LEGE nr. 347 din 14 iulie 2004

LEGEA MUNTELUI

EMITENT

PARLAMENTUL

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 670 din 26 iulie 2004

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Capitolul I

Dispoziţii generale

Articolul 1

(1) Zona montană a României constituie un teritoriu de interes naţional special economic, social şi de mediu natural. ... (2) Prezenta lege reglementează principiile şi modalităţile de dezvoltare şi protecţie a zonei montane prin punerea în valoare a resurselor, pentru stabilizarea populaţiei şi creşterea puterii economice la nivel local şi naţional, în condiţiile păstrării echilibrului ecologic şi protecţiei mediului natural montan, respectând principiile stabilite prin reglementările internaţionale privind dezvoltarea montană durabilă. ... (3) În înţelesul prezentei legi, zona montană este reprezentată de arealul delimitat în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 949/2002 pentru aprobarea criteriilor de delimitare a zonei montane, iar prin sintagma handicapuri naturale se înţelege gradul de restrictivitate impus de condiţiile fizico-geografice, altitudine, panta terenului, perioada de vegetaţie şi altele, cu impact negativ asupra activităţilor economice din arealul montan. ...

Articolul 2

(1) Stabilirea unor acţiuni unitare la nivel central şi local în domeniul dezvoltării şi protecţiei zonelor montane din România se face în condiţiile Hotărârii Guvernului nr. 318/2003 privind constituirea şi funcţionarea Comitetului interministerial şi a comitetelor judeţene pentru zona montană, cu modificările ulterioare. ... (2) Obiectivele dezvoltării durabile a zonei montane se realizează prin Agenţia Naţională a Zonei Montane, organizată ca direcţie generală în cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, în colaborare cu instituţiile specializate pentru teritoriul montan. ... (3) Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, prin Agenţia Naţională a Zonei Montane şi structurile specializate în dezvoltarea zonei montane din cadrul direcţiilor pentru agricultură şi dezvoltare rurală, colaborează cu autorităţile administraţiei publice locale, precum şi cu organizaţiile neguvernamentale care au ca obiect de activitate dezvoltarea durabilă a zonei montane. ...

Capitolul II

Scopul, principiile şi obiectivele politicii montane

Articolul 3

(1) Politica montană are ca scop valorificarea durabilă a resurselor muntelui, conservarea peisajului şi a biodiversităţii, precum şi dezvoltarea de activităţi economice specifice acestei zone. ... (2) Principiile esenţiale ale acestei politici sunt următoarele: ... a) valorificarea optimă a resurselor agricole, piscicole, forestiere, energetice, industriale, artizanale, turistice şi culturale specifice, existente pe teritoriul unei localităţi sau pe un anumit areal ce se constituie ca o entitate naturală în zona montană; ... b) diversificarea activităţilor economice şi de producţie din zona montană, fără deteriorarea echilibrului ecologic sau degradarea mediului natural; ... c) integrarea activităţilor lucrative la nivel de producător sau prin asocierea producătorilor pentru aplicarea unei politici montane competitive; ... d) recunoaşterea existenţei obiective a condiţiilor naturale speciale şi a dreptului comunităţilor din zona montană la o dezvoltare specifică; ... e) dezvoltarea şi ridicarea calităţii vieţii din zona montană. ... (3) Obiectivele politicii montane sunt următoarele: ... a) protecţia şi conservarea resurselor naturale; ... b) protecţia şi conservarea ariilor naturale protejate; ... c) valorificarea resurselor naturale disponibile în limitele potenţialului biologic natural de regenerare a acestor resurse; ... d) stabilizarea locuitorilor din zonele montane şi favorizarea instalării familiilor tinere în zona montană; ... e) dezvoltarea şi îmbunătăţirea serviciilor oferite populaţiei montane; ... f) aplicarea de măsuri agro-pedo-ameliorative în vederea opririi degradării terenurilor agricole şi silvice; ... g) păstrarea şi modernizarea activităţilor industriale şi artizanale tradiţionale; ... h) dezvoltarea activităţilor de turism şi agroturism; ... i) îmbunătăţirea pregătirii profesionale a locuitorilor din spaţiul montan; ... j) susţinerea programelor de dezvoltare durabilă a zonelor montane. ...

