LEGE nr. 18 din 24 iunie 1968

privind controlul provenientei unor bunuri ale persoanelor fizice, care nu au fost dobîndite în mod licit

EMITENT

MAREA ADUNARE NAŢIONALA

Publicat în BULETINUL OFICIAL nr. 81 din 24 iunie 1968

Capitolul 1

Articolul 1

Poate fi supusă controlului, în condiţiile prezentei legi, provenienţă bunurilor oricărei persoane fizice, dacă sînt date sau indicii ca exista o vădită disproportie între valoarea bunurilor acesteia şi veniturile sale şi nu se justifica dobindirea licita a bunurilor.

Controlul priveşte bunurile dobîndite după data de 1 ianuarie 1962, atît cele existente în patrimoniul persoanei în cauza, cît şi cele înstrăinate cu titlu oneros sau cu titlu gratuit.

Articolul 2

Valoarea bunurilor a carei provenienţă nu se justifica este supusă unui impozit de 80% .

Prin justificarea provenientei bunurilor se înţelege obligaţia persoanei în cauza de a dovedi caracterul licit al mijloacelor folosite pentru dobindirea sau sporirea bunurilor.

Capitolul 2

Articolul 3

Controlul provenientei bunurilor prevăzute la capitolul I se face:

a) în temeiul sesizarilor, dacă sînt scrise şi semnate, ale oricărei persoane fizice sau ale conducerii organizaţiei socialiste la care persoana în cauza a prestat sau prestează vreo activitate, indiferent de natura acesteia; ... b) la cererea persoanei căreia i s-au adus imputari publice în legătură cu provenienţă bunurilor sale; ... c) la sesizarea organelor financiare, a celor de urmărire penală sau a instanţelor judecătoreşti, cînd acestea deţin date, rezultind din activitatea lor, cu privire la disproportia vădită dintre valoarea bunurilor şi veniturile unei persoane. ...

Capitolul 3

Articolul 4

Verificarea sesizarilor şi a cererilor arătate la art. 3 se face de o comisie de cercetare, care funcţionează pe lîngă fiecare tribunal judeţean şi este alcătuită din:

- doi judecători desemnaţi de preşedintele tribunalului judeţean, dintre care unul în calitate de preşedinte;

- un procuror desemnat de procurorul şef al procuraturii judeţene, un delegat al administraţiei financiare judeţene şi un deputat în consiliul popular judeţean, municipal sau orasenesc, ca membri.

Comisia are un secretar desemnat de preşedintele tribunalului judeţean dintre grefierii acestei instanţe.

Articolul 5

În cazul în care sesizarea este facuta potrivit art. 3 lit. a, comisia nu va începe cercetarea înainte de a fi chemat pe cel care a semnat sesizarea pentru a-i cere relaţiile necesare cauzei, punîndu-i totodată în vedere dispoziţiile art. 22 din prezenta lege, referitoare la consecinţele afirmaţiilor mincinoase.

Organizaţiile socialiste, cu excepţia unităţilor Casei de Economii şi Consemnaţiuni, sînt obligate sa pună la dispoziţia comisiei actele cerute şi sa dea relaţiile necesare, chiar dacă prin dispoziţii speciale se dispune altfel.

Dacă rezultă date sau indicii ca între valoarea bunurilor persoanei în cauza şi veniturile acesteia exista vădită disproportie, comisia o citeaza şi îi acorda un termen de cel mult 10 zile pentru a depune o declaraţie cu privire la toate bunurile prevăzute la art. 1 şi la justificarea provenientei lor.

Provenienţă bunurilor persoanei care refuza sa dea declaraţia arătată la alineatul precedent, precum şi a bunurilor care au fost omise din aceasta declaraţie, este considerată nejustificată, pînă la proba contrară.

Articolul 6

Comisia citeaza orice persoană care ar putea da relaţii utile pentru lămurirea provenientei bunurilor celui în cauza.

Cei care, după data de 1 ianuarie 1962, au dobîndit bunuri de la persoana în cauza vor fi ascultaţi în mod obligatoriu.

Dacă persoana în cauza este căsătorită, comisia va cita şi pe celălalt soţ pentru a da relaţii cu privire la bunurile comune.

Actele şi lucrările comisiei nu sînt publice.

Persoana în cauza poate să ia cunoştinţa de actele şi lucrările dosarului.

Articolul 7

Dacă socoteşte necesar, comisia, prin încheiere, poate lua măsura indisponibilizarii bunurilor persoanei în cauza şi ale persoanelor cu care locuieşte împreună şi gospodareste în comun.

De asemenea, vor putea fi indisponibilizate bunurile pe care persoana în cauza le-a înstrăinat cu titlu gratuit după intrarea în vigoare a prezentei legi.

Articolul 8

Comisia hotărăşte, prin încheiere motivată, cu majoritate de voturi:

- clasarea cauzei, cînd constata ca provenienţă tuturor bunurilor este justificată;

- trimiterea cauzei spre soluţionare judecătoriei în raza căreia se afla domiciliul persoanei în cauza, dacă constata ca provenienţă unor bunuri anume determinate sau o cota-parte din valoarea bunurilor nu este justificată;

- trimiterea cauzei la unitatea competenţa de procuratura, dacă în legătură cu bunurile a carei provenienţă este nejustificată rezultă săvîrşirea unei infracţiuni.

Prin încheierea de clasare se dispune şi ridicarea măsurii de indisponibilizare a bunurilor.

