HOTĂRÂRE nr. 1.367 din 27 noiembrie 1996

pentru modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Corpului gardienilor publici, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 518/1993

EMITENT

GUVERNUL

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 327 din 6 decembrie 1996

Guvernul României hotărăşte:

Articolul 1

Regulamentul de organizare şi funcţionare a Corpului gardienilor publici, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 518/1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 245 din 14 octombrie 1993, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 3 se introduce alineatul (2), cu următorul cuprins:

"(2) Primarii, împreună cu şefii corpurilor gardienilor publici, cu consultarea organelor locale ale poliţiei, stabilesc posturile fixe sau mobile şi patrulele pe teritoriul de competenţă, care vor fi asigurate cu gardieni publici, urmărindu-se integrarea acestora în sistemul general de pază a localităţii."

2. Articolul 6 va avea următorul cuprins:

"Art. 6. - Trecerea unui detaşament independent la rangul de corp al gardienilor publici se face la propunerea şefului acestuia, cu avizul preşedintelui consiliului judeţean sau, după caz, al preşedintelui Consiliului General al Municipiului Bucureşti, dacă numărul gardienilor publici depăşeşte cu 10% efectivul minim prevăzut pentru Corpul gardienilor publici."

3. La articolul 7, alineatele (2), (3) şi (6) vor avea următorul cuprins:

"(2) Funcţiile de conducere specifice corpurilor gardienilor publici şi indemnizaţiile de conducere aferente acestora sunt prevăzute în anexa nr. 1."

"(3) Personalul de instruire se compune din inspectori-instructori şi instructori."

"(6) Numărul de personal pe funcţii, necesar unităţilor şi subunităţilor de gardieni publici, se stabileşte, anual, prin statul de funcţii aprobat, după caz, de consiliile judeţene sau de Consiliul General al Municipiului Bucureşti. În funcţie de cerinţe, pe baza aprobării autorităţilor publice locale prevăzute mai sus, Corpul gardienilor publici poate încadra, peste numărul de personal prevăzut în statul de funcţii, numai gardieni publici."

4. Articolul 8 va avea următorul cuprins:

"Art. 8. - Pe lângă şeful Corpului gardienilor publici funcţionează un consiliu consultativ, din care fac parte: adjunctul şefului corpului, directorul economic sau contabilul-şef, consilierul juridic, şeful compartimentului de instruire, şefii de detasamente şi alte categorii de personal stabilite de şeful corpului."

5. Articolul 18 va avea următorul cuprins:

"Art. 18. - Salarizarea personalului Corpului gardienilor publici se face potrivit dispoziţiilor cu privire la salarizarea personalului din unităţile bugetare."

6. La articolul 20 se introduce litera o), cu următorul cuprins:

"o) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege."

7. La articolul 20 se introduce alineatul (2), cu următorul cuprins:

"(2) În exercitarea funcţiilor ce-i revin, şeful corpului emite ordine şi decizii, potrivit legii."

8. La articolul 21 se introduc literele g), h) şi i), cu următorul cuprins:

"g) organizează sistemul de alarmare a personalului în cazuri deosebite;

h) îndrumă activitatea de evidenţă militară, în conformitate cu reglementările în vigoare; ... i) îndrumă întocmirea unitară a planurilor tematice de pregătire pentru întregul personal al corpului." ...

9. Articolul 22 alineatul (1) litera d) va avea următorul cuprins:

"d) asigură cunoaşterea armamentului din dotare, a condiţiilor de păstrare şi întreţinere, precum şi a cazurilor de folosire a acestuia; prezintă, spre avizare, inspectoratului de poliţie judeţean sau Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti ordinele de serviciu ale personalului dotat cu armament;"

10. Articolul 23 alineatul (1) literele a), b), e) şi f) vor avea următorul cuprins:

"a) organizează, planifica, conduce şi controlează activitatea personalului detaşamentului privind asigurarea pazei bunurilor, participarea la apărarea ordinii şi liniştii publice, a vieţii şi integrităţii persoanelor;

b) participă la încheierea contractelor de prestări de servicii cu beneficiarii din zona de competenţă, întocmeşte planurile de pază, asigură cunoaşterea prevederilor acestora şi aplicarea lor în practica de către gardienii publici; menţine legătura permanentă cu beneficiarii, urmărind modul de desfăşurare a activităţilor specifice, şi ia măsuri de remediere a neregulilor constatate;" ...

