ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 155 din 3 septembrie 2020

privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de relansare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență

EMITENT

GUVERNUL ROMÂNIEI

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 819 din 7 septembrie 2020

Întrucât România are un buget din fonduri externe rambursabile și nerambursabile estimat la 79,9 miliarde euro obținut în urma negocierilor care au avut loc la nivelul Consiliului European în perioada 17-21 iulie 2020, buget care urmează să fie supus procedurilor de aprobare ale Parlamentului European, din care 30,4 miliarde euro sunt destinați instrumentului de finanțare „Mecanismul de redresare și reziliență“, structurați sub formă de granturi 13,7 miliarde euro și sub formă de împrumuturi 16,6 miliarde euro,

deoarece pentru politica de coeziune a fost agreat un buget de 28,2 miliarde euro în care sunt incluse fonduri pentru politica de coeziune, inclusiv fondurile alocate prin instrumentul REACT-EU, dezvoltare regională și pentru dezvoltarea resurselor umane, iar pentru accesarea acestora în perioada de programare 2021-2027 este nevoie de elaborarea acordului de parteneriat și de negocierea și aprobarea programelor operaționale prin decizie a Comisiei Europene până la sfârșitul anului 2020,

având în vedere că pentru politica agricolă și pentru pescuit sunt alocate fonduri în valoare de 19,16 miliarde euro, din care pentru plăți directe în agricultură fondurile alocate sunt în valoare de 12,20 miliarde euro, pentru pescuit fondurile sunt în valoare de 0,163 miliarde euro, pentru dezvoltare rurală sunt estimate fonduri în valoare de 6,8 miliarde euro, inclusiv alocarea din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală prin instrumentul Next Generation EU, iar pentru accesarea fondurilor aferente următoarei perioade de programare este necesară elaborarea documentelor programatice care urmează a fi negociate și aprobate împreună cu Comisia Europeană ulterior aprobării legislației UE sectoriale,

deoarece pentru instrumentul de finanțare Mecanismul de redresare și reziliență este necesară elaborarea Planului național de relansare și reziliență prin care urmează a fi stabilite domeniile prioritare de investiții ale României pentru ieșirea din criză, relansarea economică și creșterea capacității de reziliență a României, care are fixat ca termen pentru elaborarea primului draft al planului național luna octombrie 2020, pentru ca mai apoi negocierile să se deruleze până în luna aprilie 2021 în vederea emiterii deciziei Comisiei Europene de aprobare a planului național,

întrucât perioada de elaborare a Planului național de relansare și reziliență este relativ scurtă, iar pentru aceasta este necesară implicarea de resurse umane specializate, astfel încât planul național să poată fi elaborat la termenul asumat, iar pentru proiectele de investiții este necesară actualizarea/elaborarea de urgență a documentațiilor tehnico-economice, astfel încât să poată fi contractate și implementate până la termenul prevăzut în propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a „Mecanismului de Redresare și Reziliență“ COM (2020) 408 final, respectiv până la data de 31 decembrie 2022 să fie contractate 70% din valoarea granturilor și diferența până la data de 31 decembrie 2023,

având în vedere că Planul național de relansare și reziliență este supus unor reguli de evaluare de către Comisia Europeană care includ: concordanța planului național cu recomandările specifice de țară din cadrul Semestrului european, contribuția măsurilor, respectiv a intervențiilor la tranziția verde și digitală, impactul economic și social asupra statului membru, potențialul de creștere economică și crearea de locuri de muncă, rezonabilitatea costurilor și a bugetului, guvernanța internă a planului național, iar ulterior planul național este implementat prin intermediul proiectelor, proces care presupune elaborarea în paralel a documentațiilor tehnico-economice necesare implementării acestora,

deoarece elementele sus-menționate vizează interesul public și strategic, sunt o prioritate a strategiei de guvernare și constituie o situație de urgență și extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, pentru a nu genera întârzieri în implementarea Mecanismului de redresare și reziliență cu impact asupra gradului de absorbție a fondurilor externe nerambursabile alocate României, se impune adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanței de urgență.

În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.

