REGULAMENT

de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale

EMITENT

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 190 din 7 august 1992

Capitolul 1

Dispoziţii generale

Articolul 1

Curtea Constituţională se organizează şi funcţionează în baza art. 140-145 din Constituţia României, a Legii nr. 47 din 22 mai 1992 şi a prezentului regulament, emis potrivit dispoziţiilor acestei legi.

Articolul 2

Prezentul regulament stabileşte reguli complementare de procedura, atribuţiile personalului de specialitate şi administrativ, precum şi reguli de disciplina şi de răspundere disciplinară.

Articolul 3

Dispoziţiile regulamentului se interpretează în conformitate cu prevederile Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi ale celorlalte dispoziţii legale aplicabile judecătorilor şi funcţionarilor publici.

Capitolul 2

Plenul şi preşedintele Curţii Constituţionale

Articolul 4

Plenul Curţii Constituţionale îndeplineşte atribuţiile care, potrivit legii, se pot realiza numai prin acte adoptate cu votul majorităţii judecătorilor.

De asemenea, plenul Curţii Constituţionale ia orice măsură necesară pentru buna desfăşurare a activităţii Curţii.

Articolul 5

Cvorumul pentru plenul Curţii Constituţionale este, potrivit legii, de două treimi din numărul judecătorilor.

În exercitarea atribuţiilor prevăzute de Constituţie şi de Legea nr. 47/1992, plenul adopta acte cu votul majorităţii judecătorilor, iar în toate celelalte cazuri, cu votul majorităţii din cvorumul prevăzut de alin. 1.

Soluţiile adoptate în plen, în materie jurisdicţională, se înscriu în condica şedinţelor de judecată, iar în celelalte cazuri, se consemnează, pentru fiecare şedinţa în parte, într-un registru special, ţinut de secretarul şef.

Şedinţele plenului se convoacă de preşedintele Curţii Constituţionale, din proprie iniţiativă sau la cererea altui judecător. Convocarea se face cu anunţarea ordinii de zi, care se adoptă în plen, la începutul şedinţei.

Articolul 6

Preşedintele Curţii Constituţionale îndeplineşte atribuţiile prevăzute în sarcina sa de Legea nr. 47/1992, precum şi următoarele atribuţii:

a) ia măsuri, în cazul în care controlul constituţionalităţii este de competenţa plenului, pentru comunicarea sesizării Curţii, autorităţilor publice prevăzute de lege, încunoştinţarea judecătorilor asupra punctelor de vedere sau a altor acte justificative primite, desemnarea judecătorilor raportori sau a celor care vor redacta decizia Curţii; ... b) dispune, potrivit legii, publicarea în Monitorul Oficial al României şi comunicarea actelor Curţii; ... c) înştiinţează Preşedintele României în situaţia prevăzută de art. 33 alin. (2) din Legea nr. 47/1992; ... d) conduce aparatul funcţional al Curţii, alcătuit din corpul magistraţilor-asistenţi şi Secretariatul Curţii, şi aproba delegarile de atribuţii; ... e) încheie şi desface, în condiţiile legii, contractele de muncă ale personalului de specialitate şi administrativ din aparatul Curţii; ... f) repartizează magistraţii-asistenţi pe lîngă completele de judecată şi pentru efectuarea lucrărilor necesare plenului; ... g) stabileşte procedura audientelor la nivelul Curţii Constituţionale; ... h) face informări periodice, cel puţin o dată pe semestru, plenului Curţii Constituţionale, asupra activităţii acesteia; ... i) exercita autoritatea disciplinară în condiţiile prezentului regulament; ... j) organizează concursurile pentru angajarea personalului Curţii; ... k) aproba concediile de odihnă ale judecătorilor, magistraţilor-asistenţi şi secretarului şef, după consultarea acestora, concediile fără plata ale personalului sau concedii de 2-4 zile pe an, plătite, pentru evenimente deosebite şi dispune rechemarile din concediu; ... l) aproba cheltuielile necesare funcţionarii Curţii pe baza referatelor prezentate de judecători, magistraţi-asistenţi şi secretarul şef, cu avizul directorului Direcţiei economice. ...

În problemele privind personalul, delegarea de atribuţii şi administraţia Curţii, preşedintele emite ordine.

Capitolul 3

Funcţionarea Curţii Secţiunea 1 Registrele Curţii

Articolul 7

Registrele Curţii Constituţionale în materie jurisdicţională sînt următoarele:

