ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 34 din 27 iunie 2012

pentru stabilirea cadrului instituțional de acțiune în scopul utilizării durabile a pesticidelor pe teritoriul României

EMITENT

GUVERNUL

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 435 din 30 iunie 2012

Având în vedere necesitatea adoptării rapide a unui cadru juridic în conformitate cu reglementările Uniunii Europene necesar administrării sectorului fitosanitar, se impune adoptarea prezentului act normativ în regim de urgență, în scopul:– asigurării compatibilității legislației naționale cu acquis-ul Uniunii Europene în domeniul fitosanitar, respectiv Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unui cadru de acțiune comunitară în vederea utilizării durabile a pesticidelor; ... – stabilirii cadrului instituțional pentru realizarea utilizării durabile a pesticidelor; ... – reducerii dependenței de utilizarea pesticidelor; ... – reducerii riscurilor și a efectelor utilizării pesticidelor asupra sănătății umane și a mediului; ... – promovării gestionării integrate a dăunătorilor și a unor abordări și tehnici alternative, cum ar fi metode nechimice alternative pentru pesticide. ...

Având în vedere Notificarea Comisiei Europene nr. 4.337 din data de 22 martie 2012, este necesară adoptarea în regim de urgență a prezentei ordonanțe de urgență. În răspunsul procedural la scrisoarea de punere în întârziere s-a menționat că proiectul de act normativ va fi adoptat în luna iunie a.c. În caz contrar, Comisia Europeană va emite un aviz motivat cu privire la încălcarea de către România a obligațiilor care îi revin în temeiul tratatelor europene și, ulterior, poate sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene în vederea aplicării de sancțiuni financiare în cazul în care România nu se conformează acestui aviz în termenul stabilit de Comisia Europeană.

Neadoptarea proiectului de act normativ în regim de urgență conduce la:– afectarea sănătății umane și a mediului prin utilizarea produselor de protecție a plantelor; ... – afectarea culturilor și a mediului prin utilizarea produselor de protecție a plantelor de către persoane neavizate; ... – menținerea dependenței de utilizarea pesticidelor. ...

În considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul național privind sănătatea umană și a mediului și constituie situații de urgență și extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.

Capitolul I

Dispoziții generale

Articolul 1

Obiectul

Prezenta ordonanță de urgență stabilește cadrul instituțional pentru realizarea utilizării durabile a pesticidelor, prin reducerea riscurilor și a efectelor acestora asupra sănătății umane și a mediului, inclusiv prin promovarea gestionării integrate a dăunătorilor și a unor abordări și tehnici alternative, cum ar fi metode nechimice alternative pentru pesticide.

Articolul 2

Domeniul de aplicare

(1) Prezenta ordonanță de urgență se aplică pesticidelor, astfel cum sunt definite la art. 3 alin. (1) lit. j).(2) Prezenta ordonanță de urgență se aplică fără a aduce atingere oricăror altor dispoziții ale legislației naționale, care transpun sau creează cadrul necesar aplicării directe a actelor Uniunii Europene incidente domeniului reglementat.(3) Prevederile prezentei ordonanțe de urgență respectă principiul precauției în restricționarea sau interzicerea utilizării pesticidelor în circumstanțe sau zone specifice.

Articolul 3

Definiții

Pentru aplicarea prezentei ordonanțe de urgență, termenii și expresiile de mai jos semnifică, după cum urmează:a) utilizator profesionist - orice persoană care utilizează pesticide în cadrul activității sale profesionale, inclusiv operatori, tehnicieni, angajatori și liber-profesioniști, atât din sectorul agricol, cât și din alte sectoare; ... b) distribuitor - orice persoană fizică sau juridică care introduce un pesticid pe piață, inclusiv angrosiști, vânzători cu amănuntul, vânzători și furnizori; ... c) consilier - orice persoană care a dobândit cunoștințe corespunzătoare și oferă consultanță în ceea ce privește gestionarea dăunătorilor și utilizarea în siguranță a pesticidelor, în cadrul exercitării unei activități profesionale sau al prestării unui serviciu comercial, inclusiv serviciile private de consultanță independentă și serviciile publice de consultanță, agenții comerciali, producătorii de produse alimentare și vânzătorii cu amănuntul, dacă este cazul; ... d) echipament de aplicare a pesticidelor - orice echipament special conceput pentru aplicarea pesticidelor, inclusiv accesoriile care sunt esențiale funcționării sale efective, cum ar fi duze, manometre, filtre, site și dispozitive de curățare a rezervorului; ... e) pulverizare aeriană - aplicarea pesticidelor dintr-o aeronavă (avion sau elicopter); ... f) gestionarea integrată a dăunătorilor - analizarea tuturor metodelor disponibile de protecție a plantelor și integrarea ulterioară a unui ansamblu de măsuri adecvate, destinate să inhibe dezvoltarea populațiilor de organisme nocive și să păstreze utilizarea produselor de protecție a plantelor și a altor forme de intervenție la niveluri care sunt justificate din punct de vedere economic și ecologic și care reduc sau minimizează riscurile pentru sănătatea umană sau mediu. Gestionarea integrată a dăunătorilor pune accentul pe creșterea unor culturi sănătoase prin metode care afectează cât mai puțin agro-ecosistemele și încurajează mecanismele naturale de control al dăunătorilor; ... g) indicator de risc - rezultatul unei metode de calcul care este utilizată în evaluarea riscurilor pe care le prezintă pesticidele asupra sănătății umane și/sau asupra mediului; ... h) metode nechimice - metode alternative utilizării produselor pentru protecția plantelor și pentru gestionarea organismelor dăunătoare, care se bazează pe tehnici agronomice, cum sunt cele prevăzute la pct. 1 din anexa nr. 3, sau pe metode fizice sau biologice de control a organismelor dăunătoare; ... i) apă de suprafață și apă subterană, astfel cum sunt definite la pct. 7 și 8 din anexa nr. 1 la Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare; ... j) pesticid reprezintă un produs de protecție a plantelor, astfel cum este definit la art. 2 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 1.107/2009 al Parlamentului și Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului, precum și un produs biocid, astfel cum a fost definit în art. 10 lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piață a produselor biocide, cu modificările și completările ulterioare. ...