Articolul 1

(1) Planul național de relansare și reziliență al României, denumit în continuare PNRR, este documentul strategic al României care fundamentează prioritățile de reformă și domeniile de investiții la nivel național pentru instituirea Mecanismului de redresare și reziliență. Sursa de finanțare este reprezentată de fondurile alocate pentru România în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) și în completare din surse alocate de la bugetul de stat. Scop final al PNRR este asigurarea ameliorării stării economiei naționale după criza generată de COVID-19, creșterea economică și crearea de locuri de muncă necesare pentru incluziunea forței de muncă, sprijinirea tranziției verzi și a celei digitale pentru promovarea creșterii durabile.(2) PNRR are structura, domeniile de investiții, domeniile de reformă și alte componente stabilite conform MRR și face obiectul procedurilor de negociere cu Comisia Europeană.(3) PNRR se aprobă prin hotărâre a Guvernului în vederea negocierii cu Comisia Europeană. Prin aprobarea PNRR, Guvernul României acordă mandat Ministerului Fondurilor Europene, denumit în continuare MFE, pentru a desfășura procedurile de negociere.(4) Proiectele de investiții publice aferente domeniilor de investiții care se finanțează în cadrul PNRR trebuie să respecte cumulativ următoarele condiții:a) să fie proiecte mature, cu un grad avansat de elaborare a documentațiilor tehnico-economice și cu angajamente ferme din partea beneficiarilor finali de încheiere a contractelor de achiziție publică sau a contractelor sectoriale, după caz, până la sfârșitul anului 2022, pentru minimum 70% din valoarea alocată sub formă de grant, respectiv la sfârșitul anului 2023, pentru restul valorii alocate sub formă de grant; ... b) să contribuie la ameliorarea stării economice și la creșterea capacității de reziliență a României; ... c) să obțină avizul conform al structurii din cadrul Ministerului Fondurilor Europene prin care să se confirme compatibilitatea cu recomandările specifice de țară și tranziția verde și digitală, eligibilitatea finanțării din MRR și contribuția la obiectivele de ameliorare a stării economiei și de creștere a rezilienței; ... d) să respecte condițiile prevăzute pentru finanțare în cadrul PNRR; ... e) să respecte cerințele prevăzute de Mecanismul de redresare și reziliență; ... f) să aibă un impact semnificativ pentru dezvoltarea economică și/sau, după caz, la nivelul regiunilor de dezvoltare ale României ori la nivelul autorităților locale, ținând cont și de Strategia națională pentru dezvoltare durabilă a României 2030. ... (5) Contractarea împrumuturilor externe rambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență se va face cu respectarea legislației în vigoare privind datoria publică.

