PROGRAM din 27 mai 2020 de măsuri pentru atingerea stării ecologice bune a regiunii marine Marea Neagră EMITENT GUVERNUL Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 523 bis din 18 iunie 2020 Aprobat prin HOTĂRÂREA nr. 432 din 27 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 523 din 18 iunie 2020. ANEXĂ Program de măsuri pentru atingerea stării ecologice bune a regiunii marine Marea Neagră MĂSURI EXISTENTE aprobate de către alte autorităţi care contribuie la starea ecologică bună a mediului marin Titlul măsurii În ariile marine protejate este interzisă desfăşurarea programelor, proiectelor şi activităţilor care contravin planurilor de management sau regulamentelor ariilor protejate respective Nr./codul măsurii RO-ME-001 Categoria de măsuri UE 1a Referinţă - legislaţia românească Art.52 alin.(2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare. Referinţă - legislaţia UE/internaţională Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică. Obiective de mediu Habitate pelagice Ind. 1.6.2 Percentila 90 a valorilor biomasei fitoplanctonului să nu depaşească valorile limită în 10 % din observaţiile din sezonul de vară în ultimii 6 ani Peşti Ind. 1.1.1 Aria de distribuţie a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană si se situeaza în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate în peste 50% din observaţiile din ultimii 6 ani Ind. 1.3.1 Condiţiile populaţiei speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană şi se situează în domeniul de valori din ultimele 2 decenii Ind. 4.3.1 Mărimea populaţiei speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană şi se situează în intervalul de valori din ultimele 2 decenii Mamifere marine Ind. 1.1.1 Menţinerea distribuţiei şi frecvenţei speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate. Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis). Păsări marine Ind. 1.1.1 Menţinerea sau creşterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuţiei speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan) Ind. 1.4.1 Conservarea habitatatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman şi natural Ind. 1.5.1 Suprafaţa habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan) se va menţine sau va creşte Ind. 4.3.1 Mărimea/abundenţa populaţiei (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menţine în limita a 95% din abundenţa naturală a speciilor migratoare din România şi va creşte pe termen lung Habitate bentale Ind. 1.4.1 1110-1: Menţinerea existenţei celor trei pajişti de Zostera noltei în zona Mangalia 1110-8: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Costineşti-2 Mai Nisipuri cu Donax trunculus: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Navodari- 2 Mai 1140-3: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Eforie Nord-Eforie Sud 1170-7: Menţinerea distribuţiei actuale în zona 2 Mai-Vama Veche 1170-8: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Cap Aurora-Vama Veche 1170-10: Menţinerea distribuţiei actuale în punctele Agigea, Costineşti şi Vama Veche 1170-2 Recifi biogeni de Mytilus galloprovincialis: Menţinerea distribuţiei actuale pe tot şelful României între izobatele de 30 - 50 m 1170-9: Menţinerea distribuţiei actuale pe tot subtratul stâncos circalitoral Ind. 1.5.1 1110-1: Suprafaţa ocupată de habitat 2'2,43 ha 1140-3: Suprafaţa ocupată de habitat 2'2,06 ha 1170-7: Suprafaţa ocupată de habitat 2'1,8 ha 1170-8: Suprafaţa ocupată de habitat 2'46 ha 1170-10: Suprafaţa ocupată de habitat 2'1 ha Ind. 1.6.1 Înălţimea frunzelor de Zostera noltei în iunie 2'70 cm; extinderea anuală a rizomilor de Zostera noltei în zonele de creştere ale pajiştilor 2'70 cm Înălţimea talurilor de Cystoseira barbata în sezonul rece 2'100 cm; frecvenţa exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 m2 2' 50% Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) 2'50 mm SL Frecvenţa juvenililor de Pholas dactylus în pătrate de 1 m2 2'50%; dimensiunea maximă a exemplarelor de Pholas dactylus (lungimea cochiliei) = 70mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donacilla cornea (lungimea cochiliei) 2'22 - 24 mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donax trunculus (lungimea cochiliei) 45 - 50 mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Arenicola marina (lungimea corpului întreg în extensie) 250 - 350 mm TL Ind. 1.6.2 1110-1: Acoperirea cu Zostera. noltei în interiorul pajiştilor 2'50%; biomasa foliară a Zostera.noltei 2' 1600 g m-2 1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata în interiorul câmpurilor 2'50%; biomasa umedă a Cystoseira barbata fără epifite 2' 3000 g•m-2 1170-2:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului 2' 50%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis 2'5000 g•m-2 Densitatea populaţiei de Donacilla cornea 2'3300 ind•m-2 Densitatea populaţiei de Donax trunculus 2'200 ind•m-2 1170-7: Acoperirea cu Corallina officinalis în interiorul câmpurilor 2'50% Densitatea populaţiei de Lentidium mediterraneum 2'9000 ind•m-2; biomasa vie a Lentidium mediterraneum 2' 100 g•m-2. 1170-9: Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului 2'80%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis 2'8000 g•m-2 Biomasa vie a Modiolula phaseolina în pătrate de 1 m2 2'16 g•m-2 Ind. 4.3.1 Densitatea populaţiei de Lentidium mediterraneum 2'9000 ind•m-2 Densitatea populaţiei de Arenicola marina 2' 0,1 ind•m-2; Densitatea populaţiei de Necallianassa truncata 2' 1 ind•m-2 Densitatea populaţiei de Mytilus galloprovincialis 2'500 ind.m-2 Densitatea populaţiei de Modiolula phaseolina în pătrate de 1 m22'200 ind•m-2 Ind. 6.2.1 1110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajistilor 2' 50%; Frecvenţa decapodului Palaemon adspersus în pătrate de 1 m2 = 100%; Frecvenţa decapodului Carcinus aestuarii în transecte de 50 m2 2'30% 1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata in interiorul centurilor 2'50%; Frecvenţa epifitei Colaconema thuretii în patrate de 1 m2 2'80%; Frecvenţa gastropodului Gibbula divaricata în patrate de 1 m2 2'30% Frecvenţa gastropoduluiiTricolia pullus în pătrate de 1 m2 2'1% 1170-2: Frecvenţa algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 m2 2'10%; Frecvenţa decapodului Liocarcinus navigator în transecte de 400 m2 2'70% 1140-3: Frecvenţa polichetului Ophelia bicornis în probe 2'1%; Frecvenţa mysidului Gastrosaccus sanctus în probe 2'50% 1170-9: Frecvenţa decapoduluii Eriphia verrucosa în transecte de 100 m2 ; Densitatea speciei Halichondria panicea in habitat 2'1 colonie m-2 Ind. 6.2.3 1170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) 2'50 mm SL 1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) 2'70 mm SL Descriptori D1 Biodiversitate-habitate pelagice D1 Biodiversitate-păsări marine D1 Biodiversitate-mamifere marine D1 Biodiversitate-peşti D1 Biodiversitate-habitate bentale D4 Reţele trofice marine D6 Integritatea fundului mării Presiuni principale -Sufocare (de exemplu punerea în funcţiune de structuri realizate de om sau evacuarea reziduurilor de dragare) -Colmatare (de exemplu prin construcţii permanente) -Modificări în înnămolire (de exemplu la deversări, la mărirea scurgerilor sau la dragare/evacuarea reziduurilor de dragare); -Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigaţie, manevrele de ancorare) -Introducerea de specii neindigene şi translocaţii -Extracţia selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale -Introducerea de nutrienti şi de alte substanţe bogate în azot şi fosfor -Introducerea de substanţe organice -Modificări importante în regimul salinităţii -Modificări importante în regimul temperaturii -Introducerea de compuşi sintetici -Introducerea de substanţe şi compuşi nesintetici -Introducerea de alte substanţe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice şi/sau intenţionate a acestora în mediul marin -Deşeuri marine -Zgomot subacvatic Activitate/Tematică Extracţia de hidrocarburi marine (petrol şi gaz); prospecţiuni seismice/Producere de energie Pescuit/Extracţie de resurse vii Acvacultură/Producere de hrana Protecţie costieră, recuperare de ţărm, interacţiune ţărm-apă; operaţiunile de poziţionare a cablurilor şi conductelor submarine/Structuri realizate de om Dragaje/Extracţie de resurse minerale Turism şi recreere, inclusiv sporturi nautice/Recreere Transport naval/Transport Depozitarea deşeurilor solide, inclusiv material dragat/Depozitare deseuri Cercetare marină, activitati educative/Cercetare Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor Măsura poate avea o contribuţie ridicată la atingerea ţintelor/obiectivelor legate de biodiversitate/reţele trofice marine/integritatea fundului mării Titlul măsurii Monitorizarea capturilor accidentale ale speciilor protejate de păsări marine Nr./codul măsurii RO-ME-002 Categoria de măsuri UE 1a Referinţă - legislaţia românească Hotărârea Guvernului nr. 323/2010 privind stabilirea sistemului de monitorizare a capturilor şi uciderilor accidentale ale tuturor speciilor de păsări, precum şi ale speciilor strict protejate prevăzute în anexele nr. 4A şi 4B la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice Referinţă - legislaţia UE/internaţională Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice. Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992. Obiective de mediu Păsări marine Ind. 1.1.1 Menţinerea sau creşterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuţiei speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan) Ind. 1.4.1 Conservarea habitatatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman şi natural Ind. 1.5.1 Suprafaţa habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan) se va menţine sau va creşte Ind. 4.3.1 Mărimea/abundenţa populaţiei (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menţine în limita a 95% din abundenţa naturală a speciilor migratoare din România şi va creşte pe termen lung Descriptori D1 Biodiversitate-păsări marine D4 Reţele trofice marine Presiuni principale - Extracţia selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale Activitate/Tematică Transport naval/Transport Pescuit/Extracţie de resurse vii Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor Măsura poate avea o contribuţie scăzută la atingerea ţintelor/obiectivelor legate de păsări marine Titlul măsurii Este interzis exportul exemplarelor apartinând speciilor non-CITES de floră si faună sălbatică sau deplasarea acestora în vederea comercializării în una dintre tările din Uniunea Europeană, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţia în vigoare, fără acordul pentru export, respectiv fără certificatul de origine eliberate de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului Nr./codul măsurii RO-ME-003 Categoria de măsuri UE 1a Referinţă - legislaţia românească Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare. Referinţă - legislaţia UE/internaţională Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992. Obiective de mediu Habitate bentale Ind. 1.4.1 1110-8: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Costineşti-2 Mai Nisipuri cu Donax trunculus: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Navodari- 2 Mai Ind. 1.6.2 Densitatea populaţiei de Donax trunculus 2'200 ind•m-2 1170-7: Acoperirea cu Corallina officinalis în interiorul câmpurilor 2' 50% Densitatea populaţiei de Lentidium mediterraneum 2'9000 ind•m-2; biomasa vie a Lentidium mediterraneum 2'100 g•m-2 Ind. 4.3.1 Densitatea populaţiei de Lentidium mediterraneum 2'9000 ind•m-2 Descriptori D1 Biodiversitate-habitate pelagice D1 Biodiversitate-peşti D1 Biodiversitate-habitate bentale D4 Reţele trofice marine Presiuni principale - Extracţia selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale Activitate/Tematică Cercetare marină, activităţi educative/Cercetare Extracţie de resurse genetice/bioprospectare Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor Măsura poate avea o contribuţiescăzută la atingerea ţintelor/obiectivelor legate de biodiversitate. Titlul măsurii Interzicerea pescuitului comercial, recreativ/sportiv şi familial al delfinilor, tot timpul anului şi menţinerea obligativităţii raportării capturilor accidentale de delfini, inclusiv din zona economică exclusivă Nr./codul măsurii RO-ME-004 Categoria de măsuri UE 1a Referinţă - legislaţia românească Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare Referinţă - legislaţia UE/internaţională Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992. Obiective de mediu Mamifere marine Ind. 1.1.1 Menţinerea distribuţiei şi frecvenţei speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate Descriptori D1 Biodiversitate-mamifere marine D4 Reţele trofice marine Presiuni principale - Extracţia selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale Activitate/Tematică Pescuit/Extracţie de resurse vii Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor Măsura poate avea o contribuţie ridicată la atingerea ţintelor/obiectivelor legate de mamifere marine. Titlul măsurii Folosirea talianulului submersibil pentru pescuitul staţionar în zona costieră a litoralului românesc al Mării Negre, este permisă cu respectarea condiţiilor: îmbunătăţirea selectivităţii uneltei prin menţinerea dimensiunilor minime legale a laturii ochiurilor de plasă de la camera de prindere; monitorizarea permanentă a capturii pentru stabilirea avantajelor implementării talianului submersibil în practicarea unui pescuit selectiv- nedistructiv asupra populaţiei piscicole. Nr./codul măsurii RO-ME-005 Categoria de măsuri UE 1a Referinţă - legislaţia românească Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 1369/2018 privind caracteristicile tehnice, condiţiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial şi metodele de pescuit comercial în apele marine şi continentale Referinţă - legislaţia UE/internaţională Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992. Obiective de mediu Mamifere marine Ind. 1.1.1 Menţinerea distribuţiei şi frecvenţei speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis) Specii comerciale de peşti şi moluşte Ind. 3.2.1 Creşterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar (Merlangius merlangus euxinus), calcan (Psetta maxima), stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), hamsie (Engraulis encrasicolus), rechin (Squalus acanthias) şi barbun (Mullus barbatus ponticus) Ind. 3.3.1 Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 - 2 ani (şprot) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (stavrid) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie) Descriptori D3 Specii comerciale de peşti şi moluşte D1Biodiversitate-mamifere marine D1 Biodiversitate-peşti D4 Reţele trofice marine Presiuni principale - Extracţia selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale Activitate/Tematică Pescuit/Extracţie de resurse vii Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor Măsura poate avea o contribuţie ridicată la atingerea ţintelor/obiectivelor legate de mamifere marine şi specii comerciale de peşti. Titlul măsurii Este interzisă folosirea traulului pelagic în Marea Neagră, sub izobata de 20 m Nr./codul măsurii RO-ME-006 Categoria de măsuri UE 1a Referinţă - legislaţia românească Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 1369/2018. Referinţă - legislaţia UE/internaţională Obiective de mediu Mamifere marine Ind. 1.1.1 Menţinerea distribuţiei şi frecvenţei speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis) Specii comerciale de peşti şi moluşte Ind. 3.1.1 Menţinerea mortalităţii prin pescuit F :S FMSY = 0,64 (sprot) Tendinţă constantă de scădere a mortalităţii cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depăşească valoarea limită de referinţă de 0,54 (FMSY = F :S0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalităţii naturale M 1-3= 0,81 şi rate de exploatare E :S0,4 (hamsie); Reducerea efortului de pescuit până la F:S FMSY =0,4 (bacaliar) Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid) Reducerea efortului de pescuit până la F:S FMSY = 0,54 (hamsie) Ind. 3.1.2 Menţinerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S0,082 (sprot) Ind. 3.2.1 Creşterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), hamsie (Engraulis encrasicolus Ind. 3.2.2 Menţinerea stocului de şprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ 60.000 t Ind. 3.3.1 Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 - 2 ani (şprot) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (stavrid) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie) Descriptori D3 Specii comerciale de peşti şi moluşte D1Biodiversitate-mamifere marine D1 Biodiversitate-peşti D4 Reţele trofice marine Presiuni principale - Extracţia selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale Activitate/Tematică Pescuit/Extracţie de resurse vii Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor Măsura poate avea o contribuţie ridicată la atingerea ţintelor/obiectivelor legate de mamifere marine şi speciile comerciale de peşti. Titlul măsurii Este interzisă folosirea oricăror unelte de pescuit în faţa gurilor de vărsare ale Dunării în Marea Neagră, pe o distanţă de 5 km în largul mării şi pe un coridor lat de 2 km, socotit câte un km de o parte şi de alta a braţelor Sulina şi Sfântu Gheorghe; în faţa braţului Chilia al Dunării lăţimea coridorului interzis este de 1 km spre sud de axul braţului, iar spre nord până la limita apelor teritoriale ale României Nr./codul măsurii RO-ME-007 Categoria de măsuri UE 1a Referinţă - legislaţia românească Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 1369/2018. Referinţă - legislaţia UE/internaţională Obiective de mediu Mamifere marine Ind. 1.1.1 Menţinerea distribuţiei şi frecvenţei speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis) Descriptori D1Biodiversitate-mamifere marine D1 Biodiversitate-peşti D1 Biodiversitate-habitate bentale D4 Reţele trofice marine D6 Integritatea fundului mării Presiuni principale -Extracţia selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale -Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigaţie, manevrele de ancorare) -Extracţia selectivă (datorată de exemplu explorării şi exploatării resurselor biologice şi nebiologice de pe fundul mării şi din subsol). Activitate/Tematică Pescuit/Extracţie de resurse vii Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor Măsura poate avea o contribuţie moderată la atingerea ţintelor/obiectivelor legate de mamifere marine şi integritatea fundului mării datorită limitării geografice. Titlul măsurii Se interzice folosirea oricăror unelte sau echipamente de pescuit sturioni în zonele de pescuit din habitatele piscicole naturale din România Nr./codul măsurii RO-ME-008 Categoria de măsuri UE 1a Referinţă - legislaţia românească Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 1369/2018. Referinţă - legislaţia UE/internaţională Obiective de mediu Ind. 1.1.1 Aria de distribuţie a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană şi se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate în peste 50% din observaţiile din ultimii 6 ani Ind. 1.3.1 Condiţiile populaţiei speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană şi se situează în domeniul de valori din ultimele 2 decenii Ind. 4.3.1 Mărimea populaţiei speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană şi se situează în intervalul de valori din ultimele 2 decenii Descriptori D1 Biodiversitate-peşti D4 Reţele trofice marine Presiuni principale - Extracţia selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale Activitate/Tematică Pescuit/Extracţie de resurse vii Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor Măsura nu are o nicio contribuţie la atingerea obiectivelor legate de Biodiversitate-peşti deoarece acestea sunt definite doar pentru familia Gobbidae. Măsura poate avea o contribuţie ridicată în condiţiile revizuirii definiţiilor SEB şi Obiective de mediu (extinderea lor). Titlul măsurii Se interzice folosirea setcilor de calcan confecţionate din aţe cu fineţea mai mică de 6,350 m/kg şi a lavelor cu lungimea mai mare de 1 km, în Marea Neagră Nr./codul măsurii RO-ME-009 Categoria de măsuri UE 1a Referinţă - legislaţia românească Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 1369/2018. Referinţă - legislaţia UE/internaţională Obiective de mediu Mamifere marine Ind. 1.1.1 Menţinerea distribuţiei şi frecvenţei speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis) Descriptori D1 Biodiversitate-mamifere marine D1 Biodiversitate-peşti D4 Reţele trofice marine Presiuni principale - Extracţia selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale Activitate/Tematică Pescuit/Extracţie de resurse vii Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor Măsura are o contribuţie ridicată la atingerea obiectivelor de mediu legate de mamiferele marine. Titlul măsurii Se interzice folosirea la pescuitul în Marea Neagră a setcilor cu mărimea laturii ochiurilor de plasă cuprinse între a = 40 mm şi a = 100 mm, respectiv 2a = 80 mm şi 2a = 200 mm, folosirea şirurilor de setci în derivă a căror lungime totală este mai mare de 2,5 km, a setcilor fixe pentru scrumbie Nr./codul măsurii RO-ME-010 Categoria de măsuri UE 1a Referinţă - legislaţia românească Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 1369/2018. Referinţă - legislaţia UE/internaţională Obiective de mediu Mamifere marine Ind. 1.1.1 Menţinerea distribuţiei şi frecvenţei speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis) Descriptori D1 Biodiversitate-mamifere marine D1 Biodiversitate-peşti D4 Reţele trofice marine Presiuni principale - Extracţia selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale Activitate/Tematică Pescuit/Extracţie de resurse vii Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor Măsura are o contribuţie ridicată la atingerea obiectivelor de mediu legate de mamiferele marine. Titlul măsurii Introducerea speciilor de peşti şi a altor culturi în amenajările marine, indiferent de provenienţa lor, se face cu avizul autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură şi al autorităţii publice centrale care răspunde de mediu Nr./codul măsurii RO-ME-011 Categoria de măsuri UE 1a Referinţă - legislaţia românească Art. 46 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare Referinţă - legislaţia UE/internaţională Obiective de mediu Ind. 2.2.1 Menţinerea raportului actual specii neindigene/specii indigene, ca număr de specii şi/sau abundenţă în cadrul fiecărui grup, la litoralul românesc al Mării Negre Ind. 2.2.1 Tendinţa descrescătoare a speciilor neindigene nou introduse Descriptori D2 Specii neindigene Presiuni principale - Introducerea de specii neindigene şi translocaţii Activitate/Tematică Acvacultură/Producere de hrană Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor Măsura are o contribuţie ridicată la atingerea obiectivelor legate de introducerea intenţionată de specii neindigene. Titlul măsurii Introducerea deliberată în mediu marin a speciilor invazive din afara teritoriului naţional este interzisă exceptând situaţiile: introducerea în scop de cercetare-dezvoltare în condiţii de izolare a speciilor invazive, introducerea în scop de cercetare-dezvoltare pentru reconstrucţia ecologică a unor habitate, care nu sunt incluse în reţeaua de arii naturale protejate şi sunt distruse iremediabil de factori antropici sau de schimbările climatice Nr./codul măsurii RO-ME-012 Categoria de măsuri UE 1a Referinţă - legislaţia românească Ordinul ministrului mediului nr. 979/2009 privind introducerea de specii alohtone, intervenţiile asupra speciilor invazive, precum şi reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4A şi 4B la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, pe teritoriul naţional Referinţă - legislaţia UE/internaţională Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 Obiective de mediu Ind. 2.2.1 Menţinerea raportului actual specii neindigene/specii indigene, ca număr de specii şi/sau abundenţă în cadrul fiecărui grup, la litoralul românesc al Mării Negre Ind. 2.2.1 Tendinţa descrescătoare a speciilor neindigene nou introduse Descriptori D2 Specii neindigene Presiuni principale - Introducerea de specii neindigene şi translocaţii Activitate/Tematică Acvacultură/Producere de hrană Cercetare marină, activităţi educative/Cercetare Control biologic Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor Măsura are o contribuţie ridicată la atingerea obiectivelor legate de introducerea intenţionată de specii neindigene. Titlul măsurii Introducerea intenţionată a speciilor alohtone impune efectuarea unei evaluări a impactului acestei introduceri asupra speciilor de floră şi faună indigene Nr./codul măsurii RO-ME-013 Categoria de măsuri UE 1a Referinţă - legislaţia românească Art. 34 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare Referinţă - legislaţia UE/internaţională Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 Obiective de mediu Ind. 2.2.1 Menţinerea raportului actual specii neindigene/specii indigene, ca număr de specii şi/sau abundenţă în cadrul fiecărui grup, la litoralul românesc al Mării Negre Ind. 2.2.1 Tendinţa descrescătoare a speciilor neindigene nou introduse Descriptori D2 Specii neindigene Presiuni principale - Introducerea de specii neindigene şi translocaţii Activitate/Tematică Acvacultură/Producere de hrană Cercetare marină, activităţi educative/Cercetare Control biologic Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor Măsura are o contribuţie ridicată la atingerea obiectivelor legate de introducerea intenţionată de specii neindigene. Titlul măsurii Monitorizarea obligatorie a apelor de balast şi a foulingului pentru navele care debalastează sau care efectuează operaţiuni de carenare în porturi, ca şi a sedimentelor de pe fundul tancurilor de balast unde se pot afla forme de rezistenţă Nr./codul măsurii RO-ME-014 Categoria de măsuri UE 1a Referinţă - legislaţia românească Hotărârea Guvernului nr.1081/2013 privind aprobarea Strategiei naţionale şi a Planului de acţiune pentru conservarea biodiversităţi 2014 - 2020 Referinţă - legislaţia UE/internaţională Convenţia privind diversitatea biologică, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992 şi ratificată de România prin Legea nr. 58/1994, cu modificările ulterioare Obiective de mediu Ind. 2.2.1 Menţinerea raportului actual specii neindigene/specii indigene, ca număr de specii şi/sau abundenţă în cadrul fiecărui grup, la litoralul românesc al Mării Negre Ind. 2.2.1 Tendinţa descrescătoare a speciilor neindigene nou introduse Descriptori D2 Specii neindigene Presiuni principale - Introducerea de specii neindigene şi translocaţii Activitate/Tematică Transport naval/Transport Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor Măsura are o contribuţie moderată la atingerea obiectivelor legate de introducerea intenţionată de specii neindigene. Titlul măsurii Navele/ambarcaţiunile deţinătoare de autorizaţii de pescuit calcan au următoarele obligaţii: să respecte zona/cota de pescuit alocată; să descarce peştele capturat în portul/punctul de debarcare arondat; să folosească unelte (setci) cu latura ochiului egală sau mai mare de 400 mm; dimensiunea minimă pentru calcan la descărcare să fie de cel puţin 45 cm; să respecte perioada de prohibiţie a pescuitului de calcan conform prevederilor regulamentelor europene în vigoare. Nr./codul măsurii RO-ME-015 Categoria de măsuri UE 1a Referinţă - legislaţia românească Art.35 din Normele privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului comercial în habitatele piscicole naturale, cu excepţia ariilor naturale protejate, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 807/2016 Referinţă - legislaţia UE/internaţională Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/218 al Comisiei din 6 februarie 2017 privind registrul flotei de pescuit a Uniunii. Regulamentului (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009 de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 847/96, (CE) nr. 2371/2002, (CE) nr. 811/2004, (CE) nr. 768/2005, (CE) nr. 2115/2005, (CE) nr. 2166/2005, (CE) nr. 388/2006, (CE) nr. 509/2007, (CE) nr. 676/2007, (CE) nr. 1098/2007, (CE) nr. 1300/2008, (CE) nr. 1342/2008 şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93, (CE) nr. 1627/94 şi (CE) nr. 1966/2006. Regulamentului (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 şi (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 şi (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului şi a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului. Obiective de mediu Ind. 3.1.1 Tendinţă constantă de scădere a valorilor mortalităţii cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY = (F0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 şi F = 0,15-limite de referinţă (calcan) Reducerea drastică a efortului de pescuit, F :SFMSY = 0,15 (calcan) Ind. 3.1.2 Menţinerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S0,033 (calcan) Ind. 3.2.1 Creşterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (calcan (Psetta maxima) Ind. 3.2.2 Refacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500- 2.000 tone Ind. 3.3.1 Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 5-6 ani (calcan) Descriptori D3 Specii comerciale de peşti şi moluşte Presiuni principale - Extracţia selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial şi sportiv) Activitate/Tematică Pescuit/Extracţie de resurse vii Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor Măsura are o contribuţie ridicată la atingerea obiectivelor legate de D3 Specii comerciale de peşte (calcan) Titlul măsurii Se interzice, în activitatea de pescuit comercial, folosirea setcilor pentru rechin în zona marină a Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării", respectiv de la ţărm până la izobata de 20 m Nr./codul măsurii RO-ME-016 Categoria de măsuri UE 1a Referinţă - legislaţia românească Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 1369/2018. Referinţă - legislaţia UE/internaţională Obiective de mediu Mamifere marine Ind. 1.1.1 Menţinerea distribuţiei şi frecvenţei speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis) Specii comerciale de peşti Ind. 3.1.1 Reducerea efortului de pescuit până la F :SFMSY = 0,18 (rechin) Ind. 3.1.2 Menţinerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S0,033 (calcan) Ind. 3.2.1 Creşterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (rechin) Ind. 3.3.1 Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin) Descriptori D3 Specii comerciale de peşti şi moluşte D1 Biodiversitate-peşti D1 Biodiversitate-mamifere marine D4 Reţele trofice marine Presiuni principale - Extracţia selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial şi sportiv) Activitate/Tematică Pescuit/Extracţie de resurse vii Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor Măsura are o contribuţie moderată la atingerea obiectivelor legate de D3 Specii comerciale de peşte (rechin) şi D1 Biodiversitate-mamifere marine datorită limitării sale geografice Titlul măsurii Stabilirea criteriilor pentru atribuirea dreptului de pescuit comercial în habitatele piscicole naturale, cu excepţia ariilor naturale protejate Nr./codul măsurii RO-ME-017 Categoria de măsuri UE 1a Referinţă - legislaţia românească Art.3 din Normele privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului comercial în habitatele piscicole naturale, cu excepţia ariilor naturale protejate, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 807/2016 Referinţă - legislaţia UE/internaţională Regulamentului (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009. Regulamentului (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2013. Obiective de mediu Ind. 3.1.1 Menţinerea mortalităţii prin pescuit F :SFMSY = 0,64 (sprot); Tendinţă constantă de scădere a valorilor mortalităţii cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY = (F 0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 şi F = 0,15-limite de referinţă (calcan) Tendinţă constantă de scădere a mortalităţii cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depăşească valoarea limită de referinţă de 0,54 (FMSY = F :S0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalităţii naturale M 1-3= 0,81 şi rate de exploatare E :S0,4 (hamsie) Reducerea efortului de pescuit până la F :SFMSY = 0,4 (bacaliar) Reducerea drastică a efortului de pescuit, F :SFMSY = 0,15 (calcan) Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid) Reducerea efortului de pescuit până la F :SFMSY = 0,54 (hamsie) Reducerea efortului de pescuit până la F :SFMSY = 0,18 (rechin) Reducerea efortului de pescuit până la F :SFMSY = 0,46 (barbun) Ind. 3.1.2 Menţinerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S0,082 (sprot) Menţinerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S0,033 (calcan) Ind. 3.2.1 Creşterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar (Merlangius merlangus euxinus), calcan (Psetta maxima), stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), hamsie (Engraulis encrasicolus), rechin (Squalus acanthias) şi barbun (Mullus barbatus ponticus) Ind. 3.2.2 Menţinerea stocului de şprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ 60.000 tone Refacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500- 2.000 tone Ind. 3.3.1 Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 - 2 ani (şprot) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 5 - 6 ani (calcan) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (bacaliar) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (stavrid) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun) Descriptori D3 Specii comerciale de peşti şi moluşte Presiuni principale - Extracţia selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial şi sportiv) Activitate/Tematică Pescuit/ExtracJie de resurse vii Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor Măsura are o contribuţie ridicată la atingerea obiectivelor legate de D3 Specii comerciale de peşti şi moluşte Titlul măsurii Întocmirea declaraţiei de debarcare (cuprinde cantităţile descărcate pentru fiecare specie de peşte, zona de provenienţă, precum şi alte date stabilite de ANPA) de către navele/ambarcaţiunile care descarcă capturile pe teritoriul României şi prezentarea acesteia către ANPA Nr./codul măsurii RO-ME-018 Categoria de măsuri UE 1a Referinţă - legislaţia românească Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare. Referinţă - legislaţia UE/internaţională Regulamentului (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2013. Obiective de mediu Ind. 3.1.1 Menţinerea mortalităţii prin pescuit F :SFMSY = 0,64 (sprot); Tendinţă constantă de scădere a valorilor mortalităţii cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY = (F 0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 şi F = 0,15-limite de referinţă (calcan) Tendinţă constantă de scădere a mortalităţii cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depăşească valoarea limită de referinţă de 0,54 (FMSY = F :S0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalităţii naturale M 1-3= 0,81 şi rate de exploatare E :S0,4 (hamsie) Reducerea efortului de pescuit până la F :SFMSY = 0,4 (bacaliar) Reducerea drastică a efortului de pescuit, F :SFMSY = 0,15 (calcan) Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid) Reducerea efortului de pescuit până la F :SFMSY = 0,54 (hamsie) Reducerea efortului de pescuit până la F :SFMSY = 0,18 (rechin) Reducerea efortului de pescuit până la F :SFMSY = 0,46 (barbun) Ind. 3.1.2 Menţinerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S0,082 (sprot) Menţinerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S0,033 (calcan) Ind. 3.2.1 Creşterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar (Merlangius merlangus euxinus), calcan (Psetta maxima), stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), hamsie (Engraulis encrasicolus), rechin (Squalus acanthias) şi barbun (Mullus barbatus ponticus) Ind. 3.2.2 Menţinerea stocului de şprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ 60.000 tone Refacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500- 2.000 tone Ind. 3.3.1 Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 - 2 ani (şprot) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 5 - 6 ani (calcan) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (bacaliar) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (stavrid) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun) Descriptori D3 Specii comerciale de peşti şi moluşte D1 Biodiversitate - peşti Presiuni principale - Extracţia selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial şi sportiv); -Extracţia selectivă (datorată de exemplu explorării şi exploatării resurselor biologice şi nebiologice de pe fundul mării şi din subsol). Activitate/Tematică Pescuit/ExtracJie de resurse vii Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor Măsura are o contribuţie ridicată la atingerea obiectivelor legate de D3 Specii comerciale de peşti şi moluşte Titlul măsurii Exemplarele de peşti cu dimensiunile sub limita minimă celei reglementate nu pot fi reţinute, transbordate, descărcate sau comercializate, acestea fiind redate mediului acvatic imediat după capturarea lor, indiferent de starea acestora Nr./codul măsurii RO-ME-019 Categoria de măsuri UE 1a Referinţă - legislaţia românească Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare Referinţă - legislaţia UE/internaţională Regulamentului (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2013. Obiective de mediu Ind. 3.3.1 Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 - 2 ani (şprot) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 5 - 6 ani (calcan) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (bacaliar) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (stavrid) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun) Descriptori D3 Specii comerciale de peşti şi moluşte Presiuni principale - Extracţia selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial şi sportiv); Activitate/Tematică Pescuit/ExtracJie de resurse vii Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor Măsura are o contribuţie ridicată la atingerea obiectivelor legate de D3 Specii comerciale de peşti şi moluşte Titlul măsurii Perioadele şi zonele de prohibiţie a pescuitului, precum şi zonele de protecţie a resurselor acvatice vii se stabilesc anual, la propunerea ANPA, prin ordin de ministru. Nr./codul măsurii RO-ME-020 Categoria de măsuri UE 1a Referinţă - legislaţia românească Art.12 alin.(4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare Referinţă - legislaţia UE/internaţională Regulamentului (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2013. Convenţia privind diversitatea biologică, cu modificările ulterioare. Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 şi de Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 septembrie 2003 de adaptare la Decizia 1999/468/CE a Consiliului a dispoziţiilor privind comitetele care asistă Comisia în exercitarea competenţelor de executare prevăzute de actele care fac obiectul procedurii menţionate la articolul 251 din Tratatul CE. Regulamentul (UE) nr.508/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 mai 2014 privind Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime şi de abrogare a Regulamentelor (CE) nr.2328/2003, (CE) nr.861/2006, (CE) nr.1198/2006 şi (CE) nr.791/2007 ale Consiliului şi a Regulamentului (UE) nr.1255/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului. Regulamentul (UE) 2017/1004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 mai 2017 privind instituirea unui cadru al Uniunii pentru colectarea, gestionarea şi utilizarea datelor din sectorul pescuitului şi sprijinirea consultanţei ştiinţifice cu privire la politica comună în domeniul pescuitului şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr.199/2008 al Consiliului Obiective de mediu Ind. 3.1.1 Menţinerea mortalităţii prin pescuit F :SFMSY = 0,64 (sprot); Tendinţă constantă de scădere a valorilor mortalităţii cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY = (F 0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 şi F = 0,15-limite de referinţă (calcan) Tendinţă constantă de scădere a mortalităţii cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depăşească valoarea limită de referinţă de 0,54 (FMSY = F :S0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalităţii naturale M 1-3= 0,81 şi rate de exploatare E :S0,4 (hamsie) Reducerea efortului de pescuit până la F :SFMSY = 0,4 (bacaliar) Reducerea drastică a efortului de pescuit, F :SFMSY = 0,15 (calcan) Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid) Reducerea efortului de pescuit până la F :SFMSY = 0,54 (hamsie) Reducerea efortului de pescuit până la F :SFMSY = 0,18 (rechin) Reducerea efortului de pescuit până la F :SFMSY = 0,46 (barbun) Ind. 3.1.2 Menţinerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S0,082 (sprot) Menţinerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S0,033 (calcan) Ind. 3.2.1 Creşterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar (Merlangius merlangus euxinus), calcan (Psetta maxima), stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), hamsie (Engraulis encrasicolus), rechin (Squalus acanthias) şi barbun (Mullus barbatus ponticus) Ind. 3.2.2 Menţinerea stocului de şprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ 60.000 tone Refacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500- 2.000 tone Ind. 3.3.1 Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 - 2 ani (şprot) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 5 - 6 ani (calcan) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (bacaliar) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (stavrid) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun) Descriptori D3 Specii comerciale de peşti şi moluşte Presiuni principale - Extracţia selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial şi sportiv); Activitate/Tematică Pescuit/ExtracJie de resurse vii Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor Măsura are o contribuţie ridicată la atingerea obiectivelor legate de D3 Specii comerciale de peşti şi moluşte. Titlul măsurii Toate navele de pescuit cu o lungime egală sau mai mare de 12 metri trebuie să fie echipate cu sistem de monitorizare prin satelit (VMS), care să fie conectate în permanenţă în timpul cât nava se află în activitate pe mare Nr./codul măsurii RO-ME-021 Categoria de măsuri UE 1a Referinţă - legislaţia românească Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 807/2016 privind aprobarea Normelor privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului comercial în habitatele piscicole naturale, cu excepţia ariilor naturale protejate Referinţă - legislaţia UE/internaţională Regulamentului (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2013. Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/218 al Comisiei din 6 februarie 2017. Obiective de mediu Ind. 3.1.1 Menţinerea mortalităţii prin pescuit F :SFMSY = 0,64 (sprot); Tendinţă constantă de scădere a valorilor mortalităţii cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY = (F 0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 şi F = 0,15-limite de referinţă (calcan) Tendinţă constantă de scădere a mortalităţii cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depăşească valoarea limită de referinţă de 0,54 (FMSY = F :S0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalităţii naturale M 1-3= 0,81 şi rate de exploatare E :S0,4 (hamsie) Reducerea efortului de pescuit până la F :SFMSY = 0,4 (bacaliar) Reducerea drastică a efortului de pescuit, F :SFMSY = 0,15 (calcan) Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid) Reducerea efortului de pescuit până la F :SFMSY = 0,54 (hamsie) Reducerea efortului de pescuit până la F :SFMSY = 0,18 (rechin) Reducerea efortului de pescuit până la F :SFMSY = 0,46 (barbun) Ind. 3.1.2 Menţinerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S0,082 (sprot) Menţinerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S0,033 (calcan) Ind. 3.2.1 Creşterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar (Merlangius merlangus euxinus), calcan (Psetta maxima), stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), hamsie (Engraulis encrasicolus), rechin (Squalus acanthias) şi barbun (Mullus barbatus ponticus) Ind. 3.2.2 Menţinerea stocului de şprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ 60.000 tone Refacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500- 2.000 tone Ind. 3.3.1 Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 - 2 ani (şprot) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 5 - 6 ani (calcan) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (bacaliar) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (stavrid) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun) Descriptori D3 Specii comerciale de peşti şi moluşte Presiuni principale - Extracţia selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial şi sportiv); Activitate/Tematică Pescuit/Extracţie de resurse vii Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor Măsura are o contribuţie moderată la atingerea obiectivelor legate de D3 Specii comerciale de peşti şi moluşte. Titlul măsurii Stabilirea criteriilor de distribuire a dreptului de pescuit între navele sau grupurile de nave care activează într-o zonă de pescuit Nr./codul măsurii RO-ME-022 Categoria de măsuri UE 1a Referinţă - legislaţia românească Art. 17 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare Referinţă - legislaţia UE/internaţională Regulamentului (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2013. Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/218 al Comisiei din 6 februarie 2017. Regulamentul (UE) nr.508/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 mai 2014. Regulamentul (UE) 2017/1004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 mai 2017 Obiective de mediu Ind. 3.1.1 Menţinerea mortalităţii prin pescuit F :SFMSY = 0,64 (sprot); Tendinţă constantă de scădere a valorilor mortalităţii cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY = (F 0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 şi F = 0,15-limite de referinţă (calcan) Tendinţă constantă de scădere a mortalităţii cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depăşească valoarea limită de referinţă de 0,54 (FMSY = F :S0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalităţii naturale M 1-3= 0,81 şi rate de exploatare E :S0,4 (hamsie) Reducerea efortului de pescuit până la F :SFMSY = 0,4 (bacaliar) Reducerea drastică a efortului de pescuit, F :SFMSY = 0,15 (calcan) Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid) Reducerea efortului de pescuit până la F :SFMSY = 0,54 (hamsie) Reducerea efortului de pescuit până la F :SFMSY = 0,18 (rechin) Reducerea efortului de pescuit până la F :SFMSY = 0,46 (barbun) Ind. 3.1.2 Menţinerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S0,082 (sprot) Menţinerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S0,033 (calcan) Ind. 3.2.1 Creşterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar (Merlangius merlangus euxinus), calcan (Psetta maxima), stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), hamsie (Engraulis encrasicolus), rechin (Squalus acanthias) şi barbun (Mullus barbatus ponticus) Ind. 3.2.2 Menţinerea stocului de şprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ 60.000 tone Refacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500- 2.000 tone Ind. 3.3.1 Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 - 2 ani (şprot) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 5 - 6 ani (calcan) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (bacaliar) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (stavrid) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun) Descriptori D3 Specii comerciale de peşti şi moluşte Presiuni principale - Extracţia selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial şi sportiv); Activitate/Tematică Pescuit/Extracţie de resurse vii Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor Măsura are o contribuţie ridicată la atingerea obiectivelor legate de D3 Specii comerciale de peşti şi moluşte. Titlul măsurii Colectarea, în aglomerările umane cu peste 10.000 l.e., a apelor uzate urbane prin sisteme de canalizare şi epurarea lor avansată, la nivel de treaptă terţiară, pentru îndepărtarea azotului şi fosforului, înainte de evacuarea în receptorii naturali Nr./codul măsurii RO-ME-023 Categoria de măsuri UE 1a Referinţă - legislaţia românească Art.3 din anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu modificările şi completările ulterioare. Referinţă - legislaţia UE/internaţională Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 septembrie 2003 şi Regulamentul (CE) nr. 1137/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 octombrie 2008 de adaptare la Decizia 1999/468/CE a Consiliului a anumitor acte care fac obiectul procedurii prevăzute la articolul 251 din tratat, în ceea ce priveşte procedura de reglementare cu control Obiective de mediu Ind. 5.1.1 Aportul DIP şi DIN din activităţile antropice să fie constant sau să scadă Percentila 75 a mediilor anuale ale concentraţiilor nutrienţilor în apele marine trebuie să fie mai mică decât valorile limită Ind. 5.1.2 Nivelurile nutrienţilor să conducă la menţinerea unui raport N/P > 10 Descriptori D5 Eutrofizare Presiuni principale - Introducerea de nutrienţi şi de alte substanţe bogate în azot şi fosfor Activitate/Tematică Descărcări de ape uzate orăşăneşti /Activităţi terestre Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor Măsura are o contribuţie ridicată la atingerea obiectivelor legate de D5 Eutrofizare. Titlul măsurii Epurarea corespunzătoare a apelor uzate urbane, provenite din aglomerări umane cu mai puţin de 10.000 l.e., colectate prin sisteme de canalizare şi evacuate în ape costiere Nr./codul măsurii RO-ME-024 Categoria de măsuri UE 1a Referinţă - legislaţia românească Art.7 din anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr. 188/2002, cu modificările şi completările ulterioare. Referinţă - legislaţia UE/internaţională Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991, Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 septembrie 2003 şi Regulamentul (CE) nr. 1137/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 octombrie 2008 Obiective de mediu Eutrofizare Ind. 5.1.1 Aportul DIP şi DIN din activităţile antropice să fie constant sau să scadă Percentila 75 a mediilor anuale ale concentraţiilor nutrienţilor în apele marine trebuie să fie mai mică decât valorile limită Ind. 5.1.2 Nivelurile nutrienţilor să conducă la menţinerea unui raport N/P > 10 Contaminanţi Ind. 8.1.1. Percentila 75 a concentraţiilor metalelor grele măsurate în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor contaminaţilor sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor metalelor grele măsurate în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor contaminaţilor sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor metalelor grele măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor contaminaţilor sintetici măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Descriptori D5 Eutrofizare D8 Contaminanţi în mediul marin Presiuni principale Introducerea de nutrienţi şi de alte substanţe bogate în azot şi fosfor Introducerea de substanţe organice Introducerea de compuşi sintetici Introducerea de substanţe şi compuşi nesintetici Introducerea de radionuclizi Introducerea de organisme patogene microbiene Activitate/Tematică Descărcări de ape uzate orăşăneşti /Activităţi terestre Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor Măsura are o contribuţie ridicată la atingerea obiectivelor legate de D5 Eutrofizare şi D8 Contaminanţi în mediul marin. Titlul măsurii Descărcările de ape uzate epurate în zonele stagnante din Marea Neagră se realizeaza prin conducte de descărcare în larg, prevăzute cu posibilităţi de dispersie Nr./codul măsurii RO-ME-025 Categoria de măsuri UE 1a Referinţă - legislaţia românească Art.4 din anexa nr.3 la Hotărârea Guvernului nr. 188/2002, cu modificările şi completările ulterioare. Referinţă - legislaţia UE/internaţională Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991. Obiective de mediu Eutrofizare Ind. 5.1.1 Aportul DIP şi DIN din activităţile antropice să fie constant sau să scadă Percentila 75 a mediilor anuale ale concentraţiilor nutrienţilor în apele marine trebuie să fie mai mică decât valorile limită Ind. 5.1.2 Nivelurile nutrienţilor să conducă la menţinerea unui raport N/P > 10 Contaminanţi Ind. 8.1.1. Percentila 75 a concentraţiilor metalelor grele măsurate în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor contaminaţilor sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor metalelor grele măsurate în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor contaminaţilor sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor metalelor grele măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor contaminaţilor sintetici măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Descriptori D5 Eutrofizare D8 Contaminanţi în mediul marin Presiuni principale Introducerea de nutrienţi şi de alte substanţe bogate în azot şi fosfor Introducerea de substanţe organice Introducerea de compuşi sintetici Introducerea de substanţe şi compuşi nesintetici Introducerea de radionuclizi Introducerea de organisme patogene microbiene Activitate/Tematică Descărcări de ape uzate orăşăneşti /Activităţi terestre Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor Măsura are o contribuţie moderată la atingerea obiectivelor legate de D5 Eutrofizare şi D8 Contaminanţi în mediul marin. Titlul măsurii Modernizarea şi extinderea staţiilor de epurare ale unităţilor industriale, precum şi reducerea emisiilor de substanţe poluante Nr./codul măsurii RO-ME-026 Categoria de măsuri UE 1b Referinţă - legislaţia românească Hotărârea Guvernului nr.859/2016 pentru aprobarea Planului naţional de management actualizat aferent porţiunii din bazinul hidrografic internaţional al fluviului Dunărea, care este cuprins în teritoriul României. Referinţă - legislaţia UE/internaţională Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991, Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea şi controlul integrat al poluării) Obiective de mediu Eutrofizare Ind. 5.1.1 Aportul DIP şi DIN din activităţile antropice să fie constant sau să scadă Percentila 75 a mediilor anuale ale concentraţiilor nutrienţilor în apele marine trebuie să fie mai mică decât valorile limită Ind. 5.1.2 Nivelurile nutrienţilor să conducă la menţinerea unui raport N/P > 10 Contaminanţi Ind. 8.1.1. Percentila 75 a concentraţiilor metalelor grele măsurate în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor contaminaţilor sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor metalelor grele măsurate în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor contaminaţilor sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor metalelor grele măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor contaminaţilor sintetici măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Descriptori D5 Eutrofizare D8 Contaminanţi în mediul marin Presiuni principale Introducerea de nutrienţi şi de alte substanţe bogate în azot şi fosfor Introducerea de substanţe organice Introducerea de compuşi sintetici Introducerea de substanţe şi compuşi nesintetici Introducerea de radionuclizi Introducerea de organisme patogene microbiene Activitate/Tematică Descărcări de ape uzate orăşăneşti /Activităţi terestre Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor Măsura are o contribuţie ridicată la atingerea obiectivelor legate de D5 Eutrofizare şi D8 Contaminanţi în mediul marin. Titlul măsurii Apele uzate provenite de la unităţile medicale şi veterinare, curative sau profilactice, precum şi de la orice fel de întreprinderi şi instituţii care prin specificul activităţii lor pot produce contaminarea cu agenţi patogeni, se descarcă în reţelele de canalizare ale localităţilor şi în staţiile de epurare numai în condiţiile în care s-au luat toate măsurile de dezinfecţie si sterilizare prevăzute de legislaţia sanitară în vigoare Nr./codul măsurii RO-ME-027 Categoria de măsuri UE 1a Referinţă - legislaţia românească Art. 6 din anexa nr.2 la Hotărârea Guvernului nr. 188/2002, cu modificările şi completările ulterioare Referinţă - legislaţia UE/internaţională Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991, Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 septembrie 2003 şi Regulamentul (CE) nr. 1137/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 octombrie 2008. Obiective de mediu Nu sunt definte obiective cărora li se adresează această măsură Descriptori D8 Contaminanţi în mediul marin Presiuni principale - Introducerea de organisme patogene microbiene Activitate/Tematică Descărcări de ape uzate orăşăneşti /Activităţi terestre Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor Deşi nu contribuie la atingerea niciunui obiectiv definit, RO-ME-027 poate fi importantă în perspectiva actualizării definirii obiectivelor D8 Contaminanţi în mediul marin (referitor contaminanţii microbiologici). Titlul măsurii Actualizarea codului de bune practici agricole în funcţie de progresele în domeniu şi de apariţia de noi tehnologii şi practici agricole cu impact redus asupra mediului acvatic Nr./codul măsurii RO-ME-028 Categoria de măsuri UE 1a Referinţă - legislaţia românească Art. 5 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, cu modificările şi completările ulterioare. Referinţă - legislaţia UE/internaţională Directiva 91/676/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1991 privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole. Obiective de mediu Eutrofizare Ind. 5.1.1 Aportul DIP şi DIN din activităţile antropice să fie constant sau să scadă Percentila 75 a mediilor anuale ale concentraţiilor nutrienţilor în apele marine trebuie să fie mai mică decât valorile limită Ind. 5.1.2 Nivelurile nutrienţilor să conducă la menţinerea unui raport N/P > 10 Contaminanţi Ind. 8.1.1. Percentila 75 a concentraţiilor contaminaţilor sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor contaminaţilor sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor contaminaţilor sintetici măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Descriptori D5 Eutrofizare D8 Contaminanţi în mediul marin Presiuni principale -Introducerea de nutrienţi şi de alte substanţe bogate în azot şi fosfor -Introducerea de substanţe organice -Introducerea de compuşi sintetici Activitate/Tematică Descărcări de ape uzate din agricultură /Activităţi terestre Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor Măsura are o contribuţie ridicată la atingerea obiectivelor legate de D5 Eutrofizare şi D8 Contaminanţi în mediul marin. Titlul măsurii Exploatarea plajelor din zone amenajate pentru îmbăiere, pe malul mării, se face cu respectarea următoarelor cerinţe: întreţinerea curăţeniei, dotarea cu recipiente adecvate pentru colectarea deşeurilor (un recipient la 150 m2 zonă de plajă); să nu existe reziduuri solide; să nu existe spumă, detergenţi; să nu existe pete de produse petroliere; respectarea numărul recomandat de dotări sanitare Nr./codul măsurii RO-ME-029 Categoria de măsuri UE 1a Referinţă - legislaţia românească Art.9 alin.(1) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 88/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspecţie sanitară şi control al zonelor naturale utilizate pentru îmbăiere, cu modificările şi completările ulterioare. Referinţă - legislaţia UE/internaţională Directiva 2006/7/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 februarie 2006 privind gestionarea calităţii apei pentru scăldat şi de abrogare a Directivei 76/160/CE Obiective de mediu Eutrofizare Ind. 5.1.1 Aportul DIP şi DIN din activităţile antropice să fie constant sau să scadă Percentila 75 a mediilor anuale ale concentraţiilor nutrienţilor în apele marine trebuie să fie mai mică decât valorile limită Ind. 5.1.2 Nivelurile nutrienţilor să conducă la menţinerea unui raport N/P > 10 Contaminanţi Ind. 8.1.1. Percentila 75 a concentraţiilor metalelor grele măsurate în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor contaminaţilor sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor metalelor grele măsurate în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor contaminaţilor sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor metalelor grele măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor contaminaţilor sintetici măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Deşeuri marine Ind. 10.1.1 Tendinţa descrescătoare a cantităţii de deşeuri marine aduse şi/sau depozitate pe ţărm Ind. 10.1.2 Tendinţa descrescătoare a cantităţii de deşeuri marine din coloana de apă şi depozitate pe fundul mării Descriptori D5 Eutrofizare D8 Contaminanţi în mediul marin D10 Deşeuri marine Presiuni principale -Introducerea de nutrienţi şi de alte substanţe bogate în azot şi fosfor -Introducerea de substanţe organice -Introducerea de compuşi sintetici Introducerea de compuşi nesintetici Introducerea de organisme patogene microbiene Introducerea de alte substanţe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice şi/sau intenţionate a acestora în mediul marin -Deşeuri marine Activitate/Tematică Turism şi recreere, inclusiv sporturi nautice/Recreere Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor Măsura are o contribuţie ridicată la atingerea obiectivelor legate de D5Eutrofizare , D8 Contaminanţi în mediul marin şi D10 Deşeuri marine. Titlul măsurii Realizarea, de către administratorii porturilor maritime, de instalaţii specializate pentru colectarea, preluarea şi epurarea corespunzătoare a apelor uzate provenite de la nave şi instalaţii plutitoare sau din scăpări accidentale Nr./codul măsurii RO-ME-030 Categoria de măsuri UE 1a Referinţă - legislaţia românească Art.22 din Legea apelor nr.107/1996, cu modificările şi completările ulterioare Referinţă - legislaţia UE/internaţională Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000. Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive2011 Directiva (UE) 2019/883 a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind instalaţiile portuare de preluare pentru predarea deşeurilor provenite de la nave, de modificarea a Directivei 2010/65/UE şi de abrogare a Directivei 2000/59/CE şi Regulamentul nr. 1137/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 octombrie 2008 Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, aşa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta (MARPOL 73/78) Obiective de mediu Eutrofizare Ind. 5.1.1 Aportul DIP şi DIN din activităţile antropice să fie constant sau să scadă; Percentila 75 a mediilor anuale ale concentraţiilor nutrienţilor în apele marine trebuie să fie mai mică decât valorile limită Ind. 5.1.2 Nivelurile nutrienţilor să conducă la menţinerea unui raport N/P > 10 Contaminanţi Ind. 8.1.1. Percentila 75 a concentraţiilor metalelor grele măsurate în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor contaminaţilor sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor metalelor grele măsurate în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor contaminaţilor sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Descriptori D5 Eutrofizare D8 Contaminanţi în mediul marin Presiuni principale -Introducerea de nutrienţi şi de alte substanţe bogate în azot şi fosfor -Introducerea de substanţe organice -Introducerea de compuşi sintetici Introducerea de substanţe şi compuşi nesintetici Introducerea de organisme patogene microbiene Introducerea de alte substanţe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice şi/sau intenţionate a acestora în mediul marin Activitate/Tematică Transport naval/Transport Operaţiuni portuare/poziţionare de conducte şi cabluri submarine/Structuri realizate de om Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor Măsura are o contribuţie potenţial ridicată la atingerea obiectivelor legate de D5 Eutrofizare şi D8 Contaminanţi în mediul marin. Titlul măsurii Dotarea administraţiilor porturilor maritime, precum şi a potenţialilor poluatori cu mijloace specifice de intervenţie în cazuri de poluări accidentale şi utilizara acestora indiferent de cauza apariţiei fenomenului de poluare Nr./codul măsurii RO-ME-031 Categoria de măsuri UE 1a Referinţă - legislaţia românească Art.23 din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare Referinţă - legislaţia UE/internaţională Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000. Conventia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, aşa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta (MARPOL 73/78) Obiective de mediu Ind. 8.1.1. Percentila 75 a concentraţiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Descriptori D8 Contaminanţi în mediul marin Presiuni principale -Introducerea de compuşi sintetici - Introducerea de alte substanţe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice şi/sau intenţionate a acestora în mediul marin Activitate/Tematică Transport naval/Transport Operaţiuni portuare/poziţionare de conducte şi cabluri submarine/Structuri realizate de om Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor Măsura are o contribuţie moderată la atingerea obiectivelor legate de D8 Contaminanţi în mediul marin (limitare geografică). Titlul măsurii Realizarea lucrărilor de amenajare, conform Master Planului "Protecţia şi reabilitarea zonei costiere", necesare pentru îmbunătăţirea fluxului de sedimente transportate de Dunăre Nr./codul măsurii RO-ME-032 Categoria de măsuri UE 1b Referinţă - legislaţia românească Hotărâre a Guvernului nr.859/2016. Referinţă - legislaţia UE/internaţională Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000. Directiva 2011/92/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului Obiective de mediu Nu sunt definite obiective/ţinte legate de modificări ale condiţiilor hidrografice Descriptori D1 Biodiversitate-habitate bentale D4 Reţele trofice marine D6 Integritatea fundului mării D7 Modificarea permanentă a condiţiilor hidrografice Presiuni principale -Sufocare (de exemplu punerea în funcţiune de structuri realizate de om sau evacuarea reziduurilor de dragare) -Colmatare (de exemplu prin construcţii permanente) -Modificări în înnămolire (de exemplu la deversări, la mărirea scurgerilor sau la dragare/evacuarea reziduurilor de dragare) -Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigaţie, manevrele de ancorare) Activitate/Tematică Dragaje/Extracţie de resurse minerale Protecţie costieră, recuperare de ţărm, interactiune ţărm-apă/Structuri realizate de om Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor Măsura este importantă în contextul eroziunii continue a zonei costiere, dar trebuie bine evaluat impactul asupra habitatelor bentale. Titlul măsurii Elaborarea şi implementarea planului de preluare şi gestionare a deşeurilor generate de nave şi/sau a reziduurilor mărfii Nr./codul măsurii RO-ME-033 Categoria de măsuri UE 1a Referinţă - legislaţia românească Ordonanţa Guvernului nr.20/2012 privind instalaţiile portuare de preluare a deşeurilor generate de nave şi a reziduurilor mărfii, aprobată cu modificări prin Legea nr. 210/2013, cu modificările ulterioare. Referinţă - legislaţia UE/internaţională Directiva (UE) 2019/883 a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 aprilie 2019 şi Regulamentul nr. 1137/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 octombrie 2008. Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, aşa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta (MARPOL 73/78) Obiective de mediu Eutrofizare Ind. 5.1.1 Aportul DIP şi DIN din activităţile antropice să fie constant sau să scadă Contaminanţi Ind. 8.1.1. Percentila 75 a concentraţiilor metalelor grele măsurate în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse. Percentila 75 a concentraţiilor contaminaţilor sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse. Percentila 75 a concentraţiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse. Percentila 75 a concentraţiilor metalelor grele măsurate în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse. Percentila 75 a concentraţiilor contaminaţilor sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse. Percentila 75 a concentraţiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse. Percentila 75 a concentraţiilor metalelor grele măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse. Percentila 75 a concentraţiilor contaminaţilor sintetici măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Deşeuri marine Ind. 10.1.1 Tendinţa descrescătoare a cantităţii de deşeuri marine aduse şi/sau depozitate pe ţărm Ind. 10.1.2 Tendinţa descrescătoare a cantităţii de deşeuri marine din coloana de apă şi depozitate pe fundul mării. Descriptori D5 Eutrofizare D8 Contaminanţi în mediul marin D10 Deşeuri marine Presiuni principale -Introducerea de nutrienţi şi de alte substanţe bogate în azot şi fosfor -Introducerea de substanţe organice -Introducerea de organisme patogene microbiene -Introducerea de substanţe şi compuşi nesintetici -Introducerea de compuşi sintetici -Introducerea de radionuclizi -Introducerea de alte substanţe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice şi/sau intenţionate a acestora în mediul marin; -Deşeuri marine Activitate/Tematică Transport naval/Transport Operaţiunii portuare/Structuri realizate de om Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor Măsura are o contribuţie potenţial ridicată la atingerea obiectivelor legate de D10 Deşeuri marine, D8 Contaminanţi în mediul marin şi D5 Eutrofizare. Titlul măsurii Administraţiile portuare trebuie să asigure dotarea şi disponibilitatea permanentă a instalaţiilor portuare de preluare a deşeurilor generate de nave şi a reziduurilor mărfii şi să instituie un sistem de tarifare aplicabil navelor, astfel încât să încurajeze navele să predea deşeurile generate şi/sau reziduurile mărfii la instalaţiile portuare de preluare şi să nu le descarce în mare Nr./codul măsurii RO-ME-034 Categoria de măsuri UE 1a Referinţă - legislaţia românească Ordonanţa Guvernului nr. 20/2012, aprobată cu modificări prin Legea nr. 210/2013, cu modificările ulterioare. Referinţă - legislaţia UE/internaţională Directiva (UE) 2019/883 a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 aprilie 2019 şi Regulamentul nr. 1137/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 octombrie 2008. Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, aşa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta (MARPOL 73/78) Obiective de mediu Eutrofizare Ind. 5.1.1 Aportul DIP şi DIN din activităţile antropice să fie constant sau să scadă Contaminanţi Ind. 8.1.1. Percentila 75 a concentraţiilor metalelor grele măsurate în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse. Percentila 75 a concentraţiilor contaminaţilor sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse. Percentila 75 a concentraţiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse. Percentila 75 a concentraţiilor metalelor grele măsurate în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse. Percentila 75 a concentraţiilor contaminaţilor sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse. Percentila 75 a concentraţiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse. Percentila 75 a concentraţiilor metalelor grele măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse. Percentila 75 a concentraţiilor contaminaţilor sintetici măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse. Deşeuri marine Ind. 10.1.1 Tendinţa descrescătoare a cantităţii de deşeuri marine aduse şi/sau depozitate pe ţărm Ind. 10.1.2 Tendinţa descrescătoare a cantităţii de deşeuri marine din coloana de apă şi depozitate pe fundul mării Descriptori D5 Eutrofizare D8 Contaminanţi în mediul marin D10 Deşeuri marine Presiuni principale -Introducerea de nutrienţi şi de alte substanţe bogate în azot şi fosfor -Introducerea de substanţe organice -Introducerea de organisme patogene microbiene -Introducerea de substanţe şi compuşi nesintetici -Introducerea de compuşi sintetici -Introducerea de alte substanţe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice şi/sau intenţionate a acestora în mediul marin -Deşeuri marine Activitate/Tematică Transport naval/Transport Operaţiunii portuare/Structuri realizate de om Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor Măsura are o contribuţie potenţial ridicată la atingerea obiectivelor legate de D10 Deşeuri marine, D8 Contaminanţi în mediul marin şi D5 Eutrofizare. Titlul măsurii Solicitarea şi obţinerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru proiecte publice sau private sau pentru modificarea ori extinderea activităţilor existente, pentru proiecte de dezafectare, inclusiv în arii marine protejate, care pot avea impact semnificativ asupra mediului marin Nr./codul măsurii RO-ME-035 Categoria de măsuri UE 1a Referinţă - legislaţia românească Art.11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare Referinţă - legislaţia UE/internaţională Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 decembrie 2011 Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 iunie 2001 Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2013. Obiective de mediu Habitate pelagice Ind. 1.6.2 Percentila 90 a valorilor biomasei fitoplanctonului să nu depaşească valorile limită în 10 % din observaţiile din sezonul de vară în ultimii 6 ani Peşti Ind. 1.1.1 Aria de distribuţie a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană şi se situeaza în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate în peste 50% din observaţiile din ultimii 6 ani Ind. 1.3.1 Condiţiile populaţiei speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană şi se situează în domeniul de valori din ultimele 2 decenii Ind. 4.3.1 Mărimea populaţiei speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană şi se situează în intervalul de valori din ultimele 2 decenii Mamifere marine Ind. 1.1.1 Menţinerea distribuţiei şi frecvenţei speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis) Păsări marine Ind. 1.1.1 Menţinerea sau creşterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuţiei speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan) Ind. 1.4.1 Conservarea habitatatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman şi natural Ind. 1.5.1 Suprafaţa habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan se va menţine sau va creşte Ind. 4.3.1 Mărimea/abundenţa populaţiei (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menţine în limita a 95% din abundenţa naturală a speciilor migratoare din România şi va creşte pe termen lung Habitate bentale Ind. 1.4.1 1110-1: Menţinerea existenţei celor trei pajişti de Zostera noltei în zona Mangalia 1110-8: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Costineşti-2 Mai Nisipuri cu Donax trunculus: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Năvodari- 2 Mai 1140-3: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Eforie Nord-Eforie Sud 1170-7: Menţinerea distribuţiei actuale în zona 2 Mai-Vama Veche 1170-8: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Cap Aurora-Vama Veche 1170-10: Menţinerea distribuţiei actuale în punctele Agigea, Costineşti şi Vama Veche 1170-2 Recifi biogeni de Mytilus galloprovincialis: Menţinerea distribuţiei actuale pe tot şelful României între izobatele de 30 - 50 m 1170-9: Menţinerea distribuţiei actuale pe tot subtratul stâncos circalitoral Ind. 1.5.1 1110-1: Suprafaţa ocupată de habitat 2'2,43 ha 1140-3: Suprafaţa ocupată de habitat 2'2,06 ha 1170-7: Suprafaţa ocupată de habitat 2'1,8 ha 1170-8: Suprafaţa ocupată de habitat 2'46 ha 1170-10: Suprafaţa ocupată de habitat 2'1 ha Ind. 1.6.1 Înălţimea frunzelor de Zostera noltei în iunie 2'70 cm; extinderea anuală a rizomilor de Zostera noltei în zonele de creştere ale pajiştilor 2'70 cm Înălţimea talurilor de Cystoseira barbata în sezonul rece 2'100 cm; frecvenţa exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 m2 2'50% Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) 2'50 mm SL Frecvenţa juvenililor de Pholas dactylus în pătrate de 1 m2 2'50%; dimensiunea maximă a exemplarelor de Pholas dactylus (lungimea cochiliei) = 70 mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donacilla cornea (lungimea cochiliei) 2'22 - 24 mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donax trunculus (lungimea cochiliei) 45 - 50 mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Arenicola marina (lungimea corpului întreg în extensie) 250 - 350 mm TL Ind. 1.6.2 1110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajiştilor 2'50%; biomasa foliară a Zostera noltei 2'1600 g m-2 1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata în interiorul câmpurilor 2'50%; biomasa umedă a Cystoseira barbata fără epifite 2'3000 g•m-2 1170-2:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului 2' 50%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis 2'5000 g•m-2 Densitatea populaţiei de Donacilla cornea 2'3300 ind•m-2 Densitatea populaţiei de Donax trunculus 2'200 ind•m-2 1170-7: Acoperirea cu Corallina officinalis în interiorul câmpurilor 2'50% Densitatea populaţiei de Lentidium mediterraneum 2' 9000 ind•m-2; biomasa vie a Lentidium mediterraneum 2'100 g•m-2 1170-9:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului 2' 80%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis 2'8000 g•m-2 Biomasa vie a Modiolula phaseolina în pătrate de 1 m2 2'16 g•m-2 Ind. 4.3.1 Densitatea populaţiei de Lentidium mediterraneum 2'9000 ind•m-2 Densitatea populaţiei de Arenicola marina 2'0,1 ind•m-2; Densitatea populaţiei de Necallianassa truncata 2'1 ind•m-2 Densitatea populaţiei de Mytilus galloprovincialis 2'500 ind.m-2 Densitatea populaţiei de Modiolula phaseolina în pătrate de 1 m2 2'200 ind•m-2 Ind. 6.2.1 1110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajistilor 2'50%; Frecvenţa decapodului Palaemon adspersus în pătrate de 1 m2 = 100%; Frecvenţa decapodului Carcinus aestuarii în transecte de 50 m2 2'30% 1170-8: Acoperirea cu Cystoseira.barbata in interiorul centurilor 2'50%; Frecvenţa epifitei Colaconema thuretii în patrate de 1 m2 2'80%; Frecvenţa gastropodului Gibbula divaricata în patrate de 1 m2 2'30% Frecvenţa gastropoduluiiTricolia pullus în pătrate de 1 m2 2'1% 1170-2: Frecvenţa algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 m2 2'10%; Frecvenţa decapodului Liocarcinus navigator în transecte de 400 m2 2'70% 1140-3: Frecvenţa polichetului Ophelia bicornis în probe 2' 1%; Frecvenţa mysidului Gastrosaccus sanctus în probe 2' 50% 1170-9: Frecvenţa decapoduluii Eriphia verrucosa în transecte de 100 m2 ; Densitatea speciei Halichondria panicea in habitat 2'1 colonie m-2 Ind. 6.2.3 1170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) 2'50 mm SL 1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) 2'70 mm SL Specii neindigene Ind. 2.2.1 Menţinerea raportului actual specii neindigene/specii indigene, ca număr de specii şi/sau abundenţă în cadrul fiecărui grup, la litoralul românesc al Mării Negre Ind. 2.2.1 Tendinţa descrescătoare a speciilor neindigene nou introduse Specii comerciale de peşti şi moluşte Ind. 3.1.1 Menţinerea mortalităţii prin pescuit F :S FMSY = 0,64 (sprot) Tendinţă constantă de scădere a valorilor mortalităţii cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY= (F 0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 şi F = 0,15-limite de referinţă (calcan) Tendinţă constantă de scădere a mortalităţii cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depăşească valoarea limită de referinţă de 0,54 (FMSY = F :S0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalităţii naturale M 1-3= 0,81 şi rate de exploatare E :S0,4 (hamsie); Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,4 (bacaliar) Reducerea drastică a efortului de pescuit, F :S FMSY = 0,15 (calcan) Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid) Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,54 (hamsie) Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,18 (rechin) Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,46 (barbun) Ind. 3.1.2 Menţinerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S0,082 (sprot) Menţinerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S0,033 (calcan) Ind. 3.2.1 Creşterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar (Merlangius merlangus euxinus), calcan (Psetta maxima), stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), hamsie (Engraulis encrasicolus), rechin (Squalus acanthias) şi barbun (Mullus barbatus ponticus) Ind. 3.2.2 Menţinerea stocului de şprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ 60.000 tone Refacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500 - 2.000 tone Ind. 3.3.1 Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 - 2 ani (şprot) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 5 - 6 ani (calcan) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (bacaliar) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (stavrid) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun) Eutrofizare Ind. 5.1.1 Aportul DIP şi DIN din activităţile antropice să fie constant sau să scadă Ind. 5.2.2 Percentila 5 a valorilor transparenţei în apele marine trebuie să fie mai mare decât valoarea limită Ind. 5.3.1 Menţinerea distribuţiei spaţiale a speciilor perene cheie (Cystoseira, Zostera) în limite stabile (peste 60 %), fără o fragmentare a câmpurilor datorată activităţilor antropice Contaminanţi Ind. 8.1.1. Percentila 75 a concentraţiilor metalelor grele măsurate în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor contaminaţilor sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor metalelor grele măsurate în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor contaminaţilor sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor metalelor grele măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor contaminaţilor sintetici măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Deşeuri marine Ind. 10.1.1 Tendinţa descrescătoare a cantităţii de deşeuri marine aduse şi/sau depozitate pe ţărm Ind. 10.1.2 Tendinţa descrescătoare a cantităţii de deşeuri marine din coloana de apă şi depozitate pe fundul mării. Descriptori D1 Biodiversitate-habitate bentale, habitate pelagice, peşti, păsări marine, mamifere marine D2 Specii neindigene D3 Specii comerciale de peşti şi moluşte D4 Reţele trofice marine D5 Eutrofizare D6 Integritatea fundului mării D7 Modificarea permanentă a condiţiilor hidrografice D8 Contaminanţi în mediul marin D9 Contaminanţi în peşti şi fructe de mare D10 Deşeuri marine D11 Forme de energie introduse în mediul marin, inclusiv zgomotul subacvatic Presiuni principale -Sufocare (de exemplu punerea în funcţiune de structuri realizate de om sau evacuarea reziduurilor de dragare) -Colmatare (de exemplu prin construcţii permanente) -Modificări în înnămolire (de exemplu la deversări, la mărirea scurgerilor sau la dragare /evacuarea reziduurilor de dragare) -Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigaţie, manevrele de ancorare) -Introducerea de specii neindigene si translocatii - Extracţia selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial şi sportiv) -Introducerea de nutrienţi şi de alte substanţe bogate în azot şi fosfor -Introducerea de substanţe organice -Modificări importante în regimul salinităţii -Modificări importante în regimul temperaturii -Introducerea de compuşi sintetici -Introducerea de substanţe şi compuşi nesintetici -Introducerea de alte substanţe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice şi/sau intenţionate a acestora în mediul marin -Deşeuri marine -Zgomot subacvatic Activitate/Tematică Extracţia de hidrocarburi marine (petrol şi gaz); prospecţiuni seismice/Producere de energie Pescuit/Extracţie de resurse vii Acvacultură/Producere de hrană Protecţie costieră, recuperare de ţărm, interacţiune ţărm-apă; operaţiunile de poziţionare a cablurilor şi conductelor submarine/Structuri realizate de om Dragaje/Extracţie de resurse minerale Turism şi recreere, inclusiv sporturi nautice/Recreere Transport naval/Transport Depozitarea deşeurilor solide, inclusiv material dragat/Depozitare deşeuri Cercetare marină, activităţi educative/Cercetare Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor Măsura are o contribuţie potenţial ridicată la atingerea tuturor obiectivelor/ţintelor definite în prezent. Titlul măsurii Desfăşurarea activităţilor existente, precum şi începerea activităţilor noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului, inclusiv în arii marine protejate, se realizează numai în baza autorizaţiei /autorizaţiei integrate de mediu Nr./codul măsurii RO-ME-036 Categoria de măsuri UE 1a Referinţă - legislaţia românească Art.12 alin.