Capitolul III

Organizarea instituţională specifică pentru dezvoltarea durabilă a zonei montane şi susţinerea formelor asociative ale agricultorilor montani

Articolul 4

(1) Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, prin Agenţia Naţională a Zonei Montane, structură specializată în dezvoltarea durabilă a zonei montane din cadrul acestuia, asigură: ... a) aplicarea strategiei şi politicilor Guvernului în domeniul dezvoltării şi protecţiei populaţiei şi mediului montan din România; ... b) colaborarea cu ministerele, cu alte organe centrale ale administraţiei publice centrale şi cu autorităţile administraţiei publice locale în vederea acţiunilor destinate dezvoltării durabile; ... c) iniţierea şi elaborarea de proiecte de acte normative privind zona montană, precum şi de proiecte şi programe de dezvoltare agricolă, rurală şi integrate pentru zona montană; ... d) monitorizarea implementării programelor şi proiectelor de dezvoltare durabilă în zona montană, inclusiv sprijinirea înfiinţării şi bunei funcţionări a organizaţiilor profesionale ale agricultorilor de munte, a cooperativelor de producători şi a altor forme de asociere; ... e) reprezentarea intereselor din zona montană în raport cu alte instituţii şi organisme naţionale, precum şi ale României, în raporturile internaţionale; ... f) coordonarea tehnică, metodologică şi monitorizarea activităţilor agricole şi neagricole din zona montană. ... (2) Agenţia Naţională a Zonei Montane coordonează activitatea Centrului de Formare şi Inovaţie pentru Dezvoltare în Carpaţi şi colaborează cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" în domeniul dezvoltării durabile a zonei montane. ... (3) Centrul de Formare şi Inovaţie pentru Dezvoltare în Carpaţi este instituţie publică cu personalitate juridică, specializată pentru agricultură şi dezvoltare rurală montană durabilă, finanţată de la bugetul de stat, în subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, şi poate beneficia de donaţii şi sponsorizări în scopul ameliorării bazei materiale şi activităţilor specifice. ... (4) La nivelul judeţelor cu zonă montană structurile specializate în dezvoltarea zonei montane din cadrul direcţiilor pentru agricultură şi dezvoltare rurală, în colaborare cu comitetele judeţene pentru zona montană, împreună cu un reprezentant al compartimentului de urbanism şi amenajarea teritoriului din cadrul consiliilor judeţene competente, coordonează şi monitorizează implementarea programelor locale de dezvoltare durabilă. ...

Articolul 5

(1) Reprezentarea intereselor producătorilor agricoli din zonele de munte la toate nivelurile, precum şi exercitarea de servicii şi activităţi proprii de aprovizionare, colectare, prelucrare şi valorificare a materiilor prime se vor asigura prin organizarea unor forme de asociere proprii cu sprijinul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, prin Agenţia Naţională a Zonei Montane şi al structurilor din teritoriu. ... (2) Consiliile locale din localităţile în care îşi au sediul asociaţiile producătorilor agricoli din zona montană pun la dispoziţia acestora, în condiţiile legii, diverse active disponibile pentru sediile acestora, în scopul desfăşurării activităţii, inclusiv pentru organizarea unor depozite sau a altor activităţi de producţie, comerţ ori cu caracter social. ... (3) Asociaţiile producătorilor agricoli din zona montană pot beneficia de scutiri de taxe şi impozite pentru primii 5 ani de la constituire. ... (4) Modul de acordare a ajutoarelor de pornire, cuantumul şi controlul alocărilor, alte avantaje ce se acordă asociaţiilor producătorilor agricoli din zona montană se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. ...

Capitolul IV

Învăţământul agromontan

Articolul 6

(1) Învăţământul agromontan preuniversitar este parte integrantă a sistemului naţional de învăţământ şi cuprinde următoarele niveluri: ... a) învăţământ secundar inferior, prin ciclul inferior al liceului sau şcoala de arte şi meserii, clasele IX-X; ... b) învăţământ secundar superior, clasele XII-XIII, precedat de anul de completare; ... c) învăţământ postliceal. ... (2) Învăţământul agromontan se poate realiza şi în cadrul sistemului de formare profesională continuă prin organizarea de şcoli de arte şi meserii cu profil de agricultură montană, a căror bază materială va include ferme didactice, conform legii, organizate ca exploataţii agroturistice montane de referinţă. Nominalizarea şcolilor cu profil agromontan, precum şi proiectele de investiţii pentru fermele didactice şi dotările specifice vor fi avizate şi asigurate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, prin Agenţia Naţională a Zonei Montane, şi de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. ... (3) Strategia de dezvoltare a învăţământului agromontan se include în strategia globală a învăţământului românesc. ... (4) Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, prin Agenţia Naţională a Zonei Montane, colaborează cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi cu Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei în domeniul formării profesionale iniţiale şi continue. Condiţiile de colaborare se stabilesc prin ordin comun al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale şi al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei. ...

