea arterelor de circulaţie.

Pentru satisfacerea cerinţelor actuale şi de perspectivă ale traficului rutier, realizarea arterelor de circulaţie urbane şi rurale trebuie făcută într-o concepţie unitară, pe baze ştiinţifice, potrivit unor norme obligatorii, care să asigure îmbunătăţirea permanentă a condiţiilor de viaţă şi de muncă ale locuitorilor, păstrarea şi valorificarea superioară a reţelei de străzi existente, economisirea terenurilor, creşterea eficienţei şi siguranţei transporturilor.

Sistematizarea, proiectarea şi realizarea arterelor de circulaţie din municipii, oraşe şi comune vor trebui să asigure integrarea armonioasă a noilor obiective cu caracter economic, social-cultural sau de locuinţe în cadrul arhitectural şi al sistemului stradal existent, respectînd particularităţile fiecărei localităţi.

În scopul asigurării unei ordini riguroase în domeniul sistematizării, proiectării şi realizării arterelor de circulaţie în localităţile urbane şi rurale,

Marea Adunare Naţională a Republicii Socialiste România, adoptă prezenta lege.

Capitolul 1

Principii generale

Articolul 1

Sistematizarea, proiectarea şi realizarea arterelor de circulaţie, în localităţile urbane şi rurale, se efectuează într-o concepţie unitară, ţinînd seama de criteriile de eficienţă economică şi de ordin social, de condiţiile specifice ale localităţilor, pe baza prevederilor planului naţional unic de dezvoltare economico-socială.

Dezvoltarea reţelei de circulaţie în localităţi, parte integrantă a procesului de sistematizare, trebuie să contribuie la îmbunătăţirea permanentă a condiţiilor de viaţă şi de muncă ale locuitorilor, la creşterea eficienţei şi siguranţei transporturilor, la economisirea terenurilor şi la modernizarea localităţilor.

Articolul 2

Sistematizarea arterelor de circulaţie se fundamentează prin studiul de circulaţie al localităţii, care se întocmeşte pentru o perioadă de perspectivă de minimum 15 ani, şi alte studii de specialitate şi se aprobă, potrivit legii, odată cu schiţa de sistematizare a localităţii.

Articolul 3

Sistematizarea, proiectarea şi realizarea arterelor de circulaţie în localităţi trebuie să asigure păstrarea şi folosirea sistemului de străzi existente, a alinierilor lor, precum şi evitarea demolărilor, conservarea construcţiilor, a specificului arhitectural şi urbanistic al localităţii.

Prin sistematizarea reţelei stradale se va asigura ca drumurile naţionale să traverseze localitatea prin una sau cel mult două artere importante de circulaţie.

Stabilirea amplasamentelor obiectivelor economice, social-culturale şi de locuinţe se va face ţinîndu-se seama şi de posibilitatea folosirii reţelei de străzi existente, asigurîndu-se totodată caracterul multifuncţional al arterelor de circulaţie, pentru transportul local şi de tranzit, pentru activităţile comerciale, sociale, culturale şi alte activităţi.

Desfiinţarea, lărgirea sau crearea de străzi noi în cadrul cartierelor existente se poate efectua numai cu aprobarea prealabilă dată prin decret prezidenţial.

Articolul 4

Proiectarea şi construirea străzilor noi se pot face numai în cazuri justificate de necesităţile de trafic ale localităţilor, determinate de dezvoltarea şi amplasarea obiectivelor economice, social-culturale sau a locuinţelor, pe trasee scurte, directe, fără variante ocolitoare, cu respectarea prevederilor din prezenta lege.

Realizarea noilor obiective industriale, social-culturale, precum şi a locuinţelor, se va face numai după proiectarea şi construirea reţelei de străzi, care se vor efectua ţinîndu-se seama în mod obligatoriu de caracterul străzilor existente în localitate.

Articolul 5

Construcţiile de locuit se vor amplasa la limita trotuarelor şi vor avea prevăzute, de regulă, curţi interioare pentru nevoile gospodăreşti.

În jurul fiecărui bloc de locuinţe se vor prevedea trotuare de protecţie din beton simplu sau asfaltate prevăzute cu rigole pentru scurgerea apelor.

În cadrul curţilor interioare se pot amenaja locuri de parcare pentru autovehicule, utilităţi gospodăreşti şi, după caz, zone verzi.