Articolul 2

(1) Pentru elaborarea documentațiilor tehnico-economice cu finanțare din bugetul de stat, prin ordonator principal de credite Ministerul Fondurilor Europene, cu suplimentarea creditelor de angajament și a creditelor bugetare, conform prevederilor legale, respectiv din bugetul fondurilor externe nerambursabile, se alocă fonduri pentru pregătirea următoarelor categorii de proiecte din PNRR:a) proiecte de infrastructură pentru adaptarea la schimbări climatice, pentru compensarea deficitului de umiditate a solului în vederea combaterii riscului de secetă, reducerea riscului la inundații și alunecări de teren, prin promovarea/punerea în siguranță a lucrărilor hidrotehnice pentru asigurarea resursei de apă pentru folosințe, atenuarea viiturilor prin acumulări nepermanente/poldere și îmbunătățirea calității apei brute, combaterea eroziunii solului de suprafață și de adâncime și corectarea torenților, în special bazinele hidrografice cu hazard torențial ridicat, prin sisteme de irigare/umectare a solului, drenare și desecare, protecție antigrindină, pepiniere silvice, împăduriri și terasarea versanților, precum și pentru alte proiecte complementare de infrastructură, inclusiv IT, comunicații și baze de date pentru monitorizare și raportare directive europene, în valoare de maximum 700.000 mii lei. Beneficiarii finali ai finanțării sunt ministerele de resort în parteneriat cu Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, Administrația Națională Apele Române, Regia Națională a Pădurilor - ROMSILVA, singure sau în parteneriate interinstituționale sau împreună cu autorități publice centrale/ locale sau asociații de dezvoltare comunitare care au ca obiect de activitate administrarea infrastructurii de gospodărire a apelor, îmbunătățiri funciare, protecția antigrindină și creșterea/ uniformizarea precipitațiilor și de administrare a fondului forestier național. Ministerul Fondurilor Europene alocă fondurile necesare pregătirii proiectelor pe bază de contracte de finanțare, încheiate direct cu beneficiarii finali sau liderii de parteneriat pentru pregătirea proiectelor, în funcție de valoarea estimată a proiectelor de investiții, dar nu mai mult de 3% din valoarea estimată a acestora; ... b) proiecte de infrastructură pentru mobilitate urbană, regenerare urbană, turism și cultură, ecologizare platforme industriale, construire/reabilitare/modernizare clădiri publice, inclusiv clădiri pentru spații de lucru, tehnice, cazare și desfășurarea activităților instituționale, în vederea scăderii emisiilor de carbon, investiții în infrastructura educațională și dotarea cu echipamente de laborator pentru toate formele de învățământ, inclusiv învățământul profesional și tehnic, învățământul dual și colegii centenare, învățământul universitar, investiții în campusuri, reabilitare/modernizare/extindere clădiri existente și clădiri noi, reabilitare/modernizare/extindere sisteme centralizate de producere și distribuție a energiei termice necesare populației, în valoare de maximum 450.000 mii lei. Beneficiarii finali ai finanțării sunt instituții de învățământ superior de stat și autorități publice locale din municipii reședință de județ, municipii și orașe. Pentru proiectele de construire/reabilitare/ modernizare clădiri publice, în vederea scăderii emisiilor de carbon, în categoria de beneficiari finali ai finanțării se includ și autoritățile publice centrale. Pentru proiectele din domeniul turismului, în categoria de beneficiari finali ai finanțării se include și Regia Națională a Pădurilor - ROMSILVA. Mecanismul de alocare a fondurilor, încheiere a contractelor de finanțare, monitorizare proiecte, raportare, precum și orice alte măsuri este cel prevăzut de Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 88/2020 privind instituirea unor măsuri, precum și acordarea unui sprijin financiar pentru pregătirea portofoliului de proiecte în domenii strategice considerate prioritare pentru perioada de programare 2021-2027, destinat finanțării prin Programul operațional Asistență tehnică 2014-2020 (POAT 2014-2020) și Programul operațional Infrastructură mare 2014-2020 (POIM). Bugetul total de 450.000 mii lei se repartizează pe regiuni de dezvoltare ale României după cum urmează: 12,5% pentru Regiunea București-Ilfov, ca regiune mai dezvoltată, respectiv 87,5% pentru celelalte 7 regiuni mai puțin dezvoltate, pe baza criteriilor de repartizare a sumelor între regiuni utilizate la repartizarea sumelor prin Programul operațional regional 2014-2020, respectiv populație și suprafață, respectându-se procentele de alocare astfel cum acestea au rezultat din aplicarea acestor criterii. Procedura de finanțare a documentațiilor tehnico-economice este prevăzută de art. 8; ... c) proiecte de infrastructură publică din domeniul sănătății pentru: extinderea/reabilitarea/modernizarea clădirilor destinate unităților sanitare, dotarea cu aparatură și echipamente; medicale a acestora, reorganizarea circuitelor pentru a răspunde condițiilor igenico-sanitare în vigoare, cu asigurarea unor circuite temporare în caz de epidemii, pandemii și alte situații de urgență, precum și alte măsuri necesare creșterii rezilienței în sfera oncologică, a bolilor cardiovasculare și ATI; dacă este cazul, înființarea de unități sanitare cu paturi noi, inclusiv construcția de noi clădiri pentru spitale existente, precum și dotarea cu echipamente medicale, spitale sau unități sanitare cu paturi și policlinici, precum și pentru alte categorii de măsuri necesare creșterii rezilienței unităților medicale care desfășoară activități publice în domeniul oncologiei și bolilor cardiovasculare, inclusiv ATI, în valoare de maximum 500.000 mii lei. Finanțarea documentațiilor tehnico-economice necesare construcției de noi unități sanitare cu paturi se realizează cu avizul de oportunitate al Ministerului Sănătății. Beneficiarii finali ai fondurilor destinate realizării documentațiilor tehnico-economice sunt unitățile sanitare cu paturi din domeniul oncologic, al bolilor cardiovasculare și ATI sau care furnizează preponderent servicii de spitalizare continuă în domeniul oncologic și al bolilor