Articolul 7

Instituţiile de învăţământ şi de cercetare ştiinţifică din zona montană pot primi în folosinţă gratuită terenuri agricole pentru loturi experimentale, respectiv pentru cercetare, în condiţiile legii, dacă fac dovada că prin activitatea lor contribuie la dezvoltarea zonei montane.

Capitolul V

Dezvoltarea şi protecţia mediului montan

Articolul 8

Producătorii agricoli din zona montană beneficiază de sprijinul financiar din partea statului, acordat potrivit legislaţiei în vigoare.

Articolul 9

Pentru compensarea scăderii veniturilor populaţiei din zona montană, datorată restricţiilor privind utilizarea agricolă a terenurilor situate în arii protejate sau în zone defavorizate natural, statul poate acorda diferenţiat indemnizaţii compensatorii de handicapuri naturale producătorilor agricoli.

Articolul 10

La întocmirea proiectelor şi a planurilor de management ale ariilor naturale şi construite protejate din zona montană participă specialişti cu pregătire pentru zone montane, precum şi specialişti cu pregătire corespunzătoare în domeniul urbanismului şi amenajării teritoriului.

Articolul 11

Formele, condiţiile şi cuantumul indemnizaţiei compensatorii de handicapuri naturale din zona montană se stabilesc anual prin hotărâre a Guvernului.

Articolul 12

Pentru a favoriza mecanizarea lucrărilor agricole şi creşterea productivităţii muncii, structurile agricole de specialitate din cadrul direcţiilor pentru agricultură şi dezvoltare rurală întocmesc şi afişează variante fezabile de comasare a terenurilor agricole, care să avantajeze proprietarii de terenuri în realizarea schimburilor şi cumpărărilor de loturi care să conducă la o organizare mai judicioasă şi mai economică a activităţilor agricole specifice.

Articolul 13

(1) Pentru protecţia solului montan şi, după caz, pentru refacerea capacităţii de producţie a acestuia, persoanele fizice şi juridice care deţin în proprietate sau folosesc cu orice titlu terenuri cu destinaţie agricolă şi silvică aplică măsuri de prevenire şi combatere a degradării solului. ... (2) Măsurile de prevenire a afectării funcţiilor naturale ale solului asigură protecţia permanentă a fertilităţii şi capacităţii funcţionale a solului, prin aplicarea principiilor bunelor practici agricole, care includ: ... a) lucrarea solului în concordanţă cu specificul terenului, ţinându-se seama de condiţiile geografice, orografice şi climatice specifice; ... b) conservarea şi îmbunătăţirea structurii solului; ... c) evitarea compactării solului, în funcţie de tipul de sol şi de gradul de umiditate al acestuia, prin controlul presiunii exercitate de echipamentele de utilizare agricolă; ... d) evitarea eroziunii solului, după caz, prin adaptarea mijloacelor de exploatare la condiţiile locale: pantă, acţiunea apei şi a vântului, precum şi învelişul vegetal al solului; ... e) conservarea elementelor structurale predominant naturale ale parcelelor de teren, care sunt necesare pentru conservarea solului, în special prin plantaţii de garduri vii, boschete, tufărişuri şi copaci, menţinerea haturilor între parcelele de teren, executarea de benzi înierbate şi de terase; ... f) conservarea şi susţinerea dezvoltării microflorei şi microfaunei, în scopul asigurării echilibrului biologic al solului prin rotaţia corespunzătoare a culturilor; ... g) conservarea conţinutului de humus al solului, în funcţie de structura solului, în special prin aplicarea adecvată a substanţelor organice sau prin reducerea intensităţii lucrării solului. ... (3) Nerespectarea principiilor bunelor practici agricole va fi sancţionată potrivit reglementărilor în vigoare. ...