Îngrijirea şi amenajarea curţilor interioare, a zonelor verzi şi a celorlalte unităţi gospodăreşti constituie o obligaţie a fiecărui locatar.

Articolul 6

Străzile din localităţile urbane se clasifică în raport cu intensitatea şi componenţa traficului, precum şi cu funcţiile pe care le îndeplinesc, după cum urmează: categoria I - magistrală; categoria a II-a - de legătură; categoria a III-a - colectoare şi categoria a IV-a - de deservire locală.

Străzile din localităţile rurale se clasifică în principale şi secundare.

Funcţiile, dimensiunile şi modul de realizare a fiecărei categorii de străzi sînt cele prevăzute în prezenta lege.

Clasificarea străzilor din fiecare localitate urbană sau rurală se face de către comitetele executive ale consiliilor populare judeţene sau al municipiului Bucureşti, pe baza studiilor de circulaţie aprobate potrivit legii.

Articolul 7

Lucrările pentru realizarea sau modernizarea străzilor se aprobă odată cu schiţa de sistematizare şi se execută în ordinea următoare: trasarea străzii, efectuarea lucrărilor tehnico-edilitare subterane, construirea străzii, urmată, după caz, de executarea obiectivelor economice, social-culturale sau de locuinţe. Prin documentaţiile tehnico-economice de realizare a investiţiei se vor stabili, pe etape, categoriile de lucrări ce urmează a se executa în cadrul acestei ordini, în scopul scurtării la minimum a duratei de execuţie, economisirii fondurilor alocate şi organizării raţionale a execuţiei ansamblului de lucrări.

Articolul 8

Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti răspund de elaborarea studiilor de sistematizare, a studiilor de circulaţie, precum şi de coordonarea elaborării documentaţiilor tehnico-economice şi a execuţiei tuturor lucrărilor de investiţii, modernizări, reparaţii şi întreţinere ce se realizează pe arterele de circulaţie ale oraşelor şi comunelor, cu respectarea prevederilor din prezenta lege.

Articolul 9

Elaborarea măsurilor de sistematizare a arterelor stradale, precum şi construirea şi întreţinerea acestora, se vor realiza cu participarea activă a cetăţenilor.

În acest scop, consiliile populare vor informa cetăţenii asupra principalelor aspecte legate de dezvoltarea circulaţiei, vor analiza sugestiile şi propunerile acestora cu privire la diferitele soluţii preconizate şi îi vor atrage, în cadrul unor acţiuni organizate, la realizarea măsurilor adoptate.

Capitolul 2

Proiectarea şi realizarea arterelor de circulaţie în localităţile urbane

Articolul 10

Străzile din localităţile urbane au următoarele funcţii şi caracteristici:

a) străzi de categoria I - magistrală, care asigură preluarea fluxurilor ale oraşului, pe direcţia principală de legătură cu drumul naţional care traversează oraşul, avînd 6 benzi de circulaţie, inclusiv liniile de tramvai şi alte mijloace de transport în comun; ... b) străzi de categoria a II-a - de legătură, care asigură circulaţia generală a oraşelor între zonele funcţionale şi de locuit, avînd 4 benzi de circulaţie, inclusiv liniile de tramvai şi alte mijloace de transport în comun; ... c) străzi de categoria a III-a - colectoare, care preiau fluxurile de circulaţie ale oraşului din zonele funcţionale şi le dirijează spre străzile de legătură sau magistrale, avînd 2 benzi de circulaţie; ... d) străzi de categoria a IV-a de deservire locală, care asigură accesul carosabil la blocurile de locuit, în curţile interioare ale acestora, precum şi în zonele cu trafic foarte redus, pentru servicii curente şi accidentale, avînd o singură bandă de circulaţie. ...

Străzile de categoria I - magistrale se vor proiecta şi realiza numai dacă realizarea lor se justifică din punct de vedere tehnico-economic şi al intensităţii circulaţiei şi vor fi în număr de cel mult două într-o localitate, amplasate, de regulă, pe direcţiile drumurilor naţionale.

Articolul 11

Încadrarea străzilor într-una din categoriile prevăzute în prezenta lege se face la propunerea comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, prin schiţele şi detaliile de sistematizare aprobate potrivit prevederilor Legii nr. 58/1974 privind sistematizarea teritoriului şi localităţilor urbane şi rurale.