cardiovasculare, inclusiv ATI. De asemenea, beneficiarii finali ai fondurilor destinate realizării documentațiilor tehnico-economice sunt: unitățile sanitare aflate în subordinea și/sau coordonarea Ministerului Sănătății, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Justiției, instituții din domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor. Pentru spitale sau unități sanitare cu paturi noi, extinderea/reabilitarea/modernizarea clădirilor destinate spitalelor, inclusiv spitale sau unități sanitare cu paturi și policlinici existente, precum și dotarea cu echipamente/dispozitive medicale, beneficiarii sunt autoritățile publice centrale și locale. Ministerul Fondurilor Europene încheie contracte de finanțare în mod direct cu fiecare dintre beneficiarii finali pe bază de apel de proiecte după principiul primul venit - primul servit, cu prag minim de calitate stabilit prin ghidul solicitantului aprobat conform legii, în funcție de valoarea estimată a proiectului de investiții publice, dar nu mai mult de 3% din valoarea estimată a acestora; ... d) proiecte de infrastructură pentru cercetare în domeniul transferului tehnologic pentru extindere/reabilitare/modernizare clădiri, inclusiv clădiri noi, dotare cu echipamente/utilaje/dotări independente pentru instituțiile de învățământ superior de stat și institute de cercetare-dezvoltare din România în domeniul cercetării pe bază de transfer tehnologic din industria alimentară și agricultură, precum și cele din domeniul ingineriei precum: mașini și motoare electrice, microelectronică, tehnologii avansate, sudură și altele asemenea, în calitate de beneficiari finali, în valoare de maximum 125.000 mii lei. Ministerul Fondurilor Europene încheie contracte de finanțare pe bază de apel de proiecte după principiul primul venit - primul servit, cu prag minim de calitate stabilit prin ghidul solicitantului aprobat conform legii, în funcție de valoarea estimată a proiectului de investiții publice, dar nu mai mult de 3% din valoarea estimată a acestora; ... e) proiecte de infrastructură de apă-canalizare ai căror beneficiari finali sunt operatorii de apă și canalizare, pentru extinderea, modernizarea, reabilitarea rețelelor de apă și canalizare existente, inclusiv pentru aglomerările pentru care numărul de gospodării este sub 2.000, pentru racordarea la rețeaua de canalizare, cu condiția să accepte soluția tehnică de racordare prevăzută de legislația în vigoare pentru aglomerări sub 2.000 de gospodării, în limita valorii de maximum 250.000 mii lei. Ministerul Fondurilor Europene încheie contracte de finanțare pe bază de apel de proiecte după principiul primul venit - primul servit, cu prag minim de calitate stabilit prin ghidul solicitantului aprobat conform legii, în funcție de valoarea estimată a proiectului de investiții publice, dar nu mai mult de 3% din valoarea estimată a acestora; ... f) proiecte de infrastructură edilitară destinate localităților rurale limitrofe localităților urbane: apă-canalizare, modernizare/ extindere/reabilitare/dezvoltare de drumuri interioare ale localităților, mobilitate urbană, în parteneriat cu localitățile urbane, regenerare urbană, sistem de iluminat public, sisteme inteligente de distribuție a combustibililor de tranziție, sisteme centralizate de alimentare cu energie termică, inclusiv rețelele de transport și distribuție a energiei termice destinate localităților rurale limitrofe localităților urbane, în limita valorii de 250.000 mii lei. Ministerul Fondurilor Europene încheie contracte de finanțare pe bază de apel de proiecte după principiul primul venit - primul servit, cu prag minim de calitate stabilit prin ghidul solicitantului aprobat conform legii, în funcție de valoarea estimată a proiectului de investiții publice, dar nu mai mult de 3% din valoarea estimată a acestora. Beneficiarii finali ai fondurilor destinate realizării documentațiilor tehnico-economice sunt autoritățile publice locale ale localităților rurale limitrofe localităților urbane singure sau în parteneriat cu acestea; ... g) proiecte de infrastructură pentru creșterea rezilienței comunităților în situații de urgență prin extinderea rețelei de subunități de intervenție din structura inspectoratelor pentru situații de urgență, astfel încât să fie asigurată o capacitate de răspuns adecvată și suficientă pentru îndeplinirea criteriilor operaționale, în limita a 3% din valoarea proiectelor și a unor fonduri de maximum 40.000 mii lei. Beneficiarii finali ai finanțării sunt Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și inspectoratele județene pentru situații de urgență. Ministerul Fondurilor Europene încheie contracte de finanțare pe bază de apel de proiecte după principiul primul venit - primul servit, cu prag minim de calitate stabilit prin ghidul solicitantului aprobat conform legii, în funcție de valoarea estimată a proiectului de investiții publice, dar nu mai mult de 3% din valoarea estimată a acestora; ... h) proiecte de infrastructură pentru constituirea unor depozite regionale și crearea stocurilor de materiale și tehnică - inclusiv medicală, în limita valorii de 8.500 mii lei, pentru gestionarea unor situații cu impact mare și probabilitate scăzută generate de manifestarea riscurilor prevăzute în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc, în limita a 3% din valoarea proiectelor. Beneficiarii finali ai finanțării sunt Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și unitățile subordonate. Ministerul Fondurilor Europene încheie contracte de finanțare pe bază de apel de proiecte după principiul primul venit - primul servit, în funcție de valoarea estimată a proiectului de investiții publice, dar nu mai mult de 3% din valoarea estimată a acestora; ... i) proiecte de infrastructură din sistemul judiciar și sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională pentru construcția, reabilitarea și modernizarea clădirilor destinate instituțiilor din domeniul justiției și domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale, inclusiv digitalizare, în limita valorii de 250.000 mii lei. Ministerul Fondurilor Europene încheie contracte de finanțare pe bază de apel