ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 43 din 12 iunie 2019

pentru modificarea și completarea unor acte normative care privesc stabilirea unor măsuri în domeniul investițiilor

EMITENT

GUVERNUL ROMÂNIEI

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 507 din 21 iunie 2019

Având în vedere necesitatea îndeplinirii prevederilor din Programul de guvernare 2018-2020, aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 1/2018 pentru acordarea încrederii Guvernului, cu privire la obiectivele de creștere economică și de consolidare a sustenabilității fiscal-bugetare prin majorarea semnificativă a investițiilor,

având în vedere că funcționarea Fondului de Dezvoltare și Investiții necesită de urgență corelarea domeniilor pentru care se asigură finanțare,

luând în considerare scopul Fondului de Dezvoltare și Investiții, de dezvoltare și modernizare a localităților prin restrângerea beneficiarilor, sunt necesare precizări la nivelul legislației primare privind cheltuielile și documentele ce trebuie depuse, precum și cu privire la determinarea excedentului bugetului local.

Luând în considerare că funcționarea Fondului de Dezvoltare și Investiții necesită de urgență reglementarea categoriilor de cheltuieli eligibile care se pot finanța din acest fond, precum și a documentelor justificative care trebuie depuse în funcție de stadiul în care se află proiectul de investiții pentru care se solicită finanțare,

în cazul neadoptării în regim de urgență a soluțiilor propuse este posibil să se înregistreze efecte negative semnificative, ca urmare a reducerii numărului de proiecte ce pot fi finanțate și a utilizării resurselor proprii ale unităților administrativ-teritoriale pentru lucrări de proiectare și nu pentru investiții. Se va reduce astfel potențialul de creștere economică și se va diminua oferta de locuri de muncă. Va fi afectată, astfel, capacitatea de investiții și implicit activitatea de construcții și chiar activitatea industrială, cu impact asupra caracterului sustenabil al creșterii economice.

Având în vedere că dezvoltarea activității și capacității unităților turistice cu scopul creșterii eficienței utilizării resurselor naturale specifice zonelor în care sunt plasate este condiționată de precizarea modului de finanțare a unităților administrativ-teritoriale, denumite în continuare UAT, diferită de schema de ajutor de stat adresată societăților comerciale,

având în vedere urgența completării categoriei de cheltuieli ce pot fi suportate din Programul stațiuni balneare referitoare la achiziția de imobile cu cheltuielile suportate pentru exproprierea pentru cauză de utilitate publică, în condițiile legii, în scopul dezvoltării activității turistice, de bunuri imobile, respectiv clădire sau teren, inclusiv luciu de apă, dacă se află în circuitul civil, care nu sunt utilizate sau care nu sunt în exploatarea cu profil de turism,

în cazul neadoptării în regim de urgență a soluțiilor propuse pentru îmbunătățirea programului de modernizare a stațiunilor balneare, investițiile în dezvoltarea și reabilitarea capacităților turistice vor fi întârziate cu efecte negative semnificative asupra gradului de utilizare a acestora, precum și asupra asigurării unor standarde adecvate pentru turiști.

Luând în considerare necesitatea clarificării măsurilor de sprijin a sectorului construcțiilor și a modului în care se determină cifra de afaceri pentru societățile care beneficiază de sprijin,

ca urmare a Acordului cu Federația Patronatelor din Construcții și măsurilor prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare, în primele 4 luni din 2019 volumul lucrărilor de construcții a înregistrat o dinamică record după criză, respectiv de 17,8%; în luna aprilie 2019 lucrările de construcții s-au majorat cu 33,4% față de aprilie 2018. Pentru ca aceste rezultate să se mențină este necesar ca de urgență să se clarifice măsurile de sprijin a sectorului construcțiilor și modul în care se determină cifra de afaceri pentru societățile care beneficiază de sprijin.

În cazul neadoptării măsurilor prevăzute prin prezentul act normativ, sectorul construcțiilor va avea o contribuție negativă la crearea produsului intern brut, așa cum s-a înregistrat în ultimii ani, cu repercusiuni directe asupra nivelului de trai.

Având în vedere că prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, cu modificările și completările ulterioare, s-a statuat posibilitatea ca fondurile de pensii administrate privat să participe la proiectele de investiții în parteneriat public-privat este necesar a se actualiza în acest sens prevederile din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 39/2018 privind parteneriatul public-privat, cu modificările și completările ulterioare.

