LEGE nr. 361 din 5 decembrie 2023

privind personalul Curții Constituționale

EMITENT

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1095 din 5 decembrie 2023

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Capitolul I

Dispoziții generale

Articolul 1

Prezenta lege reglementează categoriile de personal ce își desfășoară activitatea în cadrul Curții Constituționale, condițiile specifice de ocupare a funcțiilor, de evaluare a activității și de promovare în funcții, drepturile, interdicțiile, incompatibilitățile și îndatoririle corespunzătoare fiecărei categorii, precum și răspunderea juridică a personalului.

Articolul 2

Personalul Curții Constituționale asigură suportul necesar pentru realizarea actelor și procedurilor corespunzătoare îndeplinirii de către Curtea Constituțională, în calitate de unică autoritate de jurisdicție constituțională, a atribuțiilor stabilite de Constituție și de lege, precum și pentru desfășurarea în bune condiții a activității judecătorilor și a Plenului Curții Constituționale.

Articolul 3

(1) În cadrul Curții Constituționale își desfășoară activitatea următoarele categorii de personal:a) magistrați-asistenți; ... b) personal auxiliar de specialitate; ... c) personal încadrat în structurile de specialitate ale Curții Constituționale, în condițiile legii. ... (2) Personalul Curții Constituționale este angajat pe bază de concurs și se bucură de stabilitate în funcție.(3) Magistrații-asistenți își desfășoară activitatea sub autoritatea președintelui Curții Constituționale, conform legii și regulamentelor interne.(4) Personalul auxiliar de specialitate este coordonat sub aspect funcțional de către prim-magistratul-asistent, iar sub aspect administrativ este condus de către secretarul general al Curții Constituționale.(5) Personalul prevăzut la alin. (1) lit. c), cu excepția personalului angajat la cabinetele judecătorilor, respectiv la Cancelaria președintelui Curții Constituționale, este subordonat secretarului general al Curții Constituționale, numit în condițiile prezentei legi, sau președintelui Curții Constituționale, după caz. Personalul angajat la cabinetele judecătorilor Curții Constituționale, respectiv la cancelaria președintelui Curții Constituționale își desfășoară activitatea în subordinea judecătorului la cabinetul căruia este încadrat, respectiv a președintelui Curții Constituționale, pe durata mandatului judecătorului, respectiv al președintelui Curții Constituționale.(6) Funcțiile de secretar general și de prim-magistrat-asistent, respectiv cea de magistrat-asistent-șef sunt funcții de conducere. Funcțiile de conducere de la Cancelaria președintelui Curții Constituționale ocupate de magistrați-asistenți sunt asimilate ca rang și salarizare funcției de magistrat-asistent-șef, iar cele ocupate de alte categorii de personal sunt asimilate ca rang și salarizare funcției publice parlamentare de director general. Funcțiile de conducere de la cabinetele judecătorilor sunt asimilate ca rang și salarizare funcției publice parlamentare de director. Alte funcții de conducere se stabilesc potrivit structurii organizatorice și nomenclatorului de funcții aprobate potrivit dispozițiilor art. 4 alin. (3).

Articolul 4

(1) Personalul Curții Constituționale își desfășoară activitatea în secții, compartimente și, după caz, birouri, servicii, direcții, departamente sau direcții generale.(2) În cadrul structurilor Curții Constituționale își desfășoară activitatea personal contractual, funcționari publici și funcționari publici cu statut special, încadrați în condițiile legii.(3) Structura organizatorică a Curții Constituționale și nomenclatorul funcțiilor se aprobă de Plenul Curții Constituționale, la propunerea președintelui Curții Constituționale.(4) Președintele Curții Constituționale aprobă statul de funcții și de personal.

Capitolul II

Secretarul general al Curții Constituționale

Articolul 5

Secretarul general asigură pregătirea, organizarea, coordonarea, monitorizarea și controlul activităților, compartimentelor și personalului aflate în subordinea sa, potrivit structurii organizatorice și regulamentelor interne aprobate de Plenul Curții Constituționale, și asigură legătura cu celelalte autorități, instituții publice și organe ale administrației publice.

Articolul 6

(1) Secretarul general îndeplinește următoarele atribuții principale:a) elaborează și fundamentează strategii pentru dezvoltarea și consolidarea capacității administrative a Curții Constituționale, precum și pentru planificarea și utilizarea resurselor disponibile, pe care le supune spre aprobare președintelui sau Plenului Curții Constituționale, după caz, potrivit regulamentului intern; ... b) fundamentează și elaborează propuneri pentru bugetul anual al Curții Constituționale, pe care le înaintează președintelui Curții Constituționale, și execută bugetul acesteia; ... c) urmărește proiectarea și realizarea investițiilor din cadrul Curții Constituționale, în baza bugetului aprobat; ... d) monitorizează elaborarea raportărilor periodice prevăzute de reglementările în vigoare în sarcina Curții Constituționale și dispune măsuri pentru realizarea lor conform normelor specifice; ... e) îndeplinește alte atribuții specifice stabilite prin acte normative, hotărârile și regulamentele Plenului Curții Constituționale și ordinele președintelui Curții Constituționale. ... (2) În îndeplinirea atribuțiilor sale, secretarul general emite dispoziții și rezoluții scrise.

Articolul 7

Secretarul general este ordonator principal de credite, cu obligația informării lunare a președintelui și a Plenului Curții Constituționale cu privire la operațiunile efectuate în această calitate.

Articolul 8

(1) Secretarul general este numit și eliberat din funcție de Plenul Curții Constituționale, la propunerea președintelui acesteia.(2) Poate fi numită în funcția de secretar general persoana care îndeplinește următoarele condiții:a) are cetățenia română, domiciliul în România și capacitate deplină de exercițiu; ... b) are studii superioare; ... c) nu are antecedente penale și nu are cazier fiscal; ... d) este aptă din punct de vedere medical și psihologic pentru exercitarea funcției; ... e) are o vechime în muncă de cel puțin 5 ani. ... (3) Dovada îndeplinirii condiției prevăzute la alin. (2) lit. d) se face în baza unui certificat medical și a unui aviz psihologic emise de către unități sanitare și cabinete psihologice acreditate potrivit legii și cu care Curtea Constituțională are încheiate contracte de colaborare și servicii.(4) În timpul exercitării funcției, secretarul general nu poate fi membru al unui partid politic și nu poate îndeplini nicio altă funcție publică sau privată, cu excepția activităților și funcțiilor didactice din învățământul superior.

Articolul 9

(1) Secretarul general își desfășoară activitatea sub autoritatea președintelui Curții Constituționale și este asimilat, ca rang, salarizare și condiții de pensionare, secretarilor generali ai Camerei Deputaților și Senatului, beneficiind în mod corespunzător de toate drepturile acestora.(2) Secretarul general are dreptul la un concediu anual de odihnă plătit, stabilit potrivit regulamentului privind concediile judecătorilor și ale personalului Curții Constituționale, și la alte concedii, potrivit legii. Secretarul general are dreptul la concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, precum și la alte concedii și indemnizații, în conformitate cu legislația în vigoare.(3) Regulamentul prevăzut la alin. (2) este aprobat de Plenul Curții Constituționale, la propunerea președintelui Curții Constituționale, și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Capitolul III

Magistrații-asistenți ai Curții Constituționale Secţiunea 1 Numirea, evaluarea și promovarea magistraților-asistenți ai Curții Constituționale

Articolul 10

(1) Magistrații-asistenți cu funcții de conducere și de execuție îndeplinesc atribuțiile prevăzute de legea organică a Curții Constituționale, precum și alte atribuții stabilite prin regulamentele interne de Plenul Curții Constituționale sau de președintele acesteia.(2) Actele administrative prevăzute de lege privind cariera magistraților-asistenți se emit de președintele Curții Constituționale.

Articolul 11

Magistrații-asistenți sunt încadrați pe 3 grade, după cum urmează:a) magistrat-asistent gradul III - la numirea în funcție; ... b) magistrat-asistent gradul II - cu vechime în funcția de magistrat-asistent de minimum 3 ani; ... c) magistrat-asistent gradul I - cu o vechime în funcția de magistrat-asistent gradul II de minimum 3 ani. ...

Articolul 12

(1) Magistrații-asistenți gradul III sunt numiți în funcție de președintele Curții Constituționale, pe bază de concurs.(2) Poate fi numită ca magistrat-asistent gradul III persoana care îndeplinește următoarele condiții:a) are cetățenia română, domiciliul în România și capacitate deplină de exercițiu; ... b) cunoaște limba română; ... c) este licențiată în drept; ... d) nu are antecedente penale, nu are cazier fiscal; ... e) nu a fost destituită sau eliberată din motive imputabile dintr-o funcție publică în ultimii 5 ani; ... f) este aptă din punct de vedere medical și psihologic pentru exercitarea funcției; ... g) are o vechime de cel puțin 5 ani în funcții de specialitate juridică sau în funcții didactice din învățământul juridic superior. ... (3) Dovada îndeplinirii condiției prevăzute la alin. (2) lit. f) se face în baza unui certificat medical și a unui aviz psihologic emise de către unități sanitare și cabinete psihologice acreditate potrivit legii și cu care Curtea Constituțională are încheiate contracte de colaborare și servicii.(4) Condițiile de vechime prevăzute de lege trebuie să fie îndeplinite la data expirării perioadei de depunere a cererilor de înscriere, inclusiv.

Articolul 13

(1) Concursul pentru ocuparea posturilor vacante de magistrat-asistent gradul III constă în următoarele etape succesive:a) depunerea și verificarea dosarelor de concurs; ... b) probă scrisă de verificare a cunoștințelor; ... c) probă orală, sub formă de interviu pe teme de specialitate. ... (2) La elaborarea subiectelor pentru probele prevăzute la alin. (1) lit. b) și c) va fi avută în vedere și jurisprudența Curții Constituționale, precum și cea a Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene, după caz.(3) Pentru promovarea probelor prevăzute la alin. (1) lit. b) și c), candidații trebuie să obțină cel puțin nota 7.(4) Candidații pot formula contestații la barem și contestații cu privire la rezultatele fiecărei etape.(5) Plenul Curții Constituționale validează rezultatele concursului pentru ocuparea posturilor vacante de magistrat-asistent gradul III, în baza raportului întocmit de comisia de concurs. Persoanele nemulțumite de rezultatul validării îl pot contesta la instanța de contencios administrativ și fiscal competentă, potrivit legii.(6) După validarea concursului pentru ocuparea posturilor vacante de magistrat-asistent gradul III, președintele Curții Constituționale numește în funcția de magistrat-asistent gradul III candidații declarați admiși la concurs.