a) registrele de dosare, în care se trec, în ordinea intrării, toate actele de sesizare a Curţii; numărul de înregistrare al fiecărui act de sesizare formează numărul de dosar, la care se adauga o litera de la A-I, în funcţie de încadrarea sesizării în categoriile de atribuţii prevăzute de art. 144 din Constituţie; sub acelaşi număr se vor inregistra şi toate cererile depuse ulterior sau adresele trimise de Curte în legătură cu cauza respectiva; ... b) opisul alfabetic, în care se trec denumirea organului sau numele persoanei care a făcut sesizarea şi numărul dosarului; în cazul în care actul de sesizare aparţine unui grup de deputaţi sau de senatori, în opisul alfabetic se va trece numai numele primului deputat, respectiv senator; ... c) registrul informativ, în care se menţionează, pentru fiecare dosar: primul termen de judecată şi termenele următoare acordate de Curte; data iesirii dosarului din arhiva şi persoana căreia i s-a predat; data reintrarii dosarului în arhiva; numărul şi data deciziei, hotărîrii sau avizului şi soluţia pe scurt; ... d) registrul de termene al arhivei, în care se trec toate dosarele, pe termenele de judecată fixate; exista registre distincte pentru activitatea în plen şi pentru judecata în complete; ... e) condica şedinţelor de judecată, în care se trec, separat pentru plen, completele de 3 sau de 5 judecători, toate dosarele din şedinţa respectiva, în ordinea înscrisă în lista cauzelor, soluţia şi numele judecătorilor; ... f) registrele de evidenta a redactarii actelor Curţii, în care se trec - în ordine şi separat, în funcţie de distincţia facuta de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 - toate deciziile şi hotărîrile pronunţate, precum şi avizele emise; data redactarii se considera data depunerii la mapa a deciziei, hotărîrii sau avizului în forma dactilografiata. ...

La sfîrşitul fiecărui an, după ultima operaţiune din fiecare registru, se va întocmi un proces-verbal de închidere, care va fi semnat de preşedintele Curţii şi de secretarul şef, aplicindu-se sigiliul. Înscrierile se vor face în aceleaşi registre, reincepindu-se numerotarea, dacă este cazul.

Articolul 8

În funcţie de necesităţile compartimentelor Curţii, la propunerea magistraţilor-asistenţi şi a secretarului şef, preşedintele Curţii poate aproba şi existenta altor registre decît cele prevăzute în articolul precedent.

Articolul 9

Modelul registrelor folosite de Curte se aproba de plenul acesteia.

Secţiunea a 2-a Activitatea premergătoare şedinţelor de dezbateri

Articolul 10

Actele de sesizare a Curţii, sosite prin posta sau curier, se depun la registratura, unde - în aceeaşi zi - primesc data certa, după care se predau preşedintelui Curţii, avînd ataşate şi plicurile.

Celelalte cereri şi acte, de orice natura, inclusiv corespondenta cu caracter administrativ, sosite prin posta sau curier, se înregistrează mai întîi în registrele corespunzătoare, iar apoi se prezintă, după caz, preşedintelui sau secretarului şef, împreună cu plicurile în care au fost trimise.

Actele şi cererile prezentate direct preşedintelui primesc data certa la prezentarea lor, după care se predau arhivarului-registrator, care le înregistrează.

În cazul în care Curtea se sesizează din oficiu asupra constituţionalităţii iniţiativelor de revizuire a Constituţiei, actul prin care se declanseaza procedura jurisdicţională este încheierea prin care plenul a hotărît acest lucru.

Dovezile de comunicare a procedurii se primesc direct la arhiva Curţii, sub semnatura, după care se ataşează la dosar, arhivarul-registrator atestind despre aceasta pe conceptul de citare.

Corespondenta cu caracter secret se prezintă, nedesfacuta, direct preşedintelui Curţii, fiind evidenţiată într-un registru special.

Plicurile care poarta menţiunea "confidenţial" se înregistrează în registrul prevăzut la alineatul precedent numai cu aceasta menţiune, fără a fi desfăcute, după care se predau destinatarului.

Articolul 11

Preşedintele Curţii, primind actul de sesizare în cazurile prevăzute de art. 144 lit. a), b), d), e), f), g) şi h) din Constituţie, fixează termenul de dezbateri, astfel încît sa existe cel mult 30 de zile de la sesizare, dacă legea nu prevede altfel. La fixarea termenului, preşedintele va avea în vedere natura cauzei, alcătuirea unor şedinţe echilibrate şi necesitatea depunerii punctelor de vedere şi memoriilor formulate în apărare sau a efectuării unor investigaţii, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 47/1992.

Preşedintele desemnează unu sau mai mulţi magistraţi-asistenţi, în vederea pregătirii dezbaterilor, urmărind o repartizare egala între magistraţii-asistenţi. Dacă apreciază ca este necesar, preşedintele poate numi raportor un judecător, care va referi asupra punctelor de vedere şi relaţiilor cerute, soluţiilor din doctrina şi jurisprudenta română şi străină, precum şi a oricăror alte elemente necesare dezbaterilor.

După luarea acestor măsuri, actele de sesizare se restituie la registratura unde, în aceeaşi zi, primesc numărul din registrul de dosare şi se înscriu, totodată, în registrele prevăzute de art. 7 lit. b), c) şi d); dosarele se predau magistratului-asistent desemnat şi se păstrează în arhiva.

Articolul 12

Dacă actul de sesizare vizează atributia Curţii prevăzută de art. 144 lit. c) din Constituţie, preşedintele va stabili completul de judecată, alcătuit din 3 judecători, preşedintele acestuia, precum şi magistratul-asistent care va pregati dezbaterile, după care va dispune formarea dosarului şi înregistrarea sesizării în registrele prevăzute de art. 7 lit. a) şi b).

Magistratul-asistent stabilit pentru pregătirea dezbaterilor va preda dosarul preşedintelui completului de judecată, care va desemna pe unul dintre judecătorii completului ca raportor.