Articolul 4

Planul național de acțiune

(1) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Mediului și Pădurilor, Ministerul Sănătății și Academia de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu Șișești" sunt autoritățile competente pentru elaborarea Planului național de acțiune privind diminuarea riscurilor asociate utilizării produselor de protecție a plantelor, denumit în continuare Plan național de acțiune, care va fi aprobat prin hotărâre a Guvernului, în termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.(2) În scopul elaborării Planului național de acțiune, autoritățile desemnate prevăzute la alin. (1) și reprezentanții industriei de pesticide, ai asociației producătorilor agricoli și ai Societății Naționale de Protecție a Plantelor desemnează specialiști din toate domeniile pentru grupul de lucru coordonat de un reprezentant al Agenției Naționale Fitosanitare din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.(3) Planul național de acțiune conține obiective cantitative, măsuri și calendare în vederea reducerii riscurilor și a efectelor utilizării pesticidelor asupra sănătății umane și mediului și în vederea încurajării introducerii și dezvoltării gestionării integrate a dăunătorilor și a unor abordări sau tehnici alternative, pentru a reduce dependența deutilizarea pesticidelor.(4) Obiectivele Planului național de acțiune pot reglementa diferite domenii de interes cum ar fi: protecția lucrătorilor, protecția mediului, reziduurile de pesticide, utilizarea unor tehnici sau culturi specifice.(5) Planul național de acțiune include indicatori de monitorizare a utilizării produselor de protecție a plantelor care conțin substanțe active ce prezintă interes deosebit, în special dacă sunt disponibile metode alternative.(6) În Planul național de acțiune autoritățile competente trebuie să acorde o atenție deosebită produselor de protecție a plantelor care conțin substanțe active autorizate potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protecție a plantelor în vederea plasării pe piață și a utilizării lor pe teritoriul României, cu modificările și completările ulterioare, care, atunci când sunt supuse reînnoirii autorizării, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1.107/2009 , nu îndeplinesc criteriile relevante pentru autorizare, prevăzute la pct. 3.6-3.8 din anexa II la respectivul regulament.(7) Pe baza indicatorilor prevăzuți la alin. (5), autoritățile competente desemnate prin grupul de lucru prevăzut la alin. (2) stabilesc în Planul național de acțiune calendare și obiective de reducere a utilizării pesticidelor, în special dacă reducerea utilizării acestora reprezintă un mijloc potrivit de reducere a riscurilor legate de elementele prioritare prevăzute la art. 15 alin. (3) lit. c). Aceste obiective sunt intermediare sau finale. În Planul național de acțiune se utilizează toate mijloacele necesare pentru realizarea acestor obiective.(8) La întocmirea și revizuirea Planului național de acțiune, grupul de lucru trebuie să țină seama de:a) stabilirea măsurilor pentru protecția sănătății și a mediului, implicațiile sociale și economice; ... b) situația națională, regională și locală specifică; ... c) opinia tuturor grupurilor relevante ale părților interesate. ... (9) Planul național de acțiune trebuie să cuprindă modalitățile de punere în aplicare a măsurilor prevăzute la art. 5-15 pentru îndeplinirea obiectivelor prevăzute la alin. (3) și (4).(10) La întocmirea Planului național de acțiune se iau în considerare prevederile actelor normative în vigoare care se referă la efectele utilizării pesticidelor, cum ar fi măsurile planificate potrivit prevederilor Legii nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare.(11) Planul național de acțiune se comunică Comisiei Europene și statelor membre până la data de 26 noiembrie 2012.(12) Planul național de acțiune trebuie să fie reexaminat cel puțin o dată la 5 ani și orice modificare semnificativă a acestuia este notificată Comisiei Europene în cel mai scurt termen.(13) În cadrul procesului de elaborare și modificare a Planului național de acțiune autoritățile competente aplică dispozițiile privind participarea publicului, prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 564/2006 privind cadrul de realizare a participării publicului la elaborarea anumitor planuri și programe în legătură cu mediul.

Capitolul II

Instruirea, comercializarea de pesticide, informarea și programele de sensibilizare

Articolul 5

Instruirea

(1) Prin ordin comun al autorităților desemnate la art. 4 alin. (1) se instituie sistemele de instruire și certificare și se stabilesc autoritățile responsabile cu punerea în aplicare a acestora, până la data de 26 noiembrie 2013.(2) Autoritățile responsabile stabilite la alin. (1) asigură pentru toți utilizatorii profesioniști, distribuitorii și consilierii accesul la o instruire corespunzătoare, incluzând instruirea inițială și instruirea suplimentară, în vederea dobândirii sau actualizării cunoștințelor, după caz.(3) Instruirea este astfel concepută încât utilizatorii, distribuitorii și consilierii să dobândească cunoștințe suficiente cu privire la temele prevăzute în anexa nr. 1, luând în considerare rolurile diferite și responsabilitățile acestora.(4) Certificatele emise trebuie să ateste dobândirea prin instruire sau prin alte forme de școlarizare de către utilizatorii profesioniști, distribuitorii și consilierii a unor cunoștințe necesare privind temele prevăzute în

anexa nr. 1

.(5) Sistemele de certificare trebuie să includă cerințe și proceduri privind acordarea, reînnoirea și retragerea certificatelor.(6)

Anexa nr. 1

se modifică și se completează, în raport cu evoluțiile tehnice și științifice, prin ordin comun al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, al ministrului mediului și pădurilor și al ministrului sănătății.

Articolul 6

Cerințe pentru comercializarea pesticidelor

(1) Cerințele privind comercializarea pesticidelor sunt prevăzute în Ordonanța Guvernului nr. 41/2007 pentru comercializarea produselor de protecție a plantelor, precum și pentru modificarea și abrogarea unor acte normative din domeniul fitosanitar, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 28/2009, cu modificările ulterioare, și Ordonanța Guvernului nr. 4/1995 privind fabricarea, comercializarea și utilizarea produselor de uz fitosanitar pentru combaterea bolilor, dăunătorilor și buruienilor în agricultură și silvicultură, aprobată cu modificări prin Legea nr. 85/1995, cu modificările și completările ulterioare.(2) Distribuitorii de pesticide au obligația de a oferi clienților informații complete privind utilizarea pesticidelor, riscurile pentru sănătatea umană și mediu, precum și instrucțiuni și măsuri de siguranță referitoare la gestionarea acestor riscuri pentru produsele în cauză.(3) Micii distribuitori care vând numai produse de uz neprofesional și nu pun în vânzare pesticide clasificate ca toxice, foarte toxice, carcinogene, mutagene sau toxice pentru reproducere de categoriile I și II, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 937/2010 privind clasificarea, ambalarea și etichetarea la introducerea pe piață a preparatelor periculoase, sunt scutiți de îndeplinirea obligației prevăzute la alin. (2). Produsele de protecție a plantelor clasificate toxice, foarte toxice, nocive și iritante, utilizate de profesioniști, trebuie să fie însoțite de fișele tehnice cu date de securitate traduse în limba română.(4) Distribuitorii care vând pesticide utilizatorilor neprofesioniști au obligația să furnizeze informații generale cu privire la riscurile pentru sănătatea umană și mediu asociate utilizării pesticidelor, în special în ceea ce privește: pericolele, expunerea, condițiile adecvate de depozitare, manipularea, aplicarea și eliminarea în siguranță a deșeurilor în conformitate cu legislația în vigoare privind deșeurile, precum și cu privire la soluțiile alternative cu risc minim.(5) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin direcțiile pentru agricultură județene - unitățile fitosanitare județene și a municipiului București, ia măsurile necesare pentru îndeplinirea obligațiilor prevăzute la alin. (2) și (4), prin controale periodice și aplicarea de sancțiuni. Operațiunile de control se efectuează de către personalul specializat prevăzut la art. 2 alin. (2) din Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 38/2009 privind organizarea și funcționarea Poliției Fitosanitare.(6) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale solicită producătorilor de pesticide să furnizeze tuturor părților interesate informațiile prevăzute la alin. (4).(7) Măsurile prevăzute la alin. (2) și (3) trebuie îndeplinite până la data de 26 noiembrie 2015.