Articolul 14

(1) Data, locul, modul de desfășurare a concursului de ocupare a posturilor de magistrat-asistent gradul III, calendarul de desfășurare, cererea tipizată de înscriere, precum și lista posturilor scoase la concurs, tematica și bibliografia de concurs se stabilesc de către Plenul Curții Constituționale, la propunerea președintelui Curții Constituționale. Pentru posturile vacante de magistrat-asistent din alte structuri de specialitate ale Curții Constituționale, tematica și bibliografia de concurs se stabilesc în funcție de specificul activității compartimentului și de atribuțiile specifice postului scos la concurs.(2) Datele și informațiile prevăzute la alin. (1) se publică pe pagina de internet a Curții Constituționale cu cel puțin 60 de zile înainte de data stabilită pentru concurs.

Articolul 15

(1) În vederea desfășurării concursului pentru ocuparea posturilor vacante de magistrat-asistent gradul III se constituie o comisie de concurs și o comisie de soluționare a contestațiilor, numite prin hotărâre a Plenului Curții Constituționale, la propunerea președintelui Curții Constituționale. Fiecare comisie este prezidată de câte un președinte, ales prin vot dintre membrii comisiei.(2) Nu vor fi numite în comisii persoanele care au soțul sau soția, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul candidaților. Membrii comisiei vor completa declarații în acest sens.(3) Dacă incompatibilitatea prevăzută la alin. (2) se ivește ulterior desemnării membrilor comisiilor, membrul în cauză are obligația să se retragă și să comunice de îndată această situație președintelui comisiei de concurs sau, după caz, președintelui comisiei de soluționare a contestațiilor, în vederea înlocuirii sale.(4) Procedura de desfășurare a concursului și de soluționare a contestațiilor, precum și atribuțiile comisiilor se stabilesc prin regulament, aprobat de către Plenul Curții Constituționale, la propunerea președintelui Curții Constituționale.

Articolul 16

(1) Evaluarea profesională a magistraților-asistenți are ca obiectiv stabilirea nivelului de competență profesională al acestora și vizează îmbunătățirea performanțelor profesionale și creșterea eficienței activității Curții Constituționale.(2) Evaluarea profesională individuală a magistraților-asistenți presupune analiza și notarea criteriilor și indicatorilor de evaluare a performanțelor profesionale ale acestora care privesc, în principal, calitatea activității, eficiența, integritatea și conduita în relațiile de muncă, iar în cazul magistraților-asistenți numiți în funcții de conducere, și modul de îndeplinire a atribuțiilor manageriale.(3) În raport cu vechimea în funcția de magistrat-asistent, evaluarea se realizează după cum urmează:a) în fiecare an, pentru magistrații-asistenți cu vechime de până la 3 ani inclusiv; ... b) o dată la 2 ani, pentru magistrații-asistenți cu vechime de peste 3 ani. ... (4) Prin excepție de la prevederile alin. (3), evaluarea profesională individuală a magistraților-asistenți numiți în funcții de conducere, cu excepția celor de la Cancelaria președintelui Curții Constituționale, se face anual.(5) Evaluarea profesională individuală a magistraților-asistenți, precum și a celor numiți în funcții de conducere se face de o comisie de evaluare numită de Plenul Curții Constituționale, la propunerea președintelui Curții Constituționale. Magistrații-asistenți nemulțumiți de evaluare o pot contesta la Plenul Curții Constituționale și, ulterior, la instanța de contencios administrativ și fiscal competentă, potrivit legii. Metodologia de evaluare a activității profesionale individuale, precum și cea de contestare a calificativelor acordate magistraților-asistenți se aprobă de către Plenul Curții Constituționale, la propunerea președintelui Curții Constituționale.(6) Magistratul-asistent a cărui activitate, cu ocazia evaluării profesionale individuale, a fost notată cu calificativul „nesatisfăcător“ sau „satisfăcător“ nu poate fi promovat în grad sau într-o funcție de conducere în anul imediat următor. În situația în care magistratul-asistent cu funcție de conducere sau magistratul-asistent a fost notat la două evaluări consecutive cu calificativul „nesatisfăcător“, președintele Curții Constituționale îi propune trecerea într-o funcție de execuție, respectiv într-un grad inferior, după caz, în limita posturilor vacante. Dacă nu există posturi vacante ori propunerea nu este acceptată, se procedează la eliberarea din funcție a acestuia pe motivul necorespunderii profesionale.

Articolul 17

(1) Promovarea magistraților-asistenți în gradul imediat următor se face de către președintele Curții Constituționale.(2) Poate fi promovat în gradul imediat următor magistratul-asistent care:a) îndeplinește condițiile de vechime prevăzute la art. 11 lit. b) și c), după caz; ... b) a obținut cel puțin calificativul „bine“ la ultima evaluare; ... c) nu a fost sancționat disciplinar în ultimii 3 ani de activitate, cu excepția cazului în care a intervenit radierea sancțiunii disciplinare. ...

Articolul 18

(1) Funcțiile de conducere de prim-magistrat-asistent sau magistrat-asistent-șef pot fi ocupate de magistrații-asistenți ai Curții Constituționale care îndeplinesc următoarele condiții:a) au o vechime în funcția de magistrat-asistent de cel puțin 5 ani; ... b) au obținut calificativul „foarte bine“ la ultima evaluare; ... c) nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani, cu excepția cazului în care a intervenit radierea sancțiunii disciplinare. ... (2) Prevederile alin. (1) lit. a) nu se aplică magistraților-asistenți numiți în funcții de conducere la Cancelaria președintelui Curții Constituționale.

Articolul 19

(1) Concursul pentru ocuparea funcției de prim-magistrat-asistent, respectiv pentru ocuparea funcției de magistrat-asistent-șef presupune parcurgerea următoarelor etape succesive:a) depunerea și verificarea dosarelor de concurs; ... b) proba orală, constând în: prezentarea de către candidați a unui proiect referitor la exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere pentru care candidează în vederea verificării aptitudinilor manageriale, de relaționare și de comunicare ale acestora, interpretarea unui text juridic la prima vedere, precum și analizarea argumentativă a unei spețe vizând o sesizare de neconstituționalitate. ... (2) Pentru promovarea probei prevăzute la alin. (1) lit. b), candidații trebuie să obțină cel puțin nota 7. Este declarat admis candidatul care a obținut cel mai mare punctaj.(3) Rezultatele finale ale concursului sunt validate de către Plenul Curții Constituționale și se publică pe pagina de internet a Curții Constituționale. Persoana nemulțumită de rezultatul final al concursului îl poate contesta la instanța de contencios administrativ și fiscal competentă, potrivit legii.(4) Numirea în funcțiile de conducere de prim-magistrat-asistent și magistrat-asistent-șef se face prin concurs sau examen, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii în condițiile prezentului articol.(5) Prevederile alin. (1)-(4) nu se aplică magistraților-asistenți numiți la Cancelaria președintelui Curții Constituționale.

Articolul 20

(1) Data și locul desfășurării concursului prevăzut la art. 19 se aprobă de Plenul Curții Constituționale, la propunerea președintelui Curții Constituționale.(2) Datele prevăzute la alin. (1) se publică pe pagina de internet a Curții Constituționale cu cel puțin 45 de zile înainte de data desfășurării concursului.

Articolul 21

(1) În vederea desfășurării concursului prevăzut la art. 19 se constituie o comisie de concurs, prezidată de câte un președinte ales prin vot dintre membrii comisiei.(2) Prevederile art. 15 alin. (2) și (3) se aplică în mod corespunzător.

Articolul 22

(1) În cadrul probei prevăzute la art. 19 alin. (1) lit. b), comisia va evalua, în esență, capacitatea de organizare, rapiditatea în luarea deciziilor, rezistența la stres, autoperfecționarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie și planificare pe termen scurt, mediu, lung, inițiativă, capacitatea de adaptare rapidă, capacitatea de relaționare și comunicare.(2) Rezultatele probei prevăzute la art. 19 alin. (1) lit. b) pot fi contestate în fața Plenului Curții Constituționale.(3) Procedura de desfășurare a concursului și de soluționare a contestațiilor se stabilesc prin regulament de către Plenul Curții Constituționale, la propunerea președintelui Curții Constituționale. Secţiunea a 2-a Incompatibilități și interdicții

Articolul 23

(1) Funcția de magistrat-asistent la Curtea Constituțională este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior, stabilite potrivit legii, și a funcțiilor didactice de la Institutul Național al Magistraturii și Școala Națională de Grefieri.(2) Persoanele care dețin funcțiile prevăzute la alin. (1) sunt obligate să se abțină de la orice activitate care presupune existența unui conflict între interesele lor personale și interesul public de natură să influențeze îndeplinirea cu imparțialitate și obiectivitate a atribuțiilor lor stabilite de lege sau prin alte acte cu caracter normativ.

Articolul 24

Magistrații-asistenți sunt obligați să dea, anual, o declarație olografă pe propria răspundere în care să menționeze dacă soțul/soția, rudele sau afinii până la gradul al patrulea inclusiv exercită o funcție sau desfășoară o activitate juridică ori activități de investigare sau cercetare penală, precum și locul de muncă al acestora, precum și o declarație olografă pe propria răspundere, potrivit legii penale, din care să rezulte că nu au fost și nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai niciunui serviciu de informații. Magistrații-asistenți care aveau vârsta de cel puțin 16 ani împliniți la data de 1 ianuarie 1990 sunt obligați să dea o declarație autentică pe propria răspundere, potrivit legii penale, privind apartenența sau neapartenența ca lucrător sau colaborator al organelor de securitate, ca poliție politică, potrivit legii. Declarațiile se înregistrează și se depun la dosarul profesional.