Judecătorul raportor verifica dacă sînt îndeplinite cerinţele prevăzute de art. 23 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, iar în cazul în care constata ca încheierea nu este motivată ori că nu cuprinde punctele de vedere sau susţinerile părţilor, ori probele depuse de părţi sau socotite necesare de către instanţa, va solicita completarea actului de sesizare, stabilind şi termenul în care instanţa sa răspundă. Dacă judecătorul raportor sau, ulterior, completul de judecată apreciază ca este necesar, se va solicita instanţei trimiterea dosarului în care s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate.

Judecătorul raportor, ajutat de magistratul-asistent, va efectua şi investigaţiile pe care le considera necesare, astfel încît, în cel mult 60 de zile, să poată prezenta un raport preliminar preşedintelui completului de judecată, în cazul în care îşi găsesc aplicare dispoziţiile art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. Preşedintele este obligat ca în cel mult 10 zile sa convoace completul de judecată.

Dacă completul de judecată hotărăşte, cu unanimitate de voturi, sa respingă excepţia, fără citarea părţilor, se va pronunţa o decizie, supusă recursului în condiţiile art. 25 din Legea nr. 47/1992.

În cazul în care nu sînt aplicabile prevederile art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, judecătorul raportor va îndeplini obligaţiile ce-i revin potrivit art. 24 alin. (3) din lege, stabilind termenul pentru comunicarea punctelor de vedere la care face referire textul, care poate fi de cel mult 60 de zile. Ţinînd seama de investigaţiile efectuate şi de actele trimise Curţii, judecătorul va întocmi un raport, pe baza căruia preşedintele completului va stabili termenul de judecată şi va dispune înregistrarea dosarului în registrele prevăzute de art. 7 lit. c) şi d).

Articolul 13

În cazul în care Curtea este sesizată cu recurs, în condiţiile art. 25 din Legea nr. 47/1992, preşedintele Curţii va fixa completul de judecată potrivit acestui text, iar apoi va proceda potrivit art. 11 din prezentul regulament.

Articolul 14

Dacă actul de sesizare vizează atribuţiile Curţii prevăzute de art. 144 lit. f) şi i) din Constituţie, preşedintele va stabili, după caz, 3 judecători sau un judecător, ca raportori, după care se va dispune formarea dosarului şi înregistrarea sesizării în registrele prevăzute de art. 7 lit. a) şi b).

În cazul contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic, judecătorul raportor va îndeplini de îndată obligaţiile ce-i revin potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.

Judecătorii raportori, ajutaţi de magistraţii-asistenţi, vor face toate investigaţiile necesare, întocmind raportul în cel mult 30 de zile de la numire, în cazul lit. f), şi în cel mult 90 de zile, în cazul lit. i). Raportul se depune în dosar.

Îndată după depunerea raportului, preşedintele stabileşte termenul de dezbateri şi dispune înregistrarea dosarului în registrele prevăzute de art. 7 lit. c) şi d).

Dacă sesizarea s-a făcut în temeiul art. 144 lit. f) din Constituţie, termenul de dezbateri se va stabili în cel mult 15 zile de la data raportului, aducindu-se de îndată la cunoştinţa Preşedintelui României.

În cazul prevăzut de art. 144 lit. i) din Constituţie, termenul de dezbateri se va stabili în cel mult 45 de zile de la data raportului.

Articolul 15

Pe coperta dosarului se va menţiona numai: denumirea Curţii, numărul dosarului, denumirea organului sau numele persoanei care a făcut sesizarea, obiectul cauzei, termenul de judecată.

Dosarul trebuie să aibă toate filele cusute şi numerotate: după soluţionarea definitivă se va proceda la snuruire şi aplicarea sigiliului, iar pe faţa interioară a ultimei coperti arhivarul-registrator va certifica numărul filelor, în cifre şi în litere.

Scoaterea din incinta Curţii Constituţionale a dosarelor, actelor şi lucrărilor este interzisă.

Dosarele vor fi puse la dispoziţia părţilor pentru studiu numai în arhiva, după identificarea şi notarea de către arhivarul-registrator a prenumelui şi numelui persoanelor care le solicita, verificindu-se actele de identitate, procurile sau delegatiile, precum şi integritatea dosarului la restituire.

Articolul 16

Magistratul-asistent, îndată după primirea dosarelor, întocmeşte conceptele de citare, dispune emiterea procedurilor de chemare în faţa Curţii şi comunicarea copiilor de pe actele de sesizare, urmăreşte primirea punctelor de vedere sau a memoriilor prevăzute de lege şi asigura aducerea la îndeplinire a tuturor lucrărilor dispuse de preşedinte sau de judecătorul raportor, după caz.

Totodată, magistratul-asistent ia măsuri de multiplicare, pentru fiecare dintre judecători, a actului de sesizare, a punctelor de vedere primite şi a raportului.

Expedierea corespondentei se face numai pe cale oficială, prin posta, agent sau curier.

Chemarea în faţa Curţii se poate face şi telefonic sau prin telegrama, telex ori telefax, pe conceptul de citare urmînd să se facă menţiune despre procedeul folosit, data şi ora comunicării.