Articolul 12

Străzi de categoria I şi a II-a, cu sau fără zonă verde mediană, precum şi alte străzi cu un număr mai mare de benzi de circulaţie decît cele prevăzute în art. 10 sau cu platformă de tramvai separată de partea carosabilă, artere ocolitoare, rocade, centuri de legătură şi străpungeri, se vor putea realiza numai în cazurile în care mărimea oraşului, intensitatea traficului, configuraţia terenului, circulaţia pietonilor sau alte împrejurări determină necesitatea unor asemenea lucrări, cu aprobarea prealabilă dată prin decret prezidenţial.

Articolul 13

La proiectarea străzilor noi din localităţile urbane se va adopta, de regulă, tipul de stradă de categoria a III-a, prevăzută cu trotuare de 2 m.

În funcţie de intensitatea circulaţiei şi de eficienţa economică a lucrărilor se pot adopta şi tipuri de străzi de categoria I, prevăzute cu trotuare de pînă la 5 m lăţime, sau străzi de categoria a II-a, prevăzute, de regulă, cu trotuare de 4 m lăţime.

Caracteristicile şi condiţiile tehnice de proiectare a străzilor din localităţile urbane, precum şi capacităţile maxime de circulaţie pe acestea, sînt prevăzute în anexele nr. 1 şi 2.

Articolul 14

La proiectarea intersecţiilor se va ţine seama de condiţiile specifice de amenajare, corespunzător relaţiilor dintre fluxurile concurente, precum şi de condiţiile de fluenţă, vizibilitate şi siguranţă a circulaţiei, prevăzute în normele tehnice în vigoare, potrivit anexei nr. 2.

Intersecţiile şi pieţele de circulaţie se pot realiza numai dacă soluţiile adoptate se justifică tehnic şi economic şi vor ocupa suprafaţa de teren strict necesară pentru asigurarea funcţiilor acestora. În cazul intersecţiilor intens solicitate se pot prevedea treceri denivelate pentru pietoni şi vehicule.

Realizarea intersecţiilor pe străzile din categoriile I şi a II-a se face cu aprobarea comitetelor executive ale consiliilor populare sau al municipiului Bucureşti.

Articolul 15

Lucrările edilitare subterane se amplasează, de regulă, în afara părţii carosabile a străzii.

Reţelele magistrale de distribuţie sau colectare pentru apă, energie electrică, telefonie, gaze, termoficare vor fi amplasate în galerii vizibile şi prevăzute cu puncte de branşare distribuite la distanţe optime, potrivit studiilor de sistematizare, asigurînd lungimi minime ale branşamentelor, potrivit anexei nr. 3.

Reţelele de energie electrică de înaltă tensiune şi canalizare se proiectează şi se realizează pe trasee independente, corespunzător normelor tehnice.

Articolul 16

Modernizarea străzilor se va realiza în conformitate cu prevederile schiţei de sistematizare a localităţii şi a studiului de circulaţie, cu menţinerea alinierilor existente.

Pentru alinierea părţii carosabile a străzii se pot efectua, potrivit dispoziţiilor legale, unele corectări prin retrageri de garduri, fără demolări de clădiri, asigurîndu-se totodată un trotuar cu lăţime minimă.

Articolul 17

Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti vor stabili, pe baza studiilor de circulaţie, măsuri pentru folosirea eficientă a sistemului stradal, prin separarea şi distribuirea fluxurilor de circulaţie în raport cu natura traficului, introducerea circulaţiei cu sens unic, suprimarea unor intersecţii secundare şi apropiate pe străzile cu trafic intens şi de tranzit, precum şi alte măsuri de organizare a circulaţiei.

Articolul 18

În vederea fundamentării studiilor de circulaţie în localităţi, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti vor asigura, cu concursul organelor de miliţie, înregistrarea periodică a traficului, potrivit normelor tehnice stabilite în acest scop.

Articolul 19

Pentru circulaţia pietonilor se vor amenaja trotuare, cu o lăţime cuprinsă între 1 şi 5 m, în funcţie de intensitatea circulaţiei şi de locul în care sînt amplasate acestea. Normele pentru dimensionarea trotuarelor sînt cele prevăzute în anexa nr. 4.

La traversarea străzilor din categoriile I şi a II-a din localităţile urbane, de către fluxuri mari de pietoni, pot fi prevăzute, după caz, refugii sau treceri prin pasaje denivelate.