"e) constată contravenţiile date în competenţă şi aplică sancţiunile potrivit legii; aplică sancţiunile pentru contravenţiile constatate de comandanţii de grupe;

f) conduce pregătirea de specialitate a personalului detaşamentului, în conformitate cu tematica stabilită;" ...

11. După articolul 23 se introduce articolul 23^1, cu următorul cuprins:

"Art. 23^1. - Inspectorul-instructor este adjunctul şefului de detasament şi are următoarele atribuţii:

a) asigură nemijlocit pregătirea de specialitate a personalului de pază, conform tematicii stabilite; ... b) verifică trimestrial stadiul pregătirii profesionale a personalului, analizează rezultatele pregătirii şi propune măsuri pentru îmbunătăţirea procesului de instruire; ... c) întocmeşte zilnic nota cu evenimente, pe care o prezintă şefului de detaşament; ... d) îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite de şeful de detaşament." ...

12. La articolul 24 se introduce litera n), cu următorul cuprins:

"n) aplică sancţiuni pentru contravenţiile constatate de gardienii publici din subordine."

13. La articolul 24 se introduce alineatul (2), cu următorul cuprins:

"(2) Unul dintre gardienii publici principali, desemnat de comandantul de grupă, este înlocuitorul de drept al acestuia."

14. La articolul 25 se introduc alineatele (2) şi (3), cu următorul cuprins:

"(2) Pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, gardianul public poate fi dotat cu armament şi muniţia aferentă, baston de cauciuc, baston cu energie electrostatică, dispozitive cu substanţe iritant-lacrimogene, staţie de radio-emisie-recepţie, cătuşe, scut, cască, materiale de protecţie antichimică în situaţii deosebite, precum şi alte asemenea mijloace, pe care le foloseşte conform legii.

(3) Pe timpul pătrularii pe raza municipiilor, oraşelor şi comunelor, gardienii publici pot folosi autovehicule cu însemne distinctive." ...

15. Articolul 29 alineatul (3) va avea următorul cuprins:

"(3) La obiectivele care au paza asigurată prin posturi mobile sau prin itinerare de patrulare se stabilesc: perimetrul postului, itinerarul de patrulare, punctele vulnerabile de pătrundere în obiective, consemne privind respectarea ordinii publice pe itinerar, măsuri pentru combaterea comerţului stradal neautorizat şi păstrarea curăţeniei."

16. După articolul 58 se introduc articolele 58^1, 58^2 şi 58^3, cu următorul cuprins:

"Art. 58^1. - Autovehiculele corpurilor gardienilor publici pot purta însemne distinctive şi pot fi dotate cu aparatură de radiocomunicaţii şi alte mijloace tehnice, în funcţie de nevoile reale ale fiecărui corp.

Art. 58^2. - În ziua de 30 mai a fiecărui an se sărbătoreşte lt; lt;Ziua Gardianului Public gt; gt;.

Art. 58^3. - Corpurile gardienilor publici asigură, în activitatea proprie, aplicarea normelor de protecţie a muncii, prevenirea şi stingerea incendiilor, prin inspectorii stabiliţi de acestea şi prin şefii de detaşamente din sectoarele de responsabilitate."

17. Anexele nr. 1-4 la Hotărîrea Guvernului nr. 518/1993 se înlocuiesc cu anexele nr. 1-4 la prezenta hotărâre.

Articolul 2

Denumirea "Consiliul Local al Municipiului Bucureşti" din textele nemodificate se înlocuieşte cu denumirea "Consiliul General al Municipiului Bucureşti".

Articolul 3

Hotărârea Guvernului nr. 518/1993 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Corpului gardienilor publici, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 245 din 14 octombrie 1993, cu modificările şi completările aduse prin prezenta hotărâre, se va republica în Monitorul Oficial al României, dându-se articolelor o nouă numerotare.