Articolul 25

(1) Magistraților-asistenți le este interzis:a) să desfășoare activități comerciale, direct sau prin persoane interpuse; ... b) să desfășoare activități de arbitraj în litigii civile sau de altă natură; ... c) să aibă calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere, administrare sau control la societăți, instituții de credit sau financiare, societăți de asigurare/reasigurare, societăți naționale sau regii autonome; ... d) să aibă calitatea de membru al unui grup de interes economic. ... (2) În cazul dobândirii, prin moștenire, a calității de asociați sau acționari la societăți, instituții de credit sau financiare, societăți de asigurare/reasigurare, companii naționale, societăți naționale sau regii autonome, magistrații-asistenți sunt obligați să ia măsurile necesare, astfel încât această calitate să înceteze în termen de maximum 90 de zile de la data dobândirii ei efective.(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1) lit. c), magistrații-asistenți pot fi acționari sau asociați ca urmare a legii privind privatizarea în masă.

Articolul 26

Magistrații-asistenți nu pot face parte din partide sau formațiuni politice și nici să desfășoare sau să participe la activități cu caracter politic. Aceștia sunt obligați ca, în exercitarea atribuțiilor, să se abțină de la exprimarea sau manifestarea, în orice mod, a convingerilor lor politice.

Articolul 27

(1) Magistrații-asistenți nu își pot exprima public opinia cu privire la cauze aflate pe rolul Curții Constituționale și nu pot să dea consultații scrise sau verbale cu privire la acestea.(2) Magistrații-asistenți nu pot să dea consultații scrise sau verbale în probleme litigioase, chiar dacă procesele respective sunt pe rolul instanțelor sau parchetelor, și nu pot îndeplini orice altă activitate care, potrivit legii, se realizează de avocat, consilier juridic sau mediator.(3) Magistraților-asistenți le este permis să pledeze, în condițiile prevăzute de lege, numai în cauzele lor personale, ale ascendenților și descendenților, ale soților, precum și ale persoanelor puse sub tutela sau curatela lor. Chiar și în asemenea situații însă, magistraților-asistenți nu le este îngăduit să se folosească de calitatea pe care o au pentru a influența soluția din respectiva cauză și trebuie să evite a se crea aparența că ar putea influența în orice fel soluția.

Articolul 28

(1) Magistrații-asistenți pot participa la elaborarea de publicații și pot elabora articole, studii de specialitate, lucrări literare, artistice ori științifice.(2) Magistrații-asistenți și personalul asimilat acestora pot fi membri ai unor comisii de examinare și pot avea calitatea de expert în proiecte cu finanțare internă sau externă în domeniul justiției constituționale.(3) Activitatea desfășurată de magistrații-asistenți în calitate de formatori ai Institutului Național al Magistraturii sau ai Școlii Naționale de Grefieri ori ca membri ai unor comisii la concursuri/examene organizate în sistemul justiției se poate desfășura, în principal, în afara timpului normal de lucru ori fără a afecta activitatea din cadrul Curții Constituționale. Pentru aceste motive, magistratul-asistent poate lipsi de la instituție, cu acordul președintelui Curții Constituționale, cel mult 30 de zile într-un an calendaristic. Secţiunea a 3-a Drepturi și îndatoriri

Articolul 29

(1) Magistrații-asistenți au salarizarea judecătorilor cu grad de curte de apel, beneficiind în mod corespunzător de drepturile salariale și de celelalte drepturi ale acestora, în măsura în care nu contravin prevederilor prezentei legi. Prevederile art. 210, 212, 214, 216 și 217 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător magistraților-asistenți și personalului de specialitate juridică asimilat acestora din cadrul Curții Constituționale în măsura în care nu contravin prevederilor prezentei legi.(2) Magistrații-asistenți și personalul de specialitate juridică asimilat acestora, cu o vechime totală în muncă de cel puțin 35 de ani, dintre care cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții, se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de legislația care reglementează sistemul public de pensii și pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor permanente realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. Prevederile art. 211 și 213 din Legea nr. 303/2022, cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.

(la 02-03-2026, Alineatul (2) , Articolul 29 , Sectiunea a 3-a , Capitolul III a fost modificat de Articolul IV din LEGEA nr. 24 din 27 februarie 2026, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 151 din 27 februarie 2026 )