de proiecte după principiul primul venit - primul servit, cu prag minim de calitate stabilit prin ghidul solicitantului aprobat conform legii, în funcție de valoarea estimată a proiectului de investiții publice, dar nu mai mult de 3% din valoarea estimată a acestora. Beneficiarii finali ai fondurilor destinate realizării documentațiilor tehnico-economice sunt instanțele de judecată din întreaga țară, parchete, Administrația Națională a Penitenciarelor, Oficiul Național al Registrului Comerțului, Direcția Națională de Probațiune și instituțiile din domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale; ... j) proiecte de infrastructură în domeniul comunicațiilor și tehnologiei informației și securității cibernetice, inclusiv construcția/reabilitarea/modernizarea de centre de date, centre de servicii esențiale, centre de instruire și pregătire, centre de rezervă, regionale și județene, destinate managementului situațiilor de urgență și asigurării rezilienței serviciilor IT C, în limita a 10.000 mii lei, pentru îndeplinirea măsurilor și acțiunilor necesare asigurării, planificării, coordonării necesarului de comunicații pentru elementele de răspuns în situații de urgență la nivel local, județean și național, inclusiv gestionarea informațiilor din domeniu. Beneficiar final al finanțării este autoritatea națională cu rol principal în asigurarea funcției de sprijin comunicații și informatică în managementul tipurilor de risc, stabilită prin Hotărârea Guvernului nr. 557/2016, precum și instituțiile și autoritățile publice centrale. Ministerul Fondurilor Europene încheie contracte de finanțare pe bază de apel de proiecte, în funcție de valoarea estimată a proiectului de investiții publice, dar nu mai mult de 3% din valoarea estimată a acestora; ... k) proiecte de transformare/tranziție digitală, inclusiv prin robot process automation, a serviciilor administrației publice centrale și locale, esențiale pentru ca cetățenii și companiile să poată obține servicii publice eficiente și de calitate de la distanță, infrastructura IT C (hardware, software, servicii IT) necesară digitalizării serviciilor (pentru oricare din procesele aferente serviciilor - frontend sau backend), interoperabilitate, securitate cibernetică, standardizare, semnătură electronică, identitate electronică, single sign on, dar și implementarea de alte instrumente specifice transformării digitale, în valoare maximă de 100.000 mii lei. Beneficiarii finali ai fondurilor destinate realizării documentațiilor tehnico-economice sunt Autoritatea pentru Digitalizarea României, autoritățile publice centrale și locale care dezvoltă proiecte de digitalizare a serviciilor publice oferite cetățenilor și companiilor. Ministerul Fondurilor Europene încheie contracte de finanțare pe bază de apel de proiecte, în funcție de valoarea estimată a proiectului de investiții publice, dar nu mai mult de 3% din valoarea estimată a acestora. ... (2) Beneficiarii finali de fonduri pentru elaborarea de documentații tehnico-economice prevăzuți la alin. (1) au obligația de a iniția toate măsurile necesare pentru a obține finanțare în cadrul PNRR cu respectarea procedurilor legale naționale și europene în domeniu și ulterior după încheierea contractelor/acordurilor de finanțare să solicite la rambursare întreaga sumă alocată pentru pregătirea documentațiilor tehnico-economice.(3) Procentul de 3% din valoarea estimată pentru elaborarea documentațiilor tehnico-economice se aplică la valoarea totală estimată a proiectelor, inclusiv TVA. (4) Beneficiarii finali de fonduri pentru elaborarea de documentații tehnico-economice prevăzuți la alin. (1) au calitatea de autoritate contractantă sau de entitate contractantă și derulează, potrivit prevederilor legale în vigoare, procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică/sectoriale, necesare elaborării documentațiilor tehnico-economice prevăzute anterior.(5) Cheltuielile cu documentațiile tehnico-economice sunt cheltuieli eligibile în cadrul PNRR, cu condiția respectării legislației din domeniul ajutorului de stat, după caz. Beneficiarii finali de fonduri pentru elaborarea de documentații tehnico-economice prevăzuți la alin. (1) au obligația de a solicita la rambursare cheltuielile aferente elaborării documentațiilor tehnico-economice în cadrul PNRR. Sumele cuvenite a fi rambursate beneficiarilor reprezentând contravaloarea documentațiilor tehnico-economice se fac venit, la o poziție distinctă, în bugetul de stat, în condițiile legii.(6) Creditele de angajament și bugetare necesare pentru elaborarea documentației tehnico-economice se prevăd în bugetul Ministerului Fondurilor Europene. (7) Pentru efectuarea de către beneficiarii finali prevăzuți de prezenta ordonanță de urgență a plăților aferente contractelor de achiziție publică sau a contractelor sectoriale, după caz, pentru pregătirea documentațiilor tehnico-economice se prevăd în bugetul Ministerului Fondurilor Europene creditele bugetare necesare la nivelul valorii sumelor prevăzute la alin. (1) lit. a)-k). Ministerul Fondurilor Europene, prin structurile de specialitate, efectuează plățile pe baza prevederilor legale în vigoare prin mecanismul cererilor de plată și/sau, după caz, mecanismul cererilor de prefinanțare și al cererilor de rambursare formulate de beneficiarii finali. Modelul cererilor de plată și/sau al cererilor de rambursare necesare pentru decontarea fondurilor în relația cu beneficiarii finali se aprobă prin ordin al ministrului fondurilor europene în termen de maximum 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.(8) Beneficiarii finali de fonduri destinate pregătirii documentațiilor tehnico-economice prevăzute la alin. (1) au obligația de a aproba, potrivit legii, documentațiile tehnico-economice care au fost elaborate, precum și de a respecta prevederile Hotărârii Guvernului nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.(9) Prin ordin al ministrului fondurilor europene se aprobă ghidul solicitantului pentru apelurile de proiecte prevăzute la alin. (1) lit. c)-k) necesar accesării de fonduri din bugetul de stat pentru elaborarea documentațiilor tehnico-economice.