Articolul 7

Informarea și programele de sensibilizare

(1) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în colaborare cu Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM), ia măsuri în vederea informării publicului larg, a promovării și facilitării programelor de informare și sensibilizare și pune la dispoziția publicului informații precise și echilibrate privind produsele de protecție a plantelor, în special privind riscurile pe care acestea le prezintă, incluzând pericolele și efectele potențial acute și cronice asupra sănătății umane, organismelor-nețintă și mediului, determinate de utilizarea produselor de protecție a plantelor, precum și utilizarea metodelor nechimice alternative.(2) Ministerul Sănătății instituie sisteme de colectare a informațiilor privind cazurile de intoxicații acute cu pesticide, precum și evoluția intoxicațiilor cronice, dacă există, în rândul grupurilor care ar putea fi expuse periodic la pesticide, cum ar fi: operatorii, lucrătorii din sectorul agricol sau populația din zonele de aplicare a pesticidelor.(3) Autoritățile competente desemnate la art. 4 alin. (1) colaborează cu Comisia Europeană în vederea elaborării unui document strategic de îndrumare privind monitorizarea și controlul impactului utilizării pesticidelor asupra sănătății umane și mediului, în scopul îmbunătățirii comparabilității informațiilor.

Capitolul III

Echipamentul de aplicare a pesticidelor

Articolul 8

Inspecția echipamentului aflat în folosință

(1) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin ordin al ministrului, desemnează organismul care va efectua inspecția echipamentelor de aplicare a pesticidelor și responsabilitățile acestuia, în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.(2) Inspectarea echipamentelor de aplicare a pesticidelor de uz profesional se efectuează la intervale regulate de timp.(3) Perioada de timp dintre inspecții este de maximum 5 ani până în 2020 și nu depășește 3 ani după această dată.(4) Până la data de 26 noiembrie 2016, echipamentele de aplicare a pesticidelor trebuie să fie inspectate cel puțin o dată. După această dată, doar echipamentele care îndeplinesc condițiile relevante prevăzute în

anexa nr. 2

pot fi utilizate în scop profesional.(5) Orice echipament nou este inspectat cel puțin o dată pe parcursul unei perioade de 5 ani după cumpărare.(6) Prin excepție de la alin. (1)-(5) și ca urmare a evaluării riscurilor pentru sănătatea umană și mediu, inclusiv a evaluării privind scara la care se utilizează echipamentul, efectuată de către autoritățile competente desemnate la art. 4 alin. (1), organismul desemnat la alin. (1) poate stabili:a) calendare și perioade diferite de inspecție pentru echipamentele de aplicare a pesticidelor care nu sunt utilizate pentru pulverizarea pesticidelor, pentru echipamentele de aplicare manuală a pesticidelor sau pentru pulverizatoarele de spate și pentru echipamentele suplimentare de aplicare a pesticidelor, utilizate la scară foarte redusă, care sunt enumerate în Planul național de acțiune prevăzut la art. 4. Nu pot fi considerate echipamente utilizate la scară foarte redusă, indiferent de condiții, tipurile de echipamente suplimentare de aplicare a pesticidelor, respectiv echipamentele de pulverizare amplasate în trenuri sau în aeronave și echipamentele de pulverizare montate pe rampe mai mari de 3 metri, inclusiv cele amplasate pe echipamentele de semănat; ... b) scutirea de la inspecție a echipamentelor de aplicare manuală a pesticidelor sau pulverizatoarelor de spate. În acest caz, organismul desemnat se asigură că operatorii au fost informați cu privire la necesitatea de a schimba periodic accesoriile, riscurile specifice legate de echipamentul respectiv și cu privire la utilizarea corectă a echipamentului de aplicare, potrivit prevederilor art. 5. ... (7) Prin inspecții se verifică dacă echipamentul de aplicare a pesticidelor îndeplinește cerințele relevante prevăzute în anexa nr. 2, în vederea obținerii unui grad ridicat de protecție a sănătății umane și a mediului.(8) Echipamentul de aplicare a pesticidelor care respectă standardele armonizate, stabilite la nivel european, respectă implicit cerințele de siguranță, de protecție a sănătății și a mediului.(9) Utilizatorii profesioniști trebuie să efectueze periodic controale tehnice și etalonări ale echipamentului de aplicare a pesticidelor, conform formării profesionale de care au beneficiat, potrivit art. 5.(10) Organismul desemnat conform alin. (1) este responsabil cu punerea în aplicare a sistemelor de inspecție.(11) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale stabilește sistemele de certificare astfel concepute încât să permită verificarea inspecțiilor și să recunoască certificatele acordate în alte state membre, potrivit cerințelor prevăzute la alin. (7) și (8), chiar dacă perioada care a trecut de la efectuarea ultimei inspecții în alt stat membru este egală sau mai mică decât perioada cuprinsă în intervalul dintre inspecții stabilit prin prezenta ordonanță de urgență.(12) Certificatele emise în alte state membre sunt recunoscute dacă se respectă intervalele de inspecție menționate la alin. (3).(13) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informează Comisia Europeană cu privire la sistemul de inspecții și efectuarea inspecțiilor.(14)

Anexa nr. 2

se modifică și se completează în raport cu evoluțiile tehnice și științifice, prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.