În interiorul ansamblurilor de locuinţe, accesul pietonilor la locuinţe, dotări social-culturale, spaţii comerciale, locuri de odihnă şi terenuri de joacă se poate asigura prin alei.

Articolul 20

Amplasarea pe străzi a stîlpilor pentru instalaţii, a pomilor sau a zonelor verzi se va face pe o lăţime de 1,50 - 2 m între partea carosabilă şi trotuar.

Normele de iluminare a arterelor de circulaţie diferenţiate în raport cu categoria acestora, precum şi distanţele între stîlpii de iluminat public, se vor stabili prin decret prezidenţial.

Articolul 21

Soluţiile de transport în comun se stabilesc pe baza unui studiu comparativ de eficienţă tehnico-economică şi cu privire la cerinţele de transport ale populaţiei.

Transportul în comun se va realiza pe străzile de categoriile I şi a II-a; străzile din categoria a III-a vor putea fi folosite în acest scop în cazuri excepţionale, dacă străzile de categorie superioară nu pot fi folosite în acest scop.

Liniile noi de tramvai se amplasează de regulă pe partea carosabilă a străzii şi la nivelul ei, iar staţiile de tramvai se pot amenaja cu refugii pentru pietoni.

Articolul 22

Pentru parcarea autovehiculelor se pot folosi curţile interioare ale clădirilor de locuit amenajate în mod corespunzător, străzile interioare, spaţiile special amenajate în pieţele din cartierele de locuit şi, după caz, trotuarele şi străzile care nu sînt intens circulate.

Articolul 23

În cadrul ansamblurilor de locuinţe cu o populaţie de circa 8.000- 10.000 locuitori se pot prevedea amenajarea de parcuri, cu plantaţii diversificate, dotări corespunzătoare pentru odihnă şi agrement, terenuri de joacă pentru copii, precum şi alte dotări pentru deservirea populaţiei.

Articolul 24

Vitezele de circulaţie luate în considerare la proiectare, intensitatea şi natura traficului, precum şi organizarea circulaţiei, dispunerea şi amenajarea intersecţiilor pe străzile din localităţile urbane, se stabilesc prin studii de circulaţie, cu respectarea prevederilor din anexa nr. 1.

Articolul 25

Dimensionarea numărului de benzi carosabile se face în funcţie de intensitatea şi caracteristicile traficului, cu respectarea capacităţilor maxime de circulaţie pe străzi prevăzute în anexa nr. 2.

Articolul 26

Elementele geometrice ale profilelor caracteristice ale străzilor din localităţile urbane sînt cele prevăzute în anexa nr. 5.

Alinierea construcţiilor în lungul străzilor din categoriile I - III se face cu respectarea distanţelor maxime între fronturile acestora, prevăzute în anexa nr. 6.

Construcţiile, altele decît locuinţe, cinematografe, case de cultură, magazine, dotări social-culturale, spaţii comerciale etc., care generează fluxuri importante de pietoni şi vehicule, se pot amplasa retrase de la alinierea generală a străzii şi vor fi prevăzute cu amenajări de circulaţie locală care se vor soluţiona prin detalii de sistematizare şi se vor aproba odată cu acestea.

Articolul 27

Străzi cu lăţimi mai mari decît cele prevăzute în anexa nr. 5 sau cu distanţe între fronturile construcţiilor mai mari decît cele prevăzute în anexa nr. 6, pieţe de circulaţie şi pasaje denivelate carosabile, precum şi degajările din jurul obiectivelor social-culturale, se pot realiza numai cu aprobarea prealabilă dată prin decret prezidenţial.

Articolul 28

Suprafeţele carosabile şi ale trotuarelor din ansamblurile de locuinţe se stabilesc potrivit anexei nr. 7.

Articolul 29

Alcătuirea sistemului rutier se va face în funcţie de intensitatea şi componenţa traficului, de factorii climatici şi de posibilităţile de folosire a materialelor locale şi deşeurilor industriale, de realizarea pe etape a lucrărilor, în conformitate cu anexa nr. 8.

Dimensionarea îmbrăcăminţii, a fundaţiei şi a straturilor de bază se va face cu respectarea normelor tehnice în vigoare pentru traficul de perspectivă pe o durată de cel puţin 15 ani.