Articolul V din LEGEA nr. 24 din 27 februarie 2026, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 151 din 27 februarie 2026, cu modificările aduse de ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 9 din 27 februarie 2026, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 157 din 27 februarie 2026 prevede:Articolul V(1) Persoanele prevăzute la art. 211 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu modificările și completările ulterioare, la art. 68^5 alin. (1) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, cu modificările și completările ulterioare, precum și la art. 29 alin. (2) din Legea nr. 361/2023 privind personalul Curții Constituționale, cărora le-au fost emise decizii de pensionare anterior datei de 2 martie 2026, se consideră că îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru a beneficia de pensia de serviciu în cuantumul stabilit prin aceste decizii potrivit reglementărilor în temeiul cărora au fost emise.(2) Persoanele prevăzute la art. 211 din Legea nr. 303/2022, cu modificările și completările ulterioare, la art. 68^5 alin. (1) din Legea nr. 567/2004, cu modificările și completările ulterioare, precum și la art. 29 alin. (2) din Legea nr. 361/2023, cărora le-au fost emise decizii de pensionare începând cu data de 2 martie 2026 în baza unor cereri înregistrate la casele de pensii înainte de 2 martie 2026, precum și celor care îndeplinesc condițiile de pensionare anterior datei de 2 martie 2026, indiferent de momentul la care vor înregistra cererile la casele de pensii, se consideră că îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru a beneficia de pensia de serviciu în cuantumul stabilit prin dispozițiile în vigoare la momentul îndeplinirii condițiilor de pensionare.(3) Prin derogare de la prevederile art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, cu modificările și completările ulterioare, pentru judecătorul, procurorul, magistratul-asistent de la Înalta Curte de Casație și Justiție, respectiv magistratul-asistent de la Curtea Constituțională, precum și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) din aceeași lege, aflat în funcție la data de 2 martie 2026, la calculul vechimii de cel puțin 25 de ani se poate lua în considerare, eșalonat, în funcție de data pensionării, și o perioadă maximă de 5 ani în care judecătorul, procurorul sau magistratul-asistent ori personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) din aceeași lege a îndeplinit funcțiile de judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi, avocat, notar, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult, după cum urmează:a) în perioada 2 martie 2026-31 decembrie 2027, poate fi valorificată o vechime de cel mult 5 ani în aceste funcții;b) în perioada 1 ianuarie 2028-31 decembrie 2029, poate fi valorificată o vechime de cel mult 4 ani în aceste funcții;c) în perioada 1 ianuarie 2030-31 decembrie 2031, poate fi valorificată o vechime de cel mult 3 ani în aceste funcții;d) în perioada 1 ianuarie 2032-31 decembrie 2033, poate fi valorificată o vechime de cel mult 2 ani în aceste funcții;e) în perioada 1 ianuarie 2034-31 decembrie 2035, poate fi valorificată o vechime de cel mult un an în aceste funcții.(4) Pentru judecători, procurori, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, respectiv magistrații-asistenți de la Curtea Constituțională, precum și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, cu modificările și completările ulterioare, care beneficiază de pensii de serviciu stabilite în baza unor decizii de pensionare emise anterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 282/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal sau care au îndeplinit condițiile de pensionare anterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 282/2023, pentru fiecare an care depășește vechimea de 25 de ani necesară pentru obținerea pensiei de serviciu, cuantumul net al pensiei de serviciu se majorează cu câte 1%. Majorarea cuantumului net al pensiei de serviciu cu câte 1% nu se mai realizează și pentru anii împliniți începând cu data de 2 martie 2026 care depășesc vechimea de 25 de ani, însă fără a se pierde beneficiul majorării cuantumului net pentru perioadele anterioare datei de 2 martie 2026.(5) Prin excepție de la dispozițiile art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, cu modificările și completările ulterioare, precum și de la dispozițiile art. 29 alin. (2) din Legea nr. 361/2023 și fără a aduce atingere dispozițiilor alin. (1) și alin. (2) din prezentul articol, în intervalul 2 martie 2026-31 decembrie 2041 se instituie o creștere etapizată a vârstei de pensionare pentru judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, cu modificările și completările ulterioare, magistrații-asistenți de la Curtea Constituțională și personalul de specialitate juridică asimilat acestora, cu o vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții, după cum urmează:a) persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții se împlinește în intervalul 2 martie 2026-31 decembrie 2026 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 49 de ani, indiferent de momentul împlinirii acestei vârste;b) persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții se împlinește în intervalul 1 ianuarie 2027-31 decembrie 2027 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 50 de ani, indiferent de momentul împlinirii acestei vârste;c) persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții se împlinește în intervalul 1 ianuarie 2028-31 decembrie 2028 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 51 de ani, indiferent de momentul împlinirii acestei vârste;d) persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții se împlinește în intervalul 1 ianuarie 2029-31 decembrie 2029 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 52 de ani, indiferent de momentul împlinirii acestei vârste;e) persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții se împlinește în intervalul 1 ianuarie 2030-31 decembrie 2030 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 53 de ani, indiferent de momentul împlinirii acestei vârste;f) persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții se împlinește în intervalul 1 ianuarie 2031-31 decembrie 2031 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 54 de ani, indiferent de momentul împlinirii acestei vârste;g) persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții se împlinește în intervalul 1 ianuarie 2032-31 decembrie 2032 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 55 de ani, indiferent de momentul împlinirii acestei vârste;h) persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții se împlinește în intervalul 1 ianuarie 2033-31 decembrie 2033 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 56 de ani, indiferent de momentul împlinirii acestei vârste, sub condiția unei vechimi totale în muncă de cel puțin 26 de ani;i) persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții se împlinește în intervalul 1 ianuarie 2034-31 decembrie 2034 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 57 de ani, indiferent de momentul împlinirii acestei vârste, sub condiția unei vechimi totale în muncă de cel puțin 27 de ani;j) persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții se împlinește în intervalul 1 ianuarie 2035-31 decembrie 2035 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 58 de ani, indiferent de momentul împlinirii acestei vârste, sub condiția unei vechimi totale în muncă de cel puțin 28 de ani;k) persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții se împlinește în intervalul 1 ianuarie 2036-31 decembrie 2036 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 59 de ani, indiferent de momentul împlinirii acestei vârste, sub condiția unei vechimi totale în muncă de cel puțin 29 de ani;l) persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții se împlinește în intervalul 1 ianuarie 2037-31 decembrie 2037 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 60 de ani, indiferent de momentul împlinirii acestei vârste, sub condiția unei vechimi totale în muncă de cel puțin 30 de ani;m) persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții se împlinește în intervalul 1 ianuarie 2038-31 decembrie 2038 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 61 de ani, indiferent de momentul împlinirii acestei vârste, sub condiția unei vechimi totale în muncă de cel puțin 31 de ani;n) persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții se împlinește în intervalul 1 ianuarie 2039-31 decembrie 2039 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 62 de ani, indiferent de momentul împlinirii acestei vârste, sub condiția unei vechimi totale în muncă de cel puțin 32 de ani;o) persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții se împlinește în intervalul 1 ianuarie 2040-31 decembrie 2040 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 63 de ani, indiferent de momentul împlinirii acestei vârste, sub condiția unei vechimi totale în muncă de cel puțin 33 de ani;p) persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții se împlinește în intervalul 1 ianuarie 2041-31 decembrie 2041 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 64 de ani, indiferent de momentul împlinirii acestei vârste, sub condiția unei vechimi totale în muncă de cel puțin 34 de ani.(6) Prin derogare de la prevederile art. 213 alin. (2) din Legea nr. 303/2022, cu modificările și completările ulterioare, pentru persoanele care au decizii de pensionare sau îndeplinesc condițiile de pensionare anterior datei de 2 martie 2026, pensiile de serviciu, inclusiv pensia de invaliditate și pensia de urmaș, se actualizează procentual ori de câte ori se majorează indemnizația de încadrare brută lunară pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad profesional. Actualizarea se realizează prin aplicarea, asupra cuantumului pensiei, a procentului de majorare a indemnizației de încadrare brute lunare pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad profesional. Cuantumul net al pensiei de serviciu astfel actualizate nu poate depăși 100% din venitul net, la data actualizării, al unui judecător sau procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad profesional, cu excepția persoanelor cărora le-au fost emise decizii de pensionare sau care îndeplineau condițiile de pensionare, fără a le fi fost încă emise decizii de pensionare, anterior datei de 1 ianuarie 2024. Data actualizării, procentul de majorare a indemnizației de încadrare brute lunare și, după caz, venitul net la data actualizării al unui judecător sau procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad profesional, se comunică Casei Naționale de Pensii Publice sau casei de pensii teritoriale ori sectoriale competente de către ordonatorii principali de credite implicați.(7) Dispozițiile privind vechimea totală în muncă de 35 de ani prevăzute la art. 68^5 alin. (1) și (2) din Legea nr. 567/2004, cu modificările și completările ulterioare, sunt aplicabile persoanelor care împlinesc vârsta de pensionare prevăzută de anexa la Legea nr. 567/2004, cu modificările și completările ulterioare, începând cu data de 2 martie 2026.(8) Dispozițiile alin. (1)-(6) se aplică în mod corespunzător și personalului prevăzut la art. 29 alin. (2) din Legea nr. 361/2023. Articolele IV-VI din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 9 din 27 februarie 2026, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 157 din 27 februarie 2026 prevăd:Articolul IVArticolul VI din Legea nr. 24/2026 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 27 februarie 2026, se abrogă.Articolul VÎn tot cuprinsul Legii nr. 24/2026 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, referirile la data de „1 ianuarie 2026“ se consideră a fi făcute la data intrării în vigoare a acesteia.Articolul VIArticolele IV și V intră în vigoare la data intrării în vigoare a Legii nr. 24/2026 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. (3) Cererile de pensionare formulate pentru acordarea pensiilor de serviciu prevăzute de prezenta lege se depun la casa teritorială sau sectorială de pensii competentă. Decizia privind stabilirea pensiei de serviciu se depune și se înregistrează, în termen de 15 zile de la comunicare, la cabinetul președintelui Curții Constituționale care, după verificarea de către compartimentul resurse umane a îndeplinirii condițiilor de vechime și vârstă, dispune prin ordin eliberarea din funcție a magistratului-asistent ca urmare a pensionării. Plata pensiei se face de la data prevăzută în ordinul președintelui Curții Constituționale ca fiind cea a eliberării din funcție.(4) Nu beneficiază de pensia de serviciu prevăzută la art. 211 din Legea nr. 303/2022, cu modificările și completările ulterioare, magistrații-asistenți și personalul de specialitate juridică asimilat acestora cu privire la care s-a stabilit sancțiunea disciplinară a eliberării din funcție. Aceste persoane pot beneficia de pensie în sistemul public, în condițiile legii.(5) Magistrații-asistenți beneficiază anual de un concediu de odihnă plătit, stabilit potrivit regulamentului privind concediile judecătorilor și ale personalului Curții Constituționale.(6) Magistrații-asistenți au dreptul la concedii de studii de specialitate plătite pentru participarea la cursuri sau alte forme de specializare organizate în țară sau în străinătate, pentru pregătirea și susținerea examenului de doctorat, precum și la concedii fără plată, potrivit regulamentului prevăzut la alin. (5).(7) Magistrații-asistenți sunt obligați să participe, cel puțin o dată pe an, la o acțiune de perfecționare profesională, organizată în țară sau în străinătate, cu aprobarea președintelui Curții Constituționale și cu avizul judecătorului pe lângă care sunt desemnați. Cheltuielile ocazionate de participarea la acțiunile de formare profesională se suportă din bugetul Curții Constituționale. Plenul Curții Constituționale aprobă anual programul de formare profesională continuă a magistraților-asistenți.(8) Magistrații-asistenți au dreptul la concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, precum și la alte concedii și indemnizații, în conformitate cu legislația în vigoare.(9) Prim-magistratul-asistent, magistrații-asistenți-șefi și magistrații-asistenți ai Curții Constituționale, precum și personalul asimilat acestora au obligația de a se supune la fiecare 3 ani unei evaluări psihologice. Procedura de evaluare/reevaluare psihologică, inclusiv desfășurarea programului de consiliere psihologică, se stabilesc prin hotărârea Plenului Curții Constituționale.

Articolul 30

(1) Magistrații-asistenți cu o vechime de cel puțin 3 ani în cadrul Curții Constituționale beneficiază de un spor de 5%, calculat la indemnizația de încadrare.(2) Pentru fiecare an de vechime în cadrul Curții Constituționale care depășește pragul de 3 ani, la procentul prevăzut la alin. (1) se adaugă câte două procente.(3) Sporul acordat în condițiile alin. (1) și (2) nu poate depăși 15% din indemnizația lunară.

Articolul 31

(1) Magistrații-asistenți au obligația să nu exercite acte sau fapte de natură să compromită demnitatea lor în profesie și în societate.(2) Relațiile magistraților-asistenți ai Curții Constituționale la locul de muncă și în societate se bazează pe respect și bună-credință.

Articolul 32

(1) Magistrații-asistenți sunt obligați să rezolve lucrările în termenele stabilite și să respecte secretul profesional.(2) Magistrații-asistenți ai Curții Constituționale sunt obligați să păstreze secretul deliberărilor și al voturilor la care au participat, inclusiv după încetarea exercitării funcției.

Articolul 33

(1) În timpul ședințelor de judecată, magistrații-asistenți ai Curții Constituționale sunt obligați să poarte ținuta vestimentară corespunzătoare.(2) Ținuta vestimentară prevăzută la alin. (1) se stabilește de către Plenul Curții Constituționale și se asigură în mod gratuit.

Articolul 34

Magistrații-asistenți și personalul de specialitate juridică asimilat acestora sunt obligați să prezinte, în condițiile și la termenele prevăzute de lege, declarația de avere și declarația de interese.

Secţiunea a 4-a Delegarea, detașarea, suspendarea și eliberarea din funcție a magistraților-asistenți

Articolul 35

(1) Magistrații-asistenți, indiferent de vechimea în funcție, pot fi delegați de către președintele Curții Constituționale, cu acordul scris al acestora, în funcțiile vacante de prim-magistrat-asistent, respectiv de magistrat-asistent-șef, pe o perioadă de 6 luni, care poate fi prelungită, în aceleași condiții. Pe perioada delegării, magistrații-asistenți beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege pentru funcția în care sunt delegați.(2) Magistrații-asistenți pot fi detașați numai cu acordul lor. Detașarea se dispune de către președintele Curții Constituționale. Durata detașării nu poate depăși 3 ani.

Articolul 36

(1) Magistratul-asistent este suspendat din funcție în următoarele situații:a) a fost trimis în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni, de la momentul rămânerii definitive a încheierii prin care judecătorul de cameră preliminară a dispus începerea judecății; ... b) s-a dispus arestarea preventivă sau arestul la domiciliu; ... c) s-a dispus măsura preventivă a controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cauțiune și organul judiciar a stabilit în sarcina sa obligația de a nu exercita profesia; ... d) suferă de o boală psihică de natură să îl împiedice să își exercite funcția în mod corespunzător și care a fost constatată printr-o expertiză medicală de specialitate efectuată de o comisie medicală de specialitate; ... e) a fost sancționat disciplinar cu sancțiunea suspendării din funcție; ... f) în perioada cuprinsă între data comunicării ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare a eliberării din funcție și data eliberării din funcție, dacă Plenul Curții Constituționale apreciază că această măsură se impune prin raportare la natura și gravitatea faptei comise. ... (2) Suspendarea din funcție a magistratului-asistent se dispune de președintele Curții Constituționale începând cu data stabilită în ordinul emis de acesta.