În cazul modificărilor propuse privind investițiile strategice ce urmează a fi realizate în parteneriat public-privat, impactul asupra creșterii economice este și mai ridicat, având în vedere valoarea celor 22 de proiecte de investiții în parteneriat public-privat aprobate prin hotărâre de Guvern.

Neadoptarea măsurilor propuse prin prezenta ordonanță de urgență poate afecta semnificativ oferta de locuri de muncă și poate conduce la creșterea șomajului.

În considerarea faptului că elementele mai sus menționate vizează interesul general public și constituie situații de urgență și extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.

Articolul I

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 1 alineatul (2), punctul 1 se modifică și va avea următorul cuprins:

1. Domeniul prioritar principal: a) sănătate, respectiv dispensar medical rural, centru medical de permanență, spitale județene, municipale și orășenești; ... b) educație, respectiv școli, grădinițe, creșe, campusuri școlare; ... c) apă și canalizare, inclusiv tratarea și epurarea apelor uzate; ... d) rețea de energie electrică și rețea de gaze, inclusiv extinderea acestora; ... e) infrastructura de transport, respectiv drumuri comunale și locale, județene, străzi, zone pietonale, poduri, pasaje, precum și aeroporturi; ... f) construcția și modernizarea spațiilor de depozitare și condiționare a produselor agricole; ... g) salubrizare; ... h) rețea de iluminat public. ...

2. La articolul 3, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

(2) Unitățile/Subdiviziunile administrativ-teritoriale, precum și asociațiile de dezvoltare intercomunitară pot solicita finanțare din Fond pentru obiectivele de dezvoltare ce se încadrează în domeniile prevăzute la art. 1 alin. (2), în următoarele condiții:a) beneficiarii pot să dețină concomitent cel mult două proiecte finanțate din Fond, iar solicitarea de finanțare pentru un proiect se face numai în ordinea domeniilor prevăzute la art. 1 alin. (2); ... b) să solicite finanțare pentru un proiect din domeniul prioritar secundar numai după finalizarea integrală a proiectelor din domeniul prioritar principal; ... c) suma solicitată la finanțare să nu fie mai mare decât diferența dintre valoarea proiectului și excedentul bugetului local/bugetelor locale ale unităților administrativ-teritoriale membre ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară, neutilizat și neangajat la data solicitării finanțării. În înțelesul prezentei ordonanțe de urgență, la stabilirea excedentului bugetului local/bugetelor locale ale unităților administrative-teritoriale membre ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară nu se iau în calcul sumele a căror destinație a fost stabilită prin acte normative, inclusiv prin hotărâri ale autorităților deliberative ale administrației publice locale, sau prin acorduri/contracte de finanțare; ... d) pentru sumele solicitate a fi acordate din Fond să nu existe o altă cerere de finanțare din fonduri externe nerambursabile aprobată sau în curs de analiză; ... e) să nu existe finanțare dublă concomitentă pentru aceleași lucrări aferente proiectelor de dezvoltare solicitate a fi finanțate din Fond, provenite inclusiv din contracte de împrumut semnate cu instituții de credit sau instituții financiare interne sau internaționale. ...

3. La articolul 3, alineatul (4) se abrogă.

4. După articolul 4 se introduce un nou articol, articolul 4^1, cu următorul cuprins:

Articolul 4^1

Categoriile de cheltuieli care se pot finanța din Fond sunt:a) cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare funcționării obiectivului care se execută pe amplasamentul delimitat din punct de vedere juridic ca aparținând obiectivului de investiții; ... b) cheltuieli pentru elaborarea fazelor de proiectare documentație tehnică pentru obținerea autorizației de construire, proiect tehnic și detalii de execuție, verificarea tehnică a proiectării; ... c) cheltuieli pentru realizarea investiției de bază, respectiv: construcții și instalații, montaj utilaje tehnologice, utilaje, echipamente tehnologice și funcționale cu/fără montaj și/sau dotare; ... d) cheltuieli pentru lucrările de construcții și instalații aferente organizării de șantier; ... e) cheltuieli pentru obținerea și amenajarea terenului, studiile de fezabilitate/documentațiile de avizare a lucrărilor de intervenții, studiile de teren, studiile de specialitate, expertizele tehnice și/sau audit energetic, asistența tehnică, consultanța, taxe pentru obținerea de avize/acorduri/autorizații, organizarea procedurilor de achiziții, active necorporale, cheltuieli conexe organizării de șantier, comisioane, cote, taxe, costuri credite, cheltuieli pentru probe tehnologice, teste și predare la beneficiar. ...