Articolul 17

Magistratul-asistent preia dosarele de la arhiva, prin semnatura în registrul de termene, cu cel puţin 48 de ore înaintea şedinţei, după care:

a) întocmeşte şi afişează lista cauzelor cu minimum 24 de ore înaintea termenului de dezbateri; ... b) completează condica de şedinţa, potrivit art. 7 lit. e); ... c) verifica dacă au sosit la Curte şi s-au atasat la dosar dovezile de inminare sau de comunicare a citaţiilor şi a celorlalte acte procedurale, precum şi memoriile formulate în apărare, punctele de vedere, actele şi relaţiile solicitate de preşedintele Curţii sau al completului de judecată, ori de judecătorul raportor; ... d) verifica legalitatea îndeplinirii procedurilor de citare sau de comunicare ataşate la dosar. ...

Despre toate măsurile luate, ca şi despre neregulile procedurale constatate, magistratul-asistent informează, după caz, preşedintele Curţii sau preşedintele completului de judecată, iar apoi preda acestora toate dosarele stabilite pentru termenul respectiv.

Verificările menţionate la lit. c) şi d) se fac şi înaintea începerii dezbaterilor.

Articolul 18

Preşedintele Curţii asigura persoanelor implicate în mod direct în soluţionarea cauzei studierea din timp a dosarelor, cu excepţia cauzelor precizate la art. 144 lit. c) din Constituţie.

În cazurile în care, potrivit Legii nr. 47/1992, participarea Ministerului Public este obligatorie, acestuia i se comunică actul de sesizare, o dată cu citaţia.

În cazurile privind soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate, dosarele pot fi consultate de părţi sau de avocaţii acestora, pe bază de delegaţie.

Secţiunea a 3-a Activitatea în timpul şedinţelor de dezbateri

Articolul 19

La şedinţele de plen participa toţi judecătorii Curţii, afară de situaţiile în care sînt implicaţi în mod justificat.

Şedinţele în plen sînt conduse de preşedintele Curţii sau de inlocuitorul acestuia.

La şedinţele în plen participa, în mod obligatoriu, magistratul-asistent desemnat de preşedinte, iar în cazurile prevăzute de lege, reprezentantul Ministerului Public şi alte persoane sau autorităţi, citate în acest scop.

În cazurile în care legea prevede că dezbaterile au loc pe baza actelor aflate la dosar, preşedintele poate invita, pentru relaţii, persoanele socotite necesare.

Articolul 20

Şedinţele se desfăşoară în complet de 3 judecători, în cazul în care Curtea hotărăşte asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti privind neconstituţionalitatea legilor ori a ordonanţelor şi în complet de 5 judecători, cînd se soluţionează recursurile exercitate, potrivit legii, împotriva deciziilor pronunţate în aceasta materie.

Judecătorii care au făcut parte din completul de 3 nu pot lua parte la judecarea aceleiaşi cauze în recurs.

Dezbaterile sînt conduse de preşedintele completului.

Dispoziţiile art. 19 alin. 4 sînt aplicabile.

Articolul 21

Şedinţele de judecată în situaţiile prevăzute de art. 144 lit. c), d), e) şi i) din Constituţie sînt publice, afară de cazul în care, în condiţiile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, s-a hotărît şedinţa secreta.

Accesul publicului este limitat la numărul de locuri din sala de şedinţa.

În scopul asigurării solemnitatii şedinţei, utilizarea în sala de şedinţa a aparatelor ce permit înregistrarea, fixarea sau transmiterea cuvintului ori a imaginii este admisă numai înainte de începerea dezbaterilor şi cu autorizarea prealabilă a preşedintelui care conduce şedinţa de judecată.

Este interzis cu desăvîrşire ca în sala de şedinţa să se facă propaganda de orice fel, prin viu grai ori prin afişe, pancarte sau alte materiale de acest gen, sub sancţiunea evacuarii din sala şi a sesizării organelor de poliţie, dacă preşedintele apreciază ca fapta are caracter grav.

Dispoziţiile art. 122 şi 123 Cod procedura civilă sînt aplicabile.

Articolul 22

În timpul şedinţelor publice judecătorii, magistraţii-asistenţi şi procurorul poarta roba.

Articolul 23

Magistratul-asistent care a pregătit dezbaterile intră în sala de şedinţa înaintea completului, verifica respectarea dispoziţiilor art. 21 din regulament şi asigura prezenta la usa a aprodului.

Aprodul anunta publicului din sala intrarea, după caz, a plenului sau a completului de judecată.

Articolul 24

După deschiderea dezbaterilor de către preşedinte, cauzele sînt strigate, în ordinea stabilită prin lista de şedinţa, de către magistratul-asistent.

În fiecare cauza, dacă este cazul, magistratul-asistent face apelul părţilor şi al celorlalte organe sau persoane citate, după care referă asupra modului în care s-a efectuat procedura de citare a persoanelor sau organelor chemate la proces şi dacă s-au îndeplinit celelalte măsuri dispuse de Curte, referă pe scurt asupra obiectului cauzei şi a stadiului în care se afla judecata acesteia şi, cînd este cazul, anunta numele judecătorului desemnat ca raportor.

Articolul 25

Dezbaterile au loc oral, dacă legea nu prevede altfel. Dacă a fost desemnat raportor, dezbaterile încep prin expunerea raportului, cu excepţia situaţiei în care toate părţile prezentate declara, în mod expres, ca au luat cunoştinţa de raport şi nu mai este necesară expunerea.