PRIM-MINISTRU

NICOLAE VĂCĂROIU

Contrasemnează:

---------------

Ministru de interne,

Doru Ioan Tărăcilă

Ministru de stat,

ministrul muncii şi protecţiei sociale,

Dan Mircea Popescu

Ministru de stat,

ministrul finanţelor,

Florin Georgescu

Secretar de stat,

şeful Departamentului pentru

Administraţie Publică Locală,

Octav Cozmâncă

Bucureşti, 27 noiembrie 1996.

Nr. 1.367.

Anexa 1

FUNCŢII DE CONDUCERE SPECIFICE


Nr. crt.	Funcţia	Indemnizaţia de conducere - lei -
1.	Şef corp gardieni publici	81.200
2.	Adjunct şef corp gardieni publici	71.000
3.	Instructor-şef, şef detaşament	45.500
4.	Adjunct şef detaşament, şef dispecerat	36.300
5.	Comandant de grupă	33.500

NOTĂ:

Indemnizaţiile de conducere din prezenta anexă se vor indexa în baza hotărârilor Guvernului adoptate după data de 1 octombrie 1996, în procentul prevăzut de acestea pentru unităţile bugetare.

Anexa 2

ARTICOLELE

din care se compune uniforma şi durata maximă de uzură


Nr. crt.	Denumirea articolului	Durata maximă de uzură - ani -
1.	Scurtă îmblănită	3
2.	Costum de iarnă	3
3.	Costum de vară	2
4.	Căciulă	3
5.	Şapcă pentru costum de iarnă	3
6.	Şapcă pentru costum de vară	2
7.	Fular P.N.A.	3
8.	Cămaşă-bluză	1
9.	Cămaşă	1/2
10.	Cravată	1
11.	Scurtă de vânt	2
12.	Bocanci de culoare neagră	2
13.	Pantofi de vară de culoare neagră	1
14.	Pantofi de iarnă de culoare neagră	2
15.	Centură	3
16.	Curea	3
17.	Portcarnet	3
18.	Emblemă pentru şapcă şi pentru căciulă	2
19.	Însemne distinctive	1
20.	Pelerină de ploaie	3
21.	Pălărie pentru gardieni publici (femei)	2

NOTĂ:

1. După expirarea duratei de uzură, articolele de uniformă rămân în proprietatea titularului.

2. În funcţie de posibilităţile fiecărui corp se pot asigura în normă sau contra cost pulovere cu anchior, mănuşi, ciorapi de culoare neagră.

Anexa 3

DESCRIEREA

uniformei de serviciu şi a însemnelor

distinctive ale personalului Corpului gardienilor publici

A. Uniforma de serviciu

Uniforma de serviciu pentru personalul gardienilor publici este confecţionată în varianta vară-iarnă şi se compune din:

1. Haină - figură nr. 1A - se confecţionează din tergal pentru varianta de vară, iar pentru varianta de iarnă, din stofă, ambele fiind de culoare neagră.

Croiala este dreaptă, puţin cambrată în talie (pentru a acoperi în întregime bazinul) şi se încheie la un rând de nasturi.

Spatele hainei se confecţionează din două bucăţi, având cusătură pe mijloc, faţă şliţ.

Are în partea inferioară, lateral, la nivelul mijlocului dintre cei doi nasturi, două buzunare ascunse, prevăzute cu clapă. În partea superioară, stânga sus, are prevăzută o bentiţă, cusută în partea exterioară, iar sub guler este prinsă cu un nasture, pe care se pun tresele pentru ierarhizare.

Haina se poartă cu cămaşă de culoare bleu şi cravata de culoare neagră.

2. Pantalonul - figura nr. 1B -, în varianta vara-iarnă, se confecţionează din aceleaşi materiale ca haina, fiind de culoare gri-închis, cu vipuşcă de culoare neagră inclusă în cusătură. Are croiala dreaptă, fără manşetă, lungimea poate ajunge până la partea superioară a tocului încălţămintei, iar lărgimea ei este între 210-250 mm, în raport cu talia. Pantalonul este prevăzut cu două buzunare laterale şi un buzunar la spate, închis cu clapă şi nasture. Pantalonul se confecţionează cu betelie obişnuită şi este prevăzut cu patru găici lungi de 70 mm şi late de 20 mm, prinse în partea superioară prin cusătura beteliei, iar în partea inferioară prinse cu nasture de format mic, astfel încât pantalonul să permită portul centurii al cărei laţime este de 50 mm.