Capitolul 3

Proiectarea şi realizarea arterelor de circulaţie în localităţile rurale

Articolul 30

Străzile din localităţile rurale au următoarele caracteristici:

a) străzi principale, cu două benzi de circulaţie pentru trafic în dublu sens; ... b) străzi secundare, cu o singură bandă de circulaţie pentru trafic de intensitate redusă. ...

Articolul 31

Străzile principale vor avea lăţimea carosabilă de 5,50 m şi platforma de 7 m, iar cele secundare vor avea lăţimea carosabilă de 3,50 m şi platforma de 5 m.

Articolul 32

Platformele străzilor din localităţile rurale vor fi mărginite de şanţuri sau rigole.

Pentru circulaţia pietonilor se prevăd trotuare cu o lăţime de 0,75 m.

Articolul 33

Distanţele între garduri sau construcţii situate de o parte şi de alta a străzilor din localităţile rurale vor fi de 11 m la străzile principale şi de 8 m la cele secundare.

Articolul 34

În funcţie de mărimea localităţii, configuraţia terenului şi caracteristicile traficului, consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti vor putea aproba lăţimi de străzi sau distanţe între garduri sau construcţii mai mari decît cele prevăzute la art. 31 - 33, fără însă a putea depăşi, potrivit legii, lăţimi carosabile de 7 m şi trotuare de 1,50 m lăţime, respectiv distanţe între garduri sau construcţii de 17 m.

Pentru dezvoltarea capacităţii de circulaţie a drumurilor naţionale în traversarea localităţilor rurale, distanţa între garduri sau construcţii va fi de 22 m.

Articolul 35

Prevederile art. 14 - 16 se aplică în mod corespunzător şi la sistematizarea, proiectarea şi realizarea străzilor din localităţile rurale.

Capitolul 4

Răspunderi şi sancţiuni

Articolul 36

Încălcarea dispoziţiilor din prezenta lege atrage răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravenţională sau penală, după caz.

Pentru contravenţiile săvîrşite în domeniul sistematizării, proiectării şi realizării arterelor de circulaţie de către persoane fizice se vor stabili sancţiuni cu amendă de la 1.000 lei pînă la 10.000 lei, iar pentru cele săvîrşite de către persoane juridice, sancţiuni cu amendă de la 3.000 lei pînă la 30.000 lei.

Prevederile art. 25 alin. 1 şi art. 26 din Legea nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor nu se aplică în cazul contravenţiilor săvîrşite în domeniul sistematizării, proiectării şi realizării arterelor de circulaţie.

Prin hotărîre a Consiliului de Miniştri se vor stabili contravenţiile în domeniul sistematizării, proiectării şi realizării arterelor de circulaţie, precum şi sancţiunile care urmează a fi aplicate.

Articolul 37

Constituie contravenţie, dacă fapta nu este săvîrşită în astfel de condiţii încît, potrivit legii penale, ea constituie infracţiune, deteriorarea prin orice mijloc a arterelor de circulaţie din localităţile urbane şi rurale, împiedicarea sub orice formă a utilizării lor, precum şi degradarea unităţilor gospodăreşti sau a spaţiilor verzi.

Contravenţia se sancţionează cu amendă de la 500 la 2.000 lei, contravenientul fiind obligat să repare, potrivit legii, prejudiciul cauzat.

Constatarea contravenţiei şi aplicarea amenzii se fac prin proces-verbal încheiat de primar sau persoane anume împuternicite de acesta, precum şi de către ofiţerii şi subofiţerii de miliţie.

Dispoziţiile prezentului articol se completează cu prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor.

Capitolul 5

Dispoziţii finale

Articolul 38

În cadrul proiectelor de sistematizare a localităţilor se va avea în vedere posibilitatea realizării unor monumente noi, precum şi punerea în valoare a monumentelor existente care reprezintă trecutul istoric şi de luptă al poporului.

Se interzice realizarea de pieţe sau spaţii verzi în jurul obiectivelor social-culturale, prin demolarea construcţiilor existente.

Articolul 39

Realizarea arterelor de circulaţie urbană şi rurală se finanţează din fondurile de investiţii alocate prin plan consiliilor populare, precum şi din alte resurse prevăzute de lege.

Lucrările pentru realizarea de străzi care asigură accesul la unităţile economice de stat şi contribuie substanţial la realizarea transporturilor tehnologice şi a planului de producţie a acestora se pot finanţa din fondurile unităţilor respective.