Articolul 37

(1) Magistratul-asistent poate demisiona din funcție, cu obligația notificării în scris a președintelui Curții Constituționale. Demisia nu trebuie motivată și produce efecte la 30 de zile calendaristice de la data înregistrării.(2) Magistratul-asistent care intenționează să solicite eliberarea din funcție prin pensionare are obligația de a-i notifica în scris în acest sens președintelui Curții Constituționale, cu cel puțin 90 de zile înainte de data depunerii cererii de pensionare la casa teritorială sau sectorială de pensii competentă conform dispozițiilor art. 29 alin. (3). Magistratul-asistent este obligat să depună toate diligențele în vederea finalizării lucrărilor în curs până la data eliberării din funcție prin pensionare.(3) Eliberarea din funcție a magistratului-asistent se dispune, prin ordin, de președintele Curții Constituționale și se comunică magistratului-asistent în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii și în următoarele cazuri:a) ca sancțiune disciplinară; ... b) în cazul necorespunderii profesionale prevăzut la art. 16 alin. (6); ... c) în cazul condamnării definitive a magistratului-asistent; ... d) pentru neîndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 12 alin. (2) lit. a) și f); ... e) dacă s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate, iar magistratul-asistent nu acționează pentru încetarea acestuia într-un termen de 10 zile de la data intervenirii cazului de incompatibilitate, dacă legea nu prevede un alt termen; ... f) dacă în urma verificării veridicității datelor din declarațiile prevăzute la art. 24, de către instituțiile abilitate potrivit legii, din oficiu sau la cererea Plenului Curții Constituționale sau a președintelui Curții Constituționale ori a magistratului-asistent vizat, se constată că persoana a fost lucrător sau colaborator al organelor de securitate, ca poliție politică, sau dacă a fost ori este lucrător operativ, inclusiv sub acoperire, informator sau colaborator al unui serviciu de informații. ... (4) Prevederile alin. (1)-(3) se aplică în mod corespunzător și magistraților-asistenți numiți în funcții de conducere. Secţiunea a 5-a Răspunderea magistraților-asistenți

Articolul 38

Magistrații-asistenți răspund disciplinar, contravențional, civil și penal, în condițiile legii.

Articolul 39

(1) Magistrații-asistenți răspund disciplinar pentru săvârșirea, cu vinovăție, a abaterilor disciplinare prevăzute de lege.(2) Răspunderea disciplinară nu înlătură răspunderea penală sau contravențională pentru fapta săvârșită, în măsura în care prin aceasta s-au încălcat îndatoriri de serviciu. Pe durata procesului penal se suspendă procedura disciplinară pentru aceeași faptă și aceeași persoană.

Articolul 40

Constituie abateri disciplinare:a) încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilități și interdicții; ... b) atitudinile nedemne în timpul serviciului; ... c) desfășurarea de activități cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în public sau în timpul serviciului; ... d) refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire de serviciu; ... e) nerespectarea în mod repetat și din motive imputabile a dispozițiilor legale privitoare la soluționarea cu celeritate a cauzelor ori întârzierea repetată în efectuarea lucrărilor, din motive imputabile; ... f) nerespectarea secretului deliberării și al voturilor sau a confidențialității lucrărilor care au acest caracter, precum și a altor informații de aceeași natură de care a luat cunoștință în exercitarea funcției, cu excepția celor de interes public, în condițiile legii; ... g) absențele nemotivate de la serviciu, în mod repetat sau care afectează în mod direct activitatea Curții; ... h) imixtiunea în competențele judecătorilor Curții Constituționale; ... i) nerespectarea în mod nejustificat a dispozițiilor ori deciziilor cu caracter administrativ dispuse în conformitate cu legea de către președintele ori de către Plenul Curții Constituționale sau a altor obligații cu caracter administrativ prevăzute de lege sau regulamente; ... j) folosirea funcției deținute pentru a obține un tratament favorabil din partea autorităților sau intervențiile pentru soluționarea unor cereri, pretinderea ori acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului legal reglementat pentru toți cetățenii; ... k) neredactarea sau nesemnarea actelor Curții Constituționale în termenele prevăzute de lege; ... l) exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență. ...

Articolul 41

(1) Sancțiunile disciplinare care se pot aplica magistraților-asistenți, proporțional cu gravitatea abaterilor, sunt:a) avertismentul; ... b) diminuarea indemnizației de încadrare brute lunare cu până la 25% pe o perioadă de până la un an; ... c) retrogradarea în grad profesional; ... d) suspendarea din funcție pe o perioadă de până la 6 luni; ... e) eliberarea din funcție. ... (2) Sancțiunile disciplinare se radiază de drept în termen de un an de la data executării, dacă magistratului-asistent nu i se aplică o nouă sancțiune disciplinară în acest termen.

Articolul 42

(1) Pentru magistrații-asistenți, sancțiunile disciplinare se aplică de către președintele Curții Constituționale, la propunerea comisiei de disciplină care efectuează cercetarea disciplinară a abaterii.(2) Nu pot face parte din comisia de disciplină:a) soți, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv; ... b) persoane care au fost sancționate disciplinar în ultimii 2 ani, cu excepția cazurilor în care a intervenit radierea sancțiunii disciplinare, sau care se află în curs de cercetare disciplinară; dacă cercetarea începe după numirea în comisie, calitatea de membru încetează, fiind numit un nou membru pentru mandatul rămas. ... (3) În cazul în care membrul comisiei de disciplină este soț, rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv cu persoana cercetată ori în cazul în care s-a pronunțat anterior cu privire la cauza cercetată, acesta nu participă la soluționarea respectivei cauze și este înlocuit pentru soluționarea respectivei cauze cu unul dintre membrii supleanți, în mod corespunzător.(4) Audierea magistratului-asistent trebuie consemnată în scris, sub sancțiunea nulității. Refuzul acestuia de a se prezenta la audiere sau de a semna o declarație privitoare la abaterile imputate se consemnează într-un proces-verbal. În astfel de cazuri, sancțiunea poate fi aplicată fără audierea acestuia. Modul de constituire a comisiei de disciplină, componența, atribuțiile și procedura de lucru ale acesteia se stabilesc, prin regulament, de către Plenul Curții Constituționale, la propunerea președintelui Curții Constituționale.

Articolul 43

(1) Sesizarea comisiei de disciplină se poate face de către orice persoană interesată ori din oficiu.(2) Sesizarea disciplinară cuprinde următoarele mențiuni:a) numele, prenumele, domiciliul persoanei care formulează sesizarea, precum și, dacă este cazul, funcția deținută; ... b) numele, prenumele, funcția deținută și compartimentul în cadrul căruia își desfășoară activitatea persoana împotriva căreia este formulată sesizarea; ... c) descrierea faptei ce constituie obiectul sesizării; ... d) temeiul legal al sesizării, respectiv încadrarea faptei; ... e) indicarea, cel puțin cu aproximație, a datei la care fapta a fost săvârșită; ... f) arătarea dovezilor pe care se sprijină sesizarea; ... g) data și semnătura persoanei ce formulează sesizarea. ... (3) Sesizarea se formulează în scris și va fi însoțită, în măsura în care este posibil, de înscrisurile care o susțin.(4) Sesizarea va fi clasată dacă nu cuprinde mențiunile prevăzute la alin. (2), cu excepția lit. e).

Articolul 44

(1) Soluțiile pe care le poate dispune comisia de disciplină sunt:a) să dispună motivat clasarea, în cazul în care sunt depășite termenele legale sau sesizarea nu conține elementele cerute de lege; ... b) să propună respingerea sesizării, în cazul în care comisia de disciplină constată că aceasta este neîntemeiată, că fapta săvârșită nu constituie abatere disciplinară sau că persoana cercetată nu este vinovată; ... c) să propună admiterea sesizării și aplicarea unei sancțiuni disciplinare, în cazul în care comisia de disciplină constată că aceasta este întemeiată; sancțiunea propusă va fi proporțională, în raport cu gravitatea abaterii disciplinare săvârșite și urmările acesteia, cu cauzele care au determinat săvârșirea acesteia, cu împrejurările concrete în care abaterea a fost săvârșită, cu gradul de vinovăție, cu circumstanțele personale ale celui cercetat, comportarea generală în timpul serviciului și existența în antecedentele celui cercetat a altor sancțiuni disciplinare pentru care nu a intervenit radierea. ... (2) Măsurile prevăzute la alin. (1) lit. b) și c) se dispun prin act administrativ al președintelui Curții Constituționale, care se redactează în termen de maximum 20 de zile de la data propunerii comisiei de disciplină.(3) În cazul în care comisia de disciplină are indicii că fapta săvârșită de persoana cercetată poate fi considerată infracțiune, aceasta propune sesizarea organelor de urmărire penală.

Articolul 45

În măsura în care președintele Curții Constituționale consideră că este necesară completarea cercetării prealabile, va dispune efectuarea de verificări suplimentare, comisia de disciplină putând, motivat, să emită un raport nou, să emită un raport de completare a celui inițial sau să mențină raportul inițial.

Articolul 46

(1) Sancțiunea disciplinară aplicată nu poate fi mai gravă decât cea propusă de comisia de disciplină.(2) Sub sancțiunea nulității absolute, actul administrativ de aplicare a sancțiunii va cuprinde în mod obligatoriu următoarele mențiuni:a) numele și prenumele persoanei sancționate și descrierea faptei care constituie abatere disciplinară; ... b) precizarea prevederilor din actele normative în vigoare care au fost încălcate de cel sancționat; ... c) temeiul de drept în baza căruia se aplică sancțiunea disciplinară; ... d) sancțiunea ce va fi aplicată; ... e) termenul în care hotărârea poate fi atacată și instanța competentă. ... (3) Actul administrativ prevăzut la alin. (2) se comunică, în scris, persoanei vizate de sesizare și autorului sesizării, în termen de maximum 10 zile de la data emiterii lui.(4) Actul administrativ de aplicare a sancțiunii disciplinare poate fi atacat în termen de 30 de zile de la comunicare, la instanța de contencios administrativ și fiscal competentă, fără parcurgerea procedurii prealabile.(5) Sancțiunea disciplinară se aplică în maximum 30 de zile de la finalizarea cercetării prealabile, dar nu mai târziu de un an de la data săvârșirii abaterii disciplinare.

Articolul 47

(1) Aplicarea unei sancțiuni disciplinare persoanei care îndeplinește o funcție de conducere, cu excepția avertismentului, atrage revocarea din funcția de conducere.(2) Persoana revocată dintr-o funcție de conducere în condițiile prevăzute la alin. (1) nu mai poate fi numită într-o funcție de conducere pe o perioadă de un an de la data aplicării sancțiunii disciplinare.