3. Fusta se confecţionează, în locul pantalonului, numai la costumul de vară al femeilor. Croiala este dreaptă, largimea stabilindu-se în raport cu talia, iar lungimea este de 50 mm sub rotula genunchiului.

4. Camaşa-bluza - figura nr. 2 - se confecţionează din poplin sau tercot de culoare bleu, închisă la gât şi încheiată cu cinci nasturi; mâneca este scurtă, în partea superioară având două buzunare cu burduf şi clape care se încheie cu câte un nasture de format mic. Pe clapa buzunarului din partea stingă se aplică o bentiţă lată de 30 mm, cusută în partea exterioară şi prinsă cu un nasture spre interior, pe care se aplică tresele pentru ierarhizare.

Camaşa-bluza se poartă deschisă la gât (sau cu cravată), cu partea inferioară introdusă în pantaloni sau în fustă. Poate fi purtată şi sub haină, cu cravată.

5. Camaşa se confecţionează din pânză, poplin sau tercot de culoare bleu. Se poartă cu cravată sub veston sau scurtă de vânt.

6. Scurta de vânt - figura nr. 3 - se confecţionează din tercot de culoare neagră. Se poartă deschisă la gât, putând fi purtată şi închisă datorită croiului cu revere răsfrânte; se încheie cu fermoar pe interior şi la patru nasturi pe exterior.

În partea de jos şi la mineci este prevăzută cu elastic.

Scurta de vânt este prevăzută cu două buzunare oblice ascunse, care se încheie cu fermoar. Pe interior, în partea dreaptă, este prevăzută cu un buzunar care se încheie cu un nasture.

Pe cusatura de deasupra buzunarului oblic, din partea stingă, se aplică o bentiţă din acelaşi material, lată de 30 mm, cusută în exterior şi prinsă cu nasture în interior, pe care se aplică tresele pentru ierarhizare.

Spatele este confecţionat din trei părţi, una în partea de sus şi două în partea de jos, prevăzute cu pense. Lungimea trebuie să depăşească talia cu 100-120 mm.

7. Pelerina de ploaie - figura nr. 4 - are croială tip raglan şi este deschisă la gât, cu posibilitatea de a fi purtată şi închisă. Se încheie în faţă la un rând cu patru nasturi ascunşi, iar ajustarea în talie se face cu ajutorul unui cordon cu două catarame din metal sau înlocuitori.

Mâneca are croiala raglan. Pelerina este prevăzută cu două buzunare aşezate oblic (ascunse) cu laisturi (de 170-180 mm lungime şi de 40 mm laţime) sub guler şi se prinde cu trei nasturi mici.

Gluga este confecţionată din acelaşi material.

Pelerina de ploaie este de culoare neagră şi se confecţionează dintr-un material impermeabil.

În partea stângă sus are o bentiţa cusută în exterior (lungă de 100 mm şi lată de 30 mm) şi prinsă cu un nasture sub rever, pe care se aplică tresele pentru ierarhizare.

8. Scurta imblănită - figura nr. 5 - se confecţionează din tercot de culoare neagră, uşor matlasată, cu mesadă detaşabilă, de culoare asortată cu faţa scurtei. Modelul este tip sport, se încheie cu fermoar în interior şi cu butoni în exterior, are guler pe gât, prevăzut cu şnur ascuns.

În talie şi în partea de jos, pentru ajustare pe corp, este prevăzută tot cu şnur ascuns. Lateral (stinga-dreapta), în partea de jos, sunt dispuse două buzunare aplicate, drepte, cu clape care se încheie cu nasturi. În partea de sus (stinga-dreapta) va fi prevăzută cu buzunare drepte cu clape care se închid cu nasturi. Pe clapa buzunarului de sus din partea stângă este prevăzută o bentiţă (100 mm lungime şi 30 mm laţime) cusută în partea dinspre umar şi prinsă cu un nasture în partea interioară, pe care se aplică tresele de ierarhizare. Largimea scurtei se stabileşte în raport cu talia, acoperind în întregime bazinul.