Articolul 3

(1) Beneficiarii finali pot derula procedurile de atribuire a contractelor de execuție lucrări, asistență tehnică, dirigenție de șantier și a altor categorii de contracte necesare implementării proiectelor de investiții publice cu includerea în documentele achiziției aferente a unei condiții suspensive referitoare la aprobarea finanțării proiectului din PNRR.(2) Beneficiarii finali ale căror proiecte urmează a se finanța din fondurile alocate prin intermediul PNRR derulează procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică/sectoriale, în baza avizului conform eliberat în termen de 10 zile lucrătoare de Ministerul Fondurilor Europene. Avizul conform se eliberează pentru fiecare proiect de infrastructură în parte care urmează a se finanța din fondurile alocate prin PNRR, în limita bugetului estimat prevăzut pentru fiecare domeniu de investiții, după aprobarea potrivit procedurilor la nivel european a PNRR. Avizul conform este valabil până la încheierea acordurilor/contractelor de finanțare potrivit prevederilor legale referitoare la mecanismul de implementare și finanțare al PNRR.(3) Între beneficiarul final de fonduri PNRR și Ministerul Fondurilor Europene se încheie contracte/acorduri de finanțare pentru categoriile de proiecte prevăzute la art. 2 alin. (1) numai după aprobarea PNRR potrivit procedurilor la nivel european.(4) Beneficiarii finali de fonduri din PNRR pot încheia contracte de achiziție publică/sectoriale, după caz, pentru proiectele de infrastructură finanțate din PNRR, după încheierea contractelor de finanțare/acordurilor de finanțare.(5) În baza contractelor/acordurilor de finanțare încheiate, ordonatorii principali de credite din bugetul cărora urmează a se efectua plăți de către beneficiarii finali ai PNRR potrivit contractelor de achiziție publică sau a contractelor sectoriale, după caz, legal încheiate, prevăd în bugetele acestora creditele de angajament și creditele bugetare necesare implementării proiectelor de investiții publice finanțate din fondurile care urmează a fi alocate prin PNRR.

Articolul 4

Pentru sistemul de guvernanță al PNRR, respectiv pentru elaborarea, negocierea, aprobarea, decontarea de cheltuieli, monitorizarea investițiilor și reformelor, precum și raportarea PNRR se înființează în cadrul Ministerului Fondurilor Europene o structură de specialitate cu un număr de 30 de posturi cu denumirea: Direcția generală management mecanism de redresare și reziliență, denumită în continuare DG_MMRR, care va avea ca atribuții principale:a) emiterea avizului conform prevăzut la art. 1 alin. (4) lit. c) către beneficiarii finali prevăzuți la art. 3 alin. (1) după aprobarea PNRR potrivit procedurilor europene; ... b) elaborarea PNRR în conformitate cu structura, prevederile și cerințele din Mecanismul de redresare și reziliență; ... c) negocierea PNRR în relația cu Comisia Europeană și adoptarea măsurilor necesare pentru emiterea deciziei de aprobare a planului național, în colaborare cu Ministerul Finanțelor Publice; ... d) realizarea activităților de monitorizare a PNRR; ... e) asigurarea decontării de către Comisia Europeană a cheltuielilor efectuate de beneficiarii finali pentru implementarea reformelor și a proiectelor de infrastructură finanțate din fondurile alocate PNRR; ... f) elaborarea și aprobarea mecanismului de implementare și mecanismului financiar al PNRR; ... g) asigurarea gestionării fondurilor alocate României prin PNRR pe seama prefinanțării; ... h) realizarea activităților de raportare a PNRR și întocmirea rapoartelor intermediare de progres pentru decontarea fondurilor alocate României în cadrul PNRR; ... i) monitorizarea și raportarea părților de reformă asumate de România prin intermediul PNRR; ... j) elaborarea și aprobarea în condițiile legii a metodologiei pentru realizarea pistelor de audit, astfel încât să se poată exercita controlul ex-ante/ex-post asupra procedurilor și contractelor implementate de beneficiarii finali ai PNRR; ... k) asigurarea decontării fondurilor din PNRR în relația cu Comisia Europeană; ... l) îndeplinirea oricăror altor atribuții pentru elaborarea, negocierea, aprobarea, monitorizarea, monitorizarea reformelor, monitorizarea implementării proiectelor de investiții, decontarea de cheltuieli, precum și pentru orice alte activități care sunt necesare pentru implementarea PNRR. ...