Capitolul IV

Practici și utilizări specifice

Articolul 9

Pulverizarea aeriană

(1) Pulverizarea aeriană a pesticidelor este interzisă.(2) Prin excepție de la alin. (1), pulverizarea aeriană poate fi permisă numai în cazuri speciale, cu condiția respectării următoarelor cerințe:a) nu există metode alternative viabile sau pulverizarea aeriană prezintă avantaje clare din punctul de vedere al efectelor reduse asupra sănătății umane și a mediului, în raport cu aplicarea terestră a pesticidelor; ... b) produsele de protecție a plantelor utilizate trebuie să fie aprobate nominal de Comisia Națională de Omologare a Produselor de Protecție a Plantelor, în vederea pulverizării aeriene, în urma unei evaluări specifice a riscurilor care decurg din pulverizarea aeriană. Lista produselor de protecție a plantelor autorizate în vederea aplicării prin pulverizare aeriană se aprobă în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, prin ordin comun al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, al ministrului mediului și pădurilor și al ministrului sănătății, și se publică pe paginile web ale celor 3 ministere; ... c) operatorul care efectuează pulverizarea aeriană trebuie să fie titularul unui certificat de tipul celui prevăzut la art. 5 alin. (4); ... d) operatorii aeronavelor utilizate pentru efectuarea pulverizării, aeronavele, precum și echipamentele instalate pe acestea sunt certificați/certificate în conformitate cu reglementările specifice aviației civile, aplicabile în România; ... e) zona unde se face pulverizarea aeriană nu trebuie să fie situată în imediata apropiere a zonelor rezidențiale și a ariilor naturale protejate și a zonelor de protecție situate în vecinătatea apelor, conform art. 40 din Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare. În cazul în care zona unde se face pulverizarea este situată în imediata apropiere a zonelor accesibile publicului, în autorizație sunt incluse măsuri specifice de gestionare a riscurilor pentru a se asigura că nu există efecte nocive asupra sănătății trecătorilor; ... f) începând cu anul 2013, aeronavele trebuie să fie echipate cu accesorii care să constituie cele mai bune dispozitive tehnice existente, pentru reducerea devierii produselor pulverizate și asigurarea unor rate de stropire cu volum redus și ultra redus. ... (3) Condițiile specifice în care poate fi efectuată pulverizarea aeriană sunt prevăzute în art. 38 alin. (1) lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Ministerul Mediului și Pădurilor informează publicul cu privire la culturile, zonele, circumstanțele și cerințele specifice de aplicare, inclusiv condițiile meteorologice în care poate fi permisă pulverizarea aeriană.(4) Orice utilizator profesionist care aplică produse de protecție a plantelor prin pulverizare aeriană trebuie să prezinte direcției pentru agricultură județene - unității fitosanitare județene și a municipiului București și agenției județene pentru protecția mediului o cerere de aprobare a planului său de a aplicare a produselor de protecție a plantelor, însoțită de documente care să demonstreze că sunt întrunite condițiile menționate la alin. (2) și (3). Cererea de aplicare prin pulverizare aeriană în conformitate cu planul de aplicare aprobat este prezentată în timp util autorităților competente, respectiv direcției pentru agricultură județene - unității fitosanitare județene și a municipiului București și agenției județene pentru protecția mediului. Cererea conține informații cu privire la perioada provizorie în care se va efectua pulverizarea aeriană, precum și cu privire la cantitățile și tipul de pesticide utilizate.(5) Fiecare din cele două autorități menționate anterior, după evaluarea documentației, în termen de maximum 7 zile calendaristice de la depunerea cererii de aprobare a planului de aplicare a produselor de protecție a plantelor, va comunică în scris aprobarea/neaprobarea planurilor de aplicare a produselor de protecție a plantelor prin pulverizare aeriană, Ministerul Mediului și Pădurilor, prin Agenția Națională pentru Protecția Mediului, menționând inclusiv măsurile specifice care trebuie luate pentru avertizarea în timp util a rezidenților și a trecătorilor și pentru protejarea mediului din vecinătatea zonei pulverizate.(6) Cererile de aplicare prin pulverizare aeriană în conformitate cu planul de aplicare aprobat pentru care nu s-a primit un răspuns cu privire la decizia luată, în termen de 6 zile calendaristice de la depunere, se consideră aprobate.(7) În cazuri deosebite cum ar fi: situații de urgență generate de invazii ale agenților de dăunare sau în situații dificile de aplicare a tratamentelor terestre din cauza terenurilor denivelate, se acceptă solicitarea aplicării produselor de protecție a plantelor prin pulverizare aeriană. În aceste situații, direcția pentru agricultură județeană - unitatea fitosanitară județeană și a municipiului București și agenția județeană pentru protecția mediului trebuie să aplice o procedură accelerată pentru a verifica dacă sunt îndeplinite condițiile menționate la alin. (2) și (3), înainte de efectuarea pulverizării aeriene, în termen de maximum 4 zile calendaristice de la depunerea cererii de aprobare a măsurii de aplicare prin pulverizare aeriană a pesticidelor.(8) Direcția pentru agricultură județeană - unitatea fitosanitară județeană și a municipiului București și agenția județeană pentru protecția mediului monitorizează toate aplicările pesticidelor prin pulverizare aeriană, pentru a se asigura că sunt întrunite condițiile menționate la alin. (2) și (3).(9) Direcția pentru agricultură județeană - unitatea fitosanitară județeană și a municipiului București și agenția județeană pentru protecția mediului înregistrează toate cererile și aprobările menționate la alin. (4), (6) și (7) și pun la dispoziția publicului informații relevante pe care acestea le conțin, menționate la alin. (3).

Articolul 10

Informarea publicului

În Planul național de acțiune trebuie incluse prevederi referitoare la informarea persoanelor care ar putea fi expuse la efectul de deviere a produselor pulverizate.