9. Şapca - figura nr. 6 - se confecţionează din acelaşi material cu costumul de vară sau de iarnă, după caz.

Calota şepcii este de formă ovală, cu distanţa de 20 mm între diametrul lăţimii şi diametrul lungimii, este întinsă cu ajutorul unei sârme din oţel, pentru a-şi menţine forma.

Banda are diametrul ce rezultă din mărimea şepcii şi se confecţionează din carton tare. Pe partea exterioară a benzii se aplică o ţesătură din lână (lată de 40 mm) de culoare neagră, cu romburi de culoare bleu.

Şapca este captuşită cu ţesătura de culoare asortată calotei.

Cozorocul este de culoare neagră, de formă ovalizată, şi se fixează la şapcă, înclinat.

Şapca este prevăzută deasupra cozorocului cu un şnur dublu de culoare neagră. Capetele şnurului sunt prinse pe linia colţurilor cozorocului cu câte un buton de culoare galbenă. Şapca are aplicată, în faţă - la centru - pe banda, emblema.

Cozorocul de la şapca şefului corpului, a adjunctului (adjuncţilor) şi a şefilor de detaşamente este prevăzut cu două rânduri de frunze de stejar, iar pentru personalul de instruire şi pentru şeful grupei, cu un rând de frunze de stejar.

10. Caciula - figura nr. 7 - este de culoare neagră, confecţionată din tercot, prevăzută cu două clape din blană industrială. Clapa din faţă este rotunjită, iar cea din spate formează două urechi laterale, prevăzute cu doi nasturi şi o bentiţă pentru încheierea acestora deasupra capului sau sub barbie. La mijlocul clapei din faţă se aplică emblema.

Caciula este captuşită cu ţesătura din celofibră în amestec cu fibre poliamidice sau poliesterice, asortată la culoarea calotei.

Pentru şeful corpului şi adjunctul (adjuncţii), blana de la caciulă este naturală, de culoare gri.

11. Bocancii sau ghetele sunt din piele de culoare neagră, prevăzuţi cu bombeuri, au talpă şi tocuri din duroflex şi se încheie cu şireturi sau cu fermoar.

12. Pantofii sunt din piele de culoare neagră, prevăzuţi cu bombeuri, fără ornamentaţie şi se încheie cu şireturi.

Pentru sezonul de vară se pot confecţiona pantofi perforaţi, iar pentru femei, aceştia pot avea decupaj.

13. Centura - figura nr. 8 - este de culoare neagră, fără diagonală, are lăţimea de 50 mm şi se încheie cu o cataramă din metal de culoare galbenă.

14. Emblema - figura nr. 9 - se aplică pe şapcă şi pe caciulă de către personalul Corpului gardienilor publici cu drept de uniformă. Se confecţionează din metal de culoare galbenă, în formă de rozetă circulară, cu diametrul de 40 mm, încadrată cu un rând de frunze de stejar.

Pentru şeful corpului, adjunctul (adjuncţii) şi şefii de detaşamente emblemă este încadrată cu două rânduri de frunze de stejar, este bombată, având în centrul său un triunghi echilateral cu colţurile rotunjite şi latura de 35 mm, emailat în culorile drapelului de stat al României, şi are imprimată în relief, în partea superioară, inscripţia de culoare albă "ROMÂNIA", iar în partea inferioară, iniţialele "C.G.P.".

15. Cravata - figura nr. 10 - se confecţionează din ţesatură poliesterică tip mătase, este de culoare neagră, cu un medalion cu inscripţia G.P. pe fond de culoare albastră şi cu tricolorul în diagonală.