Capitolul IV

Personalul auxiliar de specialitate al Curții Constituționale Secţiunea 1 Numirea, evaluarea și promovarea personalului auxiliar de specialitate

Articolul 48

(1) Personalul auxiliar de specialitate este numit în funcție de președintele Curții Constituționale, pe bază de concurs.(2) Personalul auxiliar de specialitate funcționează în cadrul compartimentelor auxiliare ale Curții Constituționale și este format din: grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentariști, grefieri arhivari și grefieri registratori.(3) Președintele Curții Constituționale poate solicita detașarea sau transferul personalului auxiliar de specialitate de la instanțele judecătorești sau parchetele de pe lângă acestea, atunci când nevoile de personal ale Curții Constituționale o impun.

Articolul 49

(1) Poate fi numită în funcția de grefier persoana care îndeplinește următoarele condiții:a) are cetățenia română, domiciliul în România și capacitate deplină de exercițiu; ... b) cunoaște limba română; ... c) nu are antecedente penale și nu are cazier fiscal; ... d) nu a fost destituită sau eliberată din motive imputabile dintr-o funcție în ultimii 5 ani; ... e) este aptă din punct de vedere medical și psihologic pentru exercitarea funcției; starea de sănătate este atestată pe bază de examen medical de specialitate; prevederile art. 8 alin. (3) se aplică în mod corespunzător; ... f) are cunoștințe de operare pe calculator; ... g) are studii liceale atestate cu diplomă de bacalaureat, respectiv studii superioare juridice în cazul funcțiilor de grefier cu studii superioare; ... h) are o vechime în muncă de minimum 5 ani sau minimum 3 ani în specialitatea studiilor superioare absolvite ori este absolvent al Școlii Naționale de Grefieri. ... (2) Condițiile de vechime prevăzute de lege trebuie să fie îndeplinite la data expirării perioadei de depunere a cererilor de înscriere, inclusiv.

Articolul 50

(1) Concursul pentru ocuparea posturilor vacante corespunzătoare personalului auxiliar de specialitate constă în următoarele etape:a) verificarea dosarelor de concurs; ... b) verificarea cunoștințelor de operare pe calculator; ... c) probă scrisă; ... d) probă practică. ... (2) Pentru promovarea probelor prevăzute la alin. (1) lit. b) și c), candidații trebuie să obțină cel puțin nota 7.(3) Candidații pot formula contestații la barem și contestații cu privire la rezultatele fiecărei etape.(4) Plenul Curții Constituționale validează rezultatele concursului pentru ocuparea posturilor vacante corespunzătoare personalului auxiliar de specialitate. Persoana nemulțumită de rezultatul validării îl poate contesta la instanța de contencios administrativ și fiscal competentă, potrivit legii.

Articolul 51

(1) Data, locul, modul de desfășurare a concursului de ocupare a posturilor corespunzătoare personalului auxiliar de specialitate, calendarul de desfășurare, precum și cererea tipizată de înscriere se stabilesc prin hotărâre a Plenului Curții Constituționale, la propunerea președintelui Curții Constituționale.(2) Lista posturilor scoase la concurs se stabilește de către președintele Curții Constituționale, iar tematica și bibliografia de concurs se stabilesc de comisia de concurs.(3) Datele și informațiile prevăzute la alin. (1) și (2) se publică pe pagina de internet a Curții Constituționale cu cel puțin 60 de zile înainte de data stabilită pentru concurs.

Articolul 52

(1) În vederea desfășurării concursului pentru ocuparea posturilor vacante corespunzătoare personalului auxiliar de specialitate se constituie o comisie de concurs și o comisie de soluționare a contestațiilor, numite prin hotărâre a Plenului Curții Constituționale, la propunerea președintelui Curții Constituționale. Fiecare comisie este prezidată de câte un președinte, ales prin vot dintre membrii comisiei.(2) Nu vor fi numite în comisii persoanele care au soțul sau soția, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul candidaților. Membrii comisiei vor completa declarații în acest sens.(3) Dacă incompatibilitatea prevăzută la alin. (2) se ivește ulterior desemnării membrilor comisiilor, persoana în cauză are obligația să se retragă și să comunice de îndată această situație, în vederea înlocuirii sale.(4) Procedura de desfășurare a concursului și de soluționare a contestațiilor, precum și atribuțiile comisiilor se stabilesc prin regulament, de către Plenul Curții Constituționale, la propunerea președintelui Curții Constituționale.

Articolul 53

(1) Evaluarea profesională individuală a personalului auxiliar de specialitate se face de către prim-magistratul-asistent, cu consultarea grefierului-șef.(2) Evaluarea profesională individuală a personalului auxiliar de specialitate are ca obiectiv stabilirea nivelului de competență profesională al acestuia și presupune analiza și notarea criteriilor și indicatorilor de evaluare a performanțelor profesionale ale acestuia care privesc, în principal, calitatea activității, eficiența, integritatea și conduita în relațiile de muncă, iar, în cazul persoanelor care ocupă funcții de conducere, și modul de îndeplinire a atribuțiilor manageriale. Dispozițiile art. 16 alin. (3)-(6) se aplică în mod corespunzător.(3) Metodologia de evaluare a activității profesionale individuale, precum și cea de contestare a calificativelor acordate personalului auxiliar de specialitate se aprobă de către Plenul Curții Constituționale, la propunerea președintelui Curții Constituționale.

Articolul 54

(1) Promovarea în funcția de grefier-șef se face prin concurs, din rândul grefierilor care:a) au obținut calificativul „foarte bine“ la ultima evaluare; ... b) nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani de activitate, cu excepția cazului în care a intervenit radierea sancțiunii disciplinare; ... c) au o vechime în funcția de grefier de cel puțin 3 ani. ... (2) Numirea în funcția de grefier-șef se face de către președintele Curții Constituționale.(3) Numirea în funcția de grefier-șef se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii, în condițiile prezentului articol. Secţiunea a 2-a Drepturi și îndatoriri

Articolul 55

(1) Personalul auxiliar de specialitate este asimilat, ca rang și salarizare, personalului auxiliar de specialitate de la Înalta Curte de Casație și Justiție, beneficiind în mod corespunzător de drepturile acestuia, astfel cum sunt acestea reglementate prin Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, cu modificările și completările ulterioare, în măsura în care nu contravin prevederilor prezentei legi.(2) Personalul auxiliar de specialitate are dreptul la un concediu anual de odihnă, stabilit potrivit regulamentului privind concediile judecătorilor și ale personalului Curții Constituționale, și la alte concedii, potrivit legii.(3) Prevederile art. 29 alin. (2) și art. 30 se aplică în mod corespunzător.

Articolul 56

Personalul auxiliar de specialitate are obligația să își îndeplinească atribuțiile cu profesionalism, imparțialitate și celeritate, în conformitate cu legea, și să se abțină de la orice faptă care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului justiției.

Articolul 57

(1) Funcția de grefier este incompatibilă cu orice alte funcții publice sau private, cu excepția funcțiilor didactice.(2) Grefierilor le este interzis:a) să desfășoare activități comerciale, direct sau prin persoane interpuse; ... b) să desfășoare activități de arbitraj în litigii civile, comerciale sau de altă natură; ... c) să aibă calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere, de administrare ori de control la societăți civile, societăți reglementate de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv la bănci sau la alte instituții de credit, societăți de asigurare ori financiare, companii naționale, societăți naționale sau regii autonome; ... d) să aibă calitatea de membru al unui grup de interes economic. ... (3) Prin excepție de la prevederile alin. (2) lit. c), grefierii pot fi acționari sau asociați ca urmare a legii privind privatizarea în masă.

Articolul 58

(1) Personalul auxiliar de specialitate este obligat să păstreze secretul profesional, confidențialitatea în legătură cu faptele și informațiile despre care ia cunoștință în exercitarea funcției, cu privire la procese aflate în curs de desfășurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul.(2) Personalului auxiliar de specialitate nu îi este permis să comenteze sau să justifice în presă ori în emisiuni audiovizuale hotărârile sau soluțiile date în dosarele despre care a luat cunoștință în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Articolul 59

Personalul auxiliar de specialitate este obligat să respecte programul de lucru și să rezolve lucrările în termenele stabilite.

Articolul 60

Personalul auxiliar de specialitate este obligat să aibă, în timpul ședințelor de judecată, ținuta vestimentară corespunzătoare. Prevederile art. 33 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

Articolul 61

(1) Personalul auxiliar de specialitate este obligat să prezinte, în condițiile și la termenele prevăzute de lege, declarația de avere și declarația de interese.(2) Prevederile art. 35-37 se aplică în mod corespunzător și personalului auxiliar de specialitate. Secţiunea a 3-a Răspunderea personalului auxiliar de specialitate

Articolul 62

(1) Personalul auxiliar de specialitate răspunde civil, disciplinar, administrativ și penal, după caz, în condițiile legii.(2) Personalul auxiliar de specialitate răspunde disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum și pentru comportamentele care dăunează intereselor serviciului sau prestigiului justiției.

Articolul 63

Constituie abateri disciplinare:a) întârzierea nejustificată în efectuarea lucrărilor; ... b) absențele nemotivate de la serviciu, precum și încălcarea dispozițiilor din regulamentul intern referitoare la programul de lucru; ... c) intervențiile sau stăruințele pentru soluționarea unor cereri privind satisfacerea unor interese personale, ale membrilor familiei sau ale altor persoane, precum și orice alte imixtiuni în activitatea judecătorilor; ... d) atitudinile ireverențioase în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu față de judecători, față de colegi, avocați, justițiabili sau orice altă persoană cu care intră în relații; ... e) nerespectarea confidențialității lucrărilor care au acest caracter; ... f) nerespectarea dispozițiilor legale care reglementează modul de comunicare față de terțe persoane a datelor și informațiilor referitoare la activitatea Curții Constituționale; ... g) manifestări care aduc atingere demnității sau probității profesionale; ... h) refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire ce îi revine potrivit legii și regulamentelor interne ori alte atribuții stabilite prin fișa postului; ... i) neglijența gravă ori neglijențe repetate în rezolvarea lucrărilor; ... j) încălcarea incompatibilităților și a interdicțiilor prevăzute de lege; ... k) omisiunea gravă de a-și îndeplini atribuțiile ce îi revin potrivit legii. ...