Articolul 5

(1) La nivelul ministerelor de resort se organizează prin ordin al ministrului, după caz, unitatea de elaborare și negociere a PNRR și unitatea de implementare, monitorizare, raportare, aprobare și validare a proiectelor care fac obiectul finanțării din fonduri alocate în cadrul PNRR, cu următoarele atribuții principale:a) participarea la elaborarea componentelor sectoriale ale PNRR și negocierea cu Comisia Europeană, sub coordonarea Ministerului Fondurilor Europene; ... b) implementarea proiectelor de investiții/reformelor care fac obiectul finanțării din fonduri alocate din cadrul PNRR; ... c) monitorizarea proiectelor de investiții/reformelor care fac obiectul finanțării din fonduri alocate din cadrul PNRR; ... d) elaborarea, întocmirea și aprobarea rapoartelor de implementare a proiectelor de investiții/reformelor așa cum acestea sunt reglementate prin mecanismul de implementare și mecanismul financiar al PNRR; ... e) validarea rapoartelor de implementare ale proiectelor de investiții/reformelor de la nivelul beneficiarilor care implementează proiecte cu finanțare din PNRR; ... f) îndeplinirea oricăror altor atribuții necesare pentru asigurarea implementării proiectelor de investiții/reformelor care fac obiectul finanțării din PNRR. ... (2) Personalul care face parte din unitățile prevăzute la alin. (1) beneficiază de prevederile art. 16 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 6

(1) Beneficiarii finali de fonduri din PNRR își pot constitui unități de implementare și monitorizare pentru fiecare proiect de infrastructură prin decizie a conducătorului unității în cadrul căreia funcționează unitatea de implementare și monitorizare începând cu data de la care se elaborează documentațiile tehnico-economice necesare proiectelor de infrastructură. Dimensionarea personalului necesar gestionării proiectelor de infrastructură are loc în funcție de evoluția etapelor de implementare ale acestora cu respectarea principiilor de gestionare eficientă a fondurilor alocate.(2) Personalul care desfășoară activități în cadrul unităților de implementare și monitorizare a proiectelor de infrastructură finanțate din fonduri PNRR, din cadrul beneficiarilor finali instituții publice, beneficiază de prevederile art. 16 din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 7

(1) La emiterea autorizațiilor de construire în baza Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile, solicitanții autorizațiilor de construire au obligația de a prezenta dovada exproprierii terenurilor și/sau, după caz, a construcțiilor, în condițiile prevăzute de lege.(2) Proiectele de infrastructură pentru compensarea deficitului de umiditate din sol în vederea combaterii riscului de secetă, combaterea eroziunii solului de suprafață și de adâncime, drenare și sisteme de eliminare a excesului de apă din sol cuprinse în PNRR referitor la îmbunătățirile funciare declarate de utilitate publică sunt supuse prevederilor Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 8