Dacă este cazul, se administrează probele propuse de părţi şi găsite concludente de Curte. În situaţia în care administrarea probei nu poate avea loc la termenul respectiv, Curtea va stabili un nou termen.

După expunerea raportului sau dării de seama şi, eventual, a administrării probelor, preşedintele da cuvintul părţilor pentru a-şi expune concluziile.

Procurorul, cînd participa, potrivit legii, la dezbateri, ia cuvintul ultimul.

În cazul în care se acordă termen, părţile prezente şi procurorul iau termenul în cunoştinţa şi nu vor mai fi citate.

Articolul 26

Odată sesizată, Curtea procedează la examinarea constituţionalităţii, nefiind aplicabile dispoziţiile referitoare la suspendarea, întreruperea sau stingerea procesului.

În cazul în care completul de 3 judecători sau completul de 5 judecători doreşte să se îndepărteze de interpretarea juridică continuta într-o decizie a plenului sau într-o decizie definitivă a unui complet, se va adresa plenului, acordind termen în cauza pe care o dezbate. Interpretarea data de plen cu votul majorităţii judecătorilor este obligatorie pentru completul de judecată.

Articolul 27

În cursul şedinţei, magistratul-asistent va consemna în registrul de note, numerotat şi sigilat, numărul dosarului, susţinerile orale ale părţilor şi procurorului, măsurile dispuse de Curte, precum şi toate celelalte aspecte rezultind din desfăşurarea dezbaterilor.

Registrul se vizează de preşedinte după fiecare şedinţa şi, pe baza lui, magistratul-asistent va întocmi încheierea de dezbateri. Registrul se păstrează în arhiva Curţii timp de 5 ani de la data ultimelor note scrise.

Articolul 28

Dacă Curtea rămîne în pronunţare, preşedintele anunta la sfîrşitul şedinţei ziua şi ora stabilite pentru pronunţarea rezultatului deliberării. Amînarea pronunţării nu va depăşi, de regula, 10 zile. În condica de şedinţe se va trece, în momentul pronunţării, şi termenul la care au avut loc dezbaterile.

Secţiunea a 4-a Activitatea ulterioară încheierii dezbaterilor

Articolul 29

Curtea nu statuează decît asupra problemelor de drept.

Articolul 30

Deliberarea se face în secret şi la ea vor fi prezenţi numai judecătorii care au participat la dezbateri. Magistratul-asistent care a pregătit dezbaterile şi a participat la ele poate fi consultat.

Judecătorul cel mai tinar votează primul, apoi ceilalţi judecători şi, la sfîrşit, preşedintele.

Dacă a fost desemnat judecător raportor, acesta votează primul, apoi se urmează ordinea stabilită în alineatul precedent.

În situaţia în care un judecător cere să se intrerupa deliberarea pentru o mai buna studiere a problemelor ce formează obiectul dezbaterii şi preşedintele sau cel puţin o treime din judecătorii plenului sau completului considera cererea justificată, se va amina pronunţarea pentru o altă dată, ţinînd seama de urgenta cauzei.

Dacă în procesul deliberării se constata necesitatea lămuririi suplimentare a unor aspecte, preşedintele poate dispune redeschiderea dezbaterilor, luînd măsurile procesuale necesare.

Articolul 31

Rezultatul deliberării se consemnează într-o minuta, care se certifica de judecătorii care au participat la şedinţa şi de magistratul-asistent.

Magistratul-asistent va trece de îndată în condica de şedinţe soluţiile date, iar dacă au avut loc dezbateri orale, preşedintele le va da citire în şedinţa publică.

Articolul 32

Deciziile, hotărîrile şi avizele se redactează în scris de către magistratul-asistent care a participat la dezbateri, urmînd ca după aceea să se definitiveze în şedinţa judecătorilor care le-au pronunţat. Termenul de redactare este de cel mult 20 de zile, iar în cazul deciziilor date în temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie nu poate depăşi 2 luni de la pronunţare.

Actele Curţii, menţionate în alineatul precedent, se vor redacta în numărul de exemplare necesar, spre a asigura păstrarea la dosar şi în mape speciale la arhiva şi biblioteca Curţii, comunicarea acestora tuturor persoanelor sau organelor pentru care legea prevede comunicarea şi trimiterea, dacă este cazul, spre publicare.

Deciziile, hotărîrile şi avizele se certifica de preşedintele Curţii sau al completului şi de magistratul-asistent care a participat la dezbateri. Ele primesc număr în ordinea înscrierii lor în condica de şedinţe, însă separat pentru decizii, hotărîri şi avize.

Actele pronunţate de Curte se comunică şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, în condiţiile stabilite prin Legea nr. 47/1992. De asemenea, Curtea editează culegeri de hotărîri, decizii şi alte acte şi organizează sistematizarea jurisprudenţei.

După întocmirea procedurilor de comunicare a deciziilor, a hotărîrilor sau avizelor, magistratul-asistent va preda dosarele arhivarului-registrator, sub semnatura.

La arhiva se păstrează şi cîte un exemplar din fiecare act pronunţat de Curte, în mape speciale de decizii, hotărîri şi avize, grupate în ordine numerică, pe ani.