Articolul 64

Sancțiunile disciplinare care se pot aplica personalului auxiliar de specialitate, în raport cu gravitatea abaterilor, sunt:a) avertismentul; ... b) reducerea cu 5-15% a salariului și/sau a indemnizației de conducere, pe o durată de 1-3 luni; ... c) retrogradarea în gradul profesional sau treapta profesională în cadrul aceleiași funcții, pe o durată de 1-3 luni; ... d) revocarea din funcția de conducere ocupată; ... e) eliberarea din funcție. ...

Articolul 65

(1) Sancțiunile disciplinare se aplică de către președintele Curții Constituționale, la propunerea comisiei de disciplină. Prevederile art. 42 alin. (2)-(4), art. 43-45, art. 46 alin. (1)-(4) și art. 47 se aplică în mod corespunzător și personalului auxiliar de specialitate.(2) Sancțiunile disciplinare se aplică în termen de 30 de zile de la data luării cunoștință despre săvârșirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de un an de la data săvârșirii acesteia.

Capitolul V

Personalul încadrat în structurile de specialitate ale Curții Constituționale Secţiunea 1 Numirea, evaluarea și promovarea personalului încadrat în structurile de specialitate ale Curții Constituționale

Articolul 66

(1) Personalul încadrat în structurile de specialitate ale Curții Constituționale contribuie în mod necesar și esențial la desfășurarea în cele mai bune condiții a activității judecătorilor și a Plenului Curții Constituționale.(2) În sensul prezentei legi, sunt structuri de specialitate ale Curții Constituționale serviciile în cadrul cărora se desfășoară următoarele activități:a) cercetare, documentare; elaborarea de studii, sinteze și analize comparative; gestionarea fondului de carte; ... b) asigurarea verificării tehnoredactării actelor Curții; ... c) traducerea actelor care prezintă interes pentru activitatea Curții Constituționale; organizarea lucrărilor Plenului Curții Constituționale; ... d) organizarea lucrărilor la cabinetul judecătorului și la Cancelaria președintelui Curții Constituționale; ... e) gestionarea resurselor umane și financiare; salarizarea; auditul intern; ... f) organizarea și desfășurarea activităților de relații externe și de protocol; ... g) activitatea de informatică și statistică; ... h) contenciosul administrativ; ... i) relații cu presa și cu publicul; ... j) asigurarea activității de registratură și arhivă generală; asigurarea din punct de vedere administrativ, logistic și al investițiilor a desfășurării întregii activități. ... (3) Structurile prevăzute la alin. (2) lit. d) sunt organizate și funcționează potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, referitoare la cabinetul demnitarului. Structura, precum și nomenclatorul de funcții ale cabinetelor judecătorilor, respectiv ale Cancelariei președintelui Curții Constituționale se stabilesc de către Plenul Curții Constituționale, la propunerea președintelui Curții Constituționale.

Articolul 67

(1) Personalul din cadrul structurilor de specialitate poate fi încadrat în funcții de execuție, cu studii superioare sau studii medii, și funcții de conducere.(2) Personalul din cadrul structurilor de specialitate poate fi încadrat în următoarele funcții de execuție cu studii superioare:a) consultant, cu o vechime în muncă de maximum 3 ani, inclusiv; ... b) expert, cu o vechime în muncă de minimum 3 ani; ... c) consilier, cu o vechime în muncă de minimum 5 ani. ... (3) Personalul din cadrul structurilor de specialitate cu studii medii este încadrat în funcția de referent sau șofer.(4) Pentru a ocupa una dintre funcțiile prevăzute la alin. (2) și (3), o persoană trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:a) are cetățenia română, domiciliul în România și capacitate deplină de exercițiu; ... b) a împlinit vârsta de 18 ani; ... c) este aptă din punct de vedere medical și psihologic pentru îndeplinirea funcției; starea de sănătate este atestată pe bază de examen medical de specialitate; prevederile art. 8 alin. (3) se aplică în mod corespunzător; ... d) îndeplinește condițiile de studii și vechime în specialitate stabilite potrivit prezentei legi; ... e) nu are antecedente penale și nu are cazier fiscal; ... f) a fost declarată „admis“ la concursul sau examenul susținut pentru ocuparea postului pentru care a candidat. ... (5) Pe lângă condițiile prevăzute la alin. (4), pentru ocuparea unei funcții publice în structurile de specialitate ale Curții Constituționale pot fi stabilite condiții specifice, aprobate de către Plenul Curții Constituționale, la propunerea președintelui Curții Constituționale.(6) Prevederile alin. (2), precum și cele ale alin. (4) lit. d) și f) referitoare la vechimea în activitate și concurs nu sunt aplicabile personalului care își desfășoară activitatea la Cancelaria președintelui Curții Constituționale și la cabinetele judecătorilor.

Articolul 68

(1) Personalul din cadrul structurilor de specialitate este numit de către secretarul general sau de președintele Curții Constituționale, după caz, pe bază de concurs, și se bucură de stabilitate în funcție. Rezultatul concursului sau examenului se aduce la cunoștință candidaților, prin afișare pe pagina de internet a Curții Constituționale, în termen de 5 zile de la susținerea ultimei probe. Candidatul nemulțumit de rezultatul concursului sau al examenului se poate adresa cu contestație, la secretarul general, în termen de 5 zile de la afișarea rezultatelor și, ulterior, îl poate contesta la instanța de contencios administrativ și fiscal competentă, potrivit legii. Pe baza rezultatelor definitive, secretarul general emite ordinul de numire în funcție a candidatului declarat „admis“.(2) Normele de organizare și desfășurare ale concursului și procedura de soluționare a contestațiilor se aprobă de către Plenul Curții Constituționale, la propunerea președintelui Curții Constituționale.(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1), președintele Curții Constituționale numește și eliberează din funcție personalul încadrat la Cancelarie, precum și personalul încadrat la cabinetele judecătorilor, la propunerea judecătorului, pe durata mandatului acestora. Posturile din cadrul cabinetelor judecătorilor, respectiv al Cancelariei președintelui Curții Constituționale pot fi ocupate și prin detașare sau, după caz, delegare, la solicitarea judecătorului sau a președintelui Curții Constituționale, după caz, în condițiile legii. Detașarea unor funcționari publici sau a unor funcționari publici cu statut special se realizează cu acordul acestora, cu aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare. (4) Activitatea desfășurată în cadrul cabinetelor judecătorilor, respectiv al Cancelariei președintelui Curții Constituționale se consideră vechime în muncă și în specialitate, precum și vechime în funcția și/sau în gradul profesional al funcției deținute, după caz.

Articolul 69

(1) În funcțiile de conducere din structurile de specialitate ale Curții Constituționale pot fi numite persoane care au studii superioare, absolvite cu diplomă de licență ori echivalente, care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 67 alin. (4) sau, după caz, art. 18.(2) Numirea în funcțiile de conducere se face pe bază de concurs, în limita posturilor vacante, potrivit normelor stabilite de Plenul Curții Constituționale, la propunerea președintelui Curții Constituționale.(3) Prevederile alin. (2) cu privire la concurs nu sunt aplicabile personalului cu funcții de conducere care își desfășoară activitatea la Cancelaria președintelui Curții Constituționale și la cabinetele judecătorilor.

Articolul 70

(1) Evaluarea profesională individuală a personalului încadrat în structurile de specialitate ale Curții Constituționale se face anual, în condițiile legii.(2) Criteriile de evaluare a activității profesionale individuale, precum și metodologia de evaluare și de contestare a calificativelor acordate se aprobă, la propunerea președintelui Curții Constituționale, de către Plenul Curții Constituționale.

Articolul 71

(1) Promovarea în funcțiile prevăzute la art. 67 alin. (2) se face prin concurs.(2) În situația în care nu există un post vacant, promovarea personalului încadrat în structurile de specialitate se va face prin transformarea postului din statul de funcții în care acesta este încadrat în unul de nivel imediat superior, prin examen, în condițiile stabilite de metodologia de promovare prevăzută la alin. (4).(3) Pentru a promova într-o funcție superioară, persoana încadrată în structurile de specialitate trebuie să îndeplinească următoarele condiții:a) să aibă vechimea minimă stabilită conform art. 67 alin. (2); ... b) să fi obținut la evaluarea activității profesionale din ultimii 2 ani cel puțin calificativul „bine“; ... c) să îndeplinească cerințele specifice, prevăzute în fișa postului. ... (4) Metodologia de organizare și desfășurare a examenului sau concursului pentru promovarea într-o funcție de execuție superioară se aprobă de Plenul Curții Constituționale, la propunerea președintelui Curții Constituționale.

Articolul 72

(1) Promovarea personalului încadrat în structurile de specialitate se poate face numai în funcția imediat superioară și numai o dată pe an, în condițiile prevăzute de prezenta lege.(2) Personalul încadrat în structurile de specialitate poate fi promovat temporar într-o funcție temporar vacantă, prin examen, în condițiile stabilite prin metodologia prevăzută la art. 71 alin. (4).(3) În perioada prevăzută la alin. (2), persoana temporar promovată beneficiază de drepturile salariale aferente funcției pe care o ocupă.