Articolul 11

Măsuri specifice de protecție a mediului acvatic, a zonelor limitrofe captărilor de apă de suprafață și din subteran în scopul potabilizării, a zăcămintelor de ape minerale și a captărilor aferente, a lacurilor și nămolurilor terapeutice și a zonelor de îmbăiere

(1) Măsurile corespunzătoare de protecție a mediului acvatic de efectele pesticidelor, precum și protecția apelor de suprafață destinate producerii de apă potabilă și a aprovizionării cu apă potabilă sunt adoptate de Ministerul Mediului și Pădurilor și Ministerul Sănătății și sunt prevăzute în Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 100/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafață utilizate pentru potabilizare și a Normativului privind metodele de măsurare și frecvența de prelevare și analiză a probelor din apele de suprafață destinate producerii de apă potabilă, cu modificările și completările ulterioare, precum și în Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, republicată, și se conformează dispozițiilor Regulamentului (CE) nr. 1.107/2009 .(2) Măsurile corespunzătoare de protecție a surselor de ape subterane sau de suprafață, a zăcămintelor de ape minerale și captările aferente, a lacurilor și nămolurilor terapeutice de efectele pesticidelor se vor adopta conform Hotărârii Guvernului nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară și hidrogeologică.(3) Măsurile specifice de protecție pentru corpurile de apă desemnate ca ape cu scop recreațional, inclusiv arii destinate ca ape de îmbăiere, de efectele pesticidelor se vor adopta conform Hotărârii Guvernului nr. 459/2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru îmbăiere, cu modificările ulterioare.(4) Măsurile prevăzute la alin. (1) includ:a) folosirea de preferință a pesticidelor care nu sunt clasificate periculoase pentru mediul acvatic, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 937/2010, și care nu conțin substanțe periculoase prioritare, așa cum sunt prevăzute în Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare; ... b) utilizarea celor mai eficiente tehnici de aplicare a pesticidelor, ca utilizarea unui echipament de aplicare a pesticidelor cu deviere mică, în special în cazul culturilor verticale, cum ar fi plantațiile de hamei, și în cazul livezilor, podgoriilor și pădurilor; ... c) utilizarea măsurilor de reducere a riscului poluării externe cauzate de devierea pulverizării, drenare și scurgere. Măsurile privind stabilirea zonelor-tampon de dimensiuni corespunzătoare pentru protejarea organismelor acvatice nețintă, zonelor de protecție pentru apa de suprafață și apa subterană și zonelor utilizate pentru captarea apei potabile în care pesticidele nu trebuie să fie utilizate sau depozitate sunt reglementate în Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare; ... d) reducerea sau eliminarea aplicării pesticidelor pe sau dea lungul drumurilor, căilor ferate, suprafețelor foarte permeabile sau altor infrastructuri din apropierea apelor subterane sau de suprafață sau pe suprafețe impermeabile cu risc mare de scurgere în apele de suprafață sau în sistemele de canalizare. ...

Articolul 12

Reducerea utilizării pesticidelor sau a riscurilor în anumite zone

(1) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Mediului și Pădurilor și Ministerul Sănătății se asigură că în anumite zone specifice utilizarea pesticidelor este redusă la minimum sau interzisă, luând în considerare igiena necesară, cerințele de sănătate publică, protecția și conservarea speciilor de floră și faună sălbatică, habitatele naturale menționate în anexele la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, și rezultatele evaluării riscurilor relevante.(2) În aceste zone specifice sunt adoptate măsuri adecvate de gestionare a riscurilor, și se utilizează cu prioritate produse de protecție a plantelor cu risc redus, astfel cum sunt definite la art. 22 din Regulamentul (CE) nr. 1.107/2009 , precum și măsuri de control biologic.(3) Zonele specifice prevăzute la alin. (1) sunt următoarele:a) zonele utilizate de public sau de grupurile vulnerabile, astfel cum sunt definite la art. 3 pct. 14 din Regulamentul (CE) nr. 1.107/2009 , precum parcurile, grădinile publice, terenurile de sport și de recreere, curțile școlilor și terenurile de joacă și terenurile aflate în imediata vecinătate a instituțiilor de sănătate publică; ... b) ariile naturale protejate, stabilite potrivit Legii nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, sau alte zone identificate în vederea instituirii măsurilor de conservare necesare potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011; ... c) zonele tratate recent, utilizate sau accesibile lucrătorilor din agricultură. ...

Articolul 13

Manipularea și depozitarea pesticidelor și tratarea ambalajelor și a deșeurilor de pesticide

(1) Direcțiile pentru agricultură județene - unitățile fitosanitare județene și a municipiului București, agențiile județene pentru protecția mediului și comisariatele județene ale Gărzii Naționale de Mediu verifică dacă următoarele operațiuni efectuate de utilizatorii profesioniști și, după caz, de distribuitori nu pun în pericol sănătatea umană sau a mediului:a) depozitarea, manipularea, diluarea și amestecul pesticidelor înainte de utilizare; ... b) manipularea ambalajelor și a deșeurilor de pesticide; ... c) eliminarea amestecurilor din rezervor rămase după aplicare; ... d) curățarea echipamentului utilizat după aplicarea pesticidelor; ... e) recuperarea sau eliminarea deșeurilor de pesticide și a ambalajelor acestora în conformitate cu legislația în vigoare privind deșeurile. ... (2) Direcțiile pentru agricultură județene - unitățile fitosanitare județene și a municipiului București și agențiile județene pentru protecția mediului iau toate măsurile necesare cu privire la pesticidele autorizate pentru utilizatorii neprofesioniști pentru a evita operațiunile de manipulare periculoase, măsuri care prevăd utilizarea pesticidelor cu toxicitate redusă, a produselor formulate gata de utilizare și dimensiunea containerelor sau a ambalajelor utilizatorilor neprofesioniști.(3) Direcțiile pentru agricultură județene - unitățile fitosanitare, agențiile pentru protecția mediului și comisariatele județene ale Gărzii Naționale de Mediu verifică dacă spațiile de depozitare a pesticidelor pentru uz profesional sunt construite astfel încât să împiedice emisiile accidentale, dacă amplasamentul, dimensiunile și materialele de construcție a depozitelor sunt corespunzătoare scopului acestora și dacă proprietarii depozitelor dețin autorizație de mediu pentru comercializare și depozitare, potrivit prevederilor Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.798/2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizației de mediu, cu modificările ulterioare.