Articolul 14

Păşunile din zona montană, aflate pe teritoriul unei arii naturale protejate, se pot atribui în folosinţă de către proprietar, cu avizul administraţiei ariei protejate, pentru exploatare, exclusiv populaţiei locale şi numai în zonele, perioadele, cu efectivele şi speciile de animale stabilite prin planurile de management.

Articolul 15

(1) Atribuirea în folosinţă a păşunilor se face prin contract pentru cel puţin 5 ani consecutivi, cu drept de prelungire, aceluiaşi grup de agricultori sau aceloraşi persoane fizice, dacă au fost respectate clauzele speciale cu privire la întreţinerea şi exploatarea raţională a acestora. ... (2) Verificarea respectării obligaţiilor contractuale se realizează anual de către specialistul centrului agricol şi de un reprezentant al consiliului local. ... (3) Sumele rezultate din taxele de păşunat şi din alte exploataţii ale păşunilor, care sunt stabilite de către consiliile locale, sunt folosite integral pentru lucrări de întreţinere, amenajări pastorale şi/sau silvice, lucrări de reconstrucţie ecologică a păşunilor degradate. ...

Articolul 16

(1) Asigurarea reproducţiei şi ameliorarea efectivelor de animale din zona montană se realizează în condiţiile Legii zootehniei nr. 72/2002, cu modificările ulterioare. ... (2) Crescătorii de animale, asociaţiile profesionale ale acestora şi consiliile locale din zona montană pot asigura reproducători cu origine cunoscută, autorizaţi de către structurile de specialitate subordonate Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. ...

Articolul 17

Direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală, prin structura specializată în dezvoltarea zonei montane, sprijină material şi logistic, în cadrul creditelor bugetare alocate, organizarea de târguri, expoziţii şi conferinţe care ţin cont de tradiţiile şi interesele comunităţii, în colaborare cu consiliile locale.

Articolul 18

Persoanele fizice şi asociaţiile familiale autorizate potrivit legii, care desfăşoară activităţi de turism în structuri de primire de tipul pensiunilor şi fermelor agroturistice, beneficiază de următoarele înlesniri:

a) acordarea unor suprafeţe din terenurile disponibile, în condiţiile legii, de către consiliile locale, în vederea construirii, dezvoltării şi exploatării pensiunilor şi gospodăriilor agroturistice; ... b) acordarea de priorităţi la realizarea infrastructurii necesare desfăşurării activităţii. ...

Articolul 19

(1) Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice, având o capacitate de cazare de până la 10 camere, totalizând maximum 30 de locuri, în mediul rural, şi până la 20 de camere în mediul urban, funcţionând în locuinţele cetăţenilor sau în clădiri independente care asigură în spaţii special amenajate cazarea turiştilor şi servirea mesei. ... (2) Alimentaţia turiştilor în pensiunile turistice şi agroturistice se asigură cu produse agroalimentare, cu prioritate din surse proprii sau locale. ... (3) Autorizaţia pentru construirea pensiunilor turistice şi agroturistice se face în conformitate cu prevederile legale, cu avizul de specialitate al autorităţii publice centrale care aplică politica Guvernului în domeniul turismului. ... (4) Pensiunile turistice şi agroturistice sunt clasificate de către autoritatea publică centrală care aplică politica Guvernului în domeniul turismului, în conformitate cu dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 1.328/2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice, cu modificările şi completările ulterioare. ... (5) Pensiunile agroturistice montane care dezvoltă capacităţi de cazare de până la 20 de locuri beneficiază de scutire de la plata impozitului pe profit şi a impozitului pe teren timp de 5 ani de la constituire. ...

Articolul 20

(1) În amenajarea teritoriului montan, aplicată în conformitate cu prevederile Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, se au în vedere priorităţile şi nevoile populaţiei montane, în concordanţă cu necesitatea conservării monumentelor istorice şi a siturilor arheologice, a biodiversităţii şi utilizării durabile a resurselor naturale din zonele montane. ... (2) La proiectarea construcţiilor în localităţile din zonele rurale montane se asigură specificul arhitectural al zonei, în perspectiva dezvoltării turismului şi agroturismului. ...

Articolul 21

În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale va elabora Strategia de dezvoltare durabilă a zonei montane, care va fi aprobată prin hotărâre a Guvernului.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALER DORNEANU

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

Bucureşti, 14 iulie 2004.

Nr. 347.

----------