Articolul 73

(1) Personalul încadrat în structurile de specialitate a cărui activitate, cu ocazia evaluării profesionale anuale, a fost notată cu calificativul „nesatisfăcător“ sau „satisfăcător“ nu poate fi promovat în anul imediat următor.(2) În situația în care, în ultimii 2 ani consecutivi, persoana încadrată în structurile de specialitate a fost notată cu calificativul „nesatisfăcător“, secretarul general îi propune trecerea într-o funcție inferioară, în limita posturilor vacante. Dacă nu există posturi vacante ori propunerea nu este acceptată, se procedează la eliberarea din funcție a acesteia ca necorespunzătoare. Secţiunea a 2-a Drepturile și obligațiile personalului încadrat în structurile de specialitate ale Curții Constituționale

Articolul 74

(1) Personalul încadrat în structurile de specialitate este asimilat, ca rang și salarizare, personalului corespunzător din cadrul Parlamentului, beneficiind, în mod corespunzător, de drepturile acestuia, astfel cum sunt acestea reglementate de Legea nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în măsura în care nu contravin prevederilor prezentei legi. Prevederile art. 94 alin. (1) din aceeași lege se aplică în mod corespunzător.(2) Specialiștii IT din cadrul structurilor de specialitate beneficiază de aceleași drepturi salariale ca specialiștii IT din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție și au aceleași drepturi și îndatoriri prevăzute pentru această categorie de personal de Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, cu modificările și completările ulterioare, precum și de alte acte normative.(3) Personalul încadrat în structurile de specialitate are dreptul la un concediu anual de odihnă, stabilit potrivit regulamentului privind concediile judecătorilor și ale personalului Curții Constituționale, și la alte concedii, potrivit legii. Prevederile art. 73^1 din Legea nr. 7/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cele ale art. 30 din prezenta lege se aplică în mod corespunzător.

Articolul 75

(1) Personalul încadrat în structurile de specialitate are obligația să îndeplinească cu profesionalism, imparțialitate și în conformitate cu legea îndatoririle de serviciu și să se abțină de la orice faptă care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului corpului funcționarilor publici parlamentari.(2) Personalul încadrat în structurile de specialitate are îndatorirea de a respecta normele de conduită profesională prevăzute de lege.

Articolul 76

(1) Personalul încadrat în structurile de specialitate nu poate participa la activități politice în timpul programului de lucru.(2) Personalului încadrat în structurile de specialitate îi este interzis să facă parte din asociații interzise de lege și să participe la manifestări politice și sindicale ilegale.

Articolul 77

(1) Personalul încadrat în structurile de specialitate este obligat să îndeplinească atribuțiile ce revin postului pe care îl ocupă.(2) Personalul încadrat în structurile de specialitate este obligat să se conformeze dispozițiilor primite de la superiorii ierarhici și să rezolve în termenul stabilit lucrările repartizate de către aceștia.(3) În caz de imposibilitate a exercitării funcției, personalul încadrat în structurile de specialitate este obligat să anunțe de îndată șefii ierarhici.

Articolul 78

Personalul încadrat în structurile de specialitate are obligația să păstreze secretul de serviciu, precum și confidențialitatea în legătură cu faptele, informațiile sau documentele de care ia cunoștință în exercitarea funcției, în condițiile legii, cu excepția informațiilor de interes public.

Articolul 79

Personalului încadrat în structurile de specialitate îi este interzis să primească direct cereri a căror rezolvare intră în competența sa sau să discute direct cu petenții ori să intervină pentru soluționarea acestor cereri, cu excepția celor cărora le sunt stabilite asemenea atribuții.

Articolul 80

Personalul încadrat în structurile de specialitate cu funcții de conducere răspunde de ordinele și instrucțiunile date. Acestea trebuie să fie conforme cu reglementările legale și să nu lezeze onoarea și demnitatea celor care urmează să le execute.

Secţiunea a 3-a Răspunderea personalului încadrat în structurile de specialitate ale Curții Constituționale

Articolul 81

Personalul încadrat în structurile de specialitate răspunde disciplinar, contravențional, civil și penal, în condițiile legii.

Articolul 82

(1) Personalul încadrat în structurile de specialitate răspunde disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu.(2) Constituie abatere disciplinară:a) desfășurarea de activități publice cu caracter politic în timpul programului de lucru; ... b) refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire ce îi revine potrivit fișei postului sau dispusă de conducătorul ierarhic superior; ... c) neglijență gravă sau repetată în rezolvarea lucrărilor; ... d) întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor; ... e) absența nemotivată de la serviciu sau întârzierea ori plecarea înainte de termen de la program în mod repetat; ... f) atitudinea ireverențioasă în timpul exercitării funcției; ... g) nerespectarea reglementărilor legale referitoare la secretul de serviciu, secretul profesional sau a confidențialității lucrărilor care au acest caracter. ...

Articolul 83

Sancțiunile disciplinare care se pot aplica personalului încadrat în structurile de specialitate, proporțional cu gravitatea faptelor, sunt:a) mustrarea; ... b) avertismentul; ... c) diminuarea drepturilor salariale lunare brute cu 5-10%, pe o perioadă de la o lună la 3 luni; ... d) suspendarea dreptului de promovare pe o perioadă de 1-3 ani; ... e) trecerea într-o funcție inferioară, pe o perioadă de 6-12 luni, cu diminuarea corespunzătoare a salariului de bază; ... f) revocarea din funcția de conducere ocupată și trecerea pe o funcție de execuție; ... g) destituirea din funcție. ...

Articolul 84

(1) Sancțiunea disciplinară se aplică de către secretarul general, la propunerea comisiei de disciplină, în cel mult 30 de zile de la data luării la cunoștință despre abaterea săvârșită, dar nu mai mult de un an de la data săvârșirii acesteia.(2) Sancțiunea disciplinară nu poate fi aplicată decât după cercetarea prealabilă a faptei imputate și după audierea angajatului din cadrul structurilor de specialitate. Prevederile art. 46 alin. (2)-(4) se aplică în mod corespunzător.(3) La aplicarea și individualizarea sancțiunii disciplinare se va ține seama de cauzele și gravitatea abaterii disciplinare, împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, gradul de vinovăție și consecințele abaterii, comportarea generală în serviciu a funcționarului public parlamentar, precum și de existența, în antecedentele acestuia, a altor sancțiuni disciplinare care nu au fost radiate în condițiile legii.

Articolul 85

Personalul din cadrul structurilor de specialitate nemulțumit de sancțiunea aplicată se poate adresa instanței de contencios administrativ, în condițiile legii.

Articolul 86

(1) Sancțiunile disciplinare se radiază de drept, după cum urmează:a) în termen de 6 luni de la aplicare, sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 83 lit. a) și b), dacă persoana sancționată cu una dintre aceste sancțiuni nu a săvârșit o altă abatere disciplinară în această perioadă; ... b) în termen de un an de la expirarea termenului pentru care au fost aplicate, sancțiunile prevăzute la art. 83 lit. c)-f), dacă funcționarul public parlamentar sancționat cu una dintre aceste sancțiuni nu a săvârșit o altă abatere disciplinară în această perioadă. ... (2) Radierea sancțiunii disciplinare prevăzute la alin. (1) se constată prin act administrativ al secretarului general.

Capitolul VI

Dispoziții tranzitorii și finale

Articolul 87

(1) Magistrații-asistenți, personalul de specialitate juridică asimilat acestora, personalul auxiliar de specialitate și personalul economic, administrativ și de serviciu încadrat în structurile de specialitate ale Curții Constituționale, în funcție la data intrării în vigoare a prezentei legi, se consideră că îndeplinesc condițiile pentru funcția de bază pe care sunt încadrați. Aceștia își păstrează gradul profesional și drepturile câștigate aferente statutului profesional dobândite în condițiile legii.(2) Persoanele care, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, au beneficiat de drepturile prevăzute la art. 72 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, respectiv de drepturile prevăzute în Legea nr. 124/2000 privind structura personalului Curții Constituționale, cu modificările ulterioare, își păstrează aceste drepturi, precum și pe cel la pensia de serviciu, potrivit legii.(3) Personalul de specialitate juridică ce desfășoară activitate de cercetare sau documentare, de protocol în domeniul relațiilor externe ale Curții Constituționale sau în domeniul resurselor umane, asimilat la data intrării în vigoare a prezentei legi magistraților-asistenți, își păstrează drepturile obținute ca urmare a asimilării, precum și pe cel la pensia de serviciu, potrivit legii.(4) Prevederile prezentei legi nu se aplică procedurilor de evaluare ori de ocupare a posturilor și nici altor proceduri în curs de desfășurare la data intrării sale în vigoare.(5) Delegările și detașările în curs la data intrării în vigoare a prezentei legi se mențin până la data expirării termenului pentru care s-au dispus.

Articolul 88

Personalul de specialitate juridică care desfășoară activități de cercetare, documentare, elaborare de studii, sinteze și analize comparative este asimilat magistraților-asistenți și i se aplică în mod corespunzător prevederile art. 10-47.

Articolul 89

Cheltuielile de personal, cheltuielile curente și de capital necesare funcționării Curții Constituționale se finanțează de la bugetul de stat. Cheltuielile de natura celor care fac obiectul Ordonanței Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile administrației publice și instituțiile publice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 247/2002, cu modificările și completările ulterioare, se stabilesc prin normative proprii, aprobate de Plenul Curții Constituționale, la propunerea președintelui Curții Constituționale.

Articolul 90

(1) În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi se aprobă regulamentele sau alte acte prevăzute de prezenta lege.(2) În termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, se aprobă structura organizatorică și nomenclatorul de funcții prevăzute la art. 4 alin. (3), precum și procedura de reîncadrare în mod corespunzător a personalului Curții Constituționale pe funcții de conducere și pe funcții de execuție.(3) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, va fi elaborat regulamentul prevăzut la art. 9 alin. (2), care cuprinde, prin excepție de la prevederile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, norme proprii privind durata, desfășurarea și compensarea concediilor judecătorilor și personalului Curții Constituționale.(4) Până la adoptarea actelor prevăzute de alin. (1)-(3), regulamentele și actele normative subsecvente rămân în vigoare în măsura în care nu contravin prezentei legi.

Articolul 91

La data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă:a) art. 9 alin. (2) și art. 72 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, cu modificările și completările ulterioare; ... b) Legea nr. 124/2000 privind structura personalului Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331 din 17 iulie 2000, cu modificările ulterioare. ...

Articolul 92

(1) Prezenta lege intră în vigoare în 3 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepția prevederilor art. 29 alin. (2), care intră în vigoare la 1 ianuarie 2024.(2) Până la intrarea în vigoare a dispozițiilor prezentei legi, rămân aplicabile dispozițiile art. 211 și 213 din Legea nr. 303/2022, cu modificările și completările ulterioare.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.

p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR,
ALFRED-ROBERT SIMONIS
p. PREȘEDINTELE SENATULUI,
SORIN-MIHAI CÎMPEANU

București, 5 decembrie 2023.

Nr. 361.

-----