5. Articolul 5 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 5

(1) În vederea acordării granturilor din Fond, unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, asociațiile de dezvoltare intercomunitară, respectiv universitățile depun o solicitare către Comisia Națională de Strategie și Prognoză în care menționează următoarele:a) denumirea proiectului și încadrarea acestuia în domeniile prevăzute la art. 1 alin. (2) și (3); ... b) valoarea estimată a investiției, cu eșalonarea pe ani a acesteia; ... c) respectarea încadrării în condițiile prevăzute la art. 3; ... d) mențiune cu privire la solicitarea avansului de 15% din valoarea finanțării, dar nu mai mult decât valoarea ce urmează a fi finanțată în anul în care se face solicitarea; ... e) documentele justificative necesare fundamentării proiectului de investiții. ... (2) Beneficiarii răspund pentru realitatea, exactitatea și legalitatea datelor prezentate.(3) În cazul în care proiectele finanțate din Fond vizează activități economice, implementarea acestora se va face cu respectarea prevederilor naționale și europene în domeniul ajutorului de stat.

6. După articolul 5 se introduc două noi articole, articolele 5^1 și 5^2, cu următorul cuprins:

Articolul 5^1

Pentru obiectivele de dezvoltare și investiții, unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, precum și asociațiile de dezvoltare intercomunitară sunt obligate să transmită următoarele documente sau acte justificative, după caz:a) pentru obiective de investiții noi: autorizații de construire sau, după caz, documentațiile tehnico-economice, întocmite la faza de proiectare, studiu de fezabilitate/documentație de avizare a lucrărilor de intervenții, aprobate în condițiile legii prin hotărâri ale consiliului local/județean de aprobare a indicatorilor tehnico-economici, hotărâri ale consiliului local/județean de asigurare a finanțării pentru categoriile de cheltuieli care nu se finanțează din Fond, însoțite de devizul general actualizat, defalcat pe categorii de lucrări și categorii de cheltuieli, certificatul de urbanism însoțit de avizele și acordurile stabilite prin acesta; ... b) pentru obiectivele de investiții, finanțate din alte surse de finanțare și pentru care se solicită finanțare din Fond pentru componente nefinanțate și nerealizate până la momentul depunerii cererii: autorizația de construire valabilă și documente care să prezinte stadiul fizic realizat și/sau devizul general pentru lucrările rest de executat defalcat pe categorii de lucrări și categorii de cheltuieli, precum și valoarea actualizată a restului cheltuielilor necesare pentru finalizarea obiectivului de investiții. ... c) pentru proiectele de dezvoltare referitoare la lucrări de întreținere și reparații curente: devizele de lucrări și memoriile tehnice necesare demarării execuției lucrărilor. ...

Articolul 5^2

Comisia Națională de Strategie și Prognoză verifică încadrarea în domeniile prioritare, precum și eligibilitatea proiectelor de dezvoltare propuse de beneficiari în raport cu prevederile prezentei ordonanțe de urgență.

7. La articolul 7, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 7

(1) Unitățile/Subdiviziunile administrativ-teritoriale, precum și asociațiile de dezvoltare intercomunitară prin unitățile administrativ-teritoriale componente au obligația de a restitui anual, pe o perioadă de 20 de ani, o sumă reprezentând contribuția proprie la proiect/proiecte. Suma se stabilește la momentul depunerii solicitării, prin eșalonarea valorii finanțate pentru fiecare proiect în sume egale anuale, pe o perioadă de 20 de ani. Suma anuală ce urmează a fi restituită, aferentă proiectelor finanțate nu va depăși diferența între nivelul maxim al datoriei publice locale, calculat potrivit prevederilor art. 63 alin. (4) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, și serviciul datoriei publice locale anuale înregistrat în următorii 20 de ani. În cazul în care pe parcursul celor 20 de ani sunt contractate noi împrumuturi în condițiile art. 10, se impune recalcularea sumei anuale ce urmează a se restitui, conform noului nivel al serviciului datoriei publice locale înregistrat de unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale. Unitățile/Subdiviziunile administrativ-teritoriale au posibilitatea achitării anticipate a contribuțiilor proprii la proiecte. Sumele rambursate de beneficiari aferente fiecărui an se virează la bugetul de stat până la finele primului trimestru al anului următor. Calculul sumei datorate se efectuează de către beneficiar și se verifică de către structuri din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală sau Ministerului Finanțelor Publice, desemnate prin ordin al ministrului finanțelor publice.