Articolul 33

În cazul în care s-a dispus amînarea dezbaterilor, magistratul-asistent va trece în condica de şedinţe termenul fixat şi motivele aminarii, iar în termen de 48 de ore va întocmi încheierea de amînare, conceptele de citare pentru termenul următor, adresele şi celelalte măsuri dispuse de Curte.

După redactarea şi semnarea încheierilor, magistratul-asistent preda dosarele aminate arhivarului-registrator, care semnează de primirea lor pe lista de procese.

Capitolul 4

Secretariatul Curţii Constituţionale

Articolul 34

Secretariatul Curţii Constituţionale are în structura sa Serviciul de documentare, cercetare şi informatica, Serviciul de relaţii cu publicul, relaţii externe, registratura, secretariat şi Direcţia economică.

Secretariatul asigura condiţiile organizatorice, informationale şi materiale pentru buna desfăşurare a activităţii Curţii.

Articolul 35

Secretariatul Curţii Constituţionale este condus de secretarul şef, care are următoarele atribuţii:

a) asigura pregătirea şi organizarea lucrărilor Curţii; ... b) conduce compartimentele secretariatului şi ia măsuri pentru realizarea la termen şi în mod corespunzător a lucrărilor ce le revin; ... c) prezintă şi asigura fundamentarea actelor ce se supun aprobării plenului Curţii sau preşedintelui acesteia, cu excepţia deciziilor, hotărîrilor şi avizelor prevăzute de art. 13 din Legea nr. 47/1992; ... d) păstrează documentele şi actele cu caracter secret sau confidenţial; ... e) stabileşte regulile de acces al publicului la serviciile Curţii şi asigura respectarea acestora. ...

Articolul 36

Serviciul de documentare, cercetare şi informatica urmăreşte realizarea şi prelucrarea fondului documentar necesar activităţii Curţii, efectuarea de studii şi informări la solicitarea preşedintelui Curţii, a preşedinţilor completelor de judecată sau a judecătorilor raportori, evidenta şi informarea operativă asupra practicii Curţii. În acest scop, personalul serviciului îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) şeful serviciului coordonează, îndrumă şi controlează activitatea salariaţilor din subordine şi repartizează lucrările între aceştia, în funcţie de specialitatea lor; principalele lucrări, stabilite ca atare de secretarul şef, se realizează nemijlocit de şeful serviciului sau sub conducerea sa; ... b) cercetatorul ştiinţific efectuează studiile şi informarile dispuse de preşedintele Curţii, întocmeşte documentaţii, rapoarte şi alte materiale necesare Curţii, asigurind, dacă este cazul, traducerea lor într-o limbă de circulaţie internationala; ... c) expertul efectuează studii şi informări dispuse de preşedintele completului de judecată sau de judecătorul raportor, asigura evidenta şi informarea operativă asupra practicii Curţii, furnizează sistemului informaţional datele primare necesare funcţionarii acestuia, participa la întocmirea corespondentei cu strainatatea, inclusiv a documentaţiilor, actelor sau altor materiale elaborate în cadrul Oficiului de relaţii externe şi cu publicul; ... d) informaticienii proiectează sistemul informaţional necesar documentării Curţii, îl implementeaza, furnizează datele necesare şi informează judecătorii Curţii, magistraţii-asistenţi, cercetatorii ştiinţifici, experţii sau consilierii pentru relaţii externe şi cu publicul, la solicitarea acestora; ... e) bibliotecarul gestionează, prelucreaza şi tine evidenta bibliotecii, întocmeşte fisierul acesteia şi informează personalul Curţii asupra lucrărilor de specialitate primite. ...

Studiile şi informarile elaborate de cercetatorii ştiinţifici sau experţi se întocmesc, dacă este cazul, împreună cu magistraţii-asistenţi.

Articolul 37

Serviciul de relaţii cu publicul, relaţii externe, registratura şi secretariat are în structura sa Oficiul de relaţii externe şi cu publicul şi Oficiul de pregătire a lucrărilor, registratura şi secretariat.

Şeful serviciului coordonează, îndrumă şi controlează activitatea tuturor salariaţilor din subordine şi este, în cazurile stabilite de preşedinte, purtatorul de cuvint al Curţii.

Articolul 38

Oficiul de relaţii externe şi cu publicul asigura traducerea, întocmirea şi expedierea corespondentei cu strainatatea, îndeplinirea obligaţiilor ce revin Curţii în cadrul relaţiilor internaţionale, organizarea raporturilor cu presa, radioul, televiziunea şi organizaţii sociale, cu excepţia celor legate de desfăşurarea şedinţelor de judecată. În acest scop, personalul oficiului îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) organizează acţiunile de protocol ale Curţii, inclusiv intilniri cu presa, radioul şi televiziunea; supune spre aprobare, la începutul anului, o dată cu bugetul Curţii, planul de acţiuni externe pentru anul următor; ... b) consilierul pentru probleme externe şi relaţii cu publicul executa lucrări repartizate de şeful serviciului, asigura obţinerea vizelor şi protocolul pentru deplasarile în străinătate, primeşte şi însoţeşte delegatiile străine şi urmăreşte realizarea activităţilor legate de relaţiile externe ale Curţii. ...