Articolul 40

Cheltuielile necesare pentru întreţinerea şi repararea arterelor de circulaţie se finanţează din bugetul local, precum şi din alte resurse prevăzute de lege.

Articolul 41

Lucrările privind construcţia, modernizarea, întreţinerea şi repararea arterelor de circulaţie, urbană şi rurală, pot fi efectuate şi prin contribuţia bănească şi în muncă a cetăţenilor, potrivit legii.

Articolul 42

Comitetele executive sau, după caz, birourile executive ale consiliilor populare răspund de asigurarea condiţiilor de folosire permanentă şi în bune condiţii a arterelor de circulaţie, de curăţenia străzilor, de păstrarea şi întreţinerea dotărilor tehnico-edilitare şi gospodăreşti, a semnalizatoarelor rutiere şi a plantaţiilor, antrenînd în aceste acţiuni populaţia localităţilor.

Articolul 43

Prevederile prezentei legi se aplică porţiunilor de drum naţional şi judeţean în traversarea localităţilor, în măsura în care Legea drumurilor nr. 13/1974 nu dispune altfel.

Articolul 44

Anexele 1 - 8 fac parte integrantă din prezenta lege.

Articolul 45

Prevederile art. 12 lit. c) din Legea drumurilor nr. 13/1974 se abrogă.

Articolul 46

Prezenta lege intră în vigoare la 1 ianuarie 1976.*)

──────────*) Fac excepţie prevederile art. 13 alin. 1 şi 2, art. 19 alin. 1, art. 20 alin. 1, art. 34 şi 35, precum ale anexelor nr. 4, 5 şi 6, care intră în vigoare la data de 13 iulie 1978.──────────

Anexa 1

CARACTERISTICILE ŞI CONDIŢIILE TEHNICE DE

PROIECTARE ALE STRĂZILOR ÎN LOCALITĂŢILE URBANE

*Font 7*

┌───┬────────────────────┬───────┬────────────┬─────────────────┬─────────────────┬────────────────────────────────────────────────────┐

│Nr.│ Categoria străzii │Viteza │Intensitatea│Partea carosabilă│Distanţa minimă │ Organizarea circulaţiei şi intersecţiilor │

│crt│ │ de │traficului │pentru circulaţia│normală între │ │

│ │ │proiec-│în turisme │curentă │intersecţii la │ │

│ │ │tare │ │ │acelaşi nivel (m)│ │

│ │ │(km/h) ├────────────┼─────┬──────┬────┴─┬──────┬────────┤ │

│ │ │ │oră şi bandă│ A │ B │ C │ D │ E │ │

├───┼────────────────────┼───────┼────────────┼─────┼──────┼──────┼──────┼────────┼────────────────────────────────────────────────────┤

│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │

├───┼────────────────────┼───────┼────────────┼─────┼──────┼──────┼──────┼────────┼────────────────────────────────────────────────────┤

│ 1.│Stradă de categoria │ 60 │foarte │ 6 │ 3,50 │ 21 │ 800 │ 200 │a) liniile de tramvai se amplasează în limita │

│ │I - magistrală │ │intensă │ │ │ │ │ │părţii carosabile a străzii încadrate în numărul │

│ │ │ │peste 600 şi│ │ │ │ │ │benzilor; │

│ │ │ │intensă │ │ │ │ │ │b) intersecţiile foarte solicitate, în cazul cînd │

│ │ │ │360 - 600 │ │ │ │ │ │se justifică tehnic şi economic, pot fi denivelate; │

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │c) intersecţiile la acelaşi nivel au circulaţie │

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │dirijată cu semafoare; │

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │d) staţionările pe benzile de circulaţie curentă │

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │sînt interzise. │

├───┼────────────────────┼───────┼────────────┼─────┼──────┼──────┼──────┼────────┼────────────────────────────────────────────────────┤

│ 2.│Stradă de categoria │50 - 60│intensă │ 4 │ 3,50 │ 14 │ 500 │ 100-150│a) liniile de tramvai se amplasează în limita părţii│

│ │a II-a - de legătură│ │360 - 600 │ │ │ │ │ │carosabile a străzii încadrate în numărul benzilor; │

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │b) intersecţiile la acelaşi nivel au circulaţie │

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │dirijată cu semafoare; │

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │c) staţionările pe benzile de circulaţie curentă │