Articolul 14

Gestionarea integrată a dăunătorilor

(1) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale împreună cu Academia de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești" promovează gestionarea dăunătorilor cu consum redus de pesticide și acordă prioritate metodelor nechimice, astfel încât utilizatorii profesioniști de pesticide să treacă la utilizarea practicilor și produselor disponibile care prezintă cele mai mici riscuri pentru sănătatea umană și pentru mediu.(2) Gestionarea dăunătorilor cu consum redus de pesticide include atât gestionarea integrată a dăunătorilor, cât și agricultura ecologică, potrivit prevederilor Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului din 28 iunie 2007 privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice, precum și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2.092/91 , al cărui cadru instituțional de aplicare a fost instituit prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 65/2010 pentru aprobarea regulilor privind organizarea sistemului de inspecție și certificare, de aprobare a organismelor de inspecție și certificare și de supraveghere a activității organismelor de control, cu modificările și completările ulterioare, Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 219/2007 pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică, cu modificările și completările ulterioare, și Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 51/56/2010 pentru aprobarea regulilor naționale privind autorizarea importurilor de produse agroalimentare ecologice din țări terțe.(3) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale împreună cu Academia de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești" stabilesc și susțin crearea condițiilor necesare de punere în aplicare a gestionării integrate a dăunătorilor.(4) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale împreună cu Academia de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești" se asigură că utilizatorii profesioniști au la dispoziție informații și instrumente pentru monitorizarea dăunătorilor și pentru luarea deciziilor, precum și servicii de consultanță privind gestionarea integrată a dăunătorilor.(5) Până la data de 30 iunie 2013, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale trebuie să prezinte Comisiei Europene un raport privind punerea în aplicare a prevederilor alin. (1)-(4) și în special privind îndeplinirea condițiilor necesare pentru punerea în aplicare a gestionării integrate a dăunătorilor.(6) Până la data de 1 ianuarie 2014, în Planul național de acțiune sunt prezentate modalitățile prin care sunt puse în aplicare principiile generale ale gestionării integrate a dăunătorilor, astfel cum sunt prevăzute în

anexa nr. 3

, de către toți utilizatorii profesioniști de pesticide.(7)

Anexa nr. 3

se modifică și se completează în raport cu evoluțiile tehnice și științifice, prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale. (8) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale stabilește măsurile necesare de stimulare a utilizatorilor profesioniști pentru punerea în aplicare, pe bază de voluntariat, a unor ghiduri specifice anumitor culturi sau sectoare privind gestionarea integrată a dăunătorilor.(9) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, AIPROM sau asociațiile profesionale ale producătorilor agricoli elaborează ghidurile prevăzute la alin. (8).(10) Ghidurile care sunt relevante sunt prezentate în Planul național de acțiune.

Capitolul V

Indicatori, raportarea și schimbul de informații

Articolul 15

Indicatori

(1) Indicatorii de risc armonizați sunt stabiliți la nivel european.(2) Prin Planul național de acțiune se stabilesc indicatori naționali de monitorizare a progresului.(3) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale împreună cu Academia de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești":a) calculează indicatorii de risc armonizați prevăzuți la alin. (1), folosind datele statistice culese în conformitate cu legislația Uniunii în vigoare privind statisticile referitoare la produsele de protecție a plantelor și alte date relevante; ... b) identifică tendințele în ceea ce privește utilizarea anumitor substanțe active; ... c) identifică elementele prioritare, cum ar fi: substanțele active, culturile, regiunile sau practicile care necesită o atenție deosebită sau bunele practici care pot fi folosite ca exemple în vederea realizării obiectivelor de reducere a riscurilor și efectelor utilizării pesticidelor asupra sănătății umane și a mediului, precum și de încurajare a dezvoltării și introducerii gestionării integrate a dăunătorilor și a unor tehnici sau abordări alternative pentru a reduce dependența de utilizarea pesticidelor. ... (4) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale comunică Comisiei Europene și celorlalte state membre rezultatele evaluărilor desfășurate potrivit cerințelor prevăzute la alin. (3) și pune la dispoziția publicului aceste informații.

Capitolul VI

Dispoziții finale

Articolul 16

Contravenții

(1) Constituie contravenții următoarele fapte:a) nedeținerea de către operatorii care efectuează pulverizarea aeriană a unui certificat de formare profesională, potrivit prevederilor art. 5; ... b) utilizarea produselor de protecție a plantelor neaprobate pentru pulverizarea aeriană; ... c) utilizarea unor spații necorespunzătoare de depozitare a pesticidelor pentru uz profesional în vederea preîntâmpinării emisiilor accidentale; ... d) neîndeplinirea obligațiilor ce le revin distribuitorilor de pesticide de a oferi informații complete privind utilizarea pesticidelor, riscurile pentru sănătatea umană și mediu, precum și instrucțiuni și măsuri de siguranță referitoare la gestionarea acestor riscuri pentru produsele în cauză; ... e) neîndeplinirea obligațiilor ce le revin distribuitorilor care vând pesticide utilizatorilor neprofesioniști privind furnizarea de informații generale cu privire la riscurile pentru sănătatea umană și mediu asociate utilizării pesticidelor, în special în ceea ce privește: pericolele, expunerea, condițiile adecvate de depozitare, manipularea, aplicarea și eliminarea în siguranță a deșeurilor în conformitate cu legislația în vigoare privind deșeurile, precum și cu privire la soluțiile alternative cu risc minim; ... f) utilizarea echipamentelor de aplicare a pesticidelor de uz profesional neinspectate periodic sau defecte; ... g) aplicarea aeriană a pesticidelor fără autorizație emisă de unitatea fitosanitară județeană. ... (2) Contravențiile prevăzute la alin. (1) lit. a), b), c), d) și e) se sancționează cu amendă de la 3.000 lei la 5.000 lei, iar cele prevăzute la lit. f) și g), cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei.(3) Contravenientul poate achita pe loc sau în termen de 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia jumătate din minimul amenzii prevăzute în actul normativ, agentul constatator făcând mențiunea despre această posibilitate în procesul-verbal.(4) Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute la alin. (1) și (2) se realizează de către:a) persoane împuternicite de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale conform prevederilor Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 38/2009; ... b) comisarii din cadrul comisariatelor județene ale Gărzii Naționale de Mediu, pentru contravențiile prevăzute la alin. (1) lit. c). ...

Articolul 17

Prevederile referitoare la contravențiile stabilite la art. 16 se completează cu cele ale Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 18

Taxe și tarife

(1) Următoarele activități vor face obiectul aplicării unor taxe sau tarife specifice, după cum urmează:a) eliberarea certificatului de formare profesională prevăzut la art. 5 alin. (4); ... b) reînnoirea certificatului de formare profesională prevăzut la art. 5 alin. (4); ... c) inspecția echipamentelor de aplicare a pesticidelor ce trebuie realizată până la data de 26 noiembrie 2016, conform art. 8 alin. (4). ... (2) Prin hotărâre a Guvernului se aprobă cuantumul și normele metodologice privind modul de calcul și de colectare, precum și termenele de plată aferente taxelor sau tarifelor asociate activităților prevăzute la alin. (1).