Articolul 39

Oficiul de pregătire a lucrărilor, registratura şi secretariat asigura efectuarea lucrărilor la cabinete, dactilografierea actelor şi documentaţiilor Curţii, activitatea de evidenta primara, arhiva, expediţie, realizarea unor servicii auxiliare necesare judecaţii. În acest scop, personalul oficiului îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) referentul executa lucrările stabilite de judecătorul pe lîngă care este repartizat şi asigura funcţionarea cabinetului acestuia, potrivit programului stabilit de judecător; ... b) dactilografa executa lucrări de dactilografiere, potrivit repartizării şefului de oficiu; ... c) grefierul, sub îndrumarea magistratului-asistent, întocmeşte şi comunică citaţiile şi efectuează alte lucrări necesare şedinţei, executa lucrări repartizate de şeful oficiului; ... d) arhivarul-registrator executa lucrările de arhiva şi de înregistrare la arhiva, asigura păstrarea şi consultarea dosarelor; ... c) aprodul, sub conducerea preşedintelui, asigura intrarea persoanelor convocate de Curte, contribuie la păstrarea ordinii şedinţei, îndeplineşte alte sarcini stabilite de şeful oficiului; ... f) curierul expediază şi, dacă este cazul, transporta corespondenta şi îndeplineşte alte sarcini stabilite de şeful oficiului. ...

Articolul 40

Direcţia economică, avînd în structura sa Compartimentul financiar-contabil, salarizare, personal şi Compartimentul aprovizionare, transport, administrativ, asigura elaborarea, fundamentarea şi executarea bugetului Curţii şi a celorlalte lucrări financiar-contabile, exercitarea, de către preşedinte, a calităţii sale de ordonator de credite, lucrări de personal, salarizare, administrarea bunurilor din patrimoniul Curţii, activitatea de aprovizionare şi transport, realizarea altor prestaţii administrative de care depinde funcţionarea Curţii. În acest scop, personalul direcţiei îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) directorul, îndeplineşte şi funcţia de contabil şef, coordonează activitatea compartimentelor în subordine; ... b) economistul în domeniul financiar şi de contabilitate îndeplineşte atribuţiile specifice acestei funcţii din ministere; ... c) economistul pentru aprovizionare şi investiţii asigura, cu respectarea prevederilor bugetare, executarea lucrărilor pentru aprovizionarea şi realizarea cheltuielilor de capital; ... d) referentul pentru probleme de personal-salarizare executa lucrările privind angajarea personalului, eliberarea legitimatiilor, evidenta cărţilor de muncă, aplicarea sancţiunilor disciplinare, încetarea relaţiilor de serviciu şi altele asemenea, stabilite de director; ... e) administratorul asigura gestionarea, potrivit legii, a bunurilor din patrimoniul Curţii; ... f) casierul executa operaţiunile de casa ale Curţii şi alte lucrări repartizate de director; ... g) tehnicianul la aparatul de multiplicat executa lucrări de multiplicare, la dispoziţia preşedintelui Curţii, a unui judecător sau secretarului şef, precum şi unele lucrări de întreţinere a aparatului de multiplicat; ... h) bufetierul executa activităţi specifice de servicii pentru protocol; ... i) soferul asigură realizarea programului de lucru stabilit de judecătorul pe care îl deserveşte sau, în ce priveşte autovehiculul de folosinţă comuna, de preşedintele Curţii ori de secretarul şef. ...

Articolul 41

Secretarul şef detaliază, prin fişa postului, atribuţiile personalului Secretariatului Curţii Constituţionale, în termen de 10 zile de la angajarea acestuia, cu excepţia personalului Direcţiei economice, unde aceasta operaţiune se face de directorul direcţiei, precum şi a referentilor şi soferilor de la cabinetele judecătorilor Curţii, care nu pot îndeplini alte sarcini decît cele stabilite de judecători.

Capitolul 5

Răspunderea disciplinară

Articolul 42

Judecătorii Curţii Constituţionale răspund disciplinar pentru încălcarea, cu vinovăţie, a dispoziţiilor art. 41 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.

Magistraţii-asistenţi şi ceilalţi salariaţi ai Curţii Constituţionale răspund disciplinar pentru încălcarea, cu vinovăţie, a dispoziţiilor Legii nr. 47/1992 şi ale prezentului regulament.

Articolul 43

Stabilirea abaterilor disciplinare ale judecătorilor Curţii Constituţionale şi aplicarea sancţiunilor sînt, potrivit legii, de competenţa exclusiva a plenului Curţii Constituţionale.

Pornirea acţiunii disciplinare împotriva judecătorilor Curţii Constituţionale se poate face numai pe baza unei sesizări scrise şi semnate.

Primind sesizarea, preşedintele Curţii Constituţionale numeşte o comisie de cercetare disciplinară, formată din 3 judecători, pentru a examina cele sesizate.

Dacă sesizarea priveşte pe preşedintele Curţii Constituţionale, desemnarea celor 3 judecători revine plenului Curţii şi se face prin tragere la sorţi.

Unul dintre cei 3 judecători va fi desemnat ca preşedinte al comisiei de cercetare disciplinară.

Ascultarea celui invinuit în faţa comisiei de cercetare este obligatorie.

În situaţia în care comisia considera ca sesizarea este neîntemeiată, cauza se claseaza, cu aprobarea organului care a numit comisia de cercetare disciplinară.