(1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare Referinţă - legislaţia UE/internaţională Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 decembrie 2011 Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 iunie 2001 Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2013 Obiective de mediu Habitate pelagice Ind. 1.6.2 Percentila 90 a valorilor biomasei fitoplanctonului să nu depaşească valorile limită în 10 % din observaţiile din sezonul de vară în ultimii 6 ani Peşti Ind. 1.1.1 Aria de distribuţie a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană şi se situeaza în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate în peste 50% din observaţiile din ultimii 6 ani Ind. 1.3.1 Condiţiile populaţiei speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană şi se situează în domeniul de valori din ultimele 2 decenii Ind. 4.3.1 Mărimea populaţiei speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană şi se situează în intervalul de valori din ultimele 2 decenii Mamifere marine Ind. 1.1.1 Menţinerea distribuţiei şi frecvenţei speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis) Păsări marine Ind. 1.1.1 Menţinerea sau creşterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuţiei speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan) Ind. 1.4.1 Conservarea habitatatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman şi natural Ind. 1.5.1 Suprafaţa habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan se va menţine sau va creşte Ind. 4.3.1 Mărimea/abundenţa populaţiei (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menţine în limita a 95% din abundenţa naturală a speciilor migratoare din România şi va creşte pe termen lung Habitate bentale Ind. 1.4.1 1110-1: Menţinerea existenţei celor trei pajişti de Zostera noltei în zona Mangalia 1110-8: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Costineşti-2 Mai Nisipuri cu Donax trunculus: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Năvodari- 2 Mai 1140-3: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Eforie Nord-Eforie Sud 1170-7: Menţinerea distribuţiei actuale în zona 2 Mai-Vama Veche 1170-8: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Cap Aurora-Vama Veche 1170-10: Menţinerea distribuţiei actuale în punctele Agigea, Costineşti şi Vama Veche 1170-2 Recifi biogeni de Mytilus galloprovincialis: Menţinerea distribuţiei actuale pe tot şelful României între izobatele de 30 - 50 m 1170-9: Menţinerea distribuţiei actuale pe tot subtratul stâncos circalitoral Ind. 1.5.1 1110-1: Suprafaţa ocupată de habitat 2'2,43 ha 1140-3: Suprafaţa ocupată de habitat 2'2,06 ha 1170-7: Suprafaţa ocupată de habitat 2'1,8 ha 1170-8: Suprafaţa ocupată de habitat 2'46 ha 1170-10: Suprafaţa ocupată de habitat 2'1 ha Ind. 1.6.1 Înălţimea frunzelor de Zostera. noltei în iunie 2'70 cm; extinderea anuală a rizomilor de Zostera noltei în zonele de creştere ale pajiştilor 2'70 cm Înălţimea talurilor de Cystoseira barbata în sezonul rece 2'100 cm; frecvenţa exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 m2 2'50% Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) 2'50 mm SL Frecvenţa juvenililor de Pholas dactylus în pătrate de 1 m2 2'50%; dimensiunea maximă a exemplarelor de Pholas dactylus (lungimea cochiliei) = 70 mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donacilla cornea (lungimea cochiliei) 2'22 - 24 mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donax trunculus (lungimea cochiliei) 45 - 50 mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Arenicola marina (lungimea corpului întreg în extensie) 250 - 350 mm TL Ind. 1.6.2 1110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajiştilor 2'50%; biomasa foliară a Zostera.noltei 2'1600 g m-2 1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata în interiorul câmpurilor 2'50%; biomasa umedă a Cystoseira barbata fără epifite 2'3000 g•m-2 1170-2:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului 2' 50%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis 2'5000 g•m-2 Densitatea populaţiei de Donacilla cornea 2'3300 ind•m-2 Densitatea populaţiei de Donax trunculus 2'200 ind•m-2 1170-7: Acoperirea cu Corallina officinalis în interiorul câmpurilor 2'50% Densitatea populaţiei de Lentidium mediterraneum 2' 9000 ind•m-2; biomasa vie a Lentidium mediterraneum 2'100 g•m-2 1170-9:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului 2' 80%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis 2'8000 g•m-2 Biomasa vie a Modiolula phaseolina în pătrate de 1 m2 2'16 g•m-2 Ind. 4.3.1 Densitatea populaţiei de Lentidium mediterraneum 2'9000 ind•m-2 Densitatea populaţiei de Arenicola marina 2'0,1 ind•m-2; Densitatea populaţiei de Necallianassa truncata 2'1 ind•m-2 Densitatea populaţiei de Mytilus galloprovincialis 2'500 ind.m-2 Densitatea populaţiei de Modiolula phaseolina în pătrate de 1 m2 2'200 ind•m-2 Ind. 6.2.1 1110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajistilor 2'50%; Frecvenţa decapodului Palaemon adspersus în pătrate de 1 m2 = 100%; Frecvenţa decapodului Carcinus aestuarii în transecte de 50 m2 2'30% 1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata in interiorul centurilor 2'50%; Frecvenţa epifitei Colaconema thuretii în patrate de 1 m2 2'80%; Frecvenţa gastropodului Gibbula divaricata în patrate de 1 m2 2'30% Frecvenţa gastropoduluiiTricolia pullus în pătrate de 1 m2 2'1% 1170-2: Frecvenţa algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 m2 2'10%; Frecvenţa decapodului Liocarcinus navigator în transecte de 400 m2 2'70% 1140-3: Frecvenţa polichetului Ophelia bicornis în probe 2'1%; Frecvenţa mysidului Gastrosaccus sanctus în probe 2'50% 1170-9: Frecvenţa decapoduluii Eriphia verrucosa în transecte de 100 m2 ; Densitatea speciei Halichondria panicea in habitat 2'1 colonie m-2 Ind. 6.2.3 1170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) 2'50 mm SL 1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) 2'70 mm SL Specii neindigene Ind. 2.2.1 Menţinerea raportului actual specii neindigene/specii indigene, ca număr de specii şi/sau abundenţă în cadrul fiecărui grup, la litoralul românesc al Mării Negre Ind. 2.2.1 Tendinţa descrescătoare a speciilor neindigene nou introduse Specii comerciale de peşti şi moluşte Ind. 3.1.1 Menţinerea mortalităţii prin pescuit F :S FMSY = 0,64 (sprot) Tendinţă constantă de scădere a valorilor mortalităţii cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY= (F 0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 şi F = 0,15-limite de referinţă (calcan) Tendinţă constantă de scădere a mortalităţii cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depăşească valoarea limită de referinţă de 0,54 (FMSY = F :S0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalităţii naturale M 1-3= 0,81 şi rate de exploatare E :S0,4 (hamsie); Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,4 (bacaliar) Reducerea drastică a efortului de pescuit, F :S FMSY = 0,15 (calcan) Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid) Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,54 (hamsie) Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,18 (rechin) Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,46 (barbun) Ind. 3.1.2 Menţinerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S0,082 (sprot) Menţinerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S0,033 (calcan) Ind. 3.2.1 Creşterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar (Merlangius merlangus euxinus), calcan (Psetta maxima), stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), hamsie (Engraulis encrasicolus), rechin (Squalus acanthias) şi barbun (Mullus barbatus ponticus) Ind. 3.2.2 Menţinerea stocului de şprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ 60.000 tone Refacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500 - 2.000 tone Ind. 3.3.1 Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 - 2 ani (şprot) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 5 - 6 ani (calcan) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (bacaliar) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (stavrid) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun) Eutrofizare Ind. 5.1.1 Aportul DIP şi DIN din activităţile antropice să fie constant sau să scadă Ind. 5.2.2 Percentila 5 a valorilor transparenţei în apele marine trebuie să fie mai mare decât valoarea limită Ind. 5.3.1 Menţinerea distribuţiei spaţiale a speciilor perene cheie (Cystoseira, Zostera) în limite stabile (peste 60 %), fără o fragmentare a câmpurilor datorată activităţilor antropice Contaminanţi Ind. 8.1.1. Percentila 75 a concentraţiilor metalelor grele măsurate în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor contaminaţilor sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor metalelor grele măsurate în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor contaminaţilor sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor metalelor grele măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor contaminaţilor sintetici măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Deşeuri marine Ind. 10.1.1 Tendinţa descrescătoare a cantităţii de deşeuri marine aduse şi/sau depozitate pe ţărm Ind. 10.1.2 Tendinţa descrescătoare a cantităţii de deşeuri marine din coloana de apă şi depozitate pe fundul mării. Descriptori D1 Biodiversitate-habitate bentale, habitate pelagice, peşti, păsări marine, mamifere marine D2 Specii neindigene D3 Specii comerciale de peşti şi moluşte D4 Reţele trofice marine D5 Eutrofizare D6 Integritatea fundului mării D7 Modificarea permanentă a condiţiilor hidrografice D8 Contaminanţi în mediul marin D9 Contaminanţi în peşti şi fructe de mare D10 Deşeuri marine D11 Forme de energie introduse în mediul marin, inclusiv zgomotul subacvatic Presiuni principale -Sufocare (de exemplu punerea în funcţiune de structuri realizate de om sau evacuarea reziduurilor de dragare) -Colmatare (de exemplu prin construcţii permanente) -Modificări în înnămolire (de exemplu la deversări, la mărirea scurgerilor sau la dragare /evacuarea reziduurilor de dragare) -Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigaţie, manevrele de ancorare) -Introducerea de specii neindigene si translocatii - Extracţia selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial şi sportiv) -Introducerea de nutrienţi şi de alte substanţe bogate în azot şi fosfor -Introducerea de substanţe organice -Modificări importante în regimul salinităţii -Modificări importante în regimul temperaturii -Introducerea de compuşi sintetici -Introducerea de substanţe şi compuşi nesintetici -Introducerea de alte substanţe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice şi/sau intenţionate a acestora în mediul marin -Deşeuri marine -Zgomot subacvatic Activitate/Tematică Extracţia de hidrocarburi marine (petrol şi gaz); prospecţiuni seismice/Producere de energie Pescuit/Extracţie de resurse vii Acvacultură/Producere de hrană Protecţie costieră, recuperare de ţărm, interacţiune ţărm-apă; operaţiunile de poziţionare a cablurilor şi conductelor submarine/Structuri realizate de om Dragaje/Extracţie de resurse minerale Turism şi recreere, inclusiv sporturi nautice/Recreere Transport naval/Transport Depozitarea deşeurilor solide, inclusiv material dragat/Depozitare deşeuri Cercetare marină, activităţi educative/Cercetare Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor Măsura are o contribuţie potenţial obiectivelor/ţintelor definite în prezent. ridicată la atingerea tuturor MĂSURI NOI ce vor conduce la atingerea stării ecologice bune a mediului marin Titlul măsurii Crearea capacităţilor necesare pentru operaţiunile de salvare a cetaceelor rănite sau bolnave, susţinerea activităţilor de intervenţie în cazul cetaceelor eşuate moarte şi pregătirea unui cod de conduită, care să guverneze funcţionarea centrelor sau a laboratoarelor implicate în această activitate Nr./codul măsurii RO-MN-001 Descrierea scurtă şi Această măsură a fost propusă ca urmare a transpunerii în legislaţia românească (Legea nr. 91/2000 pentru ratificarea Acordului privind conservarea cetaceelor precisă a măsurii din Marea Neagră, Marea Mediterană şi din zona contiguă a Atlanticului, adoptat la Monaco la 24 noiembrie 1996; Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 374/2004 pentru aprobarea Planului de acţiune privind conservarea cetaceelor din apele româneşti ale Mării Negre) a cerinţelor Convenţiei ACCOBAMS prin care, cele 3 specii de delfini ce trăiesc în Marea Neagră, sunt protejate: Tursiops truncatus, Phocoena phocoena, Delphinus delphis (Anexa II a Directivei Habitate). Ca rezultat al identificării deficienţelor privind capacităţile tehnice necesare realizării obiectivelor de protecţie şi conservare a celor 3 specii de mamifere marine, măsura urmăreşte implementarea unor acţiuni destinate creării premiselor pentru salvarea cetaceelor rănite sau bolnave, precum şi intervenţia şi studierea celor eşuate moarte, prin: Pregătirea unui cod de conduită şi crearea unei reţele de voluntari instruiţi privind alertarea şi intervenţia în cazul incidentelor cu delfini eşuaţi, aflaţi în stare precară. În vederea realizării acestei acţiuni, se va promova colaborarea între specialiştii din cadrul institutelor de cercetare, direcţii sanitar veterinare, laboratoare specializate, clinici veterinare, ONG-uri, voluntari; Utilarea, specializarea şi coordonarea centrelor şi laboratoarelor care să preia sarcina tratării mamiferelor rănite (institute de cercetare, clinici veterinare); Crearea unei baze de date specializate privind cazuistica şi raportarea către autorităţile competente naţionale a mortalităţilor şi ratei de succes obţinute ca rezultat al acţinilor de salvare; Analizarea cazurilor eşuate moarte pentru identificarea cauzelor ce au determinat decesul (naturale sau antropice) (institute de cercetare, direcţii sanitar veterinare, laboratoare specializate, clinici veterinare, ONG-uri). Categoria de măsuri UE 2b Tipuri cheie de măsuri KTM 20 Măsuri de prevenire şi control al efectelor adverse rezultate din pescuit şi alte exploatări/eliminări ale animalelor şi plantelor KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracţia de specii, inclusiv capturi accidentale KTM 36 M - Măsuri de reducere a altor tipuri de perturbare biologică, incluzând moartea, rănirea, perturbarea, translocarea speciilor marine native, introducerea de patogeni microbiologici şi introducerea de indivizi modificaţi genetic din specii marine ( ex. din acvacultură) KTM 37 Măsuri de refacere şi conservare a ecosistemelor marine, inclusiv a habitatelor şi speciilor Obiective de mediu Ind. 1.1.1 Menţinerea distribuţiei şi frecvenţei speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis). Descriptori D1 Biodiversitate-mamifere marine D4 Reţele trofice marine Presiuni principale Extragere selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale Introducere de deşeuri marine Introducere de compuşi sintetici Introducere de substanţe şi compuşi nesintetici Introducere de zgomot subacvatic Domenii principale de activitate pescuit, shipping, producere de energie, operaţiuni portuare, turism/recreere, poziţionare/instalare de cabluri şi conducte submarine Caracteristici Mamifere marine Legături cu alte directive/legislaţii/politi ci Acordul asupra Conservării Cetaceelor din Marea Neagră, Marea Mediterană şi zona contiguă a Atlanticului din 24.11.1996 (ACCOBAMS) Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 şi de Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 septembrie 2003. Convenţia privind diversitatea biologică, cu modificările ulterioare. Convenţia privind Protecţia Mării Negre împotriva poluării, semnată la Bucureşti la 21 aprilie 1992 şi ratificată de România prin Legea nr. 58/1994, cu modificările ulterioare Instrument pentru implementare/Mod de implementare Tehnic Conştietizare/comunicare/diseminare. Referinţă spaţială/Zone de implementare Ape teritoriale/Zona Exclusiv Economică Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor Măsura poate avea o contribuţie ridicată la atingerea ţintelor/obiectivelor legate de mamiferele marine Impact transfrontalier Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din ţările riverane Mării Negre Costuri Cost ridicat (750.000 - 1.500.000 Euro) - scor 2 Costul estimat pentru implementarea măsurii este de minim ~ 1.200.000 euro Componentele costului: costuri de management; costuri de comunicare - costuri întâlniri; costuri diseminare - pregătire şi organizare 1 meeting costuri tehnice - echipamente laborator, utilare centru, consumabile, şi altele asemenea costuri training personal costuri cercetare - salarii Eficienţă Potenţial ridicată - scor 4 Indicatori pentru măsurarea eficienţei nr de cetacee salvate/an; nr. de laboratoare si centre utilate Evaluare socio- economică Analiza Cost-Eficienţă: medie Analiza Cost-Beneficiu: medie Efecte negative secundare Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Beneficii - moderate: de mediu: îmbunătăţirea stării populaţiei de mamifere marine creşterea cunoştintelor legate de cauzele rănirii/deceselor în rândul populaţiei de mamifere marine Coordonare Naţională Fezabilitate tehnică Dezvoltare nouă Organizaţii responsabile pentru implementarea măsurii Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ministerul Educaţiei şi Cercetării (Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" Constanţa), custozii ariilor marine protejate, ONG "Mare Nostrum" Oportunităţi de finanţare Fonduri publice; proiecte europene (ex. programul HORIZON 2020) Planificarea implementării/acoperir e temporală 2020-2021 Dificultăţi în implemetare Da - infrastructura deficitară Titlul măsurii Stabilirea şi administrarea zonelor protejate pentru cetacee, în corespondenţă cu zonele care servesc cetaceelor ca habitate şi/sau care le asigură importante resurse de hrană Nr./codul măsurii RO-MN-002 Descrierea scurtă şi precisă a măsurii Măsura este necesară deoarece, până în prezent, la nivelul Mării Negre nu sunt delimitate zone destinate protecţiei speciilor de delfini, cu precădere a habitatelor lor de hrănire (cu excepţia acelora ce fac parte din ariile protejate, unde beneficiază de regim de protectie) şi a principalelor lor rute de migraţie. Implementarea măsurii presupune realizarea următoarelor acţiuni: Colectarea datelor de monitorizare sau/şi a observaţiilor privind prezenţa şi etologia populaţiilor de delfini legate de hrănire şi migraţie, la nivel naţional şi regional, în vederea creării modelului de distribuţie; Elaborarea hărţilor în GIS privind habitatele de hrănire şi rutele de migraţie (sezoniere) ale celor 3 specii de delfini la nivel regional şi diseminarea acestora către autorităţile navale, gărzile de coastă, asociaţiile pescăreşti, custozii ariilor protejate, Comisia Mării Negre; Stabilirea unui Protocol şi Plan de Acţiune privind protecţia habitatelor şi a rutelor de migraţie la nivel naţional şi regional, incluzând restricţiile privind activităţile de navigaţie, pescuit, extracţie resurse minerale; Includerea habitatelor/rutelor de protecţie în Planificarea Maritimă Spaţială. Categoria de măsuri UE 2a Tipuri cheie de măsuri KTM 20 Măsuri de prevenire şi control al efectelor adverse rezultate din pescuit şi alte exploatări/ eliminări ale animalelor şi plantelor KTM 37 Măsuri de refacere şi conservare a ecosistemelor marine, inclusiv a habitatelor şi speciilor. Obiective de mediu Ind. 1.1.1 Menţinerea distribuţiei şi frecvenţei speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis) Descriptori D1 Biodiversitate-mamifere marine D4 Reţele trofice marine Presiuni principale - Extragere selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale; Introducere de deşeuri marine Introducere de compuşi sintetici Introducere de substanţe şi compuşi nesintetici Introducere de zgomot subacvatic Domenii principale de activitate pescuit, shipping, producere de energie, operaţiuni portuare, turism/recreere, poziţionare/instalare de cabluri şi conducte submarine Caracteristici Mamifere marine Legături cu alte directive/legislaţii/politi ci Acordul asupra Conservării Cetaceelor din Marea Neagră, Marea Mediterană şi zona contiguă a Atlanticului din 24.11.1996 (ACCOBAMS) Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 şi de Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 septembrie 2003. Convenţia privind diversitatea biologică, cu modificările ulterioare. Convenţia privind protecţia Mării Negre împotriva Poluării, cu modificările ulterioare Instrument pentru implementare/Mod de implementare tehnic legislativ conştientizare/comunicare/diseminare. Referinţă spaţială/Zone de implementare Ape teritoriale/Zona Exclusiv Economică Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor Măsura poate avea o contribuţie potential ridicată la atingerea ţintelor/obiectivelor legate de mamiferele marine Impact transfrontalier Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din ţările riverane Mării Negre Costuri Cost scăzut (50.000 - 250.000 Euro) - scor 4 Costul estimat pentru implementarea măsurii este de ~ 224.000 euro, Componentele costului: costuri de cercetare - salarii; costuri tehnice - achiziţie echipamente PC, software, şi altele asemenea costuri disemniare -1 meeting costuri elaborare plan - planificare, scriere, meeting coordonare, şi altele asemenea costuri cercetare - salarii Eficienţă Potenţial ridicată - scor 4 Indicatori pentru măsurarea eficienţei hărţi GIS nr. de zone protejate desemnate Evaluare socio- economică Analiza Cost-Eficienţă: ridicată (mare) Analiza Cost-Beneficiu: medie Efecte negative secundare Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Este posibil ca această măsura să aibă efecte negative asupra unor activităţi economice (pescuit, shipping, instalare cabluri/conducte, şi altele asemenea) Beneficii - scăzute: de mediu: - îmbunătăţirea stării populaţiei de mamifere marine Beneficiile nu vor apare în această fază, ci doar după implementarea planului de acţiune. Coordonare Naţională Fezabilitate tehnică Aplicată frecvent; experienţa vastă / dovezi de bune practici Organizaţii responsabile pentru implementarea măsurii Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ministerul Educaţiei şi Cercetării (Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" Constanţa), Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, custozii ariilor protejate, ONG "Mare Nostrum" Oportunităţi de finanţare fonduri publice; proiecte europene (ex. programul HORIZON 2020, CBC RO- BG) Planificarea implementării/acoperir e temporală 2020 -2021 Dificultăţi în implemetare Da-reticenţa unor operatori economici Titlul măsurii Protejarea speciilor marine de pasaj, ielcovanul (Puffinus yelkouan) şi subspecia mediteraneană a cormoranului moţat (Phalacrocorax aristotelis desmarestii), precum şi a celorlalte specii importante de păsări protejate incluse înFormularul standard al sitului Natura 2000, ROSPA 0076 Marea Neagră Nr./codul măsurii RO-MN-003 Descrierea scurtă şi precisă a măsurii Această măsură a fost dezvoltată ca măsură comună între România şi Bulgaria în cadrul proiectului "Suport tehnic şi administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru mediul marin" în Bulgaria şi România- Faza 2". Iniţial, măsura dezvoltată se referea la doar două specii de păsări marine (ielcovanul (Puffinus yelkouan) şi subspecia mediteraneană a cormoranului moţat (Phalacrocorax aristotelis desmarestii) selectate ca indicatori comuni pentru Bulgaria şi România, deoarece ambele specii sunt monitorizate pe coastele celor două ţări. Ambele specii sunt incluse în anexa nr. 2 a Protocolului privind Conservarea Biodiversităţii şi Cadrului Natural al Mării Negre din Convenţia privind Protecţia Mării Negre împotriva poluării din 14.06.2002, lista speciilor importante în Marea Neagră (ratificat prin Legea nr. 218/2011). Prima specie este definită ca rară, iar cea de a doua ca fiind în pericol. Măsura este extinsă la toate speciile importante de păsări marine protejate incluse în Formularul standard al sitului Natura 2000 ROSPA 0076 Marea Neagră şi în Planul de management al ROSPA Marea Neagră. Măsura urmăreşte adunarea de informaţii cât mai detaliate despre zonele de odihnă şi hrănire speciilor marine selectate şi va susţine programul de Monitorizare D 1,4-Păsări marine din Bulgaria şi România. Activităţile care ar putea afecta diversitatea păsărilor marine vor fi de asemenea monitorizate în cadrul acestei măsuri. Un alt scop al măsurii este limitarea presiunii din turism şi urbanizare, pescuit, scurgeri de petrol, eroziune costieră în zona costieră. Implementarea măsurii presupune realizarea următoarelor acţiuni, grupate în 2 faze: Faza 1: Cercetări pentru determinarea zonelor de odihnă şi hrănire a speciilor marine de pasaj şi a celorlalte specii importante de păsări din ROSPA Marea Neagră; Delimitarea zonelor de odihnă şi hrănire în scopul stabilirii de măsuri pentru protejarea în continuare a speciilor vizate. Aceasta va conduce la obţinerea următoarelor informaţii: identificarea şi cartografierea tipurilor de habitate speciale, în special a celor recunoscute sau identificate de către legislaţia comunitară (Directiva Habitate şi Directiva Păsări) sau de către convenţiile internaţionale ca prezentând un interes special din punct de vedere ştiinţific sau al biodiversităţii; habitate din zonele care merită o atenţie specială datorită caracteristicilor, localizării sau importanţei strategice a acestora. Este vorba de zone supuse la presiuni extreme sau specifice sau de zone care necesită un regim de protecţie special. descrierea dinamicii populaţiilor, a zonei de răspândire naturale şi a celei reale şi a statutului speciilor de păsări marine prezente în regiunea/subregiunea marină; Faza 2 implementarea măsurilor de protecţie spaţială. Categoria de măsuri UE 2a Tipuri cheie de măsuri KTM 15 Măsuri pentru eliminarea treptată a emisiilor, evacuărilor şi pierderilor de substanţe periculoase prioritare sau de reducere a emisiilor, evacuărilor şi pierderilor de substanţe prioritare. KTM 19 Măsuri de prevenire sau control a efectelor adverse a activităţilor recreative, inclusiv pescuitul la undiţă. KTM 20 Măsuri de prevenire sau control al efectelor adverse rezultate din pescuit şi alte exploatări/ eliminări ale animalelor şi plantelor. KTM 21 Măsuri de prevenire şi control a poluării din zonele urbane, infrastructura de transport şi construcţii. KTM 26 Măsuri de reducere a pierderii fizice de habitate bentale în apele marine. KTM 27 Măsuri de reducere a daunelor fizice în apele marine (şi care nu sunt raportate în cadrul KTM 6 legat de Directiva Cadru Apă-apele costiere). KTM 28 Măsuri de reducere a introducerii de energie, inclusiv zgomot subacvatic, asupra mediului marin. KTM 29 Măsuri pentru reducerea deşeurilor în mediul marin. KTM 30 Măsuri de reducere a interferenţelor cu procesele hidrologice în mediul marin. KTM 31 Măsuri de reducere a contaminării cu substanţe periculoase (substanţe sintetice, substanţe nesintetice, radionuclizi) şi eliberării sistematice şi/sau intenţionate de substanţe în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă. KTM 33 Măsuri de reducere a descărcărilor de nutrienţi şi materie organică în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă. KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracţia de specii, inclusiv capturi accidentale. KTM 36 Măsuri de reducere a altor tipuri de perturbare biologică, incluzând moartea, rănirea, perturbarea, translocarea speciilor marine native, introducerea de patogeni microbiologici şi introducerea de indivizi modificaţi genetic din specii marine ( ex. din acvacultură). KTM 37 Măsuri de refacere şi conservare a ecosistemelor marine, inclusiv a habitatelor şi speciilor. KTM 38 Măsuri legate de Măsurile de Protecţie Spaţială pentru mediul marin. Obiective de mediu Ind. 1.1.1 Menţinerea sau creşterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuţiei speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan) Ind. 1.4.1 Conservarea habitatatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman şi natural Ind. 1.5.1 Suprafaţa habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan) se va menţine sau va creşte Ind. 4.3.1 Mărimea/abundenţa populaţiei (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menţine în limita a 95% din abundenţa naturală a speciilor migratoare din România şi va creşte pe termen lung Descriptori D1 Biodiversitate-păsări marine D4 Reţele trofice marine Presiuni principale Extragere selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale; Introducere de deşeuri marine Introducere de compuşi sintetici Introducere de substanţe şi compuşi nesintetici Introducere de zgomot subacvatic Domenii principale de activitate pescuit, shipping, producere de energie, operaţiuni portuare, turism/recreere, activităţi de pe uscat (industrie, agricultură, deversări de ape reziduale municipale, pierderea/degradarea habitatelor) Caracteristici Păsări marine Legături cu alte directive/legislaţii/politi ci Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009. Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992. Instrument pentru implementare/Mod de implementare Tehnic Legislativ Referinţă spaţială/Zone de implementare Ape teritoriale/Zona Exclusiv Economică Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor Masura poate avea o contribuţie potenţial ridicată la atingerea ţintelor/obiectivelor de mediu legate de păsările marine. Impact transfrontalier Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din ţările riverane Mării Negre. Dimpotrivă, implementarea măsurii va avea rezultate pozitive. Costuri Cost moderat (250.000 - 750.000 Euro) - scor 3 Costul estimat pentru implementarea masurii: minim 184.000 euro în faza 1; cel mai probabil implementarea fazei 2 va conduce la costuri peste 500.000 euro Componentele costului: Faza 1 costuri de cercetare -salarii; costuri tehnice - achiziţie echipamente PC, software, şi altele asemenea costuri negociere - pregătire, planificare, meetinguri la nivel naţional şi bilateral Faza 2 - imposibil de estimat costurile în acest stadiu Eficienţă Moderată - scor 3 Indicatori pentru măsurarea eficienţei Indicatori legaţi de obiectivele de mediu definite referitoare la păsăarile marine Evaluare socio- economică Analiza Cost-Eficienţă: medie Analiza Cost-Beneficiu: medie Efecte negative secundare Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Măsura ar putea avea efecte negative asupra comerţului privat prin limitarea intenţiilor de investiţii (ex. în construirea de noi ferme de midii, ferme piscicole şi/sau extinderea celor existente sau alte intenţii de dezvoltare a acvaculturii, parcuri eoliene offshore), precum şi asupra turismului -construirea de complexuri de agreement, turism recreativ pe mare, uscat, sporturi, şi altele asemenea. Beneficii - moderate: de mediu: - îmbunătăţirea stării populaţiei de păsări marine Beneficiile nu vor apare în faza 1, ci doar după implementarea măsurilor de protecţie spaţială - faza 2. Coordonare Bilaterală România-Bulgaria Fezabilitate tehnică Aplicată; experienţă limitată / incertitudini Organizaţii responsabile pentru implementarea măsurii Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, custozii ariilor marine protejate, ONG-uri: Societatea Ornitologică Română, Mare Nostrum Oportunităţi de finanţare Fonduri publice, fondul pentru mediu, proiecte europene (ex. CBC RO-BG, programul HORIZON 2020, LIFE, şi altele asemenea) Planificarea implementării/acoperir e temporală 2020- 2021 Dificultăţi în implemetare Nu Titlul măsurii Elaborarea/actualizarea planurilor de management pentru Ariile Marine Protejate în conformitate cu cerinţele Directivei Cadru Strategia pentru mediul marin Nr./codul măsurii RO-MN-004 Descrierea scurtă şi precisă a măsurii Această măsura a fost dezvoltată ca măsură coordonată între România şi Bulgaria în cadrul proiectului "Suport tehnic şi administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru mediul marin" în Bulgaria şi România - Faza 2". Măsura este necesară având în vedere extinderea unor arii marine protejate (ex. ROSCI 0026 Vama Veche-2 Mai, ROSCI 0273 Zona marina de la Capul Tuzla, şi altele asemenea) şi desemnarea unora noi. Implementarea eficientă a acesteia necesită următorii paşi: Reevaluarea tipurilor şi stării de conservare a habitatelor şi speciilor din cadrul Ariilor Marine Protejate conform Directivei Cadru Strategia pentru mediul marin; Elaborarea/Revizuirea/actualizarea planurilor de management pentru Ariile Marine Protejate, dacă este necesar, şi punerea în aplicare a măsurilor de conservare, protecţie, refacere şi management incluse în acestea. Categoria de măsuri UE 2a Tipuri cheie de măsuri KTM 15 Măsuri pentru eliminarea treptată a emisiilor, evacuărilor şi pierderilor de substanţe periculoase prioritare sau de reducere a emisiilor, evacuărilor şi pierderilor de substanţe prioritare. KTM 19 Măsuri de prevenire sau control a efectelor adverse a activităţilor recreative, inclusive pescuitul la undiţă. KTM 20 Măsuri de prevenire sau control al efectelor adverse rezultate din pescuit şi alte exploatări/ eliminări ale animalelor şi plantelor. KTM 21 Măsuri de prevenire şi control a poluării din zonele urbane, infrastructura de transport şi construcţii. KTM 26 Măsuri de reducere a pierderii fizice de habitate bentale în apele marine. KTM 27 Măsuri de reducere a daunelor fizice în apele marine şi care nu sunt raportate în cadrul KTM 6 legat de Directiva Cadru Ape-apele costiere. KTM 28 Măsuri de reducere a introducerii de energie, inclusiv zgomot subacvatic, asupra mediului marin. KTM 29 Măsuri pentru reducerea deşeurilor în mediul marin. KTM 30 Măsuri de reducere a interferenţelor cu procesele hidrologice în mediul marin. KTM 31 Măsuri de reducere a contaminării cu substanţe periculoase (substanţe sintetice, substanţe nesintetice, radionuclizi) şi eliberării sistematice şi/sau intenţionate de substanţe în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă. KTM 33 Măsuri de reducere a descărcărilor de nutrienţi şi materie organică în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă. KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracţia de specii, inclusiv capturi accidentale. KTM 36 Măsuri de reducere a altor tipuri de perturbare biologică, incluzând moartea, rănirea, perturbarea, translocarea speciilor marine native, introducerea de patogeni microbiologici şi introducerea de indivizi modificaţi genetic din specii marine ( ex. din acvacultură). KTM 37 Măsuri de refacere şi conservare a ecosistemelor marine, inclusiv a habitatelor şi speciilor. KTM 38 Măsuri legate de Măsurile de Protecţie Spaţială pentru mediul marin. Obiective de mediu Habitate pelagice Ind. 1.6.2 Percentila 90 a valorilor biomasei fitoplanctonului să nu depaşească valorile limită în 10 % din observaţiile din sezonul de vară în ultimii 6 ani. Peşti Ind. 1.1.1 Aria de distribuţie a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană şi se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate în peste 50% din observaţiile din ultimii 6 ani. Ind. 1.3.1 Condiţiile populaţiei speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană şi se situează în domeniul de valori din ultimele 2 decenii. Ind. 4.3.1 Mărimea populaţiei speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană şi se situează în intervalul de valori din ultimele 2 decenii. Mamifere marine Ind. 1.1.1 Menţinerea distribuţiei şi frecvenţei speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate. Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate. Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis) Păsări marine Ind. 1.1.1 Menţinerea sau creşterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuţiei speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan). Ind. 1.4.1 Conservarea habitatatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman şi natural. Ind. 1.5.1 Suprafaţa habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan) se va menţine sau va creşte. Ind. 4.3.1 Mărimea/abundenţa populaţiei (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menţine în limita a 95% din abundenţa naturală a speciilor migratoare din România şi va creşte pe termen lung. Habitate bentale Ind. 1.4.1 1110-1: Menţinerea existenţei celor trei pajişti de Zostera noltei în zona Mangalia 1110-8: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Costineşti-2 Mai Nisipuri cu Donax trunculus: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Navodari - 2 Mai 1140-3: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Eforie Nord-Eforie Sud 1170-7: Menţinerea distribuţiei actuale în zona 2 Mai-Vama Veche 1170-8: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Cap Aurora-Vama Veche 1170-10: Menţinerea distribuţiei actuale în punctele Agigea, Costineşti şi Vama Veche 1170-2 Recifi biogeni de Mytilus galloprovincialis: Menţinerea distribuţiei actuale pe tot şelful României între izobatele de 30 - 50 m 1170-9: Menţinerea distribuţiei actuale pe tot subtratul stâncos circalitoral Ind. 1.5.1 1110-1: Suprafaţa ocupată de habitat 2'2,43 ha 1140-3: Suprafaţa ocupată de habitat 2'2,06 ha 1170-7: Suprafaţa ocupată de habitat 2'1,8 ha 1170-8: Suprafaţa ocupată de habitat 2' 46 ha 1170-10: Suprafaţa ocupată de habitat 2' 1 ha Ind. 1.6.1 Înălţimea frunzelor de Zostera noltei în iunie 2' 70 cm; extinderea anuală a rizomilor de Zostera. noltei în zonele de creştere ale pajiştilor 2' 70 cm Înălţimea talurilor de Cystoseira barbata în sezonul rece 2' 100 cm; frecvenţa exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 m2 2' 50% Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) 2' 50 mm SL Frecvenţa juvenililor de Pholas dactylus în pătrate de 1 m2 2' 50%; dimensiunea maximă a exemplarelor de Pholas dactylus (lungimea cochiliei) = 70mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donacilla cornea (lungimea cochiliei) 2' 22 - 24 mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donax trunculus (lungimea cochiliei) 45 - 50 mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Arenicola marina (lungimea corpului întreg în extensie) 250 - 350 mm TL Ind. 1.6.2 1110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajiştilor 2'50%; biomasa foliară a Zostera.noltei 2' 1600 g m-2 1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata în interiorul câmpurilor 2'50%; biomasa umedă a Cystoseira barbata fără epifite 2' 3000 g•m-2 1170-2:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului 2' 50%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis 2' 5000 g•m-2 Densitatea populaţiei de Donacilla cornea 2' 3300 ind•m-2 Densitatea populaţiei de Donax trunculus 2' 200 ind•m-2 1170-7: Acoperirea cu Corallina officinalis în interiorul câmpurilor 2' 50% Densitatea populaţiei de Lentidium mediterraneum 2' 9000 ind•m-2; biomasa vie a Lentidium mediterraneum 2' 100 g•m-2 1170-9:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului 2' 80%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis 2' 8000 g•m-2 Biomasa vie a Modiolula phaseolina în pătrate de 1 m2 2' 16 g•m-2 Ind. 4.3.1 Densitatea populaţiei de Lentidium mediterraneum 2' 9000 ind•m-2 Densitatea populaţiei de Arenicola marina 2' 0,1 ind•m-2; Densitatea populaţiei de Necallianassa truncata 2' 1 ind•m-2 Densitatea populaţiei de Mytilus galloprovincialis 2' 500 ind.m-2 Densitatea populaţiei de Modiolula phaseolina în pătrate de 1 m2 2' 200 ind•m-2 Ind. 6.2.1 1110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajistilor 2' 50%; Frecvenţa decapodului Palaemon adspersus în pătrate de 1 m2 = 100%; Frecvenţa decapodului Carcinus aestuarii în transecte de 50 m2 2' 30% 1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata in interiorul centurilor 2' 50%; Frecvenţa epifitei Colaconema thuretii în patrate de 1 m2 2' 80%; Frecvenţa gastropodului Gibbula divaricata în patrate de 1 m2 2' 30% Frecvenţa gastropoduluiiTricolia pullus în pătrate de 1 m2 2' 1% 1170-2: Frecvenţa algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 m2 2' 10%; Frecvenţa decapodului Liocarcinus navigator în transecte de 400 m2 2' 70% 1140-3: Frecvenţa polichetului Ophelia bicornis în probe 2' 1%; Frecvenţa mysidului Gastrosaccus sanctus în probe 2' 50% 1170-9: Frecvenţa decapoduluii Eriphia verrucosa în transecte de 100 m2 ; Densitatea speciei Halichondria panicea in habitat 2' 1 colonie m-2 Ind. 6.2.3 1170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) 2' 50 mm SL 1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) 2' 70 mm SL Descriptori D1Biodiversitate - habitate bentale, habitate pelagice, peşti, păsări marine, mamifere marine D4 Reţele trofice marine D6 Integritatea fundului mării Presiuni principale Extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale, de exemplu pescuitul comercial şi sportiv Introducerea de organisme patogene microbiene Introducerea de specii neindigene şi translocaţii Introducerea de nutrienţi şi de alte substanţe bogate în azot şi fosfor Introducerea de substanţe organice, de exemplu apele uzate, maricultura, aluviuni Introducerea de compuşi sintetici Introducerea de substanţe şi compuşi nesintetici Introducerea de radionuclizi Introducerea de alte substanţe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice şi/sau intenţionate a acestora în mediul marin Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigaţie, manevrele de ancorare) Extracţia selectivă (datorată de exemplu explorării şi exploatării resurselor biologice şi nebiologice de pe fundul mării şi din subsol) Zgomotul subacvatic (de exemplu activităţi nautice, echipament acustic subacvatic) Deşeuri marine Domenii principale de activitate Activităţi recreative, precum turism, sport, relaxare, şi altele asemenea; Industrie, precum evacuări directe sau descărcări, extracţie de nisip şi pietriş; Producerea de energie/extracţia de hidrocarburi marine, precum petrol şi gaz natural; Urbanizare, precum deversări de ape reziduale municipale; Agricultură; Activităţi asociate extracţiei de resurse vii, precum pescuit; Acvacultură; Activităţi de pe mare, precum transport/shipping, inclusiv cu ambarcaţuni mici Caracteristici -Păsări marine -Mamifere marine -Peşti -Habitate bentale -Habitate pelagice Legături cu alte directive/legislaţii/politi ci Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992. Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009. Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 aprilie 2014 de modificare a Directivei 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului. Politica Comună în Domeniul Pescuitului (PCP) Instrument pentru implementare/Mod de implementare Tehnic Legislativ Conştientizare/comunicare/diseminare Referinţă spaţială/Zone de implementare Ape teritoriale/Zona Exclusiv Economică Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor Masura poate avea o contribuţie foarte ridicată la atingerea obiectivelor/ţintelor de stare definite. Impact transfrontalier Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din ţările riverane Mării Negre. Costuri Cost foarte ridicat (>1.500.000 Euro) - scor 1 Costul implementării acestei măsuri este dificil de estimat, dar cel mai probabil va fi de ordinul zecilor de milioane euro (conform ghidului programului POIM) Componentele costului: Faza 1 - elaborarea/revizuirea/actualizare planurilor de management costuri pentru cercetare, precum constituire grup experţi, întâlniri, studii geologice, biologice şi hidrochimice, şi altele asemenea; costuri actualizarea/elaborare/revizuire a planurilor de management, precum costuri experti, întâlniri, comunicare, consultare stakeholderi. Faza 2 - implementarea măsurilor de protecţie şi conservare . Cheltuieli foarte dificil de estimat în acest stadiu, dar cel mai probabil costurile vor fi 5.000.000 euro, conform ghidului programului POIM. Eficienţă Potenţial ridicată - scor 4 Indicatori pentru măsurarea eficienţei Numărul de planuri de management elaborate revizuite pentru ariile protejate existente/ariile marine protejate/alte arii protejate sau noi arii protejate; Numărul de planuri de management implementate pentru ariile protejate existente/ariile marine protejate/alte arii protejate sau noile arii protejate definite. Evaluare socio- economică Analiza Cost-Eficienţă: medie Analiza Cost-Beneficiu: medie Efecte negative secundare Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. În schimb, măsura poate afecta o serie de activităţi economice prin extinderea ariilor marine protejate şi, implicit, prin elaborarea/revizuirea/actualizarea planurilor de management. Beneficii - foarte ridicate: De mediu: îmbunătăţirea stării habitatelor bentale, pelagice, mamifere marine, păsări marine, peşti îmbunătăţirea stării speciilor marine de floră şi faună protejate Socio-economice creşterea numărului de turişti pentru desfăşurarea de activităţi de agreement pe mare Beneficiile nu vor apare în faza de revizuire/actualizare a planurilor de management, ci doar după implementarea acestora Coordonare Naţională Bilaterală România-Bulgaria Fezabilitate tehnică Frecvent aplicată; experienţă vastă / dovezi de bune practici Organizaţii responsabile pentru implementarea măsurii Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului), Ministerul Educaţiei şi Cercetării(Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" Constanţa", INCD GeoEcoMar), custozii ariilor marine protejate Oportunităţi de finanţare Fonduri publice: proiecte europene, spre ex. programele POIM, HORIZON 2020, CBC RO-BG, LIFE, fonduri alocate prin proiecte de către DG ENV, DG MARE şi altele asemenea. Planificarea implementării/acoperir e temporală 2020 -2021 Dificultăţi în implemetare Nu Titlul măsurii Crearea de reţele coerente şi reprezentative de Arii Marine Protejate care includ Ariile Marine Protejate din România şi Bulgaria, inclusiv planurile de management. Controlul sporit al activităţilor reglementate în Ariile Marine Protejate Nr./codul măsurii RO-MN-005 Descrierea scurtă şi precisă a măsurii Măsura a fost dezvoltată în comun de România şi Bulgaria în cadrul proiectului "Suport tehnic şi administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru mediul marin" în Bulgaria şi România - Faza 2". Această măsură este îndreptată spre crearea unei reţele coerente şi reprezentative, comune/combinate, de Arii Marine Protejate în Zonele Economice Exclusive ale României şi Bulgariei. 'Coerent' şi 'Reprezentativ' se referă la articolul 13 din Directiva Cadru Strategia pentru Mediul Marin. Coerenţa ar putea însemna că ar trebui să existe o conexiune între condiţiile fizice de mediu (vânt, curenţi marini) şi habitate. 'Reprezentativ' ar putea însemna că toate tipurile de habitate importante sunt protejate (ar trebui incluse atât habitatele costiere, cât şi cele offshore). Măsura urmăreşte îmbunătăţirea mediului marin şi sporirea controlului activităţilor reglementate care ar putea afecta ecosistemele din Ariile Marine Protejate. Un Grup de Lucru ar trebui să stabilească criteriile pentru definirea reţelei şi să recomande acţiuni pentru realizarea acesteia. Măsura necesită următoarele acţiuni: Investigarea distribuţiei actuale a Ariilor Marine Protejate, coerenţei şi reprezentativităţii Controlul activităţilor reglementate în sau în apropierea Ariilor Marine Categoria de măsuri UE 2a Tipuri cheie de măsuri KTM 15 Măsuri pentru eliminarea treptată a emisiilor, evacuărilor şi pierderilor de substanţe periculoase prioritare sau de reducere a emisiilor, evacuărilor şi pierderilor de substanţe prioritare KTM 19 Măsuri de prevenire sau control a efectelor adverse a activităţilor recreative, inclusiv pescuitul la undiţă KTM 20 Măsuri de prevenire sau control al efectelor adverse rezultate din pescuit şi alte exploatări/ eliminări ale animalelor şi plantelor KTM 21 Măsuri de prevenire şi control a poluării din zonele urbane, infrastructura de transport şi construcţii KTM 26 Măsuri de reducere a pierderii fizice de habitate bentale în apele marine KTM 27 Măsuri de reducere a daunelor fizice în apele marine (şi care nu sunt raportate în cadrul KTM 6 legat de Directiva Cadru Apă - apele costiere) KTM 28 Măsuri de reducere a introducerii de energie, inclusiv zgomot subacvatic, asupra mediului marin KTM 29 Măsuri pentru reducerea deşeurilor în mediul marin KTM 30 Măsuri de reducere a interferenţelor cu procesele hidrologice în mediul marin KTM 31 Măsuri de reducere a contaminării cu substanţe periculoase (substanţe sintetice, substanţe nesintetice, radionuclizi) şi eliberării sistematice şi/sau intenţionate de substanţe în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă KTM 33 Măsuri de reducere a descărcărilor de nutrienţi şi materie organică în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracţia de specii, inclusiv capturi accidentale KTM 36 Măsuri de reducere a altor tipuri de perturbare biologică, incluzând moartea, rănirea, perturbarea, translocarea speciilor marine native, introducerea de patogeni microbiologici şi introducerea de indivizi modificaţi genetic din specii marine (ex. din acvacultură) KTM 37 Măsuri de refacere şi conservare a ecosistemelor marine, inclusiv a habitatelor şi speciilor Obiective de mediu Habitate pelagice Ind. 1.6.2 Percentila 90 a valorilor biomasei fitoplanctonului să nu depaşească valorile limită în 10 % din observaţiile din sezonul de vară în ultimii 6 ani Peşti Ind. 1.1.1 Aria de distribuţie a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană şi se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate iî peste 50% din observaţiile din ultimii 6 ani Ind. 1.3.1 Condiţiile populaţiei speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană şi se situează în domeniul de valori din ultimele 2 decenii Ind. 4.3.1 Mărimea populaţiei speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană şi se situează în intervalul de valori din ultimele 2 decenii Mamifere marine Ind. 1.1.1 Menţinerea distribuţiei şi frecvenţei speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis) Păsări marine Ind. 1.1.1 Menţinerea sau creşterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuţiei speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan) Ind. 1.4.1 Conservarea habitatatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman şi naturalâ Ind. 1.5.1 Suprafaţa habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan) se va menţine sau va creşte Ind. 4.3.1 Mărimea/abundenţa populaţiei (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menţine în limita a 95% din abundenţa naturală a speciilor migratoare din România şi va creşte pe termen lung Habitate bentale Ind. 1.4.1 1110-1: Menţinerea existenţei celor trei pajişti de Zostera noltei în zona Mangalia 1110-8: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Costineşti-2 Mai Nisipuri cu Donax trunculus: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Navodari - 2 Mai 1140-3: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Eforie Nord-Eforie Sud 1170-7: Menţinerea distribuţiei actuale în zona 2 Mai-Vama Veche 1170-8: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Cap Aurora-Vama Veche 1170-10: Menţinerea distribuţiei actuale în punctele Agigea, Costineşti şi Vama Veche 1170-2 Recifi biogeni de Mytilus galloprovincialis: Menţinerea distribuţiei actuale pe tot şelful României între izobatele de 30 - 50 m 1170-9: Menţinerea distribuţiei actuale pe tot subtratul stâncos circalitoral Ind. 1.5.1 1110-1: Suprafaţa ocupată de habitat 2'2,43 ha 1140-3: Suprafaţa ocupată de habitat 2'2,06 ha 1170-7: Suprafaţa ocupată de habitat 2'1,8 ha 1170-8: Suprafaţa ocupată de habitat 2' 46 ha 1170-10: Suprafaţa ocupată de habitat 2' 1 ha Ind. 1.6.1 Înălţimea frunzelor de Zostera noltei în iunie 2' 70 cm; extinderea anuală a rizomilor de Zostera noltei în zonele de creştere ale pajiştilor 2' 70 cm Înălţimea talurilor de Cystoseira barbata în sezonul rece 2' 100 cm; frecvenţa exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 m2 2' 50% Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) 2' 50 mm SL Frecvenţa juvenililor de Pholas dactylus în pătrate de 1 m2 2' 50%; dimensiunea maximă a exemplarelor de Pholas dactylus (lungimea cochiliei) = 70mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donacilla cornea (lungimea cochiliei) 2' 22 - 24 mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donax trunculus (lungimea cochiliei) 45 - 50 mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Arenicola marina (lungimea corpului întreg în extensie) 250 - 350 mm TL Ind. 1.6.2 1110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajiştilor 2'50%; biomasa foliară a Zostera noltei 2' 1600 g m-2 1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata în interiorul câmpurilor 2'50%; biomasa umedă a Cystoseira barbata fără epifite 2' 3000 g•m-2 1170-2:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului 2' 50%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis 2' 5000 g•m-2 Densitatea populaţiei de Donacilla cornea 2' 3300 ind•m-2 Densitatea populaţiei de Donax trunculus 2' 200 ind•m-2 1170-7: Acoperirea cu Corallina officinalis în interiorul câmpurilor 2' 50% Densitatea populaţiei de Lentidium mediterraneum 2' 9000 ind•m-2; biomasa vie a Lentidium mediterraneum 2' 100 g•m-2 1170-9:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului 2' 80%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis 2' 8000 g•m-2 Biomasa vie a Modiolula phaseolina în pătrate de 1 m2 2' 16 g•m-2 Ind. 4.3.1 Densitatea populaţiei de Lentidium mediterraneum 2' 9000 ind•m-2 Densitatea populaţiei de Arenicola marina 2' 0,1 ind•m-2; Densitatea populaţiei de Necallianassa truncata 2' 1 ind•m-2 Densitatea populaţiei de Mytilus galloprovincialis 2' 500 ind.m-2 Densitatea populaţiei de Modiolula phaseolina în pătrate de 1 m2 2' 200 ind•m-2 Ind. 6.2.1 1110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajistilor 2' 50%; Frecvenţa decapodului Palaemon adspersus în pătrate de 1 m2 = 100%; Frecvenţa decapodului Carcinus aestuarii în transecte de 50 m2 2' 30% 1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata in interiorul centurilor 2' 50%; Frecvenţa epifitei Colaconema thuretii în patrate de 1 m2 2' 80%; Frecvenţa gastropodului Gibbula divaricata în patrate de 1 m2 2' 30% Frecvenţa gastropoduluiiTricolia pullus în pătrate de 1 m2 2' 1% 1170-2: Frecvenţa algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 m2 2' 10%; Frecvenţa decapodului Liocarcinus navigator în transecte de 400 m2 2' 70% 1140-3: Frecvenţa polichetului Ophelia bicornis în probe 2' 1%; Frecvenţa mysidului Gastrosaccus sanctus în probe 2' 50% 1170-9: Frecvenţa decapoduluii Eriphia verrucosa în transecte de 100 m2 ; Densitatea speciei Halichondria panicea in habitat 2' 1 colonie m-2 Ind. 6.2.3 1170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) 2' 50 mm SL 1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) 2' 70 mm SL Descriptori D1 Biodiversitate - habitate bentale, habitate pelagice, peşti, păsări marine, mamifere marine D4 Reţele trofice marine D6 Integritatea fundului mării Presiuni principale Extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial şi sportiv) Introducerea de organisme patogene microbiene Introducerea de specii neindigene şi translocaţii Introducerea de nutrienţişi de alte substanţe bogate în azot şi fosfor Introducerea de substanţe organice (de exemplu apele uzate, maricultura, aluviuni). Introducerea de compuşi sintetici Introducerea de substanţe şi compuşi nesintetici Introducerea de radionuclizi Introducerea de alte substanţe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice şi/sau intenţionate a acestora în mediul marin Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigaţie, manevrele de ancorare) Extracţia selectivă (datorată de exemplu explorării şi exploatării resurselor biologice şi nebiologice de pe fundul mării şi din subsol) Zgomotul subacvatic (de exemplu activităţi nautice, echipament acustic subacvatic) - Deşeuri marine Domenii principale de activitate Activităţi recreative (turism, sport, relaxare, şi altele asemenea); Industrie (evacuări directe sau descărcări, extracţie de nisip şi pietriş); Producerea de energie/extracţia de hidrocarburi marine (petrol şi gaz natural); Urbanizare (deversări de ape reziduale municipale); Agricultură; Activităţi asociate extracţiei de resurse vii (pescuit); Acvacultură; Activităţi de pe mare (transport/shipping, inclusiv cu ambarcaţuni mici) Caracteristici -Păsări marine -Mamifere marine -Peşti -Habitate bentale -Habitate pelagice Legături cu alte directive/legislaţii/politi ci Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009. Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 aprilie 2014, Politica Comună în Domeniul Pescuitului (PCP) Instrument pentru implementare/Mod de implementare Tehnic Legislativ Referinţă spaţială/Zone de implementare Ape teritoriale/Zona Exclusiv Economică Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor Măsura poate avea o contribuţie foarte ridicată la atingerea obiectivelor/ţintelor de stare definite. Impact transfrontalier Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din ţările riverane Mării Negre. Dimpotrivă, implementarea măsurii va avea rezultate pozitive. Costuri Cost moderat (250.000 - 750.000 Euro) - scor 3 Costul implementării acestei măsuri este estimat la ~ 580.000 euro Componentele costului: Costuri pentru cercetare (salarii, întâlniri experţi, informări, şi altele asemenea) costuri consultare stakeholderi; costuri comunicare (inclusiv mass media) costuri negociere (planificarea şi pregătirea, schiţarea şi ratificarea acordului, întâlniri între reprezentanţii celor 2 state membre, costuri pentru deplasări şi alte costuri) costuri pentru control (costuri personal suplimentar, costuri training, costuri operaţionale) Eficienţă Potenţial ridicată - scor 4 Indicatori pentru măsurarea eficienţei Ar trebui să aibă la bază indicatorii existenţi Evaluare socio- economică Analiza Cost-Eficienţă: mare Analiza Cost-Beneficiu: mare Efecte negative secundare Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin, în schimb, măsura poate afecta o serie de activităţi economice. Beneficii - ridicate: De mediu: îmbunătăţirea stării habitatelor bentale, pelagice, mamifere marine, păsări marine, peşti îmbunătăţirea stării speciilor marine de floră şi faună protejate Beneficiile cresc prin implementarea fazei de control. Coordonare Naţională Bilaterală România-Bulgaria Fezabilitate tehnică Frecvent aplicată; experienţă vastă / dovezi de bune practici Organizaţii responsabile pentru implementarea măsurii Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, Garda Naţională de Mediu), Ministerul Educaţiei şi Cercetării (Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" Constanţa, INCD GeoEcoMar), custozii ariilor marine protejate Oportunităţi de finanţare Fonduri publice: proiecte europene (ex. programul HORIZON 2020, CBC RO- BG, LIFE, POIM, şi altele asemenea) Planificarea implementării/acoperir e temporală 2020 -2021 Dificultăţi în implemetare Nu Titlul măsurii Crearea coridoarelor ecologice între arii protejate marine Nr./codul măsurii RO-MN-006 Descrierea scurtă şi precisă a măsurii Măsura se referă la necesitatea creării conexiunilor fizice între habitatele şi speciile protejate al căror ciclu reproductiv sau mod de hrănire presupun circulaţia între habitate situate la distanţă unele de altele, separate fizic prin zone în care nu beneficiază de regim de protecţie. Implemtarea măsurii presupune desfăşurarea următoarelor acţiuni: Studii privind identificarea habitatelor şi speciilor care trebuie să beneficieze de crearea coridoarelor ecologice; Studii privind posibilităţile tehnice, economice de creare a coridoarelor; Consultarea stakeholderilor şi demararea procedurilor de delimitare şi înfinţare a coridoarelor ecologice. Categoria de măsuri UE 2a Tipuri cheie de măsuri KTM 14 Cercetarea, îmbunătăţirea bazei de cunoştiinţe pentru reducerea incertitudinii KTM 15 Măsuri pentru eliminarea treptată a emisiilor, evacuărilor şi pierderilor de substanţe periculoase prioritare sau de reducere a emisiilor, evacuărilor şi pierderilor de substanţe prioritare KTM 19 Măsuri de prevenire sau control a efectelor adverse a activităţilor recreative, inclusiv pescuitul la undiţă KTM 20 Măsuri de prevenire sau control al efectelor adverse rezultate din pescuit şi alte exploatări/ eliminări ale animalelor şi plantelor KTM 21 Măsuri de prevenire şi control a poluării din zonele urbane, infrastructura de transport şi construcţii KTM 26 Măsuri de reducere a pierderii fizice de habitate bentale în apele marine KTM 27 Măsuri de reducere a daunelor fizice în apele marine (şi care nu sunt raportate în cadrul KTM 6 legat de Directiva Cadru Apă-apele costiere) KTM 28 Măsuri de reducere a introducerii de energie, inclusive zgomot subacvatic, asupra mediului marin KTM 29 Măsuri pentru reducerea deşeurilor în mediul marin KTM 30 Măsuri de reducere a interferenţelor cu procesele hidrologice în mediul marin KTM 31 Măsuri de reducere a contaminării cu substanţe periculoase (substanţe sintetice, substanţe nesintetice, radionuclizi) şi eliberării sistematice şi/sau intenţionate de substanţe în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă KTM 33 Măsuri de reducere a descărcărilor de nutrienţi şi materie organică în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracţia de specii, inclusiv capturi accidentale KTM 36 Măsuri de reducere a altor tipuri de perturbare biologică, incluzând moartea, rănirea, perturbarea, translocarea speciilor marine native, introducerea de patogeni microbiologici şi introducerea de indivizi modificaţi genetic din specii marine ( ex. din acvacultură) KTM 37 Măsuri de refacere şi conservare a ecosistemelor marine, inclusiv a habitatelor şi speciilor Obiective de mediu Habitate pelagice Ind. 1.6.2 Percentila 90 a valorilor biomasei fitoplanctonului să nu depaşească valorile limită în 10 % din observaţiile din sezonul de vară în ultimii 6 ani Peşti Ind. 1.1.1 Aria de distribuţie a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană şi se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate iî peste 50% din observaţiile din ultimii 6 ani Ind. 1.3.1 Condiţiile populaţiei speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană şi se situează în domeniul de valori din ultimele 2 decenii Ind. 4.3.1 Mărimea populaţiei speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană şi se situează în intervalul de valori din ultimele 2 decenii Mamifere marine Ind. 1.1.1 Menţinerea distribuţiei şi frecvenţei speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis) Păsări marine Ind. 1.1.1 Menţinerea sau creşterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuţiei speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan) Ind. 1.4.1 Conservarea habitatatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman şi naturalâ Ind. 1.5.1 Suprafaţa habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan) se va menţine sau va creşte Ind. 4.3.1 Mărimea/abundenţa populaţiei (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menţine în limita a 95% din abundenţa naturală a speciilor migratoare din România şi va creşte pe termen lung Habitate bentale Ind. 1.4.1 1140-3: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Eforie Nord-Eforie Sud Ind. 1.5.1 1140-3: Suprafaţa ocupată de habitat 2'2,06 ha Ind. 1.6.1 Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donacilla cornea (lungimea cochiliei) 2' 22 - 24 mm SL Ind. 1.6.2 Densitatea populaţiei de Donacilla cornea 2'3300 ind•m-2 Ind. 6.2.1 1140-3: Frecvenţa polichetului Ophelia bicornis în probe 2'1%; Frecvenţa mysidului Gastrosaccus sanctus în probe 2'50% Descriptori D1Biodiversitate - habitate bentale, habitate pelagice, peşti, păsări marine, mamifere marine D4 Reţele trofice marine D6 Integritatea fundului mării Presiuni principale Extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial şi sportiv) Introducerea de organisme patogene microbiene Introducerea de specii neindigene şi translocaţii Introducerea de îngrăşăminte şi de alte substanţe bogate în azot şi fosfor Introducerea de substanţe organice (de exemplu apele uzate, maricultura, aluviuni). Introducerea de compuşi sintetici Introducerea de substanţe şi compuşi nesintetici Introducerea de radionuclizi Introducerea de alte substanţe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice şi/sau intenţionate a acestora în mediul marin Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigaţie, manevrele de ancorare) Extracţia selectivă (datorată de exemplu explorării şi exploatării resurselor biologice şi nebiologice de pe fundul mării şi din subsol) Zgomotul subacvatic (de exemplu activităţi nautice, echipament acustic subacvatic) Deşeuri marine Domenii principale de activitate Activităţi recreative (turism, sport, relaxare, şi altele asemenea); Producerea de energie/extracţia de hidrocarburi marine (petrol şi gaz natural); Activităţi asociate extracţiei de resurse vii (pescuit); Acvacultură; Activităţi de pe mare (transport/shipping, inclusiv cu ambarcaţiuni mici) Caracteristici -Păsări marine -Mamifere marine -Peşti -Habitate bentale -Habitate pelagice Legături cu alte directive/legislaţii/politi ci Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992. Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009. Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 aprilie 2014, Politica Comună în Domeniul Pescuitului (PCP) Instrument pentru implementare/Mod de implementare Tehnic Conştientizare/comunicare/diseminare Legislativ Referinţă spaţială/Zone de implementare ape teritoriale / Zona Exclusiv Economică Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor Măsura poate avea o contribuţie foarte ridicată la atingerea obiectivelor/ţintelor de stare definite. Impact transfrontalier Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din ţările riverane Mării Negre. Costuri Cost scăzut (50.000 - 250.000 Euro) - scor 4 Costul implementării acestei măsuri este estimat la ~ 136.000 euro Componentele costului: costuri pentru cercetare (salarii, întâlniri experţi, informări, şi altele asemenea) costuri consultare stakeholderi; costuri comunicare (inclusiv mass media) costuri negociere (planificarea şi pregătirea, schiţarea şi ratificarea acordului, întâlniri, costuri pentru deplasări şi alte costuri) Eficienţă Potenţial ridicată - scor 4 Indicatori pentru măsurarea eficienţei Nr. de coridoare ecologice Evaluare socio- economică Analiza Cost-Eficienţă: mare Analiza Cost-Beneficiu: medie Efecte negative secundare Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin, în schimb, măsura poate afecta o serie de activităţi economice. Beneficii - scăzute: De mediu: îmbunătăţirea stării habitatelor bentale, pelagice, mamifere marine, păsări marine, peşti îmbunătăţirea stării speciilor marine de floră şi faună protejate Beneficiile nu apar în această fază de desemnare a coridoarelor ecologice. Beneficiile vor apare în momentul în care sunt stabilite şi implementate reguli/reglementări privind activităţile economice în aceste coridoare. Coordonare Naţională Bilaterală România-Bulgaria Fezabilitate tehnică Aplicată; experienţă limitată / incertitudini Organizaţii responsabile pentru implementarea măsurii Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, Garda Naţională de Mediu), Ministerul Educaţiei şi Cercetării (Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" Constanţa, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marină - INCD GeoEcoMar), custozii ariilor marine protejate. Oportunităţi de finanţare Fonduri publice: proiecte europene (ex. programele HORIZON 2020, CBC RO- BG, LIFE, POIM, şi altele asemenea) Planificarea implementării/acoperir e temporală 2020 -2021 Dificultăţi în implemetare Da - reticenţa operatorilor economici cu activităţi în mediul marin Titlul măsurii Realizarea hărţilor de risc pentru habitatele din ariile marine protejate Natura 2000 Nr./codul măsurii RO-MN-007 Descrierea scurtă şi precisă a măsurii Această măsură presupune realizarea unui instrument de management privind anticiparea riscurilor pentru protecţia şi conservarea habitatelor din ariile protejate, luând în considerare activităţile socio-economice cu impact potenţial negativ asupra acestora, având în vedere situarea ariilor protejate în zona costieră, puternic antropizată. Implementarea măsurii presupune realizarea următoarelor acţiuni: Identificarea activităţilor socio-economice cu impact direct, indirect şi cumulat asupra habitatelor protejate; Clasificarea habitatelor în funcţie de sensibilitatea şi vulnerabilitatea acestora la potenţialele efecte negative; Utilizarea softurilor de modelare (ex. Marxan) pentru estimarea/cuantificarea riscurilor şi luarea celor mai bune decizii de management al activităţilor cu impact negativ. Categoria de măsuri UE 2a Tipuri cheie de măsuri KTM 14 Cercetarea, îmbunătăţirea bazei de cunoştiinţe pentru reducerea incertitudinii KTM 37 Măsuri de refacere şi conservare a ecosistemelor marine, inclusiv a habitatelor şi speciilor Obiective de mediu Habitate pelagice Ind. 1.6.2 Percentila 90 a valorilor biomasei fitoplanctonului să nu depaşească valorile limită în 10 % din observaţiile din sezonul de vară în ultimii 6 ani Peşti Ind. 1.1.1 Aria de distribuţie a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană şi se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate iî peste 50% din observaţiile din ultimii 6 ani Ind. 1.3.1 Condiţiile populaţiei speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană şi se situează în domeniul de valori din ultimele 2 decenii Ind. 4.3.1 Mărimea populaţiei speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană şi se situează în intervalul de valori din ultimele 2 decenii Mamifere marine Ind. 1.1.1 Menţinerea distribuţiei şi frecvenţei speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis) Păsări marine Ind. 1.1.1 Menţinerea sau creşterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuţiei speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan) Ind. 1.4.1 Conservarea habitatatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman şi naturalâ Ind. 1.5.1 Suprafaţa habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan) se va menţine sau va creşte Ind. 4.3.1 Mărimea/abundenţa populaţiei (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menţine în limita a 95% din abundenţa naturală a speciilor migratoare din România şi va creşte pe termen lung Habitate bentale Ind. 1.4.1 1110-1: Menţinerea existenţei celor trei pajişti de Zostera noltei în zona Mangalia 1110-8: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Costineşti-2 Mai Nisipuri cu Donax trunculus: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Navodari - 2 Mai 1140-3: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Eforie Nord-Eforie Sud 1170-7: Menţinerea distribuţiei actuale în zona 2 Mai-Vama Veche 1170-8: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Cap Aurora-Vama Veche 1170-10: Menţinerea distribuţiei actuale în punctele Agigea, Costineşti şi Vama Veche 1170-2 Recifi biogeni de Mytilus galloprovincialis: Menţinerea distribuţiei actuale pe tot şelful României între izobatele de 30 - 50 m 1170-9: Menţinerea distribuţiei actuale pe tot subtratul stâncos circalitoral Ind. 1.5.1 1110-1: Suprafaţa ocupată de habitat 2'2,43 ha 1140-3: Suprafaţa ocupată de habitat 2'2,06 ha 1170-7: Suprafaţa ocupată de habitat 2'1,8 ha 1170-8: Suprafaţa ocupată de habitat 2'46 ha 1170-10: Suprafaţa ocupată de habitat 2'1 ha Ind. 1.6.1 Înălţimea frunzelor de Zostera nolteiîn iunie 2'70 cm; extinderea anuală a rizomilor de Zostera nolteiîn zonele de creştere ale pajiştilor 2'70 cm Înălţimea talurilor de Cystoseira barbata în sezonul rece 2'100 cm; frecvenţa exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 m2 2'50% Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) 2'50 mm SL Frecvenţa juvenililor de Pholas dactylus în pătrate de 1 m2 2' 50%; dimensiunea maximă a exemplarelor de Pholas dactylus (lungimea cochiliei) = 70mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donacilla cornea (lungimea cochiliei) 2'22 - 24 mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donax trunculus (lungimea cochiliei) 45 - 50 mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Arenicola marina (lungimea corpului întreg în extensie) 250 - 350 mm TL Ind. 1.6.2 1110-1: Acoperirea cu Zostera nolteiîn interiorul pajiştilor 2'50%; biomasa foliară a Zostera noltei 2'1600 g m-2 1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata în interiorul câmpurilor 2'50%; biomasa umedă a Cystoseira barbata fără epifite 2' 3000 g•m-2 1170-2:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului 2' 50%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis 2'5000 g•m-2 Densitatea populaţiei de Donacilla cornea 2' 3300 ind•m-2 Densitatea populaţiei de Donax trunculus 2' 200 ind•m-2 1170-7: Acoperirea cu Corallina officinalis în interiorul câmpurilor 2'50% Densitatea populaţiei de Lentidium mediterraneum 2'9000 ind•m-2; biomasa vie a Lentidium mediterraneum 2'100 g•m-2 1170-9:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului 2'80%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis 2' 8000 g•m-2 Biomasa vie a Modiolula phaseolina în pătrate de 1 m2 2'16 g•m-2 Ind. 4.3.1 Densitatea populaţiei de Lentidium mediterraneum 2' 9000 ind•m-2 Densitatea populaţiei de Arenicola marina 2' 0,1 ind•m-2; Densitatea populaţiei de Necallianassa truncata 2'1 ind•m-2 Densitatea populaţiei de Mytilus galloprovincialis 2'500 ind.m-2 Densitatea populaţiei de Modiolula phaseolina în pătrate de 1 m2 2'200 ind•m-2 Ind. 6.2.1 1110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajistilor 2' 50%; Frecvenţa decapodului Palaemon adspersus în pătrate de 1 m2 = 100%; Frecvenţa decapodului Carcinus aestuarii în transecte de 50 m2 2'30% 1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata in interiorul centurilor 2'50%; Frecvenţa epifitei Colaconema thuretii în patrate de 1 m2 2'80%; Frecvenţa gastropodului Gibbula divaricata în patrate de 1 m2 2'30% Frecvenţa gastropoduluiiTricolia pullus în pătrate de 1 m2 2'1% 1170-2: Frecvenţa algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 m2 2'10%; Frecvenţa decapodului Liocarcinus navigator în transecte de 400 m2 2'70% 1140-3: Frecvenţa polichetului Ophelia bicornis în probe 2' 1%; Frecvenţa mysidului Gastrosaccus sanctus în probe 2'50% 1170-9: Frecvenţa decapoduluii Eriphia verrucosa în transecte de 100 m2 ; Densitatea speciei Halichondria panicea in habitat 2'1 colonie m-2 Ind. 6.2.3 1170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) 2'50 mm SL 1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) 2'70 mm SL Descriptori D1 Biodiversitate - habitate bentale, habitate pelagice, peşti, păsări marine, mamifere marine D4 Reţele trofice marine D6 Integritatea fundului mării Presiuni principale Extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial şi sportiv) Introducerea de organisme patogene microbiene Introducerea de specii neindigene şi translocaţii Introducerea de îngrăşăminte şi de alte substanţe bogate în azot şi fosfor Introducerea de substanţe organice (de exemplu apele uzate, maricultura, aluviuni). Introducerea de compuşi sintetici Introducerea de substanţe şi compuşi nesintetici Introducerea de radionuclizi Introducerea de alte substanţe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice şi/sau intenţionate a acestora în mediul marin Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigaţie, manevrele de ancorare) Extracţia selectivă (datorată de exemplu explorării şi exploatării resurselor biologice şi nebiologice de pe fundul mării şi din subsol) Zgomotul subacvatic (de exemplu activităţi nautice, echipament acustic subacvatic) Deşeuri marine Domenii principale de activitate Activităţi recreative (turism, sport, relaxare, şi altele asemenea); Industrie (evacuări directe sau descărcări, extracţie de nisip şi pietriş); Producerea de energie/extracţia de hidrocarburi marine (petrol şi gaz natural); Urbanizare (deversări de ape reziduale municipale); Agricultură; Activităţi asociate extracţiei de resurse vii (pescuit); Acvacultură; Activităţi de pe mare (transport/shipping, inclusiv cu ambarcaţuni mici) Caracteristici -Păsări marine -Mamifere marine -Peşti -Habitate bentale -Habitate pelagice Legături cu alte directive/legislaţii/politi ci Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009. Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 aprilie 2014. Politica Comună în Domeniul Pescuitului (PCP) Instrument pentru implementare/Mod de implementare Tehnic Referinţă spaţială/Zone de implementare Ape teritoriale / Zona Exclusiv Economică Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor Masura poate avea o contributie moderata la atingerea obiectivelor/ţintelor definite. Impact transfrontalier Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din ţările riverane Mării Negre. Dimpotrivă, implementarea măsurii va avea rezultate pozitive. Costuri Cost scăzut (50.000 - 250.000 Euro) - scor 4 Costul implementării acestei măsuri este estimat la ~ 176.000 euro Componentele costului: Costuri pentru cercetare (salarii, întâlniri experţi, informări, şi altele asemenea) Costuri tehnice (echipamente PC, software, consumabile) Eficienţă Potenţial ridicată - scor 4 Indicatori pentru măsurarea eficienţei Nr. de hărţi realizate Evaluare socio- economică Analiza Cost-Eficienţă: mare Analiza Cost-Beneficiu: medie Efecte negative secundare Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Beneficii - scăzute: De mediu: îmbunătăţirea stării habitatelor bentale, pelagice, mamifere marine, păsări marine, peşti îmbunătăţirea stării speciilor marine de floră şi faună protejate Coordonare Naţională Fezabilitate tehnică Aplicată; experienţă limitată / incertitudini Organizaţii responsabile pentru implementarea măsurii Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului), custozii ariilor protejate, Ministerul Educaţiei şi Cercetării (Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" Constanţa, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marină - INCD GeoEcoMar, şi altele asemenea). Oportunităţi de finanţare Fonduri publice: fonduri europene ( ex. programele HORIZON 2020, CBC RO- BG, EASME, LIFE fonduri alocate prin proiecte de DG ENV, DG MARE) Planificarea implementării/acoperir e temporală 2020 -2021 Dificultăţi în implemetare Nu Titlul măsurii Armonizarea documentaţiilor de amenajarea teritoriului şi de ubanism cu Planul de amenajare a spaţiului maritim în vederea susţinerii măsurilor de protecţie şi conservare a speciilor şi habitatelor Nr./codul măsurii RO-MN-008 Descrierea scurtă şi precisă a măsurii Această măsură urmăreşte îndeplinirea obligaţiilor ce revin României din adoptarea Directivei privind Planificarea Maritimă Spaţială, care implică coordonarea tuturor proiectelor/activităţilor de dezvoltare socio-economică a zonei costiere cu obiectivele de protecţie şi conservare a habitatelor şi speciilor ariilor marine protejate. Acţiunile necesare implementării acestei măsuri: Adoptarea unui Program Comun de Acţiune privind obiectivele de dezvoltare socio-economică cuprinse în Planurile de Urbanism Zonale şi cele de protecţie şi conservare a ariilor marine protejate printr-un Acord între autorităţile administrative locale, agenţii economici cu interese de dezvoltare în zona costieră şi custozii/administratorii ariilor protejate; Instruirea personalului şi achiziţionarea softurilor necesare planificării maritime spaţiale de către instituţiile de decizie; Utilizarea (în scopul Planificării spaţiale maritime) instrumentelor software, ce facilitează alegerea celor mai bune opţiuni de folosire a spaţiului maritim, ţinând cont de interacţiunile dintre activităţile socio- economice desfăşurate; Consultări publice cu autorităţile cu responsabilităţi în domeniul planificării spaţiale maritime, în scopul evitării conflictelor de interese. Categoria de măsuri UE 2a Tipuri cheie de măsuri KTM 14 Cercetarea, îmbunătăţirea bazei de cunoştiinţe pentru reducerea incertitudinii KTM 37 Măsuri de refacere şi conservare a ecosistemelor marine, inclusiv a habitatelor şi speciilor. KTM 38 Măsuri legate pentru Măsurile de Protecţie Spaţială a mediului marin (se adresează presiunilor multiple) Obiective de mediu Habitate pelagice Ind. 1.6.2 Percentila 90 a valorilor biomasei fitoplanctonului să nu depaşească valorile limită în 10 % din observaţiile din sezonul de vară în ultimii 6 ani Peşti Ind. 1.1.1 Aria de distribuţie a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană şi se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate iî peste 50% din observaţiile din ultimii 6 ani Ind. 1.3.1 Condiţiile populaţiei speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană şi se situează în domeniul de valori din ultimele 2 decenii Ind. 4.3.1 Mărimea populaţiei speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană şi se situează în intervalul de valori din ultimele 2 decenii Mamifere marine Ind. 1.1.1 Menţinerea distribuţiei şi frecvenţei speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis) Păsări marine Ind. 1.1.1 Menţinerea sau creşterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuţiei speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan) Ind. 1.4.1 Conservarea habitatatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman şi naturalâ Ind. 1.5.1 Suprafaţa habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan) se va menţine sau va creşte Ind. 4.3.1 Mărimea/abundenţa populaţiei (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menţine în limita a 95% din abundenţa naturală a speciilor migratoare din România şi va creşte pe termen lung Habitate bentale Ind. 1.4.1 1110-1: Menţinerea existenţei celor trei pajişti de Zostera noltei în zona Mangalia 1110-8: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Costineşti-2 Mai Nisipuri cu Donax trunculus: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Navodari - 2 Mai 1140-3: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Eforie Nord-Eforie Sud 1170-7: Menţinerea distribuţiei actuale în zona 2 Mai-Vama Veche 1170-8: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Cap Aurora-Vama Veche 1170-10: Menţinerea distribuţiei actuale în punctele Agigea, Costineşti şi Vama Veche 1170-2 Recifi biogeni de Mytilus galloprovincialis: Menţinerea distribuţiei actuale pe tot şelful României între izobatele de 30 - 50 m 1170-9: Menţinerea distribuţiei actuale pe tot subtratul stâncos circalitoral Ind. 1.5.1 1110-1: Suprafaţa ocupată de habitat 2'2,43 ha 1140-3: Suprafaţa ocupată de habitat 2'2,06 ha 1170-7: Suprafaţa ocupată de habitat 2'1,8 ha 1170-8: Suprafaţa ocupată de habitat 2'46 ha 1170-10: Suprafaţa ocupată de habitat 2'1 ha Ind. 1.6.1 Înălţimea frunzelor de Zostera nolteiîn iunie 2'70 cm; extinderea anuală a rizomilor de Zostera nolteiîn zonele de creştere ale pajiştilor 2'70 cm Înălţimea talurilor de Cystoseira barbata în sezonul rece 2'100 cm; frecvenţa exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 m2 2'50% Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) 2'50 mm SL Frecvenţa juvenililor de Pholas dactylus în pătrate de 1 m2 2' 50%; dimensiunea maximă a exemplarelor de Pholas dactylus (lungimea cochiliei) = 70mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donacilla cornea (lungimea cochiliei) 2'22 - 24 mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donax trunculus (lungimea cochiliei) 45 - 50 mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Arenicola marina (lungimea corpului întreg în extensie) 250 - 350 mm TL Ind. 1.6.2 1110-1: Acoperirea cu Zostera nolteiîn interiorul pajiştilor 2'50%; biomasa foliară a Zostera noltei 2'1600 g m-2 1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata în interiorul câmpurilor 2'50%; biomasa umedă a Cystoseira barbata fără epifite 2' 3000 g•m-2 1170-2:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului 2' 50%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis 2'5000 g•m-2 Densitatea populaţiei de Donacilla cornea 2'3300 ind•m-2 Densitatea populaţiei de Donax trunculus 2'200 ind•m-2 1170-7: Acoperirea cu Corallina officinalis în interiorul câmpurilor 2'50% Densitatea populaţiei de Lentidium mediterraneum 2'9000 ind•m-2; biomasa vie a Lentidium mediterraneum 2'100 g•m-2 1170-9:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului 2'80%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis 2' 8000 g•m-2 Biomasa vie a Modiolula phaseolina în pătrate de 1 m2 2'16 g•m-2 Ind. 4.3.1 Densitatea populaţiei de Lentidium mediterraneum 2' 9000 ind•m-2 Densitatea populaţiei de Arenicola marina 2' 0,1 ind•m-2; Densitatea populaţiei de Necallianassa truncata 2'1 ind•m-2 Densitatea populaţiei de Mytilus galloprovincialis 2'500 ind.m-2 Densitatea populaţiei de Modiolula phaseolina în pătrate de 1 m2 2'200 ind•m-2 Ind. 6.2.1 1110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajistilor 2' 50%; Frecvenţa decapodului Palaemon adspersus în pătrate de 1 m2 = 100%; Frecvenţa decapodului Carcinus aestuarii în transecte de 50 m2 2'30% 1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata in interiorul centurilor 2'50%; Frecvenţa epifitei Colaconema thuretii în patrate de 1 m2 2'80%; Frecvenţa gastropodului Gibbula divaricata în patrate de 1 m2 2'30% Frecvenţa gastropoduluiiTricolia pullus în pătrate de 1 m2 2'1% 1170-2: Frecvenţa algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 m2 2'10%; Frecvenţa decapodului Liocarcinus navigator în transecte de 400 m2 2'70% 1140-3: Frecvenţa polichetului Ophelia bicornis în probe 2' 1%; Frecvenţa mysidului Gastrosaccus sanctus în probe 2'50% 1170-9: Frecvenţa decapoduluii Eriphia verrucosa în transecte de 100 m2 ; Densitatea speciei Halichondria panicea in habitat 2'1 colonie m-2 Ind. 6.2.3 1170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) 2'50 mm SL 1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) 2'70 mm SL Descriptori D1 Biodiversitate - habitate bentale, habitate pelagice, peşti, păsări marine, mamifere marine D4 Reţele trofice marine D6 Integritatea fundului mării Presiuni principale Extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial şi sportiv) Introducerea de organisme patogene microbiene Introducerea de specii neindigene şi translocaţii Introducerea de îngrăşăminte şi de alte substanţe bogate în azot şi fosfor Introducerea de substanţe organice (de exemplu apele uzate, maricultura, aluviuni). Introducerea de compuşi sintetici Introducerea de substanţe şi compuşi nesintetici Introducerea de radionuclizi Introducerea de alte substanţe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice şi/sau intenţionate a acestora în mediul marin Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigaţie, manevrele de ancorare) Extracţia selectivă (datorată de exemplu explorării şi exploatării resurselor biologice şi nebiologice de pe fundul mării şi din subsol) Zgomotul subacvatic (de exemplu activităţi nautice, echipament acustic subacvatic) Deşeuri marine Domenii principale de activitate Activităţi recreative (turism, sport, relaxare, şi altele asemenea); Industrie (evacuări directe sau descărcări, extracţie de nisip şi pietriş); Producerea de energie/extracţia de hidrocarburi marine (petrol şi gaz natural); Urbanizare (deversări de ape reziduale municipale); Agricultură; Activităţi asociate extracţiei de resurse vii (pescuit); Acvacultură; Activităţi de pe mare (transport/shipping, inclusiv cu ambarcaţiuni mici) Caracteristici -Păsări marine -Mamifere marine -Peşti -Habitate bentale -Habitate pelagice Legături cu alte directive/legislaţii/politi ci Directiva 2014/89/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 iulie 2014 de stabilire a unui cadru pentru amenajarea spaţiului maritim Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992, Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009. Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 aprilie 2014. Instrument pentru implementare/Mod de implementare Tehnic Legislativ Conştietizare/comunicare/diseminare Referinţă spaţială/Zone de implementare Ape teritoriale / Zona Exclusiv Economică Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor Măsura poate avea o contribuţie moderată la atingerea obiectivelor de mediu definite Impact transfrontalier Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din ţările riverane Mării Negre Costuri Cost scăzut (50.000 - 250.000 Euro) - scor 4 Costul implementării acestei măsuri este estimat la ~ 185.000 euro Componentele costului per acţiune: costuri de elaborare a programului comun de acţiune (pregătire, consultări, finalizare, aprobare, comunicare, şi altele asemenea) costuri training costuri cercetare (salarii); costuri tehnice (echipamente PC, consumabile, software) costuri consultare publică (pregătire, organizare meeting, şi altele asemenea) Eficienţă Potenţial ridicată - scor 4 Indicatori pentru măsurarea eficienţei Nr. de hărţi realizate Evaluare socio- economică Analiza Cost-Eficienţă: mare Analiza Cost-Beneficiu: medie Efecte negative secundare Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Beneficii - scăzute: De mediu: îmbunătăţirea stării habitatelor bentale, pelagice, mamifere marine, păsări marine, peşti îmbunătăţirea stării speciilor marine de floră şi faună protejate Socio-economice: creşterea nr. de vizitatori/turişti Beneficiile vor apare o dată cu implementarea Programului Comun de Acţiune privind obiectivele de dezvoltare socio-economică cuprinse în Planurile de Urbanism Zonale şi cele de protecţie şi conservare a ariilor marine protejate Coordonare Naţională Fezabilitate tehnică Frecvent aplicată; experienţă vastă / dovezi de bune practici Organizaţii responsabile pentru implementarea măsurii Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (Agenţia Naţională de Protecţie a Mediului), Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Oportunităţi de finanţare Fonduri publice: proiecte europene (ex. programul HORIZON 2020, proiecte finanţate de DG MARE, Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime, şi altele asemenea) Planificarea implementării/acoperir e temporală 2020 -2021 Dificultăţi în implemetare Nu Titlul măsurii Elaborarea hărţilor de distribuţie a habitatelor predominante conform Directivei Cadru Strategia pentru mediul marin la nivel naţional, armonizarea clasificării acestora la nivel regional şi european (conform EUNIS) şi publicarea acestora în EMODNet şi pe site-ul Comisiei Mării Negre Nr./codul măsurii RO-MN-009 Descrierea scurtă şi precisă a măsurii Măsura are ca scop crearea unui instrument facil de management pentru autorităţile publice, factorii decidenţi, agenţi economici, în privinţa gestionării activităţilor economice desfăşurate în habitatele marine. Totodată, constituie un pas important în vederea evaluării starii habitatelor importante la nivel naţional şi regional, folosind un sistem unitar de identificare a acestora, promovat la ora actuală la nivel european. Implementarea măsurii presupune realizarea următoarelor acţiuni: Identificarea, clasificarea si cartarea habitatelor predominante şi realizarea hărţilor de distribuţie în format GIS, cu respectarea standardelor Directivei INSPIRE; Publicarea hărţilor în baze europene. Categoria de măsuri UE 2a Tipuri cheie de măsuri KTM 14 Cercetarea, îmbunătăţirea bazei de cunoştiinţe pentru reducerea incertitudinii KTM 37 Măsuri de refacere şi conservare a ecosistemelor marine, inclusiv a habitatelor şi speciilor Obiective de mediu Habitate pelagice Ind. 1.6.2 Percentila 90 a valorilor biomasei fitoplanctonului să nu depaşească valorile limită în 10 % din observaţiile din sezonul de vară în ultimii 6 ani Peşti Ind. 1.1.1 Aria de distribuţie a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană şi se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate iî peste 50% din observaţiile din ultimii 6 ani Ind. 1.3.1 Condiţiile populaţiei speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană şi se situează în domeniul de valori din ultimele 2 decenii Ind. 4.3.1 Mărimea populaţiei speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană şi se situează în intervalul de valori din ultimele 2 decenii Mamifere marine Ind. 1.1.1 Menţinerea distribuţiei şi frecvenţei speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis) Păsări marine Ind. 1.1.1 Menţinerea sau creşterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuţiei speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan) Ind. 1.4.1 Conservarea habitatatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman şi naturalâ Ind. 1.5.1 Suprafaţa habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan) se va menţine sau va creşte Ind. 4.3.1 Mărimea/abundenţa populaţiei (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menţine în limita a 95% din abundenţa naturală a speciilor migratoare din România şi va creşte pe termen lung Habitate bentale Ind. 1.4.1 1110-1: Menţinerea existenţei celor trei pajişti de Zostera noltei în zona Mangalia 1110-8: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Costineşti-2 Mai Nisipuri cu Donax trunculus: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Navodari - 2 Mai 1140-3: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Eforie Nord-Eforie Sud 1170-7: Menţinerea distribuţiei actuale în zona 2 Mai-Vama Veche 1170-8: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Cap Aurora-Vama Veche 1170-10: Menţinerea distribuţiei actuale în punctele Agigea, Costineşti şi Vama Veche 1170-2 Recifi biogeni de Mytilus galloprovincialis: Menţinerea distribuţiei actuale pe tot şelful României între izobatele de 30 - 50 m 1170-9: Menţinerea distribuţiei actuale pe tot subtratul stâncos circalitoral Ind. 1.5.1 1110-1: Suprafaţa ocupată de habitat 2'2,43 ha 1140-3: Suprafaţa ocupată de habitat 2'2,06 ha 1170-7: Suprafaţa ocupată de habitat 2'1,8 ha 1170-8: Suprafaţa ocupată de habitat 2'46 ha 1170-10: Suprafaţa ocupată de habitat 2'1 ha Ind. 1.6.1 Înălţimea frunzelor de Zostera noltei în iunie 2'70 cm; extinderea anuală a rizomilor de Zostera noltei în zonele de creştere ale pajiştilor 2'70 cm Înălţimea talurilor de Cystoseira barbata în sezonul rece 2'100 cm; frecvenţa exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 m2 2'50% Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) 2'50 mm SL Frecvenţa juvenililor de Pholas dactylus în pătrate de 1 m2 2' 50%; dimensiunea maximă a exemplarelor de Pholas dactylus (lungimea cochiliei) = 70mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donacilla cornea (lungimea cochiliei) 2'22 - 24 mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donax trunculus (lungimea cochiliei) 45 - 50 mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Arenicola marina (lungimea corpului întreg în extensie) 250 - 350 mm TL Ind. 1.6.2 1110-1: Acoperirea cu Zostera nolteiîn interiorul pajiştilor 2'50%; biomasa foliară a Zostera noltei 2'1600 g m-2 1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata în interiorul câmpurilor 2'50%; biomasa umedă a Cystoseira barbata fără epifite 2' 3000 g•m-2 1170-2:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului 2' 50%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis 2'5000 g•m-2 Densitatea populaţiei de Donacilla cornea 2'3300 ind•m-2 Densitatea populaţiei de Donax trunculus 2'200 ind•m-2 1170-7: Acoperirea cu Corallina officinalis în interiorul câmpurilor 2'50% Densitatea populaţiei de Lentidium mediterraneum 2'9000 ind•m-2; biomasa vie a Lentidium mediterraneum 2'100 g•m-2 1170-9:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului 2'80%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis 2' 8000 g•m-2 Biomasa vie a Modiolula phaseolina în pătrate de 1 m2 2'16 g•m-2 Ind. 4.3.1 Densitatea populaţiei de Lentidium mediterraneum 2' 9000 ind•m-2 Densitatea populaţiei de Arenicola marina 2' 0,1 ind•m-2; Densitatea populaţiei de Necallianassa truncata 2'1 ind•m-2 Densitatea populaţiei de Mytilus galloprovincialis 2'500 ind.m-2 Densitatea populaţiei de Modiolula phaseolina în pătrate de 1 m2 2'200 ind•m-2 Ind. 6.2.1 1110-1: Acoperirea cu Zostera nolteiîn interiorul pajistilor 2' 50%; Frecvenţa decapodului Palaemon adspersus în pătrate de 1 m2 = 100%; Frecvenţa decapodului Carcinus aestuarii în transecte de 50 m2 2'30% 1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata in interiorul centurilor 2'50%; Frecvenţa epifitei Colaconema thuretii în patrate de 1 m2 2'80%; Frecvenţa gastropodului Gibbula divaricata în patrate de 1 m2 2'30% Frecvenţa gastropoduluiiTricolia pullus în pătrate de 1 m2 2'1% 1170-2: Frecvenţa algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 m2 2'10%; Frecvenţa decapodului Liocarcinus navigator în transecte de 400 m2 2'70% 1140-3: Frecvenţa polichetului Ophelia bicornis în probe 2' 1%; Frecvenţa mysidului Gastrosaccus sanctus în probe 2'50% 1170-9: Frecvenţa decapoduluii Eriphia verrucosa în transecte de 100 m2 ; Densitatea speciei Halichondria panicea in habitat 2'1 colonie m-2 Ind. 6.2.3 1170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) 2'50 mm SL 1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) 2'70 mm SL Descriptori D1 Biodiversitate - habitate bentale, habitate pelagice, peşti, păsări marine, mamifere marine D4 Reţele trofice marine D6 Integritatea fundului mării Presiuni principale Extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial şi sportiv) Introducerea de organisme patogene microbiene Introducerea de specii neindigene şi translocaţii Introducerea de îngrăşăminte şi de alte substanţe bogate în azot şi fosfor Introducerea de substanţe organice (de exemplu apele uzate, maricultura, aluviuni). Introducerea de compuşi sintetici Introducerea de substanţe şi compuşi nesintetici Introducerea de radionuclizi Introducerea de alte substanţe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice şi/sau intenţionate a acestora în mediul marin Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigaţie, manevrele de ancorare) Extracţia selectivă (datorată de exemplu explorării şi exploatării resurselor biologice şi nebiologice de pe fundul mării şi din subsol) Zgomotul subacvatic (de exemplu activităţi nautice, echipament acustic subacvatic) Deşeuri marine Domenii principale de activitate Activităţi recreative (turism, sport, relaxare, şi altele asemenea); Industrie (evacuări directe sau descărcări, extracţie de nisip şi pietriş); Producerea de energie/extracţia de hidrocarburi marine (petrol şi gaz natural); Urbanizare (deversări de ape reziduale municipale); Agricultură; Activităţi asociate extracţiei de resurse vii (pescuit); Acvacultură; Activităţi de pe mare (transport/shipping, inclusiv cu ambarcaţiuni mici) Caracteristici -Păsări marine -Mamifere marine -Peşti -Habitate bentale -Habitate pelagice Legături cu alte directive/legislaţii/politi ci Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992, Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 aprilie 2014. Politica Comună în Domeniul Pescuitului (PCP) Instrument pentru implementare/Mod de implementare Tehnic Conştientizare/comunicare/diseminare Referinţă spaţială/Zone de implementare Ape teritoriale / Zona Exclusiv Economică Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor Măsura poate avea o contribuţie moderată la atingerea obiectivelor de mediu Impact transfrontalier Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din ţările riverane Mării Negre. Dimpotrivă, implementarea măsurii va avea rezultate pozitive. Costuri Cost foarte mare (> 1.500.000 ) - scor 1 Costul implementării acestei măsuri este de ordinul zecilor de milioane de euro, cartografierea habitatelor fiind o activitate foarte costisitoare şi de durată Componentele costului: costuri cercetare (salarii); costuri tehnice (monitoring, studii biologice, geologice, hidrochimie, şi altele asemenea), echipamente PC, consumabile, software costuri pentru diseminare Eficienţă Potenţial ridicată - scor 4 Indicatori pentru măsurarea eficienţei Nr. de habitate cartate Nr. de hărţi Evaluare socio- economică Analiza Cost-Eficienţă: medie Analiza Cost-Beneficiu: scăzută (mică) Efecte negative secundare Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Beneficii - moderate: De mediu: - îmbunătăţirea stării habitatelor bentale, pelagice, mamifere marine, păsări marine, peşti Cartografierea habitatelor este considerată un mijloc eficace de a sintetiza în mod cuprinzător distribuţia spaţială şi starea habitatelor marine şi, prin urmare, furnizează instrumente esenţiale de informare pentru a sprijini aplicaţiile de management de mediu. Coordonare Naţională Fezabilitate tehnică Frecvent aplicată; experienţă vastă / dovezi de bune practici Organizaţii responsabile pentru implementarea măsurii Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ministerul Educaţiei şi Cercetarii (Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" Constanţa, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marină - INCD GeoEcoMar), custozii ariilor naturale protejate Oportunităţi de finanţare Fonduri publice; proiecte europene (ex. programe HORIZON 2020, POIM, EASME, proiecte finanţate de DG MARE şi DG ENV) Planificarea implementării/acoperir e temporală 2020 -2021 Dificultăţi în implemetare Nu Titlul măsurii Evaluarea funcţiilor şi serviciilor ecosistemice Nr./codul măsurii RO-MN-010 Descrierea scurtă şi precisă a măsurii Această măsură este obligatorie în contextul în care, România trebuie să se conformeze, ca semnatar al Convenţiei privind Biodiversitatea şi lansării Strategiei Uniunii Europene privind Biodiversitatea în perspectiva anului 2020 (UEBD2020), cerinţelor acestora. Acestea prevăd activităţile pe care trebuie să le întreprindă statele membre în perioada următoare: Realizarea hărţilor serviciilor ecosistemice Evaluarea stării ecosistemelor marine şi a serviciilor acestora Evaluarea, până în anul 2020, din punct de vedere economic, a acestor servicii Integrarea valorilor ecosistemelor în sistemele lor contabile şi de raportare la nivelul UE. Principalele acţiuni ce trebuie întreprinse pentru implementarea acestei măsuri, sunt: Identificarea tipurilor de servicii (ex., de producţie, reglare, culturale, suport) şi prioritizarea acestora; Identificarea metodologiilor celor mai potrivite de valorizare contabilă a tipurilor de servicii; Instruirea custozilor/administratorilor ariilor protejate şi, de asemenea, a agenţilor economici privind evaluarea serviciilor ecosistemice, autorităţi locale de mediu (APM) cu atribuţii în domeniul reglementării activităţiilor Realizarea hărţilor serviciilor ecosistemice identificate; Elaborarea unui sistem naţional de plată a serviciilor ecosistemice şi reinvestire a valorii monetare în protecţia/refacerea/reconstrucţia ecologică şi menţinerea serviciilor ecosistemice pe termen lung. Categoria de măsuri UE 2a Tipuri cheie de măsuri KTM 15 Măsuri pentru eliminarea treptată a emisiilor, evacuărilor şi pierderilor de substanţe periculoase prioritare sau de reducere a emisiilor, evacuărilor şi pierderilor de substanţe prioritare KTM 19 Măsuri de prevenire sau control a efectelor adverse a activităţilor recreative, inclusive pescuitul la undiţă KTM 20 Măsuri de prevenire sau control al efectelor adverse rezultate din pescuit şi alte exploatări/ eliminări ale animalelor şi plantelor KTM 21 Măsuri de prevenire şi control a poluării din zonele urbane, infrastructura de transport şi construcţii KTM 26 Măsuri de reducere a pierderii fizice de habitate bentale în apele marine KTM 27 Măsuri de reducere a daunelor fizice în apele marine (şi care nu sunt raportate în cadrul KTM 6 legat de Directiva Cadru Apă-apele costiere) KTM 28 Măsuri de reducere a introducerii de energie, inclusive zgomot subacvatic, asupra mediului marin. KTM 29 Măsuri pentru reducerea deşeurilor în mediul marin KTM 30 Măsuri de reducere a interferenţelor cu procesele hidrologice în mediul marin KTM 31 Măsuri de reducere a contaminării cu substanţe periculoase (substanţe sintetice, substanţe nesintetice, radionuclizi) şi eliberării sistematice şi/sau intenţionate de substanţe în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă KTM 32 Măsuri pentru reducerea poluării accidentale din surse de pe mare KTM 33 Măsuri de reducere a descărcărilor de nutrienţi şi materie organică în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracţia de specii, inclusiv capturi accidentale KTM 36 Măsuri de reducere a altor tipuri de perturbare biologică, incluzând moartea, rănirea, perturbarea, translocarea speciilor marine native, introducerea de patogeni microbiologici şi introducerea de indivizi modificaţi genetic din specii marine ( ex. din acvacultură) KTM 37 Măsuri de refacere şi conservare a ecosistemelor marine, inclusiv a habitatelor şi speciilor Obiective de mediu Habitate pelagice Ind. 1.6.2 Percentila 90 a valorilor biomasei fitoplanctonului să nu depaşească valorile limită în 10 % din observaţiile din sezonul de vară în ultimii 6 ani Peşti Ind. 1.1.1 Aria de distribuţie a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană şi se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate iî peste 50% din observaţiile din ultimii 6 ani Ind. 1.3.1 Condiţiile populaţiei speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană şi se situează în domeniul de valori din ultimele 2 decenii Ind. 4.3.1 Mărimea populaţiei speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană şi se situează în intervalul de valori din ultimele 2 decenii Mamifere marine Ind. 1.1.1 Menţinerea distribuţiei şi frecvenţei speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis) Păsări marine Ind. 1.1.1 Menţinerea sau creşterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuţiei speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan) Ind. 1.4.1 Conservarea habitatatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman şi naturalâ Ind. 1.5.1 Suprafaţa habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan) se va menţine sau va creşte Ind. 4.3.1 Mărimea/abundenţa populaţiei (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menţine în limita a 95% din abundenţa naturală a speciilor migratoare din România şi va creşte pe termen lung Habitate bentale Ind. 1.4.1 1110-1: Menţinerea existenţei celor trei pajişti de Zostera noltei în zona Mangalia 1110-8: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Costineşti-2 Mai Nisipuri cu Donax trunculus: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Navodari-2 Mai 1140-3: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Eforie Nord-Eforie Sud 1170-7: Menţinerea distribuţiei actuale în zona 2 Mai-Vama Veche 1170-8: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Cap Aurora-Vama Veche 1170-10: Menţinerea distribuţiei actuale în punctele Agigea, Costineşti şi Vama Veche 1170-2 Recifi biogeni de Mytilus galloprovincialis: Menţinerea distribuţiei actuale pe tot şelful României între izobatele de 30 - 50 m 1170-9: Menţinerea distribuţiei actuale pe tot subtratul stâncos circalitoral Ind. 1.5.1 1110-1: Suprafaţa ocupată de habitat 2'2,43 ha 1140-3: Suprafaţa ocupată de habitat 2'2,06 ha 1170-7: Suprafaţa ocupată de habitat 2'1,8 ha 1170-8: Suprafaţa ocupată de habitat 2'46 ha 1170-10: Suprafaţa ocupată de habitat 2'1 ha Ind. 1.6.1 Înălţimea frunzelor de Zostera nolteiîn iunie 2'70 cm; extinderea anuală a rizomilor de Zostera nolteiîn zonele de creştere ale pajiştilor 2'70 cm Înălţimea talurilor de Cystoseira barbata în sezonul rece 2'100 cm; frecvenţa exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 m2 2'50% Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) 2'50 mm SL Frecvenţa juvenililor de Pholas dactylus în pătrate de 1 m2 2'50%; dimensiunea maximă a exemplarelor de Pholas dactylus (lungimea cochiliei) = 70mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donacilla cornea (lungimea cochiliei) 2'22 - 24 mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donax trunculus (lungimea cochiliei) 45 - 50 mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Arenicola marina (lungimea corpului întreg în extensie) 250 - 350 mm TL Ind. 1.6.2 1110-1: Acoperirea cu Zostera nolteiîn interiorul pajiştilor 2'50%; biomasa foliară a Zostera noltei 2'1600 g m-2 1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata în interiorul câmpurilor 2'50%; biomasa umedă a Cystoseira barbata fără epifite 2'3000 g•m-2 1170-2: Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului 2'50%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis 2'5000 g•m-2 Densitatea populaţiei de Donacilla cornea 2'3300 ind•m-2 Densitatea populaţiei de Donax trunculus 2'200 ind•m-2 1170-7: Acoperirea cu Corallina officinalis în interiorul câmpurilor 2'50% Densitatea populaţiei de Lentidium mediterraneum 2'9000 ind•m-2; biomasa vie a Lentidium mediterraneum 2'100 g•m-2 1170-9: Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului 2'80%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis 2'8000 g•m-2 Biomasa vie a Modiolula phaseolina în pătrate de 1 m2 2'16 g•m-2 Ind. 4.3.1 Densitatea populaţiei de Lentidium mediterraneum 2'9000 ind•m-2 Densitatea populaţiei de Arenicola marina 2'0,1 ind•m-2; Densitatea populaţiei de Necallianassa truncata 2'1 ind•m-2 Densitatea populaţiei de Mytilus galloprovincialis 2'500 ind.m-2 Densitatea populaţiei de Modiolula phaseolina în pătrate de 1 m22'200 ind•m-2 Ind. 6.2.1 1110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajistilor 2'50%; Frecvenţa decapodului Palaemon adspersus în pătrate de 1 m2 = 100%; Frecvenţa decapodului Carcinus aestuarii în transecte de 50 m2 2'30% 1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata in interiorul centurilor 2' 50%; Frecvenţa epifitei Colaconema thuretii în patrate de 1 m2 2'80%; Frecvenţa gastropodului Gibbula divaricata în patrate de 1 m2 2'30% Frecvenţa gastropoduluiiTricolia pullus în pătrate de 1 m2 2'1% 1170-2: Frecvenţa algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 m2 2'10%; Frecvenţa decapodului Liocarcinus navigator în transecte de 400 m2 2'70% 1140-3: Frecvenţa polichetului Ophelia bicornis în probe 2'1%; Frecvenţa mysidului Gastrosaccus sanctus în probe 2'50% 1170-9: Frecvenţa decapoduluii Eriphia verrucosa în transecte de 100 m2 ; Densitatea speciei Halichondria panicea in habitat 2'1 colonie m-2 Ind. 6.2.3 1170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) 2'50 mm SL 1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) 2'70 mm SL Specii neindigene Menţinerea raportului actual specii neindigene/specii indigene, ca număr de specii şi/sau abundenţă în cadrul fiecărui grup, la litoralul românesc al Mării Negre Tendinţa descrescătoare a speciilor neindigene nou introduse Specii comerciale de peşti şi moluşte Ind. 3.1.1 Menţinerea mortalităţii prin pescuit F :S FMSY = 0,64 (sprot); Tendinţă constantă de scădere a valorilor mortalităţii cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY= (F0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 şi F = 0,1 limite de referinţă (calcan); Tendinţă constantă de scădere a mortalităţii cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depăşească valoarea limită de referinţă de 0,54 (FMSY = F :S0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalităţii naturale M 1-3= 0,81 şi rate de exploatare E :S0,4 (hamsie); Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,4 (bacaliar) Reducerea drastică a efortului de pescuit, F :S FMSY = 0,15 (calcan) Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid) Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,54 (hamsie) Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,18 (rechin) Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,46 (barbun) Ind. 3.1.2 Menţinerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S0,082 (sprot) Menţinerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S0,033 (calcan) Ind. 3.2.1 Creşterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar (Merlangius merlangus euxinus), calcan (Psetta maxima), stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), hamsie (Engraulis encrasicolus), rechin (Squalus acanthias) şi barbun (Mullus barbatus ponticus). Ind. 3.2.2 Menţinerea stocului de şprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ 60.000 tone Refacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500 - 2.000 tone Ind. 3.3.1 Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 - 2 ani (şprot) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 5 - 6 ani (calcan) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (bacaliar) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (stavrid) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun) Eutrofizare Ind. 5.1.1 Aportul DIP şi DIN din activităţile antropice să fie constant sau să scadă Ind. 5.2.2 Percentila 5 a valorilor transparenţei în apele marine trebuie să fie mai mare decât valoarea limită Ind. 5.3.1 Menţinerea distribuţiei spaţiale a speciilor perene cheie (Cystoseira, Zostera) în limite stabile (peste 60 %), fără o fragmentare a câmpurilor datorată activităţilor antropice Contaminanţi Ind. 8.1.1. Percentila 75 a concentraţiilor metalelor grele măsurate în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor contaminaţilor sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor metalelor grele măsurate în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor contaminaţilor sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor metalelor grele măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor contaminaţilor sintetici măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Deşeuri marine Ind. 10.1.1 Tendinţa descrescătoare a cantităţii de deşeuri marine aduse şi/sau depozitate pe ţărm Ind. 10.1.2 Tendinţa descrescătoare a cantităţii de deşeuri marine din coloana de apă şi depozitate pe fundul mării. Descriptori D1 Biodiversitate - habitate bentale, habitate pelagice, peşti, păsări marine, mamifere marine D2 Specii neindigene D3 Specii comerciale de peşti şi moluşte D4 Reţele trofice marine D5 Eutrofizare D6 Integritatea fundului mării D7 Modificarea permanentă a condiţiilor hidrografice D8 Contaminanţi în mediul marin D9 Contaminanţi în peşti şi fructe de mare D10 Deşeuri marine D11 Forme de energie introduse in mediul marin, inclusiv zgomotul subacvatic Presiuni principale -Sufocare (de exemplu punerea în funcţiune de structuri realizate de om sau evacuarea reziduurilor de dragare) -Colmatare (de exemplu prin construcţii permanente) -Modificări în înnămolire (de exemplu la deversări, la mărirea scurgerilor sau la dragare /evacuarea reziduurilor de dragare) -Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigaţie, manevrele de ancorare) Introducerea de specii neindigene şi translocaţii Extracţia selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial şi sportiv) -Introducerea de nutrienţi şi de alte substanţe bogate în azot şi fosfor -Introducerea de substanţe organice -Modificari importante în regimul salinităţii -Modificari importante în regimul temperaturii -Introducerea de compuşi sintetici -Introducerea de substanţe şi compuşi nesintetici -Introducerea de alte substanţe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice şi/sau intenţionate a acestora în mediul marin -Deşeuri marine -Zgomot subacvatic Domenii principale de activitate Pescuit şi acvacultură; activităţi de cercetare şi experimentale; shipping şi transport (inclusiv activităţi portuare, croaziere); turism şi activităţi recreative; activităţi de conservare a speciilor protejate; industrie (incinerare, evacuări directe sau descărcări, extracţie de nisip şi pietriş); activităţi de producere de energie (cabluri şi conducte, parcuri eoliene offshore, explorarea, exploatarea şi extracţia ţiţeiului, a gazelor) Caracteristici -Păsări marine -Mamifere marine -Peşti -Habitate bentale -Habitate pelagice Legături cu alte directive/legislaţii/politi ci Convenţia privind diversitatea iologică (CBD), cu modificările ulterioare. Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 aprilie 2014. Regulamentului (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2013. Instrument pentru implementare/Mod de implementare Tehnic Conştietizare/comunicare/diseminare Legislativ Referinţă spaţială/Zone de implementare Ape teritoriale / Zona Exclusiv Economică Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor Măsura poate avea o contribuţie moderată la atingerea obiectivelor de mediu şi de presiune. Impact transfrontalier Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din ţările riverane Mării Negre. Costuri Cost scăzut (50.000 - 250.000 Euro) - scor 4 Costul estimat pentru implementarea măsurii: minim 120.000 euro Componentele costului: Costuri pentru cercetare; costuri tehnice (echipamente PC, software, şi altele asemenea) Costuri training Costuri comunicare; costuri consultare stakeholderi Costuri pentr elaborarea sistemului naţional de plată (costuri de negociere, costuri consultare stakeholderi) Eficienţă Moderată - scor 3 Indicatori pentru măsurarea eficienţei nr. de metodologii; nr. de hărţi ale serviciilor ecostitemice identificate Evaluare socio- economică Analiza Cost-Eficienţă: medie Analiza Cost-Beneficiu: medie Efecte negative secundare Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Beneficii - scăzute: de mediu: îmbunătăţirea stării habitatelor bentale, pelagice, mamifere marine, păsări marine, peşti Socio-economic: evaluarea serviciilor furnizate de ecosistemul marin Coordonare Naţională Fezabilitate tehnică Aplicată; experienţă limitată / incertitudini Organizaţii responsabile pentru implementarea măsurii Ministerul Educaţiei şi Cercetarii (Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" Constanţa, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marină - INCD GeoEcoMar, şi altele asemenea) , Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură) Oportunităţi de finanţare Fonduri publice; proiecte europene (ex. programe HORIZON 2020, EASME, LIFE, proiecte finanţate de DG MARE, şi altele asemenea) Planificarea implementării/acoperir e temporală 2020-2021 Dificultăţi în implemetare Nu Titlul măsurii Realizarea unui plan de acţiune comun pentru detectarea timpurie şi atenuarea şi evaluarea impactului speciilor non indigene Nr./codul măsurii RO-MN-011 Descrierea scurtă şi precisă a măsurii Măsura a fost dezvoltată ca măsură coordonată între România şi Bulgaria în cadrul proiectului "Suport tehnic şi administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru mediul marin" în Bulgaria şi România - Faza 2" Măsura urmăreşte detectarea timpurie de noi specii non-native şi reducerea impactului lor asupra componentelor native ale ecosistemului. Implementarea măsurii necesită desfăşurarea următoarelor acţiuni: Echiparea navelor cu staţii de tratare a apei de balast în vederea distrugerii speciilor non-indigene invazive de patogeni, chisturi; Creşterea capacităţii tehnice a autorităţilor supervizoare (asigurarea unui număr suficient de vase disponibile având dotarea tehnică necesară pentru realizarea de inspecţii regulate şi inopinate şi având echipament corespunzător pentru prelevarea şi analizarea de probe; Echiparea şi acreditarea laboratoarelor specializate pentru analiza apei de balast; Creşterea capacităţii administrative/tehnice a personalului care prelevează şi analizează probe de apă de balast (creşterea numărului de inspectori şi a personalului de laborator). Categoria de măsuri UE 2a Tipuri cheie de măsuri KTM 14 Cercetarea, îmbunătăţirea bazei de cunoştiinţe pentru reducerea incertitudinii KTM 18 Măsuri pentru prevenirea sau controlul efectelor adverse ale speciilor invazive şi a bolilor introduse KTM 34 Măsuri pentru reducerea introducerii şi răspândirii speciilor neindigene în mediul marin şi pentru controlul acestora Obiective de mediu Menţinerea raportului actual specii neindigene/specii indigene, ca număr de specii şi/sau abundenţă în cadrul fiecărui grup, la litoralul românesc al Mării Negre Tendinţa descrescătoare a speciilor neindigene nou introduse Descriptori D2Specii neindigene Presiuni principale - Introducerea de specii neindigene şi translocaţii Domenii principale de activitate Transport naval; operaţiuni portuare; pescuit; acvacultură; cercetare marină; control biologic Caracteristici Peşti Habitate bentale Habitate pelagice Legături cu alte directive/legislaţii/politi ci Convenţia Internaţională pentru Controlul şi Managementul Apei de Balast şi Sedimentelor de la nave (Convenţia de la Londra, 2004) Regulamentul (CE) nr. 708/2007 al Consiliului din 11 iunie 2007 privind utilizarea în acvacultură a speciilor exotice şi a speciilor absente la nivel local. Regulamentul (UE) nr. 1143/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind prevenirea şi gestionarea introducerii şi răspândirii speciilor alogene invazive Ghidul IMO pentru controlul şi managementul biodepunerilor marine pentru a minimiza transferul de specii acvatice invazive (Rezoluţia MEPC 207/62). Instrument pentru implementare/Mod de implementare Tehnic Legislativ Referinţă spaţială/Zone de implementare Ape teritoriale şi Zona Exclusiv Economică Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor Măsura va avea o contribuţie moderată/mare la atingerea obiectivelor/şintelor referitoare la D2 Specii neindigene Impact transfrontalier Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din ţările riverane Mării Negre. Dimpotrivă, implementarea măsurii va avea rezultate pozitive. Costuri Cost mare (750.000 - 1.500.000 Euro) - scor 2 Costul estimat pentru implementarea măsurii: minim 345.000, dar cel mai probabil va depăşi 1.000.000 euro Componentele costului: costuri tehnice (achiziţie staţii de tratare a apei) - imposibil de estimat în acest stadiu costuri tehnice (achiziţie echipamente de laborator, de prelevare probe, consumabile) costuri acreditare laboratoare costuri cu personalul (suplimentarea personalului de control, inclusiv personal pentru laborator), costuri training, costuri operaţionale pentru control Eficienţă Potenţial ridicată - scor 4 Indicatori pentru măsurarea eficienţei nr. cazurilor speciilor neindigene/invazive nou înregistrate în ecosistemul Mării Negre; nr. cazurilor de impact negativ înregistrate asupra speciilor native sau asupra speciilor neindigene deja introduse în ecosistemul Mării Negre, cauzate de introducerea speciilor neindigene/invazive; nr. de vase inspectate/an; nr. probelor de apă de balast/an; nr. probelor de apă de balast găsite în neconcordanţă cu cerinţele legale/an. Evaluare socio- economică Analiza Cost-Eficienţă: medie Analiza Cost-Beneficiu: medie Efecte negative secundare Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Măsura va avea efecte asupra sectorului de construcţii de nave, inclusiv asupra proprietarilor de nave prin necesitatea creşterii investiţiei în echipamente cu sisteme speciale pentru tratarea apei de balast în vederea distrugerii speciilor non native de patogeni, şi altele asemenea. Beneficii - moderate: de mediu: este de aşteptat reducerea cazurilor de deversări ilegale de apă de balast de către vasele care navighează în apele teritoriale limitarea introducerii, răspândirii şi impactului negativ al speciilor neindigene asupra ecosistemului Mării Negre; Coordonare Bilaterală România-Bulgaria Regională Fezabilitate tehnică Dezvoltare nouă Organizaţii responsabile pentru implementarea măsurii Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (Agenţia Naţională de Protecţie a Mediului), Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, Ministerul Educaţiei şi Cercetării (Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" Constanţa, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marină - INCD GeoEcoMar) Oportunităţi de finanţare Fonduri publice, proiecte europene (ex. Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime) Planificarea implementării/acoperir e temporală 2020 -2021 Dificultăţi în implemetare Da - România nu a ratificat încă Convenţia Internaţională pentru Controlul si Managementul Apelor de Balast si a Sedimentelor de la Nave; lipsa de cunoştinţe legată de căile/vectorii de introducere a speciilor neindigene, răspândire, şi altele asemenea Titlul măsurii Revizuirea permanentă a listei de specii neindigene marine din Marea Neagră Nr./codul măsurii RO-MN-012 Descrierea scurtă şi precisă a măsurii Măsura este necesară pentru cunoaşterea permanentă a speciilor neindigene introduse în Marea Neagră pe diferite căi. Este necesară o permanentă colaborare între grupul de experţi şi organizaţii sectoriale, institute de cercetare, şi altele asemenea pentru asigurarea de informaţii şi observaţii legate de specii neindigene nou introduse. Implementarea măsurii necesită realizarea următoarelor acţiuni: Constituirea unui grup de experţi care să actualizeze permanent lista de specii invazive; Campanii de sensibilizare/conştientizare a diverselor grupuri profesionale (pescari, operatori plaje, fermieri, scafandri, operatori portuari, şi altele asemenea) privind furnizarea de informaţii/observaţii legate de prezenţa speciilor invazive. Categoria de măsuri UE 2a Tipuri cheie de măsuri KTM 14 Cercetarea, îmbunătăţirea bazei de cunoştiinţe pentru reducerea incertitudinii KTM 18 Măsuri pentru prevenirea sau controlul efectelor adverse ale speciilor invazive şi a bolilor introduse KTM 34 Măsuri pentru reducerea introducerii şi răspândirii speciilor neindigene în mediul marin şi pentru controlul acestora. Obiective de mediu Menţinerea raportului actual specii neindigene/specii indigene, ca număr de specii şi/sau abundenţă în cadrul fiecărui grup, la litoralul românesc al Mării Negre Tendinţa descrescătoare a speciilor neindigene nou introduse Descriptori D2Specii neindigene Presiuni principale - Introducerea de specii neindigene şi translocaţii Domenii principale de activitate Transport naval; operaţiuni portuare; pescuit; acvacultură; cercetare marină; control biologic Caracteristici Peşti Habitate bentale Habitate pelagice Legături cu alte directive/legislaţii/politi ci Convenţia Internaţională pentru Controlul şi Managementul Apei de Balast şi Sedimentelor de la nave (Convenţia de la Londra, 2004). Regulamentul (CE) nr. 708/2007 al Consiliului din 11 iunie 2007. Regulamentul (UE) nr. 1143/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 octombrie 2014. Ghidul IMO pentru controlul şi managementul biodepunerilor marine pentru a minimiza transferul de specii acvatice invazive (Rezoluţia MEPC 207/62). Instrument pentru implementare/Mod de implementare Tehnic Conştientizare/comunicare/diseminare Referinţă spaţială/Zone de implementare Ape teritoriale şi Zona Exclusiv Economică Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor Măsura va avea o contribuţie scăzută la atingerea obiectivelor/ţintelor legate de D2 Specii neindigene Impact transfrontalier Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din ţările riverane Mării Negre. Dimpotrivă, implementarea măsurii va avea rezultate pozitive. Costuri Cost foarte scăzut (< 50.000 euro Euro) - scor 5 Costul estimat pentru implementarea măsurii este de ~ 45.000 euro, Componentele costului: costuri cercetare costuri de comunicare, costuri de creştere a conştientizării (meeting cu factori interesaţi) Eficienţă Potenţial ridicată - scor 4 Indicatori pentru măsurarea eficienţei Nr. de specii nou introduse în listă Evaluare socio- economică Analiza Cost-Eficienţă: foarte mare Analiza Cost-Beneficiu: medie Efecte negative secundare Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Beneficii - scăzute: de mediu: - măsura în sine nu aduce beneficii directe. Beneficiile indirecte rezidă din cunoaşterea permenentă a speciilor nou introduse în ecosistem, înţelegerea efectelor pe care acestea le au asupra ecosistemului şi a căilor de introducere şi dispersare a acestora Coordonare Naţională Bilaterală România-Bulgaria Regională Fezabilitate tehnică Aplicată; experienţă limitată / incertitudini Organizaţii responsabile pentru implementarea măsurii Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (Administraţia Naţională „Apele Române", Agenţia Naţională de Protecţie a Mediului), Ministerul Trasporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, Ministerul Educaţiei şi Cercetării (Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" Constanţa, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marină - INCD GeoEcoMar), Oportunităţi de finanţare Fonduri publice, proiecte europene (ex. Fondul pentru Pescuit şi Afaceri Maritime, LIFE , şi altele asemenea) Planificarea implementării/acoperire temporală 2020-2021 Dificultăţi în implemetare Nu Titlul măsurii Sensibilizarea (campanii educaţionale) şi consilierea grupurilor locale pescăreşti referitor la folosirea eficientă a tehnicilor şi echipamentelor "prietenoase cu mediul" Nr./codul măsurii RO-MN-013 Descrierea scurtă şi precisă a măsurii Măsura a fost dezvoltată ca măsură coordonată între România şi Bulgaria în cadrul proiectului "Suport tehnic şi administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru mediul marin" în Bulgaria şi România - Faza 2" Măsura poate fi considerată ca un prim pas în procesul de introducere de noi tehnici de pescuit prietenoase mediului (unelte selective, amplasarea de dispozitive electronice tip PINGER sau ADD). Implementarea măsurii necesită realizarea următoarelor acţiuni: Organizarea de evenimente de consolidare a capacităţii cu grupurile locale de pescari în centre de formare profesională; Campanii educaţionale în cadrul asociaţiilor de pescuit referitoare la folosirea eficientă a tehnicilor de pescuit prietenoase mediului (ex. emiţătoare de impulsuri subacvatice (pinger). Categoria de măsuri UE 2b Tipuri cheie de măsuri KTM 20 Măsuri de prevenire şi control al efectelor adverse rezultate din pescuit şi alte exploatări/ eliminări ale animalelor şi plantelor KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracţia de specii, inclusiv capturi accidentale Obiective de mediu Peşti Ind. 1.1.1 Aria de distribuţie a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană şi se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate iî peste 50% din observaţiile din ultimii 6 ani Ind. 1.3.1 Condiţiile populaţiei speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană şi se situează în domeniul de valori din ultimele 2 decenii Ind. 4.3.1 Mărimea populaţiei speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană şi se situează în intervalul de valori din ultimele 2 decenii Mamifere marine Ind. 1.1.1 Menţinerea distribuţiei şi frecvenţei speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis) Păsări marine Ind. 1.1.1 Menţinerea sau creşterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuţiei speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan) Ind. 1.4.1 Conservarea habitatatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman şi naturalâ Ind. 1.5.1 Suprafaţa habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan) se va menţine sau va creşte Ind. 4.3.1 Mărimea/abundenţa populaţiei (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menţine în limita a 95% din abundenţa naturală a speciilor migratoare din România şi va creşte pe termen lung Descriptori D1 Biodiversitate-mamifere marine D1 Biodiversitate-păsări marine D4 Reţele trofice marine Presiuni principale Extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial şi sportiv) Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigaţie, manevrele de ancorare) Extracţia selectivă (datorată de exemplu explorării şi exploatării resurselor biologice şi nebiologice de pe fundul mării şi din subsol) Domenii principale de activitate Pescuit Caracteristici -Păsări marine -Mamifere marine -Peşti Legături cu alte directive/legislaţii/politi ci Regulamentul (CE) nr. 508/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 mai 2014. Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2013. Instrument pentru implementare/Mod de implementare Conştientizare/comunicare/diseminare Referinţă spaţială/Zone de implementare Ape teritoriale şi Zona Exclusiv Economică Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor Măsura poate avea o contributie ridicata la atingerea obiectivelor/tintelor legate de mamifere marine, păsări marine şi peşti. Impact transfrontalier Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din ţările riverane Mării Negre. Costuri Cost foarte scăzut (< 50.000 Euro) - scor 5 Costul estimat pentru implementarea măsurii este de ~ 37.000 euro, Componentele costului: Costuri pentru evenimentele de consolidare a capacităţii cu grupurile locale de pescari în centre de formare (pregătire, organizare meetinguri cu stakeholderi, follow-up) Costuri comunicare Eficienţă Potenţial ridicată - scor 4 Indicatori pentru măsurarea eficienţei Nr. de emiţatoare de impulsuri subacvatice Evaluare socio- economică Analiza Cost-Eficienţă: foarte mare Analiza Cost-Beneficiu: medie Efecte negative secundare Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. În schimb, măsura poate conduce la costuri de investiţii pentru achiziţionarea de emiţătoare de impulsuri subacvatice, şi altele asemenea Beneficii - scăzute: de mediu: - îmbunătăţirea stării populaţiei de mamifere marine, păsări marine, peşti. Beneficiile directe vor apare atunci când se vor implementa aceste tehnici prietenoase cu mediul Coordonare Bilaterală România-Bulgaria Fezabilitate tehnică Aplicată; experienţă limitată / incertitudini Organizaţii responsabile pentru implementarea măsurii Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură), Ministerul Educaţiei şi Cercetării (Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" Constanţa), ONG "Mare Nostrum" Oportunităţi de finanţare Fonduri publice; proiecte europene (ex. programele HORIZON 2020, CBC România-Bulgaria, POPAM, Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime) Planificarea implementării/acoperire temporală 2020 -2021 Dificultăţi în implemetare Da - temerea pescarilor legată de creşterea costurilor pentru investiţii Titlul măsurii Stimularea practicilor "prietenoase cu mediul" prin utilizarea vaselor de pescuit cu lungime mai mică de 10 m şi care nu folosesc echipamente remorcate (pescuit la scară redusă) Nr./codul măsurii RO-MN-014 Descrierea scurtă şi Măsura a fost dezvoltată ca măsură coordonată/comuna între România şi Bulgaria în cadrul proiectului "Suport tehnic şi administrativ pentru precisă a măsurii implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru mediul marin" în Bulgaria şi România-Faza 2" Scopul măsurii este de a încuraja pescuitului de coastă la scară redusă, promovând astfel folosirea inovaţiilor tehnologice (ex. tehnici de pescuit mai selective) care nu cresc efortul de pescuit. Implementarea măsurii presupune următoarele acţiuni: Elaborarea ghidului de reglementări; Elaborarea ghidului tehnic. Categoria de măsuri UE 2b Tipuri cheie de măsuri KTM 20 Măsuri de prevenire şi control al efectelor adverse rezultate din pescuit şi alte exploatări/ eliminări ale animalelor şi plantelor KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracţia de specii, inclusiv capturi accidentale Obiective de mediu Habitate bentale Ind. 1.4.1 1110-1: Menţinerea existenţei celor trei pajişti de Zostera noltei în zona Mangalia 1110-8: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Costineşti-2 Mai Nisipuri cu Donax trunculus: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Navodari-2 Mai 1140-3: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Eforie Nord-Eforie Sud 1170-7: Menţinerea distribuţiei actuale în zona 2 Mai-Vama Veche 1170-8: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Cap Aurora-Vama Veche 1170-10: Menţinerea distribuţiei actuale în punctele Agigea, Costineşti şi Vama Veche 1170-2 Recifi biogeni de Mytilus galloprovincialis: Menţinerea distribuţiei actuale pe tot şelful României între izobatele de 30 - 50 m 1170-9: Menţinerea distribuţiei actuale pe tot subtratul stâncos circalitoral Ind. 1.5.1 1110-1: Suprafaţa ocupată de habitat 2'2,43 ha 1140-3: Suprafaţa ocupată de habitat 2'2,06 ha 1170-7: Suprafaţa ocupată de habitat 2'1,8 ha 1170-8: Suprafaţa ocupată de habitat 2'46 ha 1170-10: Suprafaţa ocupată de habitat 2'1 ha Ind. 1.6.1 Înălţimea frunzelor de Zostera noltei în iunie 2'70 cm; extinderea anuală a rizomilor de Zostera noltei în zonele de creştere ale pajiştilor 2'70 cm Înălţimea talurilor de Cystoseira barbata în sezonul rece 2'100 cm; frecvenţa exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 m2 2'50% Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) 2'50 mm SL Frecvenţa juvenililor de Pholas dactylus în pătrate de 1 m2 2'50%; dimensiunea maximă a exemplarelor de Pholas dactylus (lungimea cochiliei) = 70mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donacilla cornea (lungimea cochiliei) 2'22 - 24 mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donax trunculus (lungimea cochiliei) 45 - 50 mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Arenicola marina (lungimea corpului întreg în extensie) 250 - 350 mm TL Ind. 1.6.2 1110-1: Acoperirea cu Zostera nolteiîn interiorul pajiştilor 2'50%; biomasa foliară a Zostera noltei 2'1600 g m-2 1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata în interiorul câmpurilor 2'50%; biomasa umedă a Cystoseira barbata fără epifite 2'3000 g•m-2 1170-2:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului 2'50%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis 2'5000 g•m-2 Densitatea populaţiei de Donacilla cornea 2'3300 ind•m-2 Densitatea populaţiei de Donax trunculus 2'200 ind•m-2 1170-7: Acoperirea cu Corallina officinalis în interiorul câmpurilor 2'50% Densitatea populaţiei de Lentidium mediterraneum 2'9000 ind•m-2; biomasa vie a Lentidium mediterraneum 2'100 g•m-2 1170-9:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului 2'80%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis 2'8000 g•m-2 Biomasa vie a Modiolula phaseolina în pătrate de 1 m2 2'16 g•m-2 Ind. 4.3.1 Densitatea populaţiei de Lentidium mediterraneum 2'9000 ind•m-2 Densitatea populaţiei de Arenicola marina 2'0,1 ind•m-2; Densitatea populaţiei de Necallianassa truncata 2'1 ind•m-2 Densitatea populaţiei de Mytilus galloprovincialis 2'500 ind.m-2 Densitatea populaţiei de Modiolula phaseolina în pătrate de 1 m22'200 ind•m-2 Ind. 6.2.1 1110-1: Acoperirea cu Zostera nolteiîn interiorul pajistilor 2'50%; Frecvenţa decapodului Palaemon adspersus în pătrate de 1 m2 = 100%; Frecvenţa decapodului Carcinus aestuarii în transecte de 50 m2 2'30% 1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata in interiorul centurilor 2' 50%; Frecvenţa epifitei Colaconema thuretii în patrate de 1 m2 2'80%; Frecvenţa gastropodului Gibbula divaricata în patrate de 1 m2 2'30% Frecvenţa gastropoduluiiTricolia pullus în pătrate de 1 m2 2'1% 1170-2: Frecvenţa algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 m2 2'10%; Frecvenţa decapodului Liocarcinus navigator în transecte de 400 m2 2'70% 1140-3: Frecvenţa polichetului Ophelia bicornis în probe 2'1%; Frecvenţa mysidului Gastrosaccus sanctus în probe 2'50% 1170-9: Frecvenţa decapoduluii Eriphia verrucosa în transecte de 100 m2 ; Densitatea speciei Halichondria panicea in habitat 2'1 colonie m-2 Ind. 6.2.3 1170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) 2'50 mm SL 1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) 2'70 mm SL Specii comerciale de peşti şi moluşte Ind. 3.1.1 Menţinerea mortalităţii prin pescuit F :S FMSY = 0,64 (sprot); Tendinţă constantă de scădere a valorilor mortalităţii cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY= (F0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 şi F = 0,1 limite de referinţă (calcan); Tendinţă constantă de scădere a mortalităţii cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depăşească valoarea limită de referinţă de 0,54 (FMSY = F :S0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalităţii naturale M 1-3= 0,81 şi rate de exploatare E :S0,4 (hamsie); Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,4 (bacaliar) Reducerea drastică a efortului de pescuit, F :S FMSY = 0,15 (calcan) Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid) Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,54 (hamsie) Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,18 (rechin) Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,46 (barbun) Ind. 3.1.2 Menţinerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S0,082 (sprot) Menţinerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S0,033 (calcan) Ind. 3.2.1 Creşterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar (Merlangius merlangus euxinus), calcan (Psetta maxima), stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), hamsie (Engraulis encrasicolus), rechin (Squalus acanthias) şi barbun (Mullus barbatus ponticus). Ind. 3.2.2 Menţinerea stocului de şprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ 60.000 tone Refacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500 - 2.000 tone Ind. 3.3.1 Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 - 2 ani (şprot) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 5 - 6 ani (calcan) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (bacaliar) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (stavrid) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun) Descriptori D1 Biodiversitate-habitate bentale D3 Specii comerciale de peşti şi moluşte D4 Reţele trofice marine D6 Integritatea fundului mării Presiuni principale Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigaţie, manevrele de ancorare) Extracţia selectivă (datorată de exemplu explorării şi exploatării resurselor biologice şi nebiologice de pe fundul mării şi din subsol) Extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial şi sportiv) Domenii principale de activitate Pescuit Caracteristici -Peşti -Habitate bentale Legături cu alte directive/legislaţii/politi ci Regulamentul (CE) nr. 508/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 mai 2014. Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2013. Instrument pentru implementare/Mod de implementare Tehnic Legislativ Referinţă spaţială/Zone de implementare Ape teritoriale Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor Măsura poate avea o contribuţie mare în atingerea obiectivelor legate de D3 Specii comerciale de peşti şi moluşte şi D1 Biodiversitate-habitate bentale, D4 Reţele trofice şi D6 Integritatea fundului mării Impact transfrontalier Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din ţările riverane Mării Negre. Din contră, măsura este de aşteptat să aibă efecte benefice în apele marine ale ţărilor riverane prin creşterea stocului de peşti comerciali şi nu numai. Costuri Cost scăzut (50.000 - 250.000 Euro) - scor 4 Costul minim estimat pentru implementarea măsurii este de ~ 44.000 euro, dar cheltuielile pentru introducerea celor mai bune practici sunt dificil de estimat în acest stadiu. Prin urmare se estimează costuri >150.000 Euro Această măsură conţine costuri administrative şi de implementare. pregătirea personalului administrativ şi a pescarilor stimularea financiară (mecanism) a sectorului de pescuit pentru introducerea echipamentelor şi practicilor prietenoase mediului introducerea de programe pilot de testare a echipamentelor distribuirea de materiale promoţionale întâlniri între stakeholderii din sectoarele de pescuit costier la scara redusă şi cel la scară largă introducerea celor mai bune practici disponibile Eficienţă Potenţial ridicată - scor 4 Indicatori pentru măsurarea eficienţei Numărul de vase cu lungimea mai mică de 10 m şi care nu folosesc echipamente remorcate. Evaluare socio- economică Analiza Cost-Eficienţă: mare Analiza Cost-Beneficiu: medie Efecte negative secundare Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Beneficii - moderate: Socio-economice: - Beneficii pentru pescari (pe termen mediu si lung) - îmbunătăţirea stocului de peşti (specii comerciale); îmbunătăţirea pescuitului durabil Coordonare Bilaterală România-Bulgaria Fezabilitate tehnică Dezvoltare nouă Organizaţii responsabile pentru implementarea măsurii Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură), Ministerul Educaţiei şi Cercetării (Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" Constanţa) Oportunităţi de finanţare Fonduri publice: proiecte europene (ex. POPAM, Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime) Planificarea implementării/acoperir e temporală 2020 -2021 Dificultăţi în implemetare Da - temerea pescarilor legată de creşterea costurilor pentru investiţii şi pierderea locurilor de muncă Titlul măsurii Desemnarea zonelor în care este permisă folosirea uneltelor de pescuit de tip beam traul şi observaţii pe termen lung asupra impactului acestora. Modificarea cerinţelor de utilizare, atunci când este cazul Nr./codul măsurii RO-MN-015 Descrierea scurtă şi precisă a măsurii Măsura a fost dezvoltată ca măsură coordonată/comuna între România şi Bulgaria în cadrul proiectului "Suport tehnic şi administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru mediul marin" în Bulgaria şi România - Faza 2" Măsura presupune identificarea zonelor în care acest tip de traulare este permisă (criteriile folosite vor fi stabilite de către Grupuri de Lucru comune) şi are ca scop reducerea deteriorării habitatelor bentale Măsura include componente de control (după stabilirea zonelor autorizate pentru folosirea uneltelor de pescuit tip beam traul şi a celor în care acestea sunt interzise, ar trebui desfăşurate operaţiuni de control pentru a monitoriza respectarea dispoziţiilor) şi componente de monitoring şi cercetare în scopul evaluării impactului folosirii beam traul-ului asupra ecosistemului (în funcţie de această evaluare măsura ar putea fi modificată în ceea ce priveşte cerinţele de utilizare, atunci când este necesar). Implementarea măsurii presupune următoarele acţiuni: constituirea grupurilor de lucru (la nivel naţional şi regional) pentru stabilirea criteriilor necesare identificării zonelor în care beam trawl este permis; controlul respectării zonelor în care beam trawl este permis; activităţi de cercetare şi monitorizare a impactului asupra habitatelor bental. Categoria de măsuri UE 2a Tipuri cheie de măsuri KTM 14 Cercetarea, îmbunătăţirea bazei de cunoştinţe pentru reducerea incertitudinii KTM 20 Măsuri de prevenire sau control al efectelor adverse rezultate din pescuit şi alte exploatări/ eliminări ale animalelor şi plantelor KTM 27 Măsuri de reducere a daunelor fizice în apele marine (şi care nu sunt raportate în cadrul KTM 6 legat de Directiva Cadru Apă-apele costiere) KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracţia de specii, inclusiv capturi accidentale. Obiective de mediu Ind. 1.4.1 1110-1: Menţinerea existenţei celor trei pajişti de Zostera noltei în zona Mangalia 1110-8: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Costineşti-2 Mai Nisipuri cu Donax trunculus: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Navodari-2 Mai 1140-3: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Eforie Nord-Eforie Sud 1170-7: Menţinerea distribuţiei actuale în zona 2 Mai-Vama Veche 1170-8: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Cap Aurora-Vama Veche 1170-10: Menţinerea distribuţiei actuale în punctele Agigea, Costineşti şi Vama Veche 1170-2 Recifi biogeni de Mytilus galloprovincialis: Menţinerea distribuţiei actuale pe tot şelful României între izobatele de 30 - 50 m 1170-9: Menţinerea distribuţiei actuale pe tot subtratul stâncos circalitoral Ind. 1.5.1 1110-1: Suprafaţa ocupată de habitat 2'2,43 ha 1140-3: Suprafaţa ocupată de habitat 2'2,06 ha 1170-7: Suprafaţa ocupată de habitat 2'1,8 ha 1170-8: Suprafaţa ocupată de habitat 2'46 ha 1170-10: Suprafaţa ocupată de habitat 2'1 ha Ind. 1.6.1 Înălţimea frunzelor de Zostera nolteiîn iunie 2'70 cm; extinderea anuală a rizomilor de Zostera nolteiîn zonele de creştere ale pajiştilor 2'70 cm Înălţimea talurilor de Cystoseira barbata în sezonul rece 2'100 cm; frecvenţa exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 m2 2'50% Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) 2'50 mm SL Frecvenţa juvenililor de Pholas dactylus în pătrate de 1 m2 2'50%; dimensiunea maximă a exemplarelor de Pholas dactylus (lungimea cochiliei) = 70mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donacilla cornea (lungimea cochiliei) 2'22 - 24 mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donax trunculus (lungimea cochiliei) 45 - 50 mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Arenicola marina (lungimea corpului întreg în extensie) 250 - 350 mm TL Ind. 1.6.2 1110-1: Acoperirea cu Zostera nolteiîn interiorul pajiştilor 2'50%; biomasa foliară a Zostera noltei 2'1600 g m-2 1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata în interiorul câmpurilor 2'50%; biomasa umedă a Cystoseira barbata fără epifite 2'3000 g•m-2 1170-2:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului 2'50%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis 2'5000 g•m-2 Densitatea populaţiei de Donacilla cornea 2'3300 ind•m-2 Densitatea populaţiei de Donax trunculus 2'200 ind•m-2 1170-7: Acoperirea cu Corallina officinalis în interiorul câmpurilor 2'50% Densitatea populaţiei de Lentidium mediterraneum 2'9000 ind•m-2; biomasa vie a Lentidium mediterraneum 2'100 g•m-2 1170-9:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului 2'80%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis 2'8000 g•m-2 Biomasa vie a Modiolula phaseolina în pătrate de 1 m2 2'16 g•m-2 Ind. 4.3.1 Densitatea populaţiei de Lentidium mediterraneum 2'9000 ind•m-2 Densitatea populaţiei de Arenicola marina 2'0,1 ind•m-2; Densitatea populaţiei de Necallianassa truncata 2'1 ind•m-2 Densitatea populaţiei de Mytilus galloprovincialis 2'500 ind.m-2 Densitatea populaţiei de Modiolula phaseolina în pătrate de 1 m22'200 ind•m-2 Ind. 6.2.1 1110-1: Acoperirea cu Zostera nolteiîn interiorul pajistilor 2'50%; Frecvenţa decapodului Palaemon adspersus în pătrate de 1 m2 = 100%; Frecvenţa decapodului Carcinus aestuarii în transecte de 50 m2 2'30% 1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata in interiorul centurilor 2' 50%; Frecvenţa epifitei Colaconema thuretii în patrate de 1 m2 2'80%; Frecvenţa gastropodului Gibbula divaricata în patrate de 1 m2 2'30% Frecvenţa gastropoduluiiTricolia pullus în pătrate de 1 m2 2'1% 1170-2: Frecvenţa algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 m2 2'10%; Frecvenţa decapodului Liocarcinus navigator în transecte de 400 m2 2'70% 1140-3: Frecvenţa polichetului Ophelia bicornis în probe 2'1%; Frecvenţa mysidului Gastrosaccus sanctus în probe 2'50% 1170-9: Frecvenţa decapoduluii Eriphia verrucosa în transecte de 100 m2 ; Densitatea speciei Halichondria panicea in habitat 2'1 colonie m-2 Ind. 6.2.3 1170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) 2'50 mm SL 1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) 2'70 mm SL Descriptori D1 Biodiversitate-habitate bentale D4 Reţele trofice marine D6 Integritatea fundului mării Presiuni principale extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial şi sportiv); eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial); extracţia selectivă (datorată de exemplu explorării şi exploatării resurselor biologice de pe fundul mării) Domenii principale de activitate Pescuit Caracteristici - Habitate bentale Legături cu alte directive/legislaţii/politi ci Regulamentul (CE) nr. 508/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 mai 2014. Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2013. Instrument pentru implementare/Mod de implementare Tehnic Legislativ Referinţă spaţială/Zone de implementare Ape teritoriale Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor Măsura este de aşteptat să aibă o contribuţie mare la atingerea obiectivelor legate de habitatele bentale şi integritatea fundului mării Impact transfrontalier Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din ţările riverane Mării Negre. Dimpotrivă, implementarea măsurii va avea rezultate pozitive. Costuri Cost ridicat (750.000 - 1.500.000 Euro) - scor 2 Costul minim estimat pentru implementarea măsurii este de ~ 430.000 euro, dar cheltuielile sectoriale sunt dificil de estimat în acest stadiu. Prin urmare, se estimează costuri >1.000.000 Euro Această măsură conţine costuri administrative şi de implementare. constituirea grupurilor de lucru (pregătire, organizare meetinguri la nivel national si regional); costuri de cercetare; costuri comunicare costuri suplimentarea personalului de control, pregătirea acestuia; costuri operaţionale pentru control costuri cercetare; costuri sectoriale - imposibil de estimat în această fază Eficienţă Potenţial ridicată - scor 4 Indicatori pentru măsurarea eficienţei Nr zone identificate; nr. de amenzi Evaluare socio- economică Analiza Cost-Eficienţă: medie Analiza Cost-Beneficiu: medie Efecte negative secundare Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Măsura poate avea efecte socio-economice negative pe termen scurt, putând conduce la reducerea cantităţii de moluşte/rapane colectate şi la pierderea de locuri de muncă. Beneficii - mari: De mediu: îmbunătăţirea semnificativă a stării habitatelor bentale îmbunătăţirea calităţii apei Socio-economice: Exploatarea sustenabilă aduce beneficii pescarilor, pe termen mediu si lung) prin îmbunătăţirea stocului de moluşte/rapana (specii comerciale); Coordonare Bilaterală România-Bulgaria Fezabilitate tehnică Aplicată; experienţă limitată / incertitudini Organizaţii responsabile pentru implementarea măsurii Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură), Ministerul Afacerilor Interne (Poliţia de Frontieră); Ministerul Educaţiei şi Cercetării(Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" Constanţa, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marină - INCD GeoEcoMar) Oportunităţi de finanţare Fonduri publice: proiecte europene (ex. HORIZON 2020, Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime, POPAM) Planificarea implementării/acoperir e temporală 2020 -2021 Dificultăţi în implemetare Da - temerea pescarilor legată de pierderea locurilor de muncă Titlul măsurii Promovarea şi stimularea (inclusiv financiară) a pescuitului şi colectării de moluşte în condiţii prietenoase cu mediul Nr./codul măsurii RO-MN-016 Descrierea scurtă şi precisă a măsurii Măsura a fost dezvoltată ca măsură coordonată între România şi Bulgaria în cadrul proiectului "Suport tehnic şi administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru mediul marin" în Bulgaria şi România - Faza 2" Măsura urmăreşte promovarea şi stimularea tehnicilor prietenoase mediului de pescuit şi colectare de moluşte. Implementarea măsurii presupune următoarele acţiuni: Definirea sistemului de stimuli (inclusiv document de discuţie cu sectoarele de pescuit/procesare/export); Aplicarea sistemului de stimuli (financiari); Constituirea de servicii de consultanţă; Sensibilizarea (campanii educaţionale) şi consilierea grupurilor locale pescăreşti referitor la folosirea eficientă a tehnicilor şi echipamentelor prietenoase mediului. Categoria de măsuri UE 2b Tipuri cheie de măsuri KTM 20 Măsuri de prevenire sau control al efectelor adverse rezultate din pescuit şi alte exploatări/ eliminări ale animalelor şi plantelor KTM 27 Măsuri de reducere a daunelor fizice în apele marine KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracţia de specii, inclusiv capturi accidentale Obiective de mediu Habitate bentale Ind. 1.4.1 1110-1: Menţinerea existenţei celor trei pajişti de Zostera noltei în zona Mangalia 1110-8: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Costineşti-2 Mai Nisipuri cu Donax trunculus: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Navodari-2 Mai 1140-3: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Eforie Nord-Eforie Sud 1170-7: Menţinerea distribuţiei actuale în zona 2 Mai-Vama Veche 1170-8: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Cap Aurora-Vama Veche 1170-10: Menţinerea distribuţiei actuale în punctele Agigea, Costineşti şi Vama Veche 1170-2 Recifi biogeni de Mytilus galloprovincialis: Menţinerea distribuţiei actuale pe tot şelful României între izobatele de 30 - 50 m 1170-9: Menţinerea distribuţiei actuale pe tot subtratul stâncos circalitoral Ind. 1.5.1 1110-1: Suprafaţa ocupată de habitat 2'2,43 ha 1140-3: Suprafaţa ocupată de habitat 2'2,06 ha 1170-7: Suprafaţa ocupată de habitat 2'1,8 ha 1170-8: Suprafaţa ocupată de habitat 2'46 ha 1170-10: Suprafaţa ocupată de habitat 2'1 ha Ind. 1.6.1 Înălţimea frunzelor de Zostera noltei în iunie 2'70 cm; extinderea anuală a rizomilor de Zostera noltei în zonele de creştere ale pajiştilor 2'70 cm Înălţimea talurilor de Cystoseira barbata în sezonul rece 2'100 cm; frecvenţa exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 m2 2'50% Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) 2'50 mm SL Frecvenţa juvenililor de Pholas dactylus în pătrate de 1 m2 2'50%; dimensiunea maximă a exemplarelor de Pholas dactylus (lungimea cochiliei) = 70mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donacilla cornea (lungimea cochiliei) 2'22 - 24 mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donax trunculus (lungimea cochiliei) 45 - 50 mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Arenicola marina (lungimea corpului întreg în extensie) 250 - 350 mm TL Ind. 1.6.2 1110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajiştilor 2'50%; biomasa foliară a Zostera noltei 2'1600 g m-2 1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata în interiorul câmpurilor 2'50%; biomasa umedă a Cystoseira barbata fără epifite 2'3000 g•m-2 1170-2:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului 2'50%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis 2'5000 g•m-2 Densitatea populaţiei de Donacilla cornea 2'3300 ind•m-2 Densitatea populaţiei de Donax trunculus 2'200 ind•m-2 1170-7: Acoperirea cu Corallina officinalis în interiorul câmpurilor 2'50% Densitatea populaţiei de Lentidium mediterraneum 2'9000 ind•m-2; biomasa vie a Lentidium mediterraneum 2'100 g•m-2 1170-9:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului 2'80%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis 2'8000 g•m-2 Biomasa vie a Modiolula phaseolina în pătrate de 1 m2 2'16 g•m-2 Ind. 4.3.1 Densitatea populaţiei de Lentidium mediterraneum 2'9000 ind•m-2 Densitatea populaţiei de Arenicola marina 2'0,1 ind•m-2; Densitatea populaţiei de Necallianassa truncata 2'1 ind•m-2 Densitatea populaţiei de Mytilus galloprovincialis 2'500 ind.m-2 Densitatea populaţiei de Modiolula phaseolina în pătrate de 1 m22'200 ind•m-2 Ind. 6.2.1 1110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajistilor 2'50%; Frecvenţa decapodului Palaemon adspersus în pătrate de 1 m2 = 100%; Frecvenţa decapodului Carcinus aestuarii în transecte de 50 m2 2'30% 1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata in interiorul centurilor 2' 50%; Frecvenţa epifitei Colaconema thuretii în patrate de 1 m2 2'80%; Frecvenţa gastropodului Gibbula divaricata în patrate de 1 m2 2'30% Frecvenţa gastropoduluiiTricolia pullus în pătrate de 1 m2 2'1% 1170-2: Frecvenţa algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 m2 2'10%; Frecvenţa decapodului Liocarcinus navigator în transecte de 400 m2 2'70% 1140-3: Frecvenţa polichetului Ophelia bicornis în probe 2'1%; Frecvenţa mysidului Gastrosaccus sanctus în probe 2'50% 1170-9: Frecvenţa decapoduluii Eriphia verrucosa în transecte de 100 m2 ; Densitatea speciei Halichondria panicea in habitat 2'1 colonie m-2 Ind. 6.2.3 1170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) 2'50 mm SL 1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) 2'70 mm SL Peşti Ind. 1.1.1 Aria de distribuţie a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană şi se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate iî peste 50% din observaţiile din ultimii 6 ani Ind. 1.3.1 Condiţiile populaţiei speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană şi se situează în domeniul de valori din ultimele 2 decenii Ind. 4.3.1 Mărimea populaţiei speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană şi se situează în intervalul de valori din ultimele 2 decenii Mamifere marine Ind. 1.1.1 Menţinerea distribuţiei şi frecvenţei speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis) Păsări marine Ind. 1.1.1 Menţinerea sau creşterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuţiei speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan) Ind. 1.4.1 Conservarea habitatatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman şi naturalâ Ind. 1.5.1 Suprafaţa habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan) se va menţine sau va creşte Ind. 4.3.1 Mărimea/abundenţa populaţiei (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menţine în limita a 95% din abundenţa naturală a speciilor migratoare din România şi va creşte pe termen lung D3 Specii comerciale de peşti şi moluşte Ind. 3.1.1 Menţinerea mortalităţii prin pescuit F :S FMSY = 0,64 (sprot); Tendinţă constantă de scădere a valorilor mortalităţii cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY= (F0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 şi F = 0,1 limite de referinţă (calcan); Tendinţă constantă de scădere a mortalităţii cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depăşească valoarea limită de referinţă de 0,54 (FMSY = F :S0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalităţii naturale M 1-3= 0,81 şi rate de exploatare E :S0,4 (hamsie); Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,4 (bacaliar) Reducerea drastică a efortului de pescuit, F :S FMSY = 0,15 (calcan) Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid) Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,54 (hamsie) Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,18 (rechin) Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,46 (barbun) Ind. 3.1.2 Menţinerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S0,082 (sprot) Menţinerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S0,033 (calcan) Ind. 3.2.1 Creşterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar (Merlangius merlangus euxinus), calcan (Psetta maxima), stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), hamsie (Engraulis encrasicolus), rechin (Squalus acanthias) şi barbun (Mullus barbatus ponticus). Ind. 3.2.2 Menţinerea stocului de şprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ 60.000 tone Refacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500 - 2.000 tone Ind. 3.3.1 Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 - 2 ani (şprot) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 5 - 6 ani (calcan) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (bacaliar) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (stavrid) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun) Descriptori D1 Biodiversitate-habitate bentale D1 Biodiversitate-mamifere marine D1 Biodiversitate-peşti D1 Biodiversitate-păsări marine D3 Specii comerciale de peşti şi moluşte D4 Reţele trofice marine D6 Integritatea fundului mării Presiuni principale Extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial şi sportiv) Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial) Extracţia selectivă (datorată de exemplu explorării şi exploatării resurselor biologice de pe fundul mării) Domenii principale de activitate Pescuit Caracteristici Habitate bentale Peşti Mamifere marine Păsări marine Legături cu alte directive/legislaţii/politi ci Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 Regulamentul (CE) nr. 508/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 mai 2014. Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2013. Instrument pentru implementare/Mod de implementare Tehnic Economic Conştientizare/comunicare/diseminare Referinţă spaţială/Zone de implementare Ape teritoriale/Zona Exclusiv Economică Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor Măsura poate avea o contribuţie mare la atingerea obiectivelor legate de D1 Biodiversitate, D4 reţele trofice marine, D6 Integritatea fundului mării şi D3 Specii comerciale de peşti şi moluşte. Impact transfrontalier Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din ţările riverane Mării Negre. Dimpotrivă, implementarea măsurii va avea rezultate pozitive. Costuri Cost ridicat (750.000 - 1.500.000 Euro) - scor 2 Costul este în foarte mare măsură influenţat de componenta economică (stimularea financiară) care este imposibil de estimat în acest stadiu. Componentele costului: costuri legate de definirea sistemului de stimuli (inclusiv document de discuţie cu sectoarele de pescuit/procesare/export, organizare intalniri) aplicarea sistemului de stimuli (financiari): imposibil de estimat în această etapă Constituirea de servicii de consultanţă: imposibil de estimat în această etapă costuri de comunicare; costuri de conştientizare Eficienţă Potenţial ridicată - scor 4 Indicatori pentru măsurarea eficienţei nr. de stimulări financiare/an Evaluare socio- economică Analiza Cost-Eficienţă: medie Analiza Cost-Beneficiu: medie Efecte negative secundare Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Măsura poate avea efecte negative (pe termen scurt) asupra activităţilor economice de pescuit şi colectare de moluşte, putând conduce la scăderea producţiei, costuri pentru investiţii şi la pierderea de locuri de muncă. Beneficii - moderate: De mediu: îmbunătăţirea semnificativă a stării habitatelor bentale îmbunătăţirea calităţii apei Socio-economice: Exploatarea sustenabilă aduce beneficii pescarilor, pe termen mediu si lung) prin îmbunătăţirea stocului de peşti şi moluşte (specii comerciale); Coordonare Bilaterală România-Bulgaria Fezabilitate tehnică Dezvoltare nouă Organizaţii responsabile pentru implementarea măsurii Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură), Ministerul Educaţiei şi Cercetării (Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" Constanţa) Oportunităţi de finanţare Fonduri publice:proiecte europene (ex. Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime, POPAM) Planificarea implementării/acoperir e temporală 2020 -2021 Dificultăţi în implemetare Da - temerea pescarilor legată de creşterea costurilor pentru investiţii şi de pierderea locurilor de muncă. Titlul măsurii Dezvoltarea planului multianual regional de management pentru stocurile de peşti vizate Nr./codul măsurii RO-MN-017 Descrierea scurtă şi precisă a măsurii Măsura a fost dezvoltată ca măsură comuna între România şi Bulgaria în cadrul proiectului European (DG Environment) "Suport tehnic şi administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru Mediul Marin" în Bulgaria şi România - Faza 2" Măsura va contribui la atingerea randamentului maxim sustenabil (MSY) şi stocurilor sustenabile de peşti. Implementarea măsurii necesită realizarea următoarelor acţiuni: Constituirea unui Grup de Lucru regional; Discuţii asupra unor posibile măsuri comune (ex. stabilirea limitelor de disribuire a stocurilor pt. speciile demersale); Implementare (control). Categoria de măsuri UE 2b Tipuri cheie de măsuri KTM 20 Măsuri de prevenire sau control al efectelor adverse rezultate din pescuit şi alte exploatări/ eliminări ale animalelor şi plantelor KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracţia de specii, inclusiv capturi accidentale Obiective de mediu Ind. 3.1.1 Menţinerea mortalităţii prin pescuit F :S FMSY = 0,64 (sprot); Tendinţă constantă de scădere a valorilor mortalităţii cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY= (F0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 şi F = 0,1 limite de referinţă (calcan); Tendinţă constantă de scădere a mortalităţii cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depăşească valoarea limită de referinţă de 0,54 (FMSY = F :S0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalităţii naturale M 1-3= 0,81 şi rate de exploatare E :S0,4 (hamsie); Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,4 (bacaliar) Reducerea drastică a efortului de pescuit, F :S FMSY = 0,15 (calcan) Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid) Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,54 (hamsie) Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,18 (rechin) Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,46 (barbun) Ind. 3.1.2 Menţinerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S0,082 (sprot) Menţinerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S0,033 (calcan) Ind. 3.2.1 Creşterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar (Merlangius merlangus euxinus), calcan (Psetta maxima), stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), hamsie (Engraulis encrasicolus), rechin (Squalus acanthias) şi barbun (Mullus barbatus ponticus). Ind. 3.2.2 Menţinerea stocului de şprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ 60.000 tone Refacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500 - 2.000 tone Ind. 3.3.1 Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 - 2 ani (şprot) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 5 - 6 ani (calcan) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (bacaliar) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (stavrid) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun) Descriptori D3 Specii comerciale de peşti şi moluşte Presiuni principale - Extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial şi sportiv) Domenii principale de activitate Pescuit Caracteristici Peşti Legături cu alte directive/legislaţii/politi ci Regulamentul (CE) nr. 508/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 mai 2014. Regulamentul (UE) 2017/1004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 mai 2017. Regulamentului (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2013. Instrument pentru implementare/Mod de implementare Tehnic Legislativ Referinţă spaţială/Zone de implementare Ape teritoriale/Zona Exclusiv Economică Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor Măsura va avea o contribuţie semnificativa la atingerea obiectivelor legate de D3 Specii comerciale de peşti şi moluşte. Impact transfrontalier Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din ţările riverane Mării Negre. Dimpotrivă, implementarea măsurii va avea rezultate pozitive. Costuri Cost moderat (250.000 - 7500.000 Euro) - scor 3 Costul pentru implementarea măsurii este estimat la ~ 328.000 euro. Componentele costului per acţiune: Costuri operaţionale pentru Grupul de Lucru regional (planificare, organizare intalniri, şi altele asemenea) costuri comunicare/diseminare (întâlniri cu organizaţiile pescăreşti) costuri legate de suplimentarea personalului de control; costuri pentru pregătirea personalului de control; costuri operaţionale de control Eficienţă Ridicată - scor 5 Indicatori pentru măsurarea eficienţei Indicatorii legaţi de D3 Evaluare socio- economică Analiza Cost-Eficienţă: ridicată (mare) Analiza Cost-Beneficiu: medie Efecte negative secundare Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Beneficii - moderate: De mediu: menţinerea volumului stocurilor în limite biologice sigure Socio-economice: atingerea randamentului maxim sustenabil (MSY) şi stocurilor sustenabile de peşti o mai bună aliniere la planul naţional de gestionare a pescuitului şi întărirea controlului la aplicarea sa. Coordonare Bilaterală România-Bulgaria Regională Fezabilitate tehnică Aplicată; experienţă limitată / incertitudini Organizaţii responsabile pentru implementarea măsurii Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură), Ministerul Educaţiei şi Cercetării (Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" Constanţa) Oportunităţi de finanţare Fonduri publice: proiecte europene (ex. Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Martime, POPAM); Planificarea implementării/acoperir e temporală 2020 -2021 Dificultăţi în implemetare Nu Titlul măsurii Punerea în aplicare a controlului pentru setcile de calcan Nr./codul măsurii RO-MN-018 Descrierea scurtă şi precisă a măsurii Măsura a fost dezvoltată ca măsură coordonata între România şi Bulgaria în cadrul proiectului "Suport tehnic şi administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru mediul marin" în Bulgaria şi România - Faza 2" Măsura se referă la îmbunătăţirea funcţiilor de control ale autorităţilor competente pentru controlul cerinţelor stabilite de către Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 pentru setcile de calcan utilizate în sectorul de pescuit (material, dimensiunea ochiului şi grosimea). Scopul măsurii: îmbunătăţirea stocului de calcan şi reducerea capturilor accidentale (peşti şi mamifere) prin întărirea mecanismului de control asupra tehnicilor/uneltelor de pescuit pentru calcan. Implementarea măsurii presupune următoarele acţiuni: Pregătirea personalului de control; Suplimentarea personalului de control; Controlul operaţional. Categoria de măsuri UE 2a Tipuri cheie de măsuri KTM 20 Măsuri de prevenire sau control al efectelor adverse rezultate din pescuit şi alte exploatări/eliminări ale animalelor şi plantelor KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracţia de specii, inclusiv capturi accidentale Obiective de mediu Peşti Ind. 1.1.1 Aria de distribuţie a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană şi se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate în peste 50% din observaţiile din ultimii 6 ani Ind. 1.3.1 Condiţiile populaţiei speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană şi se situează în domeniul de valori din ultimele 2 decenii Ind. 4.3.1 Mărimea populaţiei speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană şi se situează în intervalul de valori din ultimele 2 decenii Mamifere marine Ind. 1.1.1 Menţinerea distribuţiei şi frecvenţei speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis) Specii comerciale de peşti şi moluşte Ind. 3.1.1 Tendinţă constantă de scădere a valorilor mortalităţii cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY = (F0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 şi F = 0,15-limite de referinţă (calcan); Reducerea drastică a efortului de pescuit, F :S FMSY = 0,15 (calcan) Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,18 (rechin) Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,46 (barbun) Ind. 3.1.2 Menţinerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S 0,033 (calcan) Ind. 3.2.1 Creşterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (calcan (Psetta maxima), rechin (Squalus acanthias) şi barbun (Mullus barbatus ponticus) Ind. 3.2.2 Refacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500 - 2.000 tone Ind. 3.3.1 Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 5 - 6 ani (calcan) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun) Descriptori D1 Biodiversitate-mamifere marine D1 Biodiversitate-peşti D3 Specii comerciale de peşti ţi moluşte D4 Reţele trofice marine Presiuni principale - Extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial şi sportiv) Domenii principale de activitate Pescuit Caracteristici Peşti Mamifere marine Legături cu alte directive/legislaţii/politi ci Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2013. Instrument pentru implementare/Mod de implementare Tehnic Legislativ Referinţă spaţială/Zone de implementare Ape teritoriale / Zona Exclusiv Economică Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor Măsura va avea o contribuţie moderata la atingerea obiectivelor legate de D3 Specii comerciale de peşti şi moluşte, D1 Biodiversitate-mamifere marine şi peşti, şi D4 Reţele trofice marine. Impact transfrontalier Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din ţările riverane Mării Negre. Costuri Cost moderat (250.000 - 7500.000 Euro) - scor 3 Costul pentru implementarea măsurii este estimat la ~ 298.000 euro. Componentele costului: costuri legate de suplimentarea personalului de control; costuri pentru pregătirea personalului de control; costuri operaţionale de control Eficienţă Potenţial ridicată - scor 4 Indicatori pentru măsurarea eficienţei Nr. de controale-amenzi Evaluare socio- economică Analiza Cost-Eficienţă: ridicată (mare) Analiza Cost-Beneficiu: ridicată (mare) Efecte negative secundare Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Beneficii - ridicate: De mediu: reducerea capturilor accidentale de mamifere marine reducerea capturilor accidentale de alţi peşti (specii necomerciale) Socio-economice: atingerea randamentului maxim sustenabil (MSY) şi stocurilor sustenabile de peşti Coordonare Naţională Bilaterală România-Bulgaria Fezabilitate tehnică Aplicată; experienţă limitată / incertitudini Organizaţii responsabile pentru implementarea măsurii Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (Adminsitraţia Rezervaţia Biosferei Delta Dunării); Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură), Ministerul Afacerilor Interne (Poliţia de Frontieră), Ministerul Educaţiei şi Cercetării (Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" Constanţa) Oportunităţi de finanţare Fonduri publice: proiecte europene (ex. POPAM, Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime) Planificarea implementării/acoperir e temporală 2020 -2021 Dificultăţi în implemetare Nu Titlul măsurii Definirea şi reevaluarea perioadelor şi zonelor de prohibiţie pentru speciile de peşti - stocuri de peşti Nr./codul măsurii RO-MN-019 Descrierea scurtă şi precisă a măsurii Măsura dezvoltată ca măsură comună între România şi Bulgaria în cadrul proiectului "Suport tehnic şi administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru mediul marin" în Bulgaria şi România - Faza 2" Măsura urmăreşte reevaluarea şi, acolo unde este necesar, modificarea perioadelor şi zonelor de prohibiţie existente (prelungirea, schimbarea perioadelor, schimbarea zonelor pentru pescuit, şi altele asemenea) luând în considerare schimbările condiţiilor de mediu. Implementarea măsurii presupune urmatoarele actiuni: Constituirea Grupurilor de Lucru comune (reprezentanţi ai Agenţiilor Naţionale de Pescuit şi Acvacultură, ai altor administraţii de stat relevante, institutelor de cercetare, ONG-urilor şi Grupurilor Locale Pescăreşti); Revizuirea zonelor şi perioadelor de prohibiţie existente în apele teritoriale Studii pentru evaluarea spaţială şi temporală a stocurilor şi specificarea nevoilor; Delimitarea perioadelor şi zonelor; Controlul de conformitate cu aceste interdicţii şi restricţii în zonele desemnate. Categoria de măsuri UE 2a Tipuri cheie de măsuri KTM 14 Cercetarea, îmbunătăţirea bazei de cunoştinţe pentru reducerea incertitudinii KTM 20 Măsuri de prevenire sau control al efectelor adverse rezultate din pescuit şi alte exploatări/ eliminări ale animalelor şi plantelor KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracţia de specii, inclusiv capturi accidentale Obiective de mediu Ind. 3.1.1 Menţinerea mortalităţii prin pescuit F :S FMSY = 0,64 (sprot); Tendinţă constantă de scădere a valorilor mortalităţii cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY= (F0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 şi F = 0,1 limite de referinţă (calcan); Tendinţă constantă de scădere a mortalităţii cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depăşească valoarea limită de referinţă de 0,54 (FMSY = F :S0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalităţii naturale M 1-3= 0,81 şi rate de exploatare E :S0,4 (hamsie); Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,4 (bacaliar) Reducerea drastică a efortului de pescuit, F :S FMSY = 0,15 (calcan) Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid) Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,54 (hamsie) Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,18 (rechin) Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,46 (barbun) Ind. 3.1.2 Menţinerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S0,082 (sprot) Menţinerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S0,033 (calcan) Ind. 3.2.1 Creşterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar (Merlangius merlangus euxinus), calcan (Psetta maxima), stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), hamsie (Engraulis encrasicolus), rechin (Squalus acanthias) şi barbun (Mullus barbatus ponticus). Ind. 3.2.2 Menţinerea stocului de şprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ 60.000 tone Refacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500 - 2.000 tone Ind. 3.3.1 Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 - 2 ani (şprot) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 5 - 6 ani (calcan) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (bacaliar) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (stavrid) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun) Descriptori D3 Specii comerciale de peşti şi moluşte Presiuni principale - Extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial şi sportiv) Domenii principale de activitate Pescuit Caracteristici Peşti Legături cu alte directive/legislaţii/politi ci Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2013. Convenţia privind diversitatea biologică (CBD), cu modificările ulterioare. Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992. Regulamentul (CE) nr. 508/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 mai 2014. Regulamentul (UE) 2017/1004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 mai 2017. Instrument pentru implementare/Mod de implementare Tehnic Legislativ Referinţă spaţială/Zone de implementare Ape teritoriale/Zona Exclusiv Economică Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor Măsura va avea o contribuţie moderata la atingerea obiectivelor legate de D3 Impact transfrontalier Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din ţările riverane Mării Negre. Costuri Cost moderat (250.000 - 7500.000 Euro) - scor 3 Costul pentru implementarea măsurii este estimat la ~ 225.000 euro. Componentele costului: Costuri operaţionale pentru constituirea Grupurilor de Lucru şi delimitarea perioadelor si zonelor (planificare, pregătire şi organizare întâlniri) Costuri de cercetare Costuri de comunicare Costuri legate de suplimentarea personalului de control; costuri pentru pregătirea personalului de control; costuri operaţionale de control Eficienţă Ridicată - scor 5 Indicatori pentru măsurarea eficienţei Ar trebui să se bazeze pe indicatorii existenţi Evaluare socio- economică Analiza Cost-Eficienţă: ridicată (mare) Analiza Cost-Beneficiu: ridicată (mare) Efecte negative secundare Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Măsura ar putea avea efecte negative asupra comerţului cu peşti prin limitarea şi/sau interzicerea pescuitului. Beneficii - ridicate: De mediu: îmbunătăţirea stării populaţiilor celor 7 specii comerciale menţinerea în limite biologice sigure a speciilor comerciale îmbunătăţirea stării populaţiilor speciilor necomerciale care ar putea fi pescuite accidental Socio-economice: atingerea randamentului maxim sustenabil (MSY) şi stocurilor sustenabile de peşti Coordonare Bilaterală România-Bulgaria Fezabilitate tehnică Aplicată frecvent; experienţa vastă / dovezi de bune practici Organizaţii responsabile pentru implementarea măsurii Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură), Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ministerul Educaţiei şi Cercetării (Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" Constanţa), Ministerul Afacerilor Interne (Poliţia de Frontieră) Oportunităţi de finanţare Fonduri publice: programe europene (ex. POPAM, Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime) Planificarea implementării/acoperir e temporală 2020 Dificultăţi în implemetare Da - posibila reticenţă a pescarilor Titlul măsurii Gestionarea şi reducerea surselor difuze de poluare, inclusiv depunerile atmoferice Nr./codul măsurii RO-MN-020 Descrierea scurtă şi precisă a măsurii Măsura a fost dezvoltată ca măsură coordonată între România şi Bulgaria în cadrul proiectului "Suport tehnic şi administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru Mediul Marin" în Bulgaria şi România - Faza 2" Măsura se referă la eutrofizare şi poluarea cu contaminanţi şi include două etape: prima va fi concentrată pe activităţile de cercetare legate de o mai bună cunoaştere a impactului surselor difuze de poluare (în special depunerile atmosferice) asupra mediului marin, iar cea de a doua fază va consta în dezvoltarea măsurilor pentru reducerea impactului surselor difuze de poluare, pe baza cunoştinţelor acumulate în prima fază. Implementarea măsurii presupune următoarele acţiuni: Etapa 1 va cuprinde: - Activităţi de cercetare în scopul mai bunei cunoaşteri privind impactul depunerilor atmosferice asupra mediului marin; Activităţi de monitorizare Proiecte de cercetare - Folosirea unei metodologii comune la Marea Neagră pentru evaluarea presiunii datorate surselor difuze de poluare şi a impactului acestora de la sursele difuze de poluare (modele, SWAT, şi altele asemenea). Dezvoltarea de ghiduri pentru elaborarea metodologiilor comune Dezvoltarea de modele, şi altele asemenea (personal, logistică, şi altele asemenea). Etapa 2 va consta în dezvoltarea măsurilor pentru reducerea impactului surselor difuze de poluare, pe baza cunoştinţelor acumulate în prima fază şi va fi dezvoltată în cel de-al doilea ciclu al Directiva Cadru Strategia pentru mediul marin Categoria de măsuri UE 2b Tipuri cheie de măsuri Faza 1 KTM 14 Cercetarea, îmbunătăţirea bazei de cunoştinţe pentru reducerea incertitudinii Faza 2 KTM 2 Reducerea poluării cu nutrienţi din agricultură KTM 3 Reducerea poluării cu pesticide din agricultură KTM 15 Măsuri pentru eliminarea treptată a emisiilor, evacuărilor şi pierderilor de substanţe periculoase prioritare sau de reducere a emisiilor, evacuărilor şi pierderilor de substanţe prioritare KTM 21 Măsuri de prevenire şi control a poluării din zonele urbane, infrastructura de transport şi construcţii KTM 31 Măsuri de reducere a contaminării cu substanţe periculoase (substanţe sintetice, substanţe nesintetice, radionuclizi) şi eliberării sistematice şi/sau intenţionate de substanţe în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă KTM 33 Măsuri de reducere a descărcărilor de nutrienţi şi materie organică în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă Obiective de mediu Eutrofizare Ind. 5.1.1 Aportul DIP şi DIN din activităţile antropice să fie constant sau să scadă Contaminanţi Ind. 8.1.1. Percentila 75 a concentraţiilor metalelor grele măsurate în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor contaminaţilor sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor metalelor grele măsurate în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor contaminaţilor sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor metalelor grele măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor contaminaţilor sintetici măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Descriptori D5 Eutrofizare D8 Contaminanţi în mediul marin Presiuni principale Introducerea de nutrienţi Introducerea de materie organică Introducere de compuşi sintetici Introducerea de substanţe şi compuşi nesintetici Introducerea de radionuclizi Introducerea de organisme patogene microbiene Domenii principale de activitate Activităţi de pe uscat (transport, activităţi urbane, industrie, agricultură); activităţi de pe mare (producere de energie, shipping). Caracteristici Păsări Mamifere Peşti Habitate bentale Habitate pelagice Legături cu alte directive/legislaţii/politi ci Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000. Directiva 91/676/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1991. Directiva 2001/81/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2001 privind plafoanele naţionale de emisie pentru anumiţi poluanţi atmosferici Instrument pentru implementare/Mod de implementare Tehnic (etapa 1) Legislativ (etapa 2) Referinţă spaţială/Zone de implementare Ape teritoriale/Zona Exclusiv Economică Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor Măsura va avea o contribuţie moderată la atingerea obiectivelor/ţintelor de mai jos (totuşi dificil de estimat datorită lipsei cunoştiintelor în această fază) Impact transfrontalier Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din ţările riverane Mării Negre. Costuri Cost ridicat (750.000 - 1.500.000 Euro) - scor 2 (costul se referă doar la implementarea etapei 1) Costul minim estimat pentru implementarea măsurii este ~ 400.000 euro, dar cel mai probabil va creşte semnificativ. În acest stadiu este imposibil de precizat costul necesar pentru investiţii. Componentele costului: costuri pentru cercetare (personal cercetare, echipamente, software, organizare întâlniri, şi altele asemenea) costuri pentru pentru implementarea tehnică (costuri pentru investiţii, costuri operaţionale, costuri pentru întreţinere, şi altele asemenea) - imposibil de estimat costuri elaborare metodologii comune (constituire grup experti, întâlniri bilaterale, şi altele asemenea) Costuri pentru dezvoltarea măsurilor de reducere (etapa 2) urmează a se determina (depind de rezultatele obţinute în etapa1 Eficienţă Moderată (medie) - scor 3 Indicatori pentru măsurarea eficienţei Evaluare socio- economică Analiza Cost-Eficienţă: medie Analiza Cost-Beneficiu: scăzută Efecte negative secundare Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Beneficii - scăzute: De mediu: - îmbunătăţirea mediului marin prin minimizarea impactului din surse difuze Nu se aşteaptă beneficii pe termen scurt, deoarece măsura nu conduce în mod direct la modificări ale stării mediului. Beneficiile sunt dificil de identificat în această fază de început a procesului. Coordonare Naţională Bilaterală România-Bulgaria Fezabilitate tehnică Dezvoltare nouă Organizaţii responsabile pentru implementarea măsurii Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (Administraţia Naţională „Apele Române" şi Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului), Ministerul Educaţiei şi Cercetării (Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" Constanţa, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marină - INCD GeoEcoMar) şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Oportunităţi de finanţare Fonduri publice; programe europene (ex. Programul Horizon 2020) Planificarea implementării/acoperir e temporală 2020-2021 Dificultăţi în implemetare Da-lipsa de cunoştinţe referitoare la impactul depunerilor atmosferice asupra mediului marin Titlul măsurii Întărirea controlului privind folosirea zonelor de curăţare a navelor în porturi Nr./codul măsurii RO-MN-021 Descrierea scurtă şi precisă a măsurii Măsura se referă la întărirea controlului (referitor atât la personal, cât şi la îmbunătăţirea logisticii) pentru respectarea prevederilor MARPOL 73/78 şi Directivei (UE) 2019/883 cu privirea la deversarea deşeurilor organice şi minerale în zonele de curăţare din porturi. Masura se adresează reducerii aportului de nutrienţi, materie organică şi contaminanţi (chimici şi microbiologici) în apele teritoriale şi în Zona Economică Exclusivă. Implementarea măsurii presupune următoarele acţiuni: Constituirea unui grup de lucru pentru revizuirea sistemului de sancţiuni (revizuirea cuantumului în funcţie de nivelul de poluare, de intenţie, şi altele asemenea); Pregătirea personalului de control; Suplimentarea personalului de control; Controlul operaţional (combustibil, materiale, ambarcaţiuni, şi altele asemenea). Categoria de măsuri UE 2a Tipuri cheie de măsuri KTM 29 Măsuri pentru reducerea deşeurilor în mediul marin. KTM 31 Măsuri de reducere a contaminării cu substanţe periculoase (substanţe sintetice, substanţe nesintetice, radionuclizi) şi eliminării sistematice şi / sau intenţionate de substanţe în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă Obiective de mediu Eutrofizare Ind. 5.1.1 Aportul DIP şi DIN din activităţile antropice să fie constant sau să scadă Contaminanţi Ind. 8.1.1. Percentila 75 a concentraţiilor metalelor grele măsurate în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor contaminaţilor sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor metalelor grele măsurate în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor contaminaţilor sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor metalelor grele măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor contaminaţilor sintetici măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Deşeuri marine Ind. 10.1.2 Tendinţa descrescătoare a cantităţii de deşeuri marine din coloana de apă şi depozitate pe fundul mării. Descriptori D5 Eutrofizare D8 Contaminanţi în mediul marin D10 Deşeuri marine Presiuni principale Introducere nutrienţi Introducere de materie organică Introducere de compuşi sintetici Introducere de substanţe şi compuşi nesintetici Introducere de agenţi patogeni Deşeuri marine Domenii principale de activitate transport naval, operaţiuni portuare Caracteristici Păsări marine Mamifere marine Peşti Habitate bentale Habitate pelagice Legături cu alte directive/legislaţii/politi ci Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 Directiva (UE) 2019/883 a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind instalaţiile portuare de preluare pentru predarea deşeurilor provenite de la nave, de modificarea a Directivei 2010/65/UE şi de abrogare a Directivei 2000/59/CE Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, aşa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta (MARPOL 73/78) Convenţia privind Protecţia Mării Negre împotriva Poluării, cu modificările ulterioare Instrument pentru implementare/Mod de implementare Tehnic Legislativ Referinţă spaţială/Zone de implementare Ape teritoriale/Zona Exclusiv Economică Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor Măsura va avea o contribuţie moderată la atingerea obiectivelor/ţintelor legate de D5 Eutrofizare, D8 Contaminanţi în mediul marin şi D10 Deşeuri marine Impact transfrontalier Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din ţările riverane Mării Negre. Costuri Cost moderat (250.000 - 750.000 Euro) - scor 3 Costul minim estimat pentru implementarea măsurii este ~ 277.000 euro. Componentele costului: Costuri necesare constituirii grupului de lucru; costuri de negociere (pregătirea sistemului de sancţiuni, întâlniri, şi altele asemenea) Costuri legate de suplimentarea personalului de control; costuri pentru pregătirea personalului de control; costuri operaţionale de control Eficienţă Potenţial ridicată - scor 4 Indicatori pentru măsurarea eficienţei nr. de controale/an nr de nave ce folosesc facilitatile portuare/an Evaluare socio- economică Analiza Cost-Eficienţă: ridicată (mare) Analiza Cost-Beneficiu: medie Efecte negative secundare Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Beneficii - moderate: De mediu: - îmbunătăţirea condiţiilor habitatelor bentale, habitate pelagice, pesti, mamifere marine, păsări marine Coordonare Naţională Fezabilitate tehnică Aplicată frecvent; experienţă vastă / dovezi de bune practici Organizaţii responsabile pentru implementarea măsurii Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (Agenţia Naţională de Protecţie a Mediului, Garda Naţională de Mediu), Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor (Autoritatea Navală Română) Oportunităţi de finanţare fonduri publice Planificarea implementării/acoperir e temporală 2020 -2021 Dificultăţi în implemetare Nu Titlul măsurii Introducerea etichetării ecologice (pe baza etichetelor ecologice relevante existente) în acvacultură Nr./codul măsurii RO-MN-022 Descrierea scurtă şi precisă a măsurii Măsura dezvoltată ca măsură coordonată între România şi Bulgaria în cadrul proiectului "Suport tehnic şi administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru Mediul Marin" în Bulgaria şi România - Faza 2" Măsura urmăreşte dezvoltarea schemelor de etichetare ecologică pentru promovarea unei acvaculturii durabile şi îmbinarea elementelor de piaţă şi industrie cu interesele şi comunităţile de mediu. Importanţa măsurii - etichetarea ecologică poate facilita accesul pe noile pieţe, consolidarea sau extinderea cotei de piaţă pe pieţele existente, creşterea credibilităţii şi a câştigurilor prin potenţiale preţuri "premium". Implementarea măsurii necesită următoarele acţiuni: Stabilirea Grupurilor de Lucru; Dezvoltarea campaniilor de conştientizare a publicului; Implementarea (inclusiv materiale promoţionale permanente). Categoria de măsuri UE 2a Tipuri cheie de măsuri KTM 31 Măsuri de reducere a contaminării cu substanţe periculoase (substanţe sintetice, substanţe nesintetice, radionuclizi) şi eliminării sistematice şi/sau intenţionate de substanţe în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă KTM 36 Măsuri de reducere a altor tipuri de perturbare biologică, incluzând moartea, rănirea, perturbarea, translocarea speciilor marine native, introducerea de patogeni microbiologici şi introducerea de indivizi modificaţi genetic din specii marine ( ex. din acvacultură) Obiective de mediu Ind. 9.1.1 Nivelul contaminanţilor (metale grele, pesticide organoclorurate, bifenili policlorinaţi şi HPA) în peşti şi moluşte capturate din mediul natural să nu depăşească nivelurile maxime stabilite în Regulamentul (CE) nr. 1881/2006, cu modificările şi completările ulterioare; pentru contaminanţi care nu sunt enumeraţi în Regulamentul (CE) nr. 1881/2006, valorile limită sunt agreate la nivel naţional/regional Ind. 9.1.2 Nu mai mult de 25 % din probele investigate pe parcursul unui an să depăşească nivelurile reglementate pentru metale grele; nu mai mult de 5 % din toate probele investigate pe parcursul unui an să depăşească nivelurile reglementate pentru bifenili policlorurati, HPA şi pesticide organoclorurate Descriptori D9 Contaminanţi în peşti şi fructe de mare Presiuni principale Introducere de compuşi sintetici Introducerea de substanţe şi compuşi nesintetici Introducerea de organisme patogene microbiene Domenii principale de activitate Activităţi de pe uscat (activităţi urbane, industrie, agricultură); Turism şi Activităţi recreative, Shipping, Producere de energie (extracţie ţiţei şi gaze naturale), Eliminare de deşeuri, Extracţie de resurse nevii, Operaţiuni portuare Caracteristici Habitate bentale Peşti Legături cu alte directive/legislaţii/politi ci Directiva 2013/39/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 august 2013 de modificare a Directivelor 2000/60/CE şi 2008/105/CE în ceea ce priveşte substanţele prioritare din domeniul politicii apei. Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 al Comsiei din 19 decembrie 2006 de stabilire a nivelurilor maxime pentru anumiţi contaminanţi din produsele alimentare (inclusiv moluşte şi peşti), amendat prin: Regulamentul (CE) nr. 1126/2007; Regulamentul (CE) nr. 565/2008; Regulamentul (CE) nr. 629/2008; Regulamentul (UE) nr. 105/2010 şi Regulamentul (UE) nr. 165/2010 Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi Pentru Siguranţa Alimentelor nr. 147/2004 pentru aprobarea normelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind reziduurile de pesticide din produsele de origine animală şi nonanimală şi reziduurile de medicamente de uz veterinar în produsele de origine animală, cu modificările ulterioare. Recomandarea Comisiei din 8 iunie 2000 cu privire la aplicarea art. 36 din Tratatul EURATOM referitor la monitorizarea nivelului radioactivităţii în mediu în scopul evaluării expunerii populaţiei. Instrument pentru implementare/Mod de implementare Tehnic Legislativ Conştientizare/comunicare/diseminare Referinţă spaţială/Zone de implementare Ape teritoriale/Zona Exclusiv Economică Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor Măsura poate avea o contribuţie scăzută la atingerea obiectivelor/ţintelor legate de D9 Contaminanţi în peşti şi fructe de mare. Impact transfrontalier Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din ţările riverane Mării Negre. Costuri Cost moderat (250.000 - 750.000 Euro) - scor 3 Costul minim estimat pentru implementarea măsurii este ~ 97.000 euro. Totuşi, este foarte probabilă o creştere a costului implementării măsurii prin introducerea cheltuielilor sectoriale (deocamdată dificil de evaluat). Componentele costului: Costuri pentru constituirea grupului de lucru (la nivel naţional - experţi de stat şi experţi din sectorul piscicol (producători din acvacultură) în scopul de a verifica legislaţia existentă la nivel naţional şi European legat de etichetarea ecologică, dezvoltarea de propuneri pentru astfel de etichete în acvacultură; la nivel regional - întâlniri bilaterale între România şi Bulgaria pentru coordonarea şi aprobarea propunerilor) Costuri pentru consultări cu stakeholderi, autorităţi şi sectoare relevante la o scară mai mare şi revizuirea legislaţiei (dacă este necesară) şi adoptarea acesteia Costuri pentru campanii de conştientizare a publicului (închiriere de locaţii, catering, materiale promoţionale); costuri de comunicare (broşuri, pliante, media) Cheltuieli sectoriale - imposibil de estimat în acest stadiu Eficienţă Potenţial ridicată - scor 4 Indicatori pentru măsurarea eficienţei Creşterea generală a consumului de fructe de mare pe termen scurt, mediu şi lung (kg/an, tone/an) Creşterea generală a consumului de fructe de mare etichetate ecologic pe termen scurt, mediu şi lung (kg/an, tone/an) Evaluare socio- economică Analiza Cost-Eficienţă: ridicată (mare) Analiza Cost-Beneficiu: medie Efecte negative secundare Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Această măsură ar putea avea un efect negativ asupra restului de producători care nu pot să asigure calitatea necesară a propriilor produse şi nu sunt autorizaţi să folosească etichetarea ecologică (creşterea "economiei gri"). Beneficii - moderate: Socio-economic: sectorul piscicol va alege să opteze pentru introducerea etichetării ecologice dacă există o astfel de solicitare. Opţiunea depinde de tipul de etichete si de potenţialele beneficii pentru mediu. Introducerea etichetării ecologice este relevantă pentru pieţele locale de peşte şi pentru export creşterea conştientizării publicului asupra produselor oferite pe piaţă şi posibilitatea de a alege, creşterea consumului de produse marine (statistici periodice referitoare la produsele marine oferite pe pieţe şi preferinţele consumatorilor) creşterea profitului firmelor care oferă produse etichetate ecologic. Coordonare Naţională Bilaterală România-Bulgaria Fezabilitate tehnică Dezvoltare nouă Organizaţii responsabile pentru implementarea măsurii Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, incluzând Autoritatea Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Oportunităţi de finanţare Fonduri publice; programe europene (ex. Programul CBC România-Bulgaria, programul HORIZON 2020, Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime, POPAM) Planificarea implementării/acoperir e temporală 2020 Dificultăţi în implemetare Da - posibila reticenţă a unor producători legat de costurile ridicate, suportul managerial inadecvat, insufienţa datelor şi impactul asupra pieţei. Titlul măsurii Amendarea legislaţiei existente, acolo unde este necesar, pentru desfăşurarea activităţilor economice în mediul marin Nr./codul măsurii RO-MN-023 Descrierea scurtă şi precisă a măsurii Măsura a fost dezvoltată ca măsură coordonată între România şi Bulgaria în cadrul proiectului "Suport tehnic şi administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru Strategia pentru mediul marin (DCSM) în Bulgaria şi România - Faza 2" Măsura se referă la activităţile umane din mediul marin menţionate/listate în cadrul art. 8 al Directivei 2014/89/UE de stabilire a unui cadru pentru amenajarea spaţiului maritim Măsura nu se referă la activităţi militare. Implementarea măsurii presupune desfăşurarea următoarelor acţiuni: Activităţi pregătitoare pentru modificarea/adaptarea legislaţiei naţionale, dacă este necesar; Consultări publice şi sectoriale; Adaptarea legislaţiei. Categoria de măsuri UE 2a Tipuri cheie de măsuri KTM 15 Măsuri pentru eliminarea treptată a emisiilor, evacuărilor şi pierderilor de substanţe periculoase prioritare sau de reducere a emisiilor, evacuărilor şi pierderilor de substanţe prioritare KTM 19 Măsuri de prevenire sau control a efectelor adverse a activităţilor recreative, inclusive pescuitul la undiţă. KTM 20 Măsuri de prevenire sau control al efectelor adverse rezultate din pescuit şi alte exploatări/ eliminări ale animalelor şi plantelor KTM 21 Măsuri de prevenire şi control a poluării din zonele urbane, infrastructura de transport şi construcţii KTM 26 Măsuri de reducere a pierderii fizice de habitate bentale în apele marine KTM 27 Măsuri de reducere a daunelor fizice în apele marine (şi care nu sunt raportate în cadrul KTM 6 legat de Directiva Cadru Apă-apele costiere) KTM 28 Măsuri de reducere a introducerii de energie, inclusive zgomot subacvatic, asupra mediului marin. KTM 29 Măsuri pentru reducerea deşeurilor în mediul marin KTM 30 Măsuri de reducere a interferenţelor cu procesele hidrologice în mediul marin KTM 31 Măsuri de reducere a contaminării cu substanţe periculoase (substanţe sintetice, substanţe nesintetice, radionuclizi) şi eliberării sistematice şi/sau intenţionate de substanţe în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă KTM 32 Măsuri pentru reducerea poluării accidentale din surse de pe mare KTM 33 Măsuri de reducere a descărcărilor de nutrienţi şi materie organică în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracţia de specii, inclusiv capturi accidentale KTM 36 Măsuri de reducere a altor tipuri de perturbare biologică, incluzând moartea, rănirea, perturbarea, translocarea speciilor marine native, introducerea de patogeni microbiologici şi introducerea de indivizi modificaţi genetic din specii marine (ex. din acvacultură) KTM 37 Măsuri de refacere şi conservare a ecosistemelor marine, inclusiv a habitatelor şi speciilor. Obiective de mediu Habitate pelagice Ind. 1.6.2 Percentila 90 a valorilor biomasei fitoplanctonului să nu depaşească valorile limită în 10 % din observaţiile din sezonul de vară în ultimii 6 ani Peşti Ind. 1.1.1 Aria de distribuţie a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană şi se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate în peste 50% din observaţiile din ultimii 6 ani Ind. 1.3.1 Condiţiile populaţiei speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană şi se situează în domeniul de valori din ultimele 2 decenii Ind. 4.3.1 Mărimea populaţiei speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană şi se situează în intervalul de valori din ultimele 2 decenii Mamifere marine Ind. 1.1.1 Menţinerea distribuţiei şi frecvenţei speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis) Păsări marine Ind. 1.1.1 Menţinerea sau creşterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuţiei speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan) Ind. 1.4.1 Conservarea habitatatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman şi naturalâ Ind. 1.5.1 Suprafaţa habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan) se va menţine sau va creşte Ind. 4.3.1 Mărimea/abundenţa populaţiei (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menţine în limita a 95% din abundenţa naturală a speciilor migratoare din România şi va creşte pe termen lung Habitate bentale Ind. 1.4.1 1110-1: Menţinerea existenţei celor trei pajişti de Zostera noltei în zona Mangalia 1110-8: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Costineşti-2 Mai Nisipuri cu Donax trunculus: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Navodari - 2 Mai 1140-3: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Eforie Nord-Eforie Sud 1170-7: Menţinerea distribuţiei actuale în zona 2 Mai-Vama Veche 1170-8: Menţinerea distribuţiei actuale în zona Cap Aurora-Vama Veche 1170-10: Menţinerea distribuţiei actuale în punctele Agigea, Costineşti şi Vama Veche 1170-2 Recifi biogeni de Mytilus galloprovincialis: Menţinerea distribuţiei actuale pe tot şelful României între izobatele de 30 - 50 m 1170-9: Menţinerea distribuţiei actuale pe tot subtratul stâncos circalitoral Ind. 1.5.1 1110-1: Suprafaţa ocupată de habitat 2'2,43 ha 1140-3: Suprafaţa ocupată de habitat 2'2,06 ha 1170-7: Suprafaţa ocupată de habitat 2'1,8 ha 1170-8: Suprafaţa ocupată de habitat 2'46 ha 1170-10: Suprafaţa ocupată de habitat 2'1 ha Ind. 1.6.1 Înălţimea frunzelor de Zostera nolteiîn iunie 2'70 cm; extinderea anuală a rizomilor de Zostera nolteiîn zonele de creştere ale pajiştilor 2'70 cm Înălţimea talurilor de Cystoseira barbata în sezonul rece 2'100 cm; frecvenţa exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 m2 2'50% Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) 2'50 mm SL Frecvenţa juvenililor de Pholas dactylus în pătrate de 1 m2 2' 50%; dimensiunea maximă a exemplarelor de Pholas dactylus (lungimea cochiliei) = 70mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donacilla cornea (lungimea cochiliei) 2'22 - 24 mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donax trunculus (lungimea cochiliei) 45 - 50 mm SL Dimensiunea maximă a exemplarelor de Arenicola marina (lungimea corpului întreg în extensie) 250 - 350 mm TL Ind. 1.6.2 1110-1: Acoperirea cu Zostera nolteiîn interiorul pajiştilor 2'50%; biomasa foliară a Zostera noltei 2'1600 g m-2 1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata în interiorul câmpurilor 2'50%; biomasa umedă a Cystoseira barbata fără epifite 2' 3000 g•m-2 1170-2:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului 2' 50%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis 2'5000 g•m-2 Densitatea populaţiei de Donacilla cornea 2'3300 ind•m-2 Densitatea populaţiei de Donax trunculus 2'200 ind•m-2 1170-7: Acoperirea cu Corallina officinalis în interiorul câmpurilor 2'50% Densitatea populaţiei de Lentidium mediterraneum 2'9000 ind•m-2; biomasa vie a Lentidium mediterraneum 2'100 g•m-2 1170-9:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului 2'80%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis 2' 8000 g•m-2 Biomasa vie a Modiolula phaseolina în pătrate de 1 m2 2'16 g•m-2 Ind. 4.3.1 Densitatea populaţiei de Lentidium mediterraneum 2' 9000 ind•m-2 Densitatea populaţiei de Arenicola marina 2' 0,1 ind•m-2; Densitatea populaţiei de Necallianassa truncata 2'1 ind•m-2 Densitatea populaţiei de Mytilus galloprovincialis 2'500 ind.m-2 Densitatea populaţiei de Modiolula phaseolina în pătrate de 1 m2 2'200 ind•m-2 Ind. 6.2.1 1110-1: Acoperirea cu Zostera nolteiîn interiorul pajistilor 2' 50%; Frecvenţa decapodului Palaemon adspersus în pătrate de 1 m2 = 100%; Frecvenţa decapodului Carcinus aestuarii în transecte de 50 m2 2'30% 1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata in interiorul centurilor 2'50%; Frecvenţa epifitei Colaconema thuretii în patrate de 1 m2 2'80%; Frecvenţa gastropodului Gibbula divaricata în patrate de 1 m2 2'30% Frecvenţa gastropoduluiiTricolia pullus în pătrate de 1 m2 2'1% 1170-2: Frecvenţa algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 m2 2'10%; Frecvenţa decapodului Liocarcinus navigator în transecte de 400 m2 2'70% 1140-3: Frecvenţa polichetului Ophelia bicornis în probe 2' 1%; Frecvenţa mysidului Gastrosaccus sanctus în probe 2'50% 1170-9: Frecvenţa decapoduluii Eriphia verrucosa în transecte de 100 m2 ; Densitatea speciei Halichondria panicea in habitat 2'1 colonie m-2 Ind. 6.2.3 1170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) 2'50 mm SL 1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) 2'70 mm SL Specii neindigene Menţinerea raportului actual specii neindigene/specii indigene, ca număr de specii şi/sau abundenţă în cadrul fiecărui grup, la litoralul românesc al Mării Negre Tendinţa descrescătoare a speciilor neindigene nou introduse Specii comerciale de peşti şi moluşte Ind. 3.1.1 Menţinerea mortalităţii prin pescuit F :S FMSY = 0,64 (sprot); Tendinţă constantă de scădere a valorilor mortalităţii cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY= (F0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 şi F = 0,1 limite de referinţă (calcan); Tendinţă constantă de scădere a mortalităţii cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depăşească valoarea limită de referinţă de 0,54 (FMSY = F :S0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalităţii naturale M 1-3= 0,81 şi rate de exploatare E :S0,4 (hamsie); Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,4 (bacaliar) Reducerea drastică a efortului de pescuit, F :S FMSY = 0,15 (calcan) Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid) Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,54 (hamsie) Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,18 (rechin) Reducerea efortului de pescuit până la F :S FMSY = 0,46 (barbun) Ind. 3.1.2 Menţinerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S0,082 (sprot) Menţinerea pragului limită a raportului captură/biomasă :S0,033 (calcan) Ind. 3.2.1 Creşterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar (Merlangius merlangus euxinus), calcan (Psetta maxima), stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), hamsie (Engraulis encrasicolus), rechin (Squalus acanthias) şi barbun (Mullus barbatus ponticus). Ind. 3.2.2 Menţinerea stocului de şprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ 60.000 tone Refacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500 - 2.000 tone Ind. 3.3.1 Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 - 2 ani (şprot) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 5 - 6 ani (calcan) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (bacaliar) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (stavrid) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin) Creşterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun) Eutrofizare Ind. 5.1.1 Aportul DIP şi DIN din activităţile antropice să fie constant sau să scadă Ind. 5.2.2 Percentila 5 a valorilor transparenţei în apele marine trebuie să fie mai mare decât valoarea limită Ind. 5.3.1 Menţinerea distribuţiei spaţiale a speciilor perene cheie (Cystoseira, Zostera) în limite stabile (peste 60 %), fără o fragmentare a câmpurilor datorată activităţilor antropice Contaminanţi Ind. 8.1.1. Percentila 75 a concentraţiilor metalelor grele măsurate în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor contaminaţilor sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor metalelor grele măsurate în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor contaminaţilor sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor metalelor grele măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor contaminaţilor sintetici măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Deşeuri marine Ind. 10.1.1 Tendinţa descrescătoare a cantităţii de deşeuri marine aduse şi/sau depozitate pe ţărm Ind. 10.1.2 Tendinţa descrescătoare a cantităţii de deşeuri marine din coloana de apă şi depozitate pe fundul mării Descriptori D1Biodiversitate-habitate bentale, habitate pelagice, peşti, păsări marine, mamifere marine D2 Specii neindigene D3 Specii comerciale de peşti şi moluşte D4 Reţele trofice marine D5 Eutrofizare D6 Integritatea fundului mării D7 Modificarea permanentă a condiţiilor hidrografice D8 Contaminanţi în mediul marin D9 Contaminanţi în peşti şi fructe de mare D10 Deşeuri marine D11 Forme de energie introduse in mediul marin, inclusiv zgomotul subacvatic