8. La articolul 13 alineatul (1), partea introductivă se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 13

(1) Prin Programul stațiuni balneare se transferă fonduri publice beneficiarilor unității administrativ-teritoriale, pe baza contractului de finanțare încheiat între CNSP și UAT, pentru finanțarea următoarelor categorii de cheltuieli:

9. La articolul 13 alineatul (1), litera f) se modifică și va avea următorul cuprins:

f) achiziția și/sau exproprierea pentru cauză de utilitate publică, în condițiile legii, în scopul dezvoltării activității turistice, de bunuri imobile, respectiv clădire sau teren, inclusiv luciu de apă, dacă se află în circuitul civil, care nu sunt utilizate sau care nu sunt în exploatarea cu profil de turism; ...

10. La articolul 13 alineatul (1), după litera k) se introduce o nouă literă, litera l), cu următorul cuprins:

l) cheltuieli privind realizarea proiectului tehnic și a documentației necesare obținerii autorizației de construcție ...

11. La articolul 13, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:

(3) Acordarea integrală a finanțării se realizează în baza unui contract de finanțare încheiat între CNSP și UAT.

12. La articolul 15, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:

(3) Proiectele de investiții efectuate în cadrul Programului stațiuni balneare trebuie să fie realizate în cel mult 24 de luni de la încheierea contractului sau acordului de finanțare.

13. La articolul 16, alineatele (2) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins:

(2) Cererile se aprobă, în funcție de importanța economică pentru activitatea de turism balnear, de către Consiliul de Programare Economică, printr-o comisie de lucru constituită în acest scop.(3) După aprobarea cererilor de către Consiliul de Programare Economică, CNSP încheie cu beneficiarii prevăzuți la art. 12 alin. (3) contracte de finanțare în limita creditelor de angajament aprobate anual cu această destinație și acorduri de finanțare cu societăți înființate în conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, conform prevederilor schemei de minimis.

14. Articolul 17 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 17

(1) Schema de ajutor de stat de minimis pentru societățile înființate în conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, beneficiare ale Programului stațiuni balneare, se va constitui și operaționaliza prin hotărâre a Guvernului, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările și completările ulterioare.(2) În cazul în care finanțarea investițiilor realizate de beneficiarii unității administrativ-teritoriale vizează activități economice, aceasta va fi acordată cu respectarea legislației în domeniul ajutorului de stat.

15. Articolul 71 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 71

(1) Prin derogare de la prevederile art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, până la sfârșitul anului 2019, pentru domeniul construcțiilor, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește în bani, fără a include indemnizațiile, sporurile și alte adaosuri, la suma de 3.000 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând în medie 17,928 lei/oră.(2) În perioada 1 ianuarie 2020-31 decembrie 2028, pentru domeniul construcțiilor, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată va fi de minimum 3.000 lei lunar, fără a include indemnizațiile, sporurile și alte adaosuri, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună.(3) Prevederile alin. (1) și (2) se aplică exclusiv domeniilor de activitate prevăzute la art. 60 pct. 5 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.(4) Nerespectarea prevederilor alin. (1) și (2) de către societăți constituie contravenție și se sancționează potrivit dispozițiilor art. 260 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și atrage anularea acordării facilităților fiscale. Recalcularea contribuțiilor și a impozitului se efectuează în conformitate cu prevederile Legii nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare. Pentru diferențele de obligații fiscale rezultate ca urmare a recalculării contribuțiilor sociale și impozitului pe venit se percep dobânzi și penalități de întârziere potrivit dispozițiilor art. 173 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

16. Articolul 91 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 91

Aplicarea prevederilor cap. I, art. 66 pct. 12 și 20, art. 68, 69 și 81 se realizează cu respectarea prevederilor în domeniul ajutorului de stat.