În cazul în care comisia considera ca sesizarea este intemeiata, va întocmi un raport care împreună cu dosarul, se prezintă plenului Curţii Constituţionale.

Articolul 44

Plenul Curţii Constituţionale poate aplica judecătorilor, în funcţie de gravitatea abaterii, următoarele sancţiuni disciplinare:

a) mustrare; ... b) avertisment sever; ... c) încetarea mandatului de judecător al Curţii Constituţionale. ...

Sancţiunile se aplică prin hotărîre, adoptată cu votul majorităţii judecătorilor.

Articolul 45

Stabilirea abaterilor disciplinare săvîrşite de către magistraţii-asistenţi ori de secretarul şef şi aplicarea sancţiunii sînt de competenţa preşedintelui Curţii sau a unui consiliu de disciplina, format dintr-un judecător al Curţii Constituţionale, care este şi preşedintele consiliului de disciplina, şi 2 magistraţi-asistenţi, ca membri.

Consiliul de disciplina se numeşte de preşedintele Curţii Constituţionale.

Cel sancţionat se poate plînge împotriva sancţiunii, în termen de 10 zile de la comunicarea acesteia, unui colegiu de disciplina, format din 3 judecători numiţi de plen.

Articolul 46

Stabilirea şi sancţionarea abaterilor disciplinare săvîrşite de salariaţii din compartimentele Secretariatului Curţii Constituţionale sînt de competenţa preşedintelui Curţii sau a unui consiliu de disciplina, alcătuit din 3 magistraţi-asistenţi, numiţi de preşedinte. La numire se va desemna şi preşedintele consiliului de disciplina.

Cel sancţionat se poate plînge împotriva sancţiunii, în termen de 10 zile de la comunicarea acesteia, unui colegiu de disciplina, format dintr-un judecător, ca preşedinte, şi 2 magistraţi-asistenţi, numiţi de plenul Curţii.

Articolul 47

Numirea comisiei de cercetare disciplinară, a consiliului şi a colegiului de disciplina se face pentru fiecare caz în parte. După pronunţare, acestea îşi încetează activitate.

Lucrările de secretariat vor fi aduse la îndeplinire de un magistrat-asistent, desemnat de preşedintele Curţii.

Dosarele privind sancţiunile disciplinare se păstrează de referentul pentru probleme de personal-salarizare.

Articolul 48

Dacă în aceeaşi cauza sînt implicate persoane ce fac parte din categorii diferite de salariaţi ai Curţii Constituţionale, competenţa de stabilire şi sancţionare a abaterilor disciplinare revine autorităţii disciplinare corespunzătoare celei mai înalte funcţii.

Articolul 49

Consiliul şi colegiul de disciplina iau hotărîri, cu votul majorităţii membrilor ce le compun. Hotărîrile trebuie să fie motivate şi înregistrate într-un registru special, ţinut de referentul pentru probleme de personal-salarizare.

Articolul 50

Pentru abaterile disciplinare săvîrşite de magistraţii-asistenţi şi ceilalţi salariaţi se pot aplica următoarele sancţiuni disciplinare:

a) avertismente; ... b) reducerea salariului şi a indemnizaţiei de conducere cu 10-15%, pentru o durată de cel mult 3 luni; ... c) retrogradarea din funcţie sau categorie din cadrul aceleiaşi profesiuni, pentru o durată de cel mult 3 luni; ... d) destituirea din funcţie. ...

Capitolul 6

Dispoziţii finale şi tranzitorii

Articolul 51

În situaţii excepţionale, cînd urgenta se impune, preşedintele Curţii Constituţionale poate dispune ca termenele prevăzute în prezentul regulament să fie mai scurte.

Articolul 52

Preşedintele completului de judecată sau judecătorul raportor va semnala ministrului justiţiei cazurile în care sesizarea Curţii Constituţionale de către o instanţa judecătorească s-a făcut cu nerespectarea prevederilor art. 23 din Legea nr. 47/1992.

Articolul 53

Judecătorii pot solicita consultaţii de specialitate unor personalităţi sau instituţii, cu aprobarea prealabilă a preşedintelui Curţii, în scopul încadrării în limitele bugetare stabilite.

Articolul 54

Modelul robei judecătorilor şi a magistraţilor-asistenţi se aproba de plenul Curţii Constituţionale.

Articolul 55

Activitatea Curţii este confidenţială, cu excepţia situaţiilor în care, potrivit legii sau prezentului regulament, are caracter public.

Nerespectarea acestor dispoziţii atrage răspunderea disciplinară.

Articolul 56

Pînă la numirea magistraţilor-asistenţi, actele Curţii în materie jurisdicţională se certifica numai de preşedintele Curţii.

Articolul 57

Agenţii autorităţilor de ordine publică nu pot intră în sediul Curţii decît cu aprobarea preşedintelui Curţii sau la solicitarea preşedintelui completului de judecată.

Articolul 58

Regulamentul privind concediile se aproba de plenul Curţii, cu votul majorităţii judecătorilor.

Articolul 59

Prezentul regulament a fost adoptat de plenul Curţii Constituţionale, cu unanimitate de voturi, în şedinţa din 18 iunie 1992, şi intră în vigoare în termen de 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

Prof. dr. VASILE GIONEA

---------------------------