Presiuni principale -Sufocare (de exemplu punerea în funcţiune de structuri realizate de om sau evacuarea reziduurilor de dragare) -Colmatare (de exemplu prin construcţii permanente) -Modificări în înnămolire (de exemplu la deversări, la mărirea scurgerilor sau la dragare /evacuarea reziduurilor de dragare) -Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigaţie, manevrele de ancorare) -Introducerea de specii neindigene şi translocaţii - Extracţia selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial şi sportiv) -Introducerea de nutrienţi şi de alte substanţe bogate în azot şi fosfor -Introducerea de substanţe organice -Modificări importante în regimul salinităţii -Modificări importante în regimul temperaturii -Introducerea de compusi sintetici -Introducerea de substanţe şi compuşi nesintetici -Introducerea de alte substanţe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice şi/sau intenţionate a acestora în mediul marin -Deşeuri marine -Zgomot subacvatic Domenii principale de activitate Pescuit şi acvacultură; activităţi de cercetare şi experimentale; shipping şi transport (inclusiv activităţi portuare, croaziere); turism şi activităţi recreative; activităţi de conservare a speciilor protejate; industrie (incinerare, evacuări directe sau descărcări, extracţie de nisip şi pietriş); activităţi de producere de energie (cabluri şi conducte, parcuri eoliene offshore, explorarea, exploatarea şi extracţia ţiţeiului, a gazelor) Caracteristici Habitate pelagice Habitate bentale Peşti Mamifere marine Păsări marine Legături cu alte directive/legislaţii/politi ci Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 aprilie 2014. Regulamentului (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2013. Instrument pentru implementare/Mod de implementare Tehnic Legislativ Conştientizare/comunicare/diseminare Referinţă spaţială/Zone de implementare Ape teritoriale/Zona Exclusiv Economică Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor Măsura poate avea o contribuţie ridicata la atingerea tuturor obiectivelor/tintelor definite în prezent Impact transfrontalier Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din ţările riverane Mării Negre. Dimpotrivă, implementarea măsurii va avea rezultate pozitive. Costuri Cost scăzut (50.000 - 250.000 Euro) - scor 4 Costul minim estimat pentru implementarea măsurii este ~ 82.000 euro. Componentele costului: costuri legate de activităţile pregătitoare în domeniul legislativ (costuri negociere, pregătire, organizare întâlniri la nivel naţional şi bilateral) costuri legate de organizarea de consultări publice şi sectoriale costuri legate de modificări legislative (pregătire document, discutare, întâlniri la nivel naţional şi bilateral) costuri de comunicare Eficienţă Potenţial ridicată - scor 4 Indicatori pentru măsurarea eficienţei Nr. de modificari/an Evaluare socio- economică Analiza Cost-Eficienţă: ridicată (mare) Analiza Cost-Beneficiu: medie Efecte negative secundare Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Implementarea măsurii ar putea conduce la conflicte între conformitatea cu legislaţia de mediu şi intenţiile de investiţii în anumite zone din mediul marin (investiţii publice şi private). De exemplu, conflicte între planurile de investiţii în ariile protejate sau în apropierea lor. Beneficii - moderate: De mediu şi socio-economice: Fiecare autoritate competentă realizează o evaluare a planurilor, programelor sau activităţilor care pot avea efecte secundare negative semnificative asupra mediului marin şi sănătăţii umane, cum ar fi cercetări pentru surse alternative de energie în mediul marin (explorarea şi extracţia de petrol şi gaz natural, parcuri eoliene offshore, şi altele asemenea). Coordonare Bilaterală România-Bulgaria Fezabilitate tehnică Frecvent aplicată; experienţă vastă / dovezi de bune practici Organizaţii responsabile pentru implementarea măsurii Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (Administraţia Naţională „Apele Române" şi Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului), Ministerul Educaţiei şi Cercetării (Institute de cercetare), Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor Oportunităţi de finanţare Fonduri publice Planificarea implementării/acoperir e temporală 2020 -2021 Dificultăţi în implemetare Nu Titlul măsurii Îmbunătăţirea managementului deşeurilor de la nave Nr./codul măsurii RO-MN-024 Descrierea scurtă şi precisă a măsurii Măsură a fost dezvoltată ca măsură coordonată între România şi Bulgaria în cadrul proiectului "Suport tehnic şi administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru Mediul Marin" în Bulgaria şi România Măsura se referă la evaluarea şi punerea în aplicare a colectării şi transportului deşeurilor provenite de la nave (acestea includ deşeuri gospodăreşti şi de exploatare, deşeuri alimentare şi materiale plastice în conformitate cu anexa 5 din MARPOL 73/78, precum şi deşeuri petroliere (şlam) şi ape reziduale (ape uzate şi apa de santină). Implementarea măsurii presupune următoarele acţiuni: Îmbunătăţirea facilităţilor existente Pregătirea personalului de control; Personal suplimentar pentru control; Control operaţional Categoria de măsuri UE 2a Tipuri cheie de măsuri KTM 29 Măsuri pentru reducerea deşeurilor în mediul marin. KTM 31 Măsuri de reducere a contaminării cu substanţe periculoase (substanţe sintetice, substanţe nesintetice, radionuclizi) şi eliminării sistematice şi/sau intenţionate de substanţe în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă Obiective de mediu Contaminanţi Ind. 8.1.1. Percentila 75 a concentraţiilor metalelor grele măsurate în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor contaminaţilor sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor metalelor grele măsurate în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor contaminaţilor sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentraţiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de aşteptat să apară efecte adverse Deşeuri marine Ind. 10.1.2 Tendinţa descrescătoare a cantităţii de deşeuri marine din coloana de apă şi depozitate pe fundul mării Descriptori D8 Contaminanţi în mediul marin D10 Deşeuri marine Presiuni principale Introducerea de compuşi sintetici Introducerea de substanţe şi compuşi nesintetici Introducerea de alte substanţe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice şi/sau intenţionate a acestora în mediul marin Deşeuri marine Domenii principale de activitate Transport naval; operaţiuni portuare Caracteristici Peşti Habitate bentale Habitate pelagice Păsări marine Mamifere marine Legături cu alte directive/legislaţii/politi ci Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 Directiva (UE) 2019/883 a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 aprilie 2019 Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, aşa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta (MARPOL 73/78) Convenţia privind protecţia Mării Negre împotriva poluării, cu modicările ulterioare - Protocolul privind Protecţia Mediului Marin al Mării Negre împotriva Poluării cauzate de descărcări Instrument pentru implementare/Mod de implementare Tehnic Referinţă spaţială/Zone de implementare Ape teritoriale Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor Masura poate avea o contributie potential ridicata la atingerea obiectivelor legate de D8 Contaminanţi în mediul marin şi D10 Deşeuri marine Impact transfrontalier Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din ţările riverane Mării Negre. Costuri Cost ridicat (750.000 - 1.500.000 Euro) - scor 2 Costul estimat pentru implementarea măsurii este de minim 260.000 Euro, dar cel mai probabil, luând în considerare şi costurile de investiţii (dificil de estimat în acest stadiu) va depăşi 1.000.000 Euro Componentele costului: costuri tehnice - cheltuieli cu infrastructura, imposibil de estimat în această fază costuri pentru suplimentarea personalului de control, pregătirea acestuia, costuri operaţionale de control Eficienţă Potenţial ridicată - scor 4 Indicatori pentru măsurarea eficienţei Numărul de semnale primite/an Numărul de inspecţii/an Numărul de taxe/an Cantitatea de deşeuri din diferite categorii pentru procesare ulterioară în porturi/an Evaluare socio- economică Analiza Cost-Eficienţă: medie Analiza Cost-Beneficiu: medie Efecte negative secundare Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Beneficii - moderate: de mediu: - îmbunătăţirea condiţiilor (chimice) a habitatelor bentale, habitatelor pelagice, mamifere marine, păsări marine, peşti. Coordonare Naţională Fezabilitate tehnică Aplicată frecvent; experienţă vastă / dovezi de bune practici Organizaţii responsabile pentru implementarea măsurii Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (Agenţia Naţională de Protecţie a Mediului), Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor (Autoritatea Navală Română) Oportunităţi de finanţare fonduri publice; proiecte europene (ex. Horizon 2020, şi altele asemenea) Planificarea implementării/acoperire temporală 2020 -2021 Dificultăţi în implemetare Nu Titlul măsurii Stabilirea coordonată şi/sau sprijinirea campaniilor regulate (anuale) de creştere a conştientizării adresate mediului de afaceri (agenţi comerciali, operatori de plaje, pescari, şi altele asemenea) şi publicului (turişti, studenţi, copii, şi altele asemenea) legate de sursele şi consecinţele deşeurilor marine asupra mediului şi de necesitatea reciclării deşeurilor Nr./codul măsurii RO-MN-025 Descrierea scurtă şi precisă a măsurii Măsura a fost dezvoltată ca măsură coordonată între România şi Bulgaria în cadrul proiectului European (DG Environment) "Suport tehnic şi administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru mediul marin" în Bulgaria şi România - Faza 2" Măsura urmăreşte creşterea conştientizării operatorilor economici (pescari, operatori turism, operatori portuari, şi altele asemenea) legat de efectele negative ale introducerii de deşeuri marine-reducerea presiunii la surse. Implementarea măsurii presupune următoarele acţiuni: Evenimente pentru consolidarea capacităţii sub formă de campanii şi seminarii de informare (copii, studenţi şi publicul larg); Campanii regulate (anuale) de încurajare şi promovare a curăţării plajelor şi îmbunătăţirea monitorizării şi colectării deşeurilor marine pe bază de voluntariat (în sectoarele de plajă care nu au fost închiriate, pe baza de contract, de la Administraţia Bazinală de Apă - Dobrogea-Litoral); Campanii regulate de conştientizare a operatorilor economici (pescari, operatori de plaje, agenti comerciali, şi altele asemenea) privind impactul negativ al deşeurilor marine asupra afacerilor lor şi conservării biodiverstăţii; 4. Întărirea controlului (ex. respectarea prevederilor contractuale ale operatorilor de plaje, operatorilor portuari, şi altele asemenea). Categoria de măsuri UE 2b Tipuri cheie de măsuri KTM 19 Măsuri pentru prevenirea sau controlul efectelor adverse ale activităţilor recreative, inclusiv pescuitul cu undiţa KTM 21 Măsuri de prevenire şi control a poluării din zonele urbane, infrastructura de transport şi construcţii KTM 29 Măsuri pentru reducerea deşeurilor în mediul marin Obiective de mediu Ind. 10.1.1 Tendinţa descrescătoare a cantităţii de deşeuri marine aduse şi/sau depozitate pe ţărm Ind. 10.1.2 Tendinţa descrescătoare a cantităţii de deşeuri marine din coloana de apă şi depozitate pe fundul mării Ind. 10.2.1 Reducerea numărului cazurilor înregistrate constând în prezenţa deşeurilor marine în tractul digestiv al organismelor marine. Descriptori D10 Deşeuri marine Presiuni principale - Deşeuri marine Domenii principale de activitate pescuit, operaţiuni portuare, industrie, turism/recreere, shipping, şi altele asemenea Caracteristici Peşti Habitate bentale Mamifere marine Păsări marine Legături cu alte directive/legislaţii/politi ci Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991. Directiva 2006/7/CE a Parlementului European şi a Consiliului din 15 februarie 2006 Convenţia privind protecţia Mării Negre împotriva poluării, cu modificările ulterioare - Protocolul privind Protecţia Mediului Marin al Mării Negre împotriva Poluării cauzate de descărcări Instrument pentru implementare/Mod de implementare Conştientizare/comunicare/diseminare Referinţă spaţială/Zone de implementare Ape teritoriale / Zona Exclusiv Economică Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor Măsura va avea o contribuţie scăzută la atingerea obiectivelor/ţintelor legate de D10 Deşeuri marine. Impact transfrontalier Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din ţările riverane Mării Negre. Costuri Cost scăzut (50.000 - 250.000 Euro) - scor 4 Costul estimat pentru implementarea măsurii este de ~ 225.000 euro Componentele costului: costuri comunicare/diseminare costuri de conştientizare (pregătire, organizare meetinguri, şi altele asemenea) costuri tehnice (achiziţie saci gunoi, pubele, şi altele asemenea) costuri pentru suplimentarea personalului de control, pregătirea acestuia, costuri operaţionale de control Eficienţă Potenţial ridicată (mare) - scor 4 Indicatori pentru măsurarea eficienţei nr. de evenimente nr de campanii de curăţare a plajelor nr. de meetinguri cu stakeholderi nr. sancţiuni/an Evaluare socio- economică Analiza Cost-Eficienţă: medie Analiza Cost-Beneficiu: medie Efecte negative secundare Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Beneficii - moderate: a) de mediu: - îmbunătăţirea condiţiilor habitatelor bentale, mamiferelor marine, păsărilor marine, peştilor. Beneficii socio-economice Beneficii recreaţionale/turism -creşterea nr. de turişti, nr de cazări în propietăţi situate în vecinătatea plajelor, şi altele asemenea Beneficii pentru pescari - mai puţine deşeuri ce se pot încurca în plase Coordonare Naţională Bilaterală România-Bulgaria Fezabilitate tehnică Aplicată; experienţă limitată / incertitudini Organizaţii responsabile pentru implementarea măsurii Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (Administraţia Naţională „Apele Române" prin Administraţia Bazinală de Apă - Dobrogea Litoral şi Garda Naţională de Mediu), Ministerul Educaţiei şi Cercetării (Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" Constanţa), ONG Mare Nostrum Oportunităţi de finanţare Fonduri publice; fonduri private; programe europene (ex. Programul CBC România-Bulgaria, programul HORIZON 2020, şi altele asemenea) Planificarea implementării/acoperire temporală 2020 -2021 Dificultăţi în implemetare Nu Titlul măsurii Facilitarea şi implementarea practicilor de "pescuit de deşeuri" Nr./codul măsurii RO-MN-026 Descrierea scurtă şi precisă a măsurii Măsura se va baza pe acţiunea de colectare a deşeurilor marine prinse accidental în uneltele de pescuit ale pescarilor. Măsura va cuprinde şi o componentă economică (stimularea pescarilor). Implementarea măsurii presupune următoarele acţiuni: Campanii de conştientizare/sensibilizare a pescarilor privind importanţa/necesitatea colectării deşeurilor marine; Elaborarea unui sistem de stimulare (ex. financiară) a pescarilor şi aplicarea acestuia (şi identificarea surselor de finanţare a sistemului de stimulare); Asigurarea infrastructurii necesare colectării deşeurilor (dotarea ambarcaţiunilor de pescuit cu saci pentru colectarea deşeurilor, crearea de facilităţi în punctele de debarcare (ex. pubele, transport auto, şi altele asemenea) pentru colectarea deşeurilor „pescuite" şi transportul acestora la unităţile de preluare şi procesare. Categoria de măsuri UE 2b Tipuri cheie de măsuri KTM 19 Măsuri pentru prevenirea sau controlul efectelor adverse ale activităţilor recreative, inclusiv pescuitul cu undiţa KTM 20 Măsuri de prevenire sau control al efectelor adverse rezultate din pescuit şi alte exploatări/ eliminări ale animalelor şi plantelor KTM 29 Măsuri pentru reducerea deşeurilor în mediul marin Obiective de mediu Ind. 10.1.1 Tendinţa descrescătoare a cantităţii de deşeuri marine aduse şi/sau depozitate pe ţărm Ind. 10.1.2 Tendinţa descrescătoare a cantităţii de deşeuri marine din coloana de apă şi depozitate pe fundul mării Descriptori D10 Deşeuri marine Presiuni principale - Deşeuri marine Domenii principale de activitate Shipping; operaţiuni portuare; pescuit; acvacultură, industrie, turism/recreere. Caracteristici Peşti Habitate bentale Mamifere marine Păsări marine Legături cu alte directive/legislaţii/politi ci Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992. Directiva (UE) 2019/883 a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 aprilie 2019. Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 Directiva 2006/7/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 februarie 2006 Instrument pentru implementare/Mod de implementare Tehnic Conştientizare/comunicare/diseminare Economic Referinţă spaţială/Zone de implementare Ape teritoriale Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor Măsura va avea o contribuţie moderată la atingerea obiectivelor/ţintelor legate de D10 Deşeuri marine. Impact transfrontalier Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din ţările riverane Mării Negre. Costuri Cost scăzut (50.000 - 250.000 Euro) - scor 4 Costul estimat pentru implementarea măsurii este de ~ 46.000 euro, dar incluzând şi componenta economică, costul va creşte. Componentele costului: Costuri pentru creşterea conştientizarii (salarii, materiale, organizare întâlniri); costuri de comunicare (salarii, materiale publicitare, alte costuri administrative) Costuri pentru elaborarea sistemului de stimulare (constituire grup experţi - salarii, întâlniri), -costuri tehnice (achiziţie materiale, combustibil, şi altele asemenea). Cheltuielile legate de acordarea stimulilor nu sunt încă evaluate. Eficienţă Potenţial ridicată (mare) - scor 4 Indicatori pentru măsurarea eficienţei cantitate de deseuri colectata nr de puncte amenajate pentru colectare nr. de stimului acordat Evaluare socio- economică Analiza Cost-Eficienţă: ridicată (mare) Analiza Cost-Beneficiu: mare Efecte negative secundare Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. În schimb, măsura ar putea să aibă efecte negative minore asupra activităţii de pescuit prin reducerea spaţiului de depozitare din ambarcaţiuni/bărci, pierderea de timp pentru pescuitul deşeurilor, şi altele asemenea Pentru a compensa aceste neajunsuri (dar nu numai) măsura prevede elaborarea unui sistem de stimuli finaciari. Beneficii - moderate: de mediu: îmbunătăţirea condiţiilor habitatelor bentale, mamiferelor marine, păsărilor marine, peştilor Economice: reducerea costurilor de întreţinere plaselor de pescuit: mai puţine deşeuri marine conduc la costuri mai mici de întreţinere în ceea ce priveşte repararea şi curăţarea plaselor; reducerea cantităţii de deşeuri din zonele de traulare Coordonare Naţională Fezabilitate tehnică Dezvoltare nouă Organizaţii responsabile pentru implementarea măsurii Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură), ONG Mare Nostrum Oportunităţi de finanţare fonduri publice; programe europene (ex. Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime, POPAM, şi altele asemenea) Planificarea implementării/acoperir e temporală 2020 Dificultăţi în implemetare Nu Titlul măsurii Identificarea zonelor de acumulare a deşeurilor din material plastic din mediul marin şi elaborarea unui plan de acţiune în vederea depoluării acestora Nr./codul măsurii RO-MN-027 Descrierea scurtă şi precisă a măsurii Măsura se referă la cunoaşterea zonelor în care s-au identificat acumulări de deşeuri, în special din plastic şi, în funcţie de arealul identificat (plaje, cordoane de nisip, lagune, acvatorii portuare, golfuri, largul marii, şi altele asemenea) se vor elabora acţiuni specifice de recuperare/colectare a acestor deşeuri plastice şi reciclarea lor Măsura contribuie la atingerea obiectivelor referitoare la D10 (reducerea volumul de deşeuri plastice ce pot fi transportate din zonele de aglomerare spre zone mai puţin poluate, reducerea posibilităţii de crearea de particule de microplastice, formate prin descompunerea masei plastice în fragmente mai mici de 5mm precum fibre, folii, obiecte sferice şi altele asemenea). Implementarea măsurii presupune următoarele acţiuni Promovarea/încurajarea transmiterii datelor/informaţiilor/observaţiilor privind prezenţa deşeurilor (plastice) de către persoane fizice/autorităţi /lucrători comerciali care au posibilitatea de a observa şi a informa autorităţile competente (campanii de constientizare, campanii media, aplicaţii software dedicate (ex. Marine Litter Watch, şi altele asemenea); Crearea unui grup de lucru (care să proceseze datele/observaţiile recepţionate şi care să elaboreze modele de distribuţie a zonelor de acumulare pe baza datelor furnizate); Elaborarea unui plan de acţiune care să cuprindă acţiuni specifice pentru tipurile de areale identificate. Categoria de măsuri UE 2b Tipuri cheie de măsuri KTM 19 Măsuri pentru prevenirea sau controlul efectelor adverse ale activităţilor recreative, inclusiv pescuitul cu undiţa KTM 29 Măsuri pentru reducerea deşeurilor în mediul marin Obiective de mediu Ind. 10.1.1 Tendinţa descrescătoare a cantităţii de deşeuri marine aduse şi/sau depozitate pe ţărm Ind. 10.1.2 Tendinţa descrescătoare a cantităţii de deşeuri marine din coloana de apă şi depozitate pe fundul mării Ind. 10.2.1 Reducerea numărului cazurilor înregistrate constând în prezenţa deşeurilor marine în tractul digestiv al organismelor marine Descriptori D10 Deşeuri marine Presiuni principale - Deşeuri marine Domenii principale de activitate Transport naval (inclusiv activităţi portuare, croaziere); turism şi activităţi recreative; industrie (incinerare, evacuări directe sau descărcări); activităţi de producere de energie (cabluri şi conducte, parcuri eoliene offshore, explorarea, exploatarea şi extracţia ţiţeiului, a gazelor) Caracteristici Peşti Habitate bentale Mamifere marine Păsări marine Legături cu alte directive/legislaţii/politi ci Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 Directiva 2006/7/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 februarie 2006 Instrument pentru implementare/Mod de implementare Tehnic Conştientizare/comunicare/diseminare Referinţă spaţială/Zone de implementare Ape teritoriale / Zona Exclusiv Economică Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor Măsura va avea o contribuţie moderată la atingerea obiectivelor/ţintelor legate de D10 Deşeuri marine. Impact transfrontalier Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din ţările riverane Mării Negre. Costuri Cost scăzut (50.000 - 250.000 Euro) - scor 4 Costul estimat pentru implementarea măsurii este de ~ 67.000 euro, Componentele costului: costuri comunicare (campanii media, materiale publicitare); costuri pentru creşterea conştientizării (salarii, transport, organizare şi materiale pentru meetinguri) costuri de cercetare costuri elaborare plan (pregătire, consultare, aprobare, şi altele asemenea); costuri studii de caz (materiale, combustibil, şi altele asemenea) Eficienţă Potenţial ridicată (mare) - scor 4 Indicatori pentru măsurarea eficienţei nr. de semnale primite nr. de areale identificate volumul de deseuri colectat Evaluare socio- economică Analiza Cost-Eficienţă: mare Analiza Cost-Beneficiu: medie Efecte negative secundare Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Beneficii - moderate: De mediu: îmbunătăţirea condiţiilor habitatelor bentale, mamiferelor marine, păsărilor marine, peştilor Socio-economice Elaborarea planului de acţiune pentru diverse zone de acumulare a deşeurilor contribuie într-o mică măsură la creşterea numărului de vizitatori ai locurilor neamenjate pentru îmbăiere. Contribuţia va fi semnificativă după implementarea planului. Reducerea costurilor de întreţinere a plaselor de pescuit: cunoaşterea zonelor de acumulare a deşeurilor plastice poate determina pescarii să ocolească aceste zone, astfel încât aceştia să aloce costuri mai mici de întreţinere în ceea ce priveşte repararea şi curăţarea plaselor. Coordonare Naţională Bilaterală România-Bulgaria Regională Fezabilitate tehnică Aplicată; experienţă limitată / incertitudini Organizaţii responsabile pentru implementarea măsurii Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (Agenţia Naţională de Protecţie a Mediului), Ministerul Educaţiei şi Cercetării, ONG Mare Nostrum Oportunităţi de finanţare fonduri publice; programe europene (ex. HORIZON 2020, Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime, şi altele asemenea) Planificarea implementării/acoperire temporală 2020 -2021 Dificultăţi în implemetare Nu Titlul măsurii Elaborarea unor norme specifice privind nivelul de zgomot produs de motoarele navelor/ambarcaţiunilor, în special acelora care navighează în arii marine protejate Nr./codul măsurii RO-MN-028 Descrierea scurtă şi precisă a măsurii Măsura urmăreşte reducerea nivelului zgomotului produs de motoarele ambarcaţiunilor/navelor de agrement şi de pescuit, în special a celor care navighează în ariile marine protejate, dar şi a navelor comerciale şi furnizoare de servicii portuare. Implementarea măsurii necesită următoarele acţiuni: Constituirea unui grup de lucru (experţi), la nivel naţional, pentru elaborarea metodologiei pentru definirea normelor specifice privind zgomotul produs de motoarele ambarcaţiunilor/navelor; Creşterea conştientizării privind impactul zgomotului subacvatic generat de motoarele ambarcaţiunilor/navelor asupra biodiversităţii marine; Pregatirea unui plan de actiune (include propuneri de modificări tehnice, restricţii de trafic maritim, sancţiuni, control, şi altele asemenea); Consultarea stakeholderilor privind planul de acţiune. Categoria de măsuri UE 2a Tipuri cheie de măsuri KTM 28 Măsuri de reducere a introducerii în mediul marin a formelor de energie, inclusiv zgomot subacvativ Obiective de mediu Mamifere marine Ind. 1.1.1 Menţinerea distribuţiei şi frecvenţei speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis) Păsări marine Ind. 1.1.1 Menţinerea sau creşterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuţiei speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan) Ind. 1.4.1 Conservarea habitatatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman şi natural Ind. 1.5.1 Suprafaţa habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan) se va menţine sau va creşte Ind. 4.3.1 Mărimea/abundenţa populaţiei (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menţine în limita a 95% din abundenţa naturală a speciilor migratoare din România şi va creşte pe termen lung Descriptori D11 Forme de energie introduse in mediul marin, inclusiv zgomotul subacvatic Presiuni principale - Zgomot subacvatic Domenii principale de activitate Turism/agrement, pescuit, transport naval. Caracteristici Mamifere marine Păsări marine Legături cu alte directive/legislaţii/politi ci Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992. Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 aprilie 2014. Instrument pentru implementare/Mod de implementare Tehnic Conştientizare/comunicare/diseminare Referinţă spaţială/Zone de implementare Ape teritoriale şi Zona Exclusiv Economică Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor Măsura va avea o contribuţie scăzută la atingerea obiectivelor/ţintelor legate de mamifere marine şi păsări marine Impact transfrontalier Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din ţările riverane Mării Negre. Costuri Cost scăzut (50.000 - 250.000 Euro) - scor 4 Costul estimat pentru implementarea măsurii este de ~ 82.000 euro Componentele costului: costuri de cercetare pentru elaborarea metodologiei (salarii experţi, costuri întâlniri) costuri de creştere a conştientizării (meeting cu factorii interesaţi), costuri comunicare costuri pt elaborarea planului de acţiune (salarii, întâlniri, alte costuri) costuri consultare stakeholderi (organizare 2 meetinguri) Eficienţă Moderată (medie) - scor 3 Indicatori pentru măsurarea eficienţei nr de ambarcaţiuni modificate tehnic Evaluare socio- economică Analiza Cost-Eficienţă: medie Analiza Cost-Beneficiu: medie Efecte negative secundare Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Măsura poate avea un impact negativ asupra propietarilor de ambarcaţiuni/nave prin alocarea unor fonduri suplimentare în vederea modificărilor tehnice pe care măsura le propune (schimbarea motoarelor ce generează zgomot peste limita admisă). Beneficii - scăzute: de mediu: - reducerea introducerii zgomotului subacvatic în mediu marin cu consecinţe asupra populaţiilor de mamifere şi păsări marine. Conştientizarea se estimează a avea o contribuţie slabă la atingerea obiectivelor (beneficiilor), în timp ce elaborarea planului nu contribuie la obţinerea beneficiilor (doar implementarea sa poate contribui semnificativ, dar nu este prevazută în această măsură). Coordonare Naţională Fezabilitate tehnică Aplicată; experienţă limitată / incertitudini Organizaţii responsabile pentru implementarea măsurii Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ministerul Transporturilor; Infrastructurii şi Comunicaţiilor, Ministerul Educaţiei şi Cercetării (Institute de Cercetare); Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, custozii ariilor marine protejate; Oportunităţi de finanţare Fonduri publice. programe europene (ex. programe Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime, HORIZON 2020, şi altele asemenea) Planificarea implementării/acoperire temporală 2020 -2021 Dificultăţi în implemetare Da - posibila reticenţă a stakeholderilor (operatori de turism, proprietari ai ambarcatiunilor, şi altele asemenea) Titlul măsurii Realizarea registrului de zgomot impulsiv la litoralul românesc al Mării Negre Nr./codul măsurii RO-MN-029 Descrierea scurtă şi precisă a măsurii Măsura constă în dezvoltarea şi menţinerea actualizată a unui registru al zgomotului care să înregistreze (să se adrezese), spaţial şi temporal, activităţile de pe mare generatoare de zgomot. Primul pas îl reprezintă constituirea unui grup de experţi care să analizeze şi să decidă care sunt sursele relevante de zgomot impulsiv care trebuie incluse (ex. măsurători seismice, instalaţii de foraj, sonare cu frevenţă joasă şi medie şi explozibili). Al doilea pas îl constituie procesul de achiziţie de date referitoare la zgomotul subacvatic impulsiv de la operatorii economici ce desfşoară activităţi pe mare. În general, procesul de obţinere a actelor de reglementare pentru activităţile pe mare poate contribui la obţinerea de date legate de zgomotul subacvatic. Aceste date vor contribui la realizarea registrului de zgomot. În cazul în care activităţile de pe mare generatoare de zgomot subacvatic nu sunt supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, datele referitoare la zgomot vor fi colectate pe baza de voluntariat (ex. activităţi militare). Elaborarea şi permanenta actualizare a registrului de zgomot permite o mai bună întelegere a activităţilor din mediul marin, generatoare de zgomot. Datele incluse în acest registru pot fi folosite în cadrul unor viitoare instrumente de evaluare a impactului acestor activităţi asupra mediului marin (modele predictive pentru posibilul impact, scenarii, şi altele asemenea). Implementarea măsurii necesită următoarele actiuni: constituirea grupului de experti dezvoltarea si permanenta actualizare a registrului (achizitie date, realizare de produse de date, şi altele asemenea) Categoria de măsuri UE 2a Tipuri cheie de măsuri KTM 14 Cercetarea, îmbunătăţirea bazei de cunoştiinţe pentru reducerea incertitudinii KTM 28 Măsuri de reducere a introducerii în mediul marin a formelor de energie, inclusiv zgomot subacvativ Obiective de mediu Mamifere marine Ind. 1.1.1 Menţinerea distribuţiei şi frecvenţei speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis) Păsări marine Ind. 1.1.1 Menţinerea sau creşterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuţiei speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan) Ind. 1.4.1 Conservarea habitatatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman şi natural Ind. 1.5.1 Suprafaţa habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan se va menţine sau va creşte Ind. 4.3.1 Mărimea/abundenţa populaţiei (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menţine în limita a 95% din abundenţa naturală a speciilor migratoare din România şi va creşte pe termen lung Descriptori D11 Forme de energie introduse in mediul marin, inclusiv zgomotul subacvatic Presiuni principale - Zgomot subacvatic Domenii principale de activitate Toate activităţile desfăşurate pe mare (shipping, operaţiuni portuare, prospecţiuni seismice, producere de energie, pescuit, turism/recreere, şi altele asemenea) Caracteristici Mamifere marine Păsări marine Legături cu alte directive/legislaţii/politi ci Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992. Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 aprilie 2014. Instrument pentru implementare/Mod de implementare Tehnic Conştientizare/comunicare/diseminare Referinţă spaţială/Zone de implementare Ape teritoriale şi Zona Exclusiv Economică Contribuţia măsurii la atingerea obiectivelor Măsura va avea o contribuţie scăzută la atingerea obiectivelor/ţintelor legate de D1 Biodiversitate-mamifere marine şi păsări marine şi D4 Reţele trofice marine. Impact transfrontalier Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din ţările riverane Mării Negre. Costuri Cost foarte scăzut (< 50.000 euro Euro) - scor 5 Costul estimat pentru implementarea măsurii este de ~ 41.000 euro, Componentele costului: Costuri de cercetare/elaborarea metodologiei stabilirea pragurilor (salarii experţi, costuri întâlniri); costuri diseminare (pregătire şi organizare 1 meeting) costuri de cercetare (personal cercetare, achiziţie software, PC, şi altele asemenea) Eficienţă Moderată (medie) - scor 3 Indicatori pentru măsurarea eficienţei nr. de activităţi incluse în registru Evaluare socio- economică Analiza Cost-Eficienţă: mare Analiza Cost-Beneficiu: medie Efecte negative secundare Implementarea măsurii nu este de aşteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Dimpotrivă, măsura va contribui la obtinerea de date legate de zgomotul subacvatic, care, mai departe, pot fi folosite in cadrul unor viitoare instrumente de evaluare a impactului acestor activitati asupra mediului marin. Beneficii - scăzute: de mediu: - reducerea introducerii zgomotului subacvatic în mediu marin cu consecinţe asupra populaţiilor de mamifere şi păsări marine. Măsura în sine nu contribuie la obţinerea beneficiilor de mediu, dar are o contribuţie la cunoaşterea surselor de zgomot impulsiv, ceea ce poate contribui în viitor la elaborarea unor măsuri specifice de reducere a acestei presiuni. Coordonare Naţională Fezabilitate tehnică Aplicată; experienţă limitată / incertitudini Organizaţii responsabile pentru implementarea măsurii Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (Administraţia Naţională „Apelor Române" şi Agenţia Naţională de Protecţie a Mediului), Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, Ministerul Educaţiei şi Cercetării (Institute de cercetare) Oportunităţi de finanţare Fonduri publice Planificarea implementării/acoperire temporală Decembrie 2020 Dificultăţi în implemetare Da - posibila lipsă a datelor referitoare la activităţi militare EXCEPŢII Numele excepţiei Introducerea de specii neindigene pe căi secundare, în particular prin strâmtoarea Bosfor Nr./codul excepţiei RO-EX-001 Tipul de excepţie: Art.13 alin.(1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.71/2010, privind stabilirea strategiei mediul marin, aprobată cu modificări prin Legea nr.6/2011, cu modificările ulterioare. România nu este responsabilă de gestionarea zonelor marine la punctul de intrare al speciilor neindigene de la strâmtoarea Bosfor în Marea Neagră şi, prin urmare, nu sunt în măsură să ia măsuri pentru a preveni răspândirea unor astfel de specii în Marea Neagră. Deşi România poate lua măsuri pentru a preveni introducerea, prin activităţi antropice, a unor astfel de specii în apele sale, această cale secundară de pătrundere a acestor specii în regiunea Mării Negre nu poate fi controlată. Acest scenariu, coroborat cu dificultăţile în cunoaşterea exactă a modului de introducere în apele marine româneşti, poate compromite atingerea Stării Ecologice Bune în ceea ce priveşte introducerea de specii neindigene. KTM KTM 34-Măsuri pentru reducerea introducerii şi răspândirii speciilor neindigene în mediul marin şi pentru controlul acestora. Obiective/ţinte relevante Menţinerea raportului actual specii neindigene/specii indigene, ca număr de specii şi/sau abundenţă în cadrul fiecărui grup, la litoralul românesc al Mării Negre Tendinţa descrescătoare a speciilor neindigene nou introduse Starea Ecologică Bună Starea Ecologică Bună este atinsă când abundenţa şi distribuţia speciilor neindigene nu creşte şi nu mai există alte introduceri de specii alogene. Speciile neindigene nu trebuie să determine o influenţă negativă asupra populaţiei de specii indigene şi a habitatelor lor naturale. Descriptor D2 Specii neindigene Presiuni (anexa nr.3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.71/2010, aprobată cu modificări prin Legea nr.6/2011, cu modificările ulterioare) Introducerea de specii neindigene şi translocaţii Scop spaţial Ape teritoriale şi Zona Exclusiv Economică Consecinţe pentru alte State Membre Aplicarea acestei excepţii de către România nu va avea efecte negative asupra altor State Membre. Masuri ad-hoc Nu se aplică Atenuare Excepţia se aplică introducerii de noi specii invazive pe cai secundare (ex. prin strâmtoarea Bosfor). Vor fi depuse, în măsura posibilului, toate eforturile în ceea ce priveşte depistarea timpurie a introducerii unor astfel de specii pentru a permite luarea de măsuri în scopul asigurării controlului răspândirii în continuare a acestor specii în apele marine româneşti. Numele excepţiei Exploatarea stocurilor comune de peşti comerciali astfel încât să susţină producţia maximă durabilă Nr./codul excepţiei RO-EX-002 Tipul de excepţie Art.13 alin.(1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.71/2010, aprobată cu modificări prin Legea nr.6/2011, cu modificările ulterioare România depune eforturi pentru gestionarea activităţii de pescuit astfel încât să se asigure un pescuit durabil la scară locală, subregională (măsuri comune România-Bulgaria) şi regională (prin măsura nou propusă - Dezvoltarea planului multianual regional de management pentru stocurile de peşti vizate) şi atingerea SEB. Totuşi, având în vedere că stocul comercial este împărţit în întreaga regiune sau subregiune marină, atingerea SEB pentru Descriptorul 3 depinde de modul de acţiune al tuturor statelor riverane Mării Negre. KTM KTM 20-Măsuri de prevenire sau control al efectelor adverse rezultate din pescuit şi alte exploatări/eliminări ale animalelor şi plantelor KTM 35-Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracţia de specii, inclusiv capturi accidentale. Obiective/ţinte relevante - Tendinţă constantă de scădere a valorilor mortalităţii cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY= (F0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F= 0,07 şi F= 0,15 - limite de referinţă (calcan); -Tendinţă constantă de scădere a mortalităţii cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depăşească valoarea limită de referinţă de 0,54 (FMSY = F :S 0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalităţii naturale M1-3= 0,81 şi rate de exploatare E :S 0,4 (hamsie); - Creşterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre. Starea Ecologică Bună Nivelul presiunii din pescuit şi capacităţile reproductive sunt la acele niveluri stabilite în obiectivele de mediu pentru a susţine MSY (Producţia maximă durabilă) pe o perioadă lungă de timp pentru unele specii cheie relevante (şprot, calcan, bacaliar, stavrid, hamsie, rechin şi barbun). Descriptor D3 Specii comerciale de peşti şi moluşte Presiuni (anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.71/2010, aprobată cu modificări prin Legea nr.6/2011, cu modificările ulterioare) Extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial şi sportiv). Scop spaţial Scara regională şi sub-regională Consecinţe pentru alte State Membre Aplicarea acestei excepţii de către România nu va avea efecte negative asupra altor State Membre Măsuri ad-hoc Măsurile existente şi cele nou propuse se consideră că pot contribui la atingerea Stării Ecologice Bune.. Atenuare Măsurile elaborate în acest document vor contribui la atingerea Stării ecologice bune. România se angajează să contribuie la procesul de colectare a datelor la scară sub-regională. Numele excepţiei Nivelul de deşeuri marine, în particular microplastice, în mediul marin Nr./codul excepţiei RO-EX-03 Tipul de excepţie Art.13 alin.(1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.71/2010, aprobată cu modificări prin Legea nr.6/2011, cu modificările ulterioare Recunoscând faptul că nivelul actual de cunoaştere nu permite o evaluare măsurabilă a stării actuale cu privire la deşeurile marine, România constată că prezenţa deşeurilor marine poate fi, de asemenea, de origine transfrontalieră. În acest context, acţiunile altor ţări riverane Mării Negre pot să interfere cu eforturile care vor fi depuse pentru reducerea deşeurilor marine. KTM KTM 29-Măsuri pentru reducerea deşeurilor în mediul marin Obiective/ţinte relevante tendinţa descrescătoare a cantităţii de deşeuri marine aduse şi/sau depozitate pe ţărm tendinţa descrescătoare a cantităţii de deşeuri marine din coloana de apă şi depozitate pe fundul mării reducerea numărului cazurilor înregistrate constând în prezenţă deşeurilor marine în tractul digestiv al organismelor marine Starea Ecologică Bună Starea ecologică bună este atinsă atunci când impactul deşeurilor marine şi al produselor lor de descompunere este redus şi încetează să producă efecte dăunătoare asupra mediului marin şi costier. Descriptor D10 Deşeuri marine Presiuni (anexa nr.3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.71/2010, aprobată cu modificări prin Legea nr.6/2011, cu modificările ulterioare) Deşeuri marine Scop spaţial Ape teritoriale şi Zona Exclusiv Economică Consecinţe pentru alte State Membre Aplicarea acestei excepţii de către România nu va avea efecte negative asupra altor State Membre Măsuri ad-hoc Măsurile existente şi cele nou propuse se consideră că pot contribui la atingerea Starea Ecologică Bună Atenuare Se vor întreprinde toate eforturile pentru îmbunătăţirea gradului de cunoaştere referitor la aspectul transfrontalier al introducerii deşeurilor marine în apele marine româneşti. Această excepţie va fi revizuită pe baza cunoştinţelor acumulate în viitor, în special după aprobarea şi implementarea "Regional Action Plan on Marine Litter Management for the Black Sea" şi "Guidelines for Marine Litter Monitoring in the Black Sea".