Încheierea de clasare se comunică persoanei în cauza, celei care a făcut sesizarea, procurorului şef al judeţului şi Ministerului Finanţelor, în termen de 15 zile de la pronunţare.

Capitolul 4

Articolul 9

Preşedintele judecătoriei, primind dosarul, fixează termen de judecată şi dispune citarea tuturor părţilor care au fost chemate la comisia de cercetare. Statul, prin Ministerul Finanţelor, va fi întotdeauna citat. Prezenta procurorului este obligatorie.

Judecătorul şi procurorul care au făcut parte din comisia de cercetare nu pot participa la judecata.

Articolul 10

Judecătoria, dacă constata ca provenienţă bunurilor este justificată, hotărăşte închiderea dosarului.

Dacă constata ca provenienţă unor bunuri anume determinate ori o cota-parte din valoarea bunurilor nu este justificată, hotărăşte trimiterea dosarului Ministerului Finanţelor pentru urmărirea impozitului prevăzut de art. 2 alin. 1.

Dispoziţiile alineatului precedent se aplică şi bunurilor comune ale soţilor.

Dacă în legătură cu bunurile a căror provenienţă este nejustificată rezultă săvîrşirea unei infracţiuni, judecătoria trimite dosarul la unitatea competenţa de procuratura spre a vedea dacă este cazul sa pună în mişcare acţiunea penală.

Capitolul 5

Articolul 11

Împotriva încheierii de clasare a comisiei de cercetare pot face recurs, în termen de 15 zile de la data comunicării, procurorul şef al judeţului, Ministerul Finanţelor şi persoana care a făcut sesizarea.

Recursul se soluţionează de comisia prevăzută la art. 13.

Articolul 12

Împotriva hotărîrilor judecătoriei, cei arătaţi la art. 11, precum şi persoana ale carei bunuri au fost supuse controlului, pot face recurs, în termen de 15 zile de la comunicare, la tribunalul judeţean.

Capitolul 6

Articolul 13

În cazul în care persoana ale carei bunuri ar urma să fie supuse controlului este demnitar, comisia de cercetare va fi formată din:

- doi judecători de la Tribunalul Suprem, desemnaţi de preşedintele acestui tribunal, dintre care unul este în calitate de preşedinte;

- un procuror din Procuratura Generală, un delegat al Ministerului Finanţelor şi un deputat în Marea Adunare Naţionala, ca membri.

Secretar al comisiei este un magistrat asistent, desemnat de preşedintele Tribunalului Suprem.

Articolul 14

Comisia prevăzută la art. 13 nu poate proceda la verificarea sesizării sau cererii decît cu încuviinţarea, după caz, a Consiliului de Stat sau a Consiliului de Miniştri.

Articolul 15

Judecarea cauzelor referitoare la demnitari este de competenţa Tribunalului Suprem, Colegiul civil, cu recurs, care se va judeca de un complet compus din 7 judecători. Recursul se poate face, în termenul prevăzut la art. 11, de Procurorul General, Ministerul Finanţelor, persoana care a făcut sesizarea şi persoana ale carei bunuri au fost supuse controlului.

Articolul 16

Comisia de cercetare şi instanţa de judecată, prevăzute în acest capitol, procedează potrivit prevederilor art. 5-10 inclusiv, ale căror dispoziţii se aplică în mod corespunzător.

Capitolul 7

Articolul 17

Procedura de cercetare şi judecare a provenientei bunurilor începută împotriva unei persoane continua împotriva moştenitorilor.

Cercetarea poate fi pornită şi direct împotriva moştenitorilor, dar numai în termen de 3 ani de la data deschiderii succesiunii.

Moştenitorii răspund numai în limita valorii bunurilor dobîndite prin succesiune.

Articolul 18

Dacă cu ocazia urmăririi pornite pentru realizarea impozitului prevăzut de art. 2 alin. 1 se constata insolvabilitatea persoanei în cauza, Ministerul Finanţelor, în vederea realizării impozitului, poate cere în justiţie să se constate ca actele prin care aceasta a înstrăinat bunuri cu titlu oneros sînt simulate.

De asemenea, Ministerul Finanţelor va putea cere desfiinţarea actelor prin care persoana în cauza a înstrăinat bunuri, cu titlu gratuit, în frauda drepturilor statului decurgind din această lege.

Articolul 19

Dispoziţiile prezentei legi se intregesc cu prevederile codului de procedura civilă.

Articolul 20

Toate actele de procedura în aceasta materie sînt scutite de orice taxa de timbru.

Articolul 21

Încheierea de clasare a comisiei de cercetare sau, după caz, hotărîrea instanţei de judecată prin care se constată că provenienţă bunurilor este justificată, rămasă definitivă, va fi publicată într-un ziar, în extras, la cererea şi pe cheltuiala persoanei în cauza.

Articolul 22

Fapta aceluia care, în sesizarea prevăzută de art. 3, face afirmaţii mincinoase cu privire la provenienţă nejustificată a bunurilor unei persoane fizice, constituie infracţiune şi se sancţionează cu pedeapsa prevăzută în codul penal pentru denunţare calomnioasă.

Acţiunea penală se pune în mişcare la plîngerea prealabilă a persoanei vătămate sau la sesizarea comisiei de cercetare ori a instanţei de judecată.

Articolul 23

Ori de cîte ori, în cuprinsul prezentei legi, se face referire la judeţe sau la organe care funcţionează pe teritoriul judeţelor, aceste referiri se înţeleg a fi făcute şi la municipiul Bucureşti sau, în mod corespunzător, la organele care funcţionează pe teritoriul acestui municipiu.

---------