Articolul II

La articolul 60 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, punctul 5 se modifică și va avea următorul cuprins:

5. persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii și asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1)-(3), în perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2028 inclusiv, pentru care sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: a) angajatorii desfășoară activități în sectorul construcții care cuprind:

(i) activitatea de construcții definită la codul CAEN 41.42.43 - secțiunea F - Construcții;

(ii) domeniile de producere a materialelor de construcții, definite de următoarele coduri CAEN:

2312 - Prelucrarea și fasonarea sticlei plate;

2331 - Fabricarea plăcilor și dalelor din ceramică;

2332 - Fabricarea cărămizilor, țiglelor și altor produse pentru construcții din argilă arsă;

2361 - Fabricarea produselor din beton pentru construcții;

2362 - Fabricarea produselor din ipsos pentru construcții;

2363 - Fabricarea betonului;

2364 - Fabricarea mortarului;

2369 - Fabricarea altor articole din beton, ciment și ipsos;

2370 - Tăierea, fasonarea și finisarea pietrei;

2223 - Fabricarea articolelor din material plastic pentru construcții;

1623 - Fabricarea altor elemente de dulgherie și tâmplărie pentru construcții;

2512 - Fabricarea de uși și ferestre din metal;

2511 - Fabricarea de construcții metalice și părți componente ale structurilor metalice;

0811 - Extracția pietrei ornamentale și a pietrei pentru construcții, extracția pietrei calcaroase, ghipsului, cretei și a ardeziei;

0812 - Extracția pietrișului și nisipului;

2351 - Fabricarea cimentului;

2352 - Fabricarea varului și ipsosului;

2399 - Fabricarea altor produse din minerale nemetalice n.c.a.;

(iii) 711 - Activități de arhitectură, inginerie și servicii de consultanță tehnică;

... b) angajatorii realizează cifră de afaceri din activitățile menționate la lit. a) și alte activități specifice domeniului construcții în limita a cel puțin 80% din cifra de afaceri totală. Pentru societățile comerciale nou-înființate, respectiv înregistrate la registrul comerțului începând cu luna ianuarie a anului 2019, cifra de afaceri se calculează cumulat de la începutul anului, inclusiv luna în care se aplică scutirea, iar pentru societățile comerciale existente la data de 1 ianuarie a fiecărui an se consideră ca bază de calcul cifra de afaceri realizată cumulat pe anul fiscal anterior. Pentru societățile comerciale existente la data de 1 ianuarie al fiecărui an care au avut o cifra de afaceri din activitățile menționate la lit. a) realizată cumulat pe anul fiscal anterior de peste 80% inclusiv, facilitățile fiscale se vor acorda pe toata durata anului în curs, iar pentru societățile comerciale existente la aceeași dată care nu realizează această limită minimă a cifrei de afaceri se va aplica principiul societăților comerciale nou-înființate. Această cifră de afaceri se realizează pe bază de contract sau comandă și acoperă manoperă, materiale, utilaje, transport, echipamente, dotări, precum și alte activități auxiliare necesare activităților menționate la lit. a). Cifra de afaceri va cuprinde inclusiv producția realizată și nefacturată; ... c) veniturile brute lunare din salarii și asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1)-(3), realizate de persoanele fizice pentru care se aplică scutirea sunt calculate la un salariu brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi de minimum 3.000 lei lunar. Scutirea se aplică pentru sumele din venitul brut lunar de până la 30.000 lei, obținut din salarii și asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1)-(3), realizate de persoanele fizice. Partea din venitul brut lunar ce depășește 30.000 lei nu va beneficia de facilități fiscale; ... d) scutirea se aplică potrivit instrucțiunilor la ordinul comun al ministrului finanțelor publice, al ministrului muncii și justiției sociale și al ministrului sănătății, prevăzut la art. 147 alin. (17), iar Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate reprezintă declarație pe propria răspundere pentru îndeplinirea condițiilor de aplicare a scutirii; ... e) mecanismul de calcul al cifrei de afaceri prevăzut la lit. b), în vederea aplicării facilității fiscale, se va stabili prin ordin al președintelui Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, care se va publica pe site-ul instituției. ...

Articolul III

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 39/2018 privind parteneriatul public privat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 18 mai 2018, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 6, litera b) va avea următorul cuprins:

b) finanțatorii contractului de parteneriat public-privat - persoanele fizice sau juridice care pun la dispoziția societății de proiect mijloacele financiare necesare îndeplinirii obligațiilor asumate de partenerul privat, în temeiul contractului de parteneriat public-privat, inclusiv fondurile suverane de dezvoltare și de investiții și fondurile de pensii administrate privat; prin derogare de la prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2012 privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare și societățile de administrare a investițiilor, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 297/2004 privind piața de capital, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 10/2015, cu modificările și completările ulterioare, pot participa la finanțarea contractelor de parteneriat public-privat și fondurile deschise de investiții și societățile de investiții; ...