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │sînt interzise; │

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │d) în condiţii grele de desfăşurare a traseului │

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │străzii (teren accidentat, zone clădite etc.) se │

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │poate reduce viteza de proiectare pe sectoare scurte│

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │pînă la 35 km/oră. │

├───┼────────────────────┼───────┼────────────┼─────┼──────┼──────┼──────┼────────┼────────────────────────────────────────────────────┤

│ 3.│Stradă de categoria │40 - 50│medie │ 2 │3-3,50│ 6-7 │ 200 │ 50 │a) în condiţii grele de desfăşurare a traseului │

│ │a III-a - colectoare│ │160 - 360 │ │ │ │ │ │străzii (teren accidentat, zone clădite etc.) se │

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │poate reduce viteza de proiectare pe sectoare scurte│

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │pînă la 25 km/oră. │

├───┼────────────────────┼───────┼────────────┼─────┼──────┼──────┼──────┼────────┼────────────────────────────────────────────────────┤

│ 4.│Stradă de categoria │sub 25 │redusă │ 1 │3-3,50│3-3,50│sub │ - │a) străzile pot fi prevăzute cu platforme de │

│ │a IV-a - de │ │30 - 160 şi │ │ │ │100 │ │încrucişare şi bucle de întoarcere şi au de regulă │

│ │deservire locală │ │foarte │ │ │ │ │ │un trotuar de 1,00 m; │

│ │ │ │redusă sub │ │ │ │ │ │b) transportul în comun este interzis. │

│ │ │ │30 │ │ │ │ │ │ │

└───┴────────────────────┴───────┴────────────┴─────┴──────┴──────┴──────┴────────┴────────────────────────────────────────────────────┘

Anexa 2

CAPACITĂŢILE MAXIME DE CIRCULAŢIE ALE STRĂZILOR

SITUATE ÎN PALIER ŞI ALINIAMENT (TURISME/ORĂ)

*Font 9*

───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

Nr. benzilor de circulaţie Distanţa între Viteza de proiectare (km/oră)

intersecţii (m) ──────────────────────────────────────

60 50 40 25

───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

A. Circulaţia în regim normal şi flux continuu (undă verde, intersecţii denivelate)

6 benzi - 5000 - - -

4 benzi - 3500 3800 - -

B. Circulaţia în regim normal şi flux discontinuu (cu treceri alternative în intersecţii)

6 benzi 800 2800 - - -

4 benzi 800 2000 2200 - -

500 1500 1800 - -

2 benzi 500 - 1000 1200 -

300 - 700 900 -

200 - 600 800 -

1 bandă 100 - - - 350

───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

Anexa 3

GALERIE EDILITARĂ, SECŢIUNE TIP*)