16. Fularul se confecţionează din fibre P.N.A. tip lână, de culoare neagră.

17. Ecusonul pentru mânecă - figura nr. 11 - se confecţionează din fibre poliesterice pe fond de culoare bleu, având în partea superioară inscripţia "GARDIENI PUBLICI", la mijloc culorile drapelului de stat al României, aşezate în poziţie verticală, iar în partea inferioară, inscripţia "ORDINE ŞI PAZĂ", sub care se înscrie denumirea judeţului. Se poartă pe braţul stâng de către întreg personalul cu drept de uniformă.

18. Numărul matricol - figura nr. 12 - se confecţionează din metal în formă de octogon, pe fond de culoare galbenă, în care se înscrie o rozetă circulară reprezentând culorile drapelului de stat al României şi inscripţia "CORPUL GARDIENILOR PUBLICI", iar la mijloc, un cerc de culoare bleu, unde este trecut numărul matricol al personalului cu drept de uniformă şi abrevierea denumirii judeţului. Se poartă pe partea dreaptă, deasupra buzunarului.

19. Portcarnetul - figura nr. 8 - se confecţionează din piele sau din înlocuitori de culoare neagră şi se compune din două feţe prinse printr-un burduf. Partea din spate se rabatează sub formă de capac şi se încheie în faţă printr-un buton sau tic-tuc. Se poartă fixat pe centură prin două găici.

20. Pălăria pentru gardieni publici (femei) se confecţionează din fetru de culoare neagră; deasupra borului se montează o bandă la fel ca la şapca.

B. Însemnele distinctive de ierarhizare (figura nr. 13)

În raport cu funcţiile îndeplinite, însemnele distinctive de ierarhizare au următoarele forme şi mărimi:

a) şeful corpului - trei trese din ţesătura cu fibre metalizate, de culoare galbenă, cu lăţimea de 15 mm, aşezate paralel, având între ele o distanţă de 5 mm; ... b) adjunctul şefului corpului - două trese, cu lăţimea de 15 mm, din ţesătura cu fibre metalizate de culoare galbenă, aşezate paralel, având între ele o distanţă de 5 mm; ... c) şeful compartimentului instruire - o tresă lată de 15 mm, fixată la jumătatea bentiţei, paralel cu laturile mici, din ţesătură cu fibre metalizate de culoare galbenă; ... d) şeful detaşamentului - trei trese din ţesătură cu fibre metalizate de culoare galbenă, cu lăţimea de 10 mm, aşezate paralel, având între ele o distanţă de 5 mm; ... e) instructorul - două trese cu lăţimea de 10 mm, cu fibre metalizate, având între ele o distanţă de 5 mm; ... f) şeful de grupă - o tresă din tesatură metalizată de 10 mm, prinsă la jumătatea bentiţei; ... g) gardianul public principal - o tresă din tesatură cu fibre din poliester de culoare galbenă, cu o lungime de 15 mm, având inscripţia "G.P."; ... h) gardianul public - o tresă din poliester de culoare albastră, cu lungimea de 15 mm, având inscripţia "G.P." ...

Anexa 4

REGULI

privind portul uniformei şi al însemnelor distinctive de ierarhizare

1. Personalul cu drept de uniformă, însemne distinctive şi echipament de protecţie este obligat să le poarte în timpul executării serviciului, precum şi în deplasarea la şi de la serviciu.

2. Personalul care beneficiază de uniformă şi de echipament de protecţie este obligat să le poarte îngrijit, să le întreţină corespunzător şi să respecte cu stricteţe regulile privind portul acestora. Este interzisă modificarea uniformei şi a echipamentului de protecţie sau purtarea lor cu alte articole de îmbrăcăminte.

3. Persoanele care au fost transferate în alte sectoare de activitate, cele cărora li s-a desfăcut contractul de muncă ori au fost pensionate nu mai au dreptul să poarte uniforma şi însemnele distinctive.

4. Corpurile gardienilor publici şi detaşamentele independente au obligaţia să ţină evidenţa persoanelor cărora li s-au acordat uniforme de serviciu şi echipament de protecţie, a articolelor din care se compun şi a duratei maxime de uzură a acestora. De asemenea, sunt obligate să verifice respectarea cu stricteţe a prezentelor reguli de către întregul personal care beneficiază de uniformă de serviciu şi de echipament de protecţie.

-----