2. Articolul 10 va avea următorul cuprins:

Articolul 10

Finanțarea investițiilor care se realizează în cadrul contractelor de parteneriat public-privat se poate asigura, după caz:a) integral, din resurse financiare asigurate de partenerul privat din surse proprii sau atrase de partenerul privat de la finanțatorii definiți conform art. 6 lit. b); ... b) din resurse financiare asigurate de partenerul privat, împreună cu partenerul public; ... c) din resurse financiare asigurate de fondurile suverane de dezvoltare și de investiții, fondurile de pensii administrate privat, precum și fonduri de investiții și societăți de investiții, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență. ...

3. Articolul 11 va avea următorul cuprins:

Articolul 11

(1) Partenerul privat asigură finanțarea necesară realizării investițiilor din resurse proprii și/sau din resurse atrase din partea unor finanțatori, alții decât fondurile sau societățile de investiții private.(2) În cazul unor solicitări de finanțare din partea unor fonduri sau societăți de investiții private, precum și a fondurilor suverane de dezvoltare și investiții, contribuția acestora va fi inclusă în finanțarea partenerului privat de către partenerul public și/sau de către Comisia Națională de Strategie și Prognoză, pe baza cererii depuse de către fondurile sau societățile de investiții private.(3) Solicitările de finanțare formulate de fondurile sau societățile de investiții private vor fi transmise Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză până la aprobarea Studiului de fundamentare, în scopul comunicării investitorilor privați a necesarului de finanțare din resurse proprii, conform prevederilor alin. (1).

4. Articolul 12 va avea următorul cuprins:

Articolul 12

(1) Partenerul public poate contribui la finanțarea realizării investițiilor cu resurse financiare publice provenind inclusiv din fonduri externe nerambursabile post-aderare și din contribuția națională aferentă acestora, în condițiile prevăzute de legislația națională și cea a Uniunii Europene.(2) Cota de contribuție a partenerului public la finanțarea realizării investițiilor dintr-un contract de parteneriat public-privat reprezentată de resurse financiare inclusiv din fonduri externe nerambursabile și contribuția națională aferentă unor astfel de fonduri nu poate depăși 25% din valoarea totală a investiției.(3) Cota de contribuție a partenerului public la finanțarea realizării investițiilor poate include și contribuția fondurilor sau societăților de investiții publice.(4) Solicitările de finanțare ale finanțatorilor publici vor fi transmise Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză până la aprobarea Studiului de fundamentare, în scopul comunicării investitorilor privați a necesarului de finanțare din resurse proprii, conform alin. (1), precum și a structurii de finanțare a întregului proiect.

5. La articolul 13, alineatul (4) va avea următorul cuprins:

(4) Din Fondul de finanțare a contractelor de parteneriat public-privat se repartizează sume ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat cu rol de partener public sau care au în subordine/autoritate/coordonare parteneri publici în contractul de parteneriat public-privat, pe bază de hotărâre a Guvernului, în condițiile legii finanțelor publice.

6. La articolul 16, alineatele (1) și (2) vor avea următorul cuprins:

Articolul 16

(1) Partenerul privat sau, după caz, societatea de proiect poate constitui garanții cu privire la creanțele și drepturile deținute în temeiul contractului de parteneriat public-privat, exclusiv în favoarea finanțatorilor contractului de parteneriat public-privat care sunt instituții de credit, instituții financiare, respectiv fondurile suverane de dezvoltare și de investiții, fondurile de investiții sau societățile de investiții sau fondurile de pensii administrate privat și numai pe durata contractului de parteneriat public-privat.(2) Partenerul privat poate constitui garanții asupra acțiunilor sau părților sociale deținute în societatea de proiect, exclusiv în favoarea finanțatorilor contractului de parteneriat public-privat care sunt instituții de credit, instituții financiare sau fonduri de pensii administrate privat și numai pe durata contractului de parteneriat public-privat.

Articolul IV

Cererile de finanțare din Fondul de Dezvoltare și Investiții depuse și nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență vor fi soluționate în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu modificările și completările aduse prin prezenta ordonanță de urgență.

Articolul V

Prevederile art. I pct. 15 și ale art. II intră în vigoare la 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ
Contrasemnează:
Secretarul general al Guvernului,
Toni Greblă
Președintele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză,
Ion Ghizdeanu
Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice,
Vasile-Daniel Suciu

Ministrul turismului,

Bogdan Gheorghe Trif
p. Ministrul muncii și justiției sociale,
Mergeani Nicea,
secretar de stat

Ministrul finanțelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

București, 12 iunie 2019.

Nr. 43

-----