Anexa 4

DIMENSIONAREA TROTUARELOR

┌───────────────────┬────────────────────────────────────────┐

│ │ Capacităţi de circulaţie │

│Lăţimea trotuarului│ (pietoni/oră) │

│ (m) ├─────────────┬─────────────┬────────────┤

│ │Trotuar lîngă│Trotuar lîngă│Alee în zonă│

│ │locuinţe │magazine │de parc │

├───────────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤

│ 1,00 │ 800 │ 700 │ 600 │

├───────────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤

│ 1,50 │ 1600 │ 1400 │ 1200 │

├───────────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤

│ 2,25 │ 2400 │ 2100 │ 1800 │

├───────────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤

│ 3,00 │ 3200 │ 2800 │ 2400 │

├───────────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤

│ 4,00 │ 4000 │ 3500 │ 3000 │

├───────────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤

│ 5,00 │ 4800 │ 4200 │ 3600 │

└───────────────────┴─────────────┴─────────────┴────────────┘

Anexa 5

PROFILE CARACTERISTICE DE STRĂZI

A. STRĂZI DE CATEGORIA I-a - MAGISTRALE - CU 6 BENZI DE CIRCULAŢIE*)

B. STRĂZI DE CATEGORIA II-a - DE LEGĂTURĂ - CU 4 BENZI DE CIRCULAŢIE*)

C. STRĂZI DE CATEGORIA III-a - COLECTOARE - CU 2 BENZI DE CIRCULAŢIE*)

D. STRĂZI DE CATEGORIA IV-a - DE DESERVIRE LOCALĂ CU O BANDĂ DE CIRCULAŢIE*)

E. STRĂZI ÎN LOCALITĂŢI RURALE

Anexa 6

DISTANŢELE ÎNTRE FRONTURILE CONSTRUCŢIILOR

SITUATE PE PĂRŢILE LATERALE ALE STRĂZII

┌────────────────┬─────────────────────────────────────────┬───────────────────┐

│Nr. benzilor de │ │Distanţele între │

│ circulaţie │ │fronturile │

│ curentă │ │construcţiilor (m) │

│(ambele sensuri)│ Condiţiile de amenajare a străzii │ │

├────────────────┼─────────────────────────────────────────┼───────────────────┤

│ 6 benzi │cu sau fără linie de tramvai, cu pomi şi │ │

│ │stîlpi la marginea trotuarului │ 35 │

├────────────────┼─────────────────────────────────────────┼───────────────────┤

│ 4 benzi │cu sau fără linie de tramvai, cu pomi şi │ │

│ │stîlpi la marginea trotuarului │ 25 │

├────────────────┼─────────────────────────────────────────┼───────────────────┤

│ 2 benzi │cu pomi şi stîlpi şi cu reţele subterane │14 - 16, în funcţie│

│ │numeroase │de lăţimea │

│ │ │trotuarelor │

├────────────────┼─────────────────────────────────────────┼───────────────────┤

│ 2 benzi │fără pomi │10 - 13, în funcţie│

│ │ │de lăţimea │

│ │ │carosabilă şi a │

│ │ │trotuarelor │

└────────────────┴─────────────────────────────────────────┴───────────────────┘

NOTĂ:

Distanţele între fronturile construcţiilor se reduc în cazul prevederii de trotuare cu lăţimi mai mici decît cele stabilite în mod curent şi se majorează cînd se prevăd zone verzi mediane, refugii de pietoni, amenajări pentru intersecţii şi pentru asigurarea vizibilităţii, precum şi în cazul terenului accidentat, în vederea reducerii volumelor terasamentelor, ziduri de sprijin şi a soclurilor clădirilor.

Distanţa între fronturile clădirilor de locuit, altele decît cele amplasate pe străzile de categoria I şi a II-a, va fi de 28 m la clădiri cu 11 nivele (P 10) şi 13 m pentru cele cu 5 nivele (P 4), respectiv 16 m la străzile cu 2 benzi şi trotuare de 3 m.

Anexa 7

DENSITĂŢILE MEDII DE SUPRAFEŢE CAROSABILE ŞI

DE TROTUARE ÎN ANSAMBLURILE NOI DE LOCUINŢE

┌───────────────────┬────────────────────┬─────────────────────┬──────────────┐

│Suprafaţa locuibilă│Suprafaţa carosabilă│Suprafaţa de trotuare│ Total │

│la hectar (m.p.) │ la hectar (m.p.) │ la hectar (m.p.) │ (m.p.) │

├───────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼──────────────┤

│ Sub 4500 │ 1200 │ 700 │ 1900 │

├───────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼──────────────┤

│ 4500 - 7000 │ 1400 │ 800 │ 2200 │

├───────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼──────────────┤

│ 7000 - 10000 │ 1500 │ 900 │ 2400 │

├───────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼──────────────┤

│ peste 10000 │ 1600 │ 1000 │ 2600 │

└───────────────────┴────────────────────┴─────────────────────┴──────────────┘

Anexa 8

STRUCTURI CARACTERISTICE DE SISTEME RUTIERE*)

NOTĂ:

1. - Grosimile straturilor de bază şi de fundaţii sînt medii, ele urmînd a fi stabilite pe bază de calcul pentru fiecare caz în parte.

2. - Grosimile straturilor de fundaţie sînt calculate pentru modulul de deformaţie a terenului de 100 kg/cmp; pentru terenuri cu modulul de deformaţie diferit de această valoare se aplică corecţii rezultate din calcule.

3. - Sistemele rutiere cu îmbrăcăminţi din pavaje din piatră cioplită se vor prevedea de regulă pentru staţionări şi în cazul refolosirii pavajelor existente.

4. - Structurile din tabel nu cuprind straturile necesare pentru asigurarea rezistenţei în cazurile pămînturilor sensibile la acţiunea îngheţ-dezgheţ.

5. - Pentru străzile din localităţile rurale se aplică structurile cu modulul de deformaţie echivalent necesar, egal sau mai mic de 400 kg/cmp.

-------