Articolul 19

Transpunerea

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale comunică Comisiei Europene, după publicare, prezenta ordonanță de urgență, precum și textele principalelor prevederi din legislația națională adoptate în domeniul reglementat de prezenta ordonanță de urgență.

Articolul 20

Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta ordonanță de urgență.

Prezenta ordonanță de urgență transpune prevederile Directivei 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unui cadru de acțiune comunitară în vederea utilizării durabile a pesticidelor, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 309 din 24 noiembrie 2009.

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA
Contrasemnează:

Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale,

Daniel Constantin

Ministrul sănătății,

Vasile Cepoi

Ministrul mediului și pădurilor,

Rovana Plumb

Ministrul transporturilor și infrastructurii,

Ovidiu Ioan Silaghi

Ministrul afacerilor europene,

Leonard Orban
Viceprim-ministru,

ministrul finanțelor publice,

Florin Georgescu

București, 27 iunie 2012.

Nr. 34.

Anexa nr. 1

Teme de formare

1. Toată legislația în vigoare referitoare la pesticide și la utilizarea acestora

2. Impactul existenței pe piața din România a produselor de protecție a plantelor contrafăcute/ilegale, riscurile pentru sănătate și mediu reprezentate de acestea și metodele de identificare a produselor de acest tip

3. Pericole și riscuri asociate pesticidelor și modalitățile de identificare și control ale acestora, în special:a) riscurile pentru operatori, rezidenți, trecători, persoane care intră în zonele tratate și persoane care manipulează sau consumă produse tratate, precum și modul în care aceste riscuri sunt agravate de factori precum fumatul; ... b) simptomele intoxicațiilor cu pesticide și măsurile de prim ajutor; ... c) riscurile pentru plantele-nețintă, pentru insectele folositoare, fauna sălbatică, biodiversitate și mediu în general. ...

4. Noțiuni privind strategiile și tehnicile de gestionare integrată a culturilor, principiile agriculturii ecologice, metodele biologice de luptă împotriva dăunătorilor; informații privind principiile generale, precum și orientări specifice pentru anumite culturi sau sectoare cu privire la gestionarea integrată a dăunătorilor

5. Inițiere în evaluarea comparativă la nivel de utilizator, pentru a ajuta utilizatorii profesioniști să aleagă, într-o situație dată, produsul cu cele mai puține efecte secundare asupra sănătății umane, asupra organismelor-nețintă și asupra mediului, dintre toate produsele autorizate, pentru a remedia o anumită problemă cu dăunătorii.

6. Măsuri menite să reducă la minimum riscurile pentru oameni, pentru organismele-nețintă și pentru mediu: practici de lucru sigure pentru depozitarea, manipularea și amestecarea pesticidelor, precum și eliminarea ambalajelor goale, a altor materiale contaminate și a surplusului de pesticide inclusiv amestecurile rămase în rezervor sub formă concentrată sau diluată; metode recomandate pentru a controla expunerea operatorului, cum ar fi echipamentul de protecție individuală

7. Abordări bazate pe risc, care țin seama de variabilele locale pentru bazinele hidrografice, precum clima, tipurile de sol și de culturi, precum și gradul de denivelare

8. Proceduri de pregătire a echipamentului de aplicare înainte de utilizare, mai ales pentru etalonare, și pentru a face astfel încât funcționarea acestuia să prezinte riscuri minime pentru sănătatea umană, speciile de floră și faună-nețintă și mediu

9. Utilizarea și întreținerea echipamentului de aplicare a pesticidelor și tehnicile specifice de pulverizare ca de exemplu, pulverizarea volumelor mici și duzele cu deviere mică, precum și obiectivele controlului tehnic al pulverizatorilor în folosință și metodele de ameliorare a calității pulverizării. Riscuri specifice legate de utilizarea echipamentelor de aplicare manuală a pesticidelor sau a pulverizatoarelor de spate și măsurile relevante de gestionare a riscului

10. Măsuri de urgență pentru protejarea sănătății umane, a mediului și a resurselor de apă în caz de deversare accidentală, contaminare și condiții meteorologice extreme care ar putea conduce la riscuri de percolare a pesticidelor

11. Interdicțiile în zonele protejate stabilite în conformitate cu art. 2^6, art. 5 alin. (1), (2) și (5), art. 5^1 alin. (1) și (5), art. 17 lit. a^2 ), precum și art. 40 alin. (2) și (3) din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, care au transpus în legislația națională art. 6 și 7 din Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei

12. Monitorizarea stării de sănătate și facilități de acces pentru a semnala orice incident sau incident bănuit

13. Păstrarea evidenței utilizării pesticidelor, în conformitate cu legislația relevantă

14. Cunoștințe minime despre legislația din domeniul chimicalelor privind: clasificarea, etichetarea, ambalarea acestora și fișele tehnice cu date de securitate

Anexa nr. 2

Cerințe în materie de sănătate, siguranță și
protecția mediului, legate de inspecția echipamentului
de aplicare a pesticidelor

Inspecția echipamentului de aplicare a pesticidelor acoperă toate aspectele importante în vederea atingerii unui înalt grad de siguranță și protecție pentru sănătatea umană și pentru mediu. Eficacitatea optimă a aplicării ar trebui asigurată printr-o bună operare a dispozitivelor și a funcțiilor echipamentului pentru a garanta îndeplinirea următoarelor obiective:– Echipamentul de aplicare a pesticidelor trebuie să funcționeze în mod fiabil și să fie folosit în mod corespunzător, în scopul pentru care a fost conceput, pentru a garanta că pesticidele pot fi dozate și distribuite cu exactitate. ... – Echipamentul trebuie să fie într-o stare de funcționare care să permită cu ușurință umplerea și golirea completă a acestuia în deplină siguranță și să prevină scurgerea pesticidelor. De asemenea, trebuie să permită curățarea completă cu ușurință. În plus, trebuie să garanteze siguranța operațiilor și să poată fi controlat și oprit imediat din locul operatorului. Atunci când sunt necesare, reglările trebuie să fie simple, precise și să poată fi reproduse. ...

Ar trebui să se acorde o atenție deosebită următoarelor elemente:

1. Elementele de transmisie

Elementele de siguranță ale arborelui de transmisie și elementele de siguranță ale conectorului la alimentarea electrică trebuie să se afle la locul lor și în stare bună și nimic nu trebuie să împiedice dispozitivele de protecție sau orice piesă de transmisie mobilă ori rotativă să își îndeplinească funcțiile, astfel încât să se asigure protecția operatorului.