(1) Ministerului Fondurilor Europene, pe bază de acord de parteneriat cu Agențiile pentru Dezvoltare Regională, organizează apel de proiecte de infrastructură pentru mobilitate urbană, regenerare urbană, turism și cultură, ecologizare platforme industriale, construire/reabilitare/modernizare clădiri publice, inclusiv clădiri pentru spații de lucru, tehnice, cazare și desfășurarea activităților instituționale, în vederea scăderii emisiilor de carbon, investiții în infrastructura educațională și dotarea cu echipamente de laborator pentru toate formele de învățământ, inclusiv învățământul profesional și tehnic, învățământul dual și colegii centenare, învățământul universitar, investiții în campusuri, reabilitare/modernizare/extindere clădiri existente și clădiri noi, reabilitare/modernizare/extindere sisteme centralizate de producere și distribuție a energiei termice necesare populației potrivit art. 2 alin. (1) lit. b) în perioada 1 octombrie 2020-28 februarie 2021.(2) Apelul de proiecte se organizează după principiul primul venit - primul servit, cu prag minim de calitate stabilit prin ghidul solicitantului aprobat conform legii, iar contractele de finanțare se încheie în limita fondurilor disponibile cu această destinație cu condiția ca la data depunerii cererii de finanțare beneficiarii eligibili să depună studiul de fezabilitate, să obțină avizele tehnice prevăzute de lege, să obțină autorizația de construire și să facă dovada aprobării studiului de fezabilitate.(3) Proiectele din domeniile de eligibilitate prevăzute la alin. (1) sunt eligibile la finanțare numai dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:a) fac parte dintr-o strategie elaborată la nivel național/local/județean și/sau dintr-un plan de mobilitate pentru dezvoltare urbană și/sau alte documente strategice aprobate conform legii; ... b) au o valoare minimă de 10.000.000 euro fără TVA și o valoare maximă de 75.000.000 euro fără TVA, la cursul de schimb de la data depunerii cererii de finanțare; ... c) înainte de demararea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție publică/sectoriale, au obținut avizul conform pentru elaborarea de documentații tehnico-economice prevăzut la art. 4 lit. a); ... d) sunt însoțite de o declarație pe propria răspundere din partea autorităților publice locale conform căreia, în situația finanțării contravalorii studiului de fezabilitate împreună cu avizele/acordurile și aprobările legale aferente, autoritățile publice locale se obligă să depună pentru rambursare cheltuielile ocazionate de elaborarea documentațiilor tehnico-economice și să depună cererea de finanțare aferentă proiectului pentru care s-a elaborat documentația tehnico-economică la finanțare din PNRR. Sumele rambursate din PNRR pe seama cheltuielilor ocazionate de elaborarea documentațiilor tehnico-economice se fac venit la bugetul de stat. Beneficiarii finali care nu depun cereri de rambursare pentru rambursarea cheltuielilor aferente documentațiilor tehnico-economice și/sau nu depun proiectul pentru finanțare din bugetul de stat sunt obligați să returneze bugetului de stat sumele ocazionate de elaborarea documentațiilor tehnico-economice împreună cu accesoriile aferente; ... e) proiectele pentru care se elaborează documentațiile tehnico-economice sunt necesare, oportune și au un impact semnificativ la nivel local și sunt aprobate prin hotărâre a consiliilor locale/județene, după caz, înainte de derularea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție publică/sectoriale; ... f) contractele de achiziție publică sau contractele sectoriale, după caz, au fost elaborate cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind achizițiile publice. ... (4) Agențiile pentru dezvoltare regională încheie cu beneficiarii finali convenții de finanțare pe baza principiului primul venit - primul servit și a condițiilor de eligibilitate prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, în limita fondurilor alocate la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare a României.(5) Beneficiarii finali de fonduri pentru elaborarea documentațiilor tehnico-economice sunt autoritățile publice locale de la nivelul municipiilor reședință de județ, municipiilor și orașelor.

Articolul 9

Prin derogare de la prevederile art. 27 alin. (3) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările ulterioare, Ministerul Fondurilor Europene și Serviciul de Telecomunicații Speciale pot organiza concurs în condițiile legii pentru ocuparea funcțiilor publice și a posturilor vacante în cadrul structurilor de specialitate implicate direct în procesul de gestionare a fondurilor externe nerambursabile și, după caz, a celor implicate în dezvoltarea sistemului de management al PNRR.

Articolul 10

(1) Ministerul Fondurilor Europene, în colaborare cu Serviciul de Telecomunicații Speciale, asigură dezvoltarea unui sistem informatic de management al PNRR care va dispune de următoarele funcții principale:a) funcție modulară - front office - MFE/back office - UIP; ... b) funcție de arhivare electronică pentru auditul/controlul ex-post al proiectelor de investiții/reforme. ... (2) Ministerul Fondurilor Europene este administratorul operațional al sistemului informatic prevăzut la alin. (1), iar Serviciul de Telecomunicații Speciale este administratorul tehnic al acestuia.(3) Cheltuielile privind dezvoltarea și administrarea tehnică a sistemului informatic prevăzut la alin. (1) se suportă din bugetul de stat prin bugetul Serviciului de Telecomunicații Speciale.

Articolul 11

Mecanismul instituțional și financiar al MRR - PNRR va fi reglementat la nivel de lege în termen de maximum 30 de zile după aprobarea Mecanismului de redresare și reziliență la nivel european.

PRIM-MINISTRU

LUDOVIC ORBAN
Contrasemnează:

Ministrul