2. Pompa

Volumul pompei trebuie adaptat nevoilor echipamentului, iar pompa trebuie să funcționeze corect pentru a garanta o rată de aplicare stabilă și fiabilă. Pompa nu trebuie să aibă scurgeri.

3. Agitarea

Dispozitivele de agitare trebuie să asigure o recirculare adecvată, astfel încât concentrația să fie omogenă în tot amestecul de lichid pentru pulverizare din rezervor.

4. Rezervorul

Rezervoarele, precum și indicatoarele de nivel, dispozitivele de umplere, sitele și filtrele, sistemele de golire și de clătire, precum și dispozitivele de amestecare trebuie să funcționeze astfel încât să reducă la minimum deversarea accidentală, distribuirea neregulată a concentrației, expunerea operatorului și depunerile din rezervor.

5. Sistemele de măsură, comandă și reglare

Toate dispozitivele de măsură, de pornire și de oprire, de reglare a presiunii și/sau a debitului trebuie să fie calibrate corespunzător și să funcționeze în mod corect și nu trebuie să existe scurgeri. Controlul presiunii și acționarea dispozitivelor de reglare a presiunii trebuie să fie ușor de realizat în timpul aplicării. Dispozitivele de reglare a presiunii trebuie să își mențină o presiune de lucru constantă pentru un regim de funcționare constant al pompei, pentru a garanta aplicarea unui volum constant.

6. Țevile și conductele

Țevile și conductele trebuie să fie într-o stare bună pentru a evita perturbări ale debitului lichidelor sau deversări accidentale în caz de spargere. Nu trebuie să existe scurgeri la nivelul țevilor și conductelor atunci când echipamentul este utilizat la presiunea maximă de operare.

7. Filtrele

În vederea evitării turbulențelor și a unei repartizări neomogene a conținutului, filtrele trebuie să fie în stare bună, iar țesătură acestora trebuie să corespundă mărimii duzelor din pulverizator. Sistemul de indicare a înfundării filtrelor trebuie să funcționeze corect atunci când există.

8. Rampa - pentru echipamentul de pulverizare a pesticidelor prin intermediul unei rampe orizontale aflate aproape de cultura sau materialul care este tratat

Rampa trebuie să fie în stare bună și stabilă în toate direcțiile. Sistemele de fixare și reglare, precum și dispozitivele care permit amortizarea mișcărilor neintenționate și compensarea pantei trebuie să funcționeze în mod corespunzător.

9. Duzele

Duzele trebuie să funcționeze corect, astfel încât să se evite orice scurgere în momentul opririi pulverizării. Pentru a asigura omogenitatea pulverizării, debitul fiecărei duze nu trebuie să devieze semnificativ față de debitul nominal indicat în tabelele furnizate de fabricant.

10. Distribuirea

Distribuirea transversală și verticală, în cazul aplicării pe culturile verticale, a amestecului de produse pentru pulverizare în zona vizată trebuie să se facă uniform, dacă este cazul.

11. Ventilatorul pentru echipamentul de pulverizare a pesticidelor cu flux de aer

Ventilatorul trebuie să fie în stare bună și să producă un curent de aer stabil și fiabil.

Anexa nr. 3

Principiile generale ale gestionării integrate a dăunătorilor

1. Prevenirea apariției și/sau eliminarea organismelor dăunătoare ar trebui să se realizeze sau să fie sprijinită prin intermediul mai multor metode și, în special, prin:a) rotația culturilor; ... b) utilizarea unor tehnici de cultivare adecvate (de exemplu, tehnica semănatului tardiv, datele și densitățile semănatului, subînsămânțarea, aratul de conservare, curățarea și însămânțarea directă); ... c) utilizarea, după caz, a varietăților rezistente/tolerante, precum și a semințelor și a materialului săditor standard/certificat; ... d) utilizarea fertilizării echilibrate, a unor practici de stropire cu var și de irigare/drenare; ... e) prevenirea răspândirii organismelor dăunătoare prin măsuri de igienă (de exemplu, prin curățarea permanentă a mașinilor și a echipamentului); ... f) protejarea și răspândirea organismelor benefice importante (de exemplu, prin măsuri adecvate de protejare a plantelor sau prin utilizarea infrastructurilor ecologice înăuntrul și în afara locurilor de producție). ...

2. Organismele dăunătoare trebuie să fie monitorizate cu ajutorul unor metode și instrumente adecvate, atunci când acestea sunt disponibile. Printre instrumentele adecvate ar trebui să se numere observațiile efectuate în câmp, precum și sistemele fiabile din punct de vedere științific pentru avertizare sonoră, prognoză și diagnoză timpurie, atunci când este posibil, precum și apelarea la consultanță din partea unor profesioniști calificați.

3. Pe baza rezultatelor monitorizării, utilizatorul profesionist trebuie să decidă dacă și când să aplice măsurile de protecție a plantelor. Valorile-limită solide și fiabile din punct de vedere științific sunt componente esențiale în procesul de luare a deciziilor. Pentru organismele dăunătoare, valorile-limită stabilite pentru regiunea în cauză, zonele specifice, culturile și condițiile climaterice speciale trebuie luate în considerare înainte de aplicarea tratamentelor, atunci când acest lucru este posibil.

4. Metodele durabile biologice, fizice și alte metode nechimice trebuie preferate metodelor chimice, dacă acestea asigură un control corespunzător al dăunătorilor.

5. Pesticidele aplicate trebuie să fie cât se poate de specifice pentru ținta vizată și trebuie să aibă efecte secundare minime asupra sănătății umane, asupra organismelor-nețintă și asupra mediului.

6. Utilizatorul profesionist ar trebui să mențină utilizarea pesticidelor și alte forme de intervenție la nivelurile minime necesare, de exemplu, prin aplicarea unor doze reduse, prin frecvența redusă a aplicării sau prin aplicări parțiale, în condițiile în care nivelul de risc pentru vegetație este acceptabil, iar acestea nu măresc riscul de dezvoltare a rezistenței în cadrul populațiilor de organisme dăunătoare.

7. Atunci când se cunoaște riscul rezistenței față de o măsură de protecție a plantelor și când nivelul populației organismelor dăunătoare necesită aplicări repetate de pesticide pe culturi, ar trebui aplicate strategiile antirezistență disponibile, pentru menținerea eficacității produselor. Aceasta ar putea include utilizarea pesticidelor multiple cu modalități diferite de acțiune.

8. Pe baza înregistrărilor referitoare la utilizarea pesticidelor și a monitorizării organismelor dăunătoare, utilizatorul profesionist ar trebui să verifice reușita măsurilor de protecție a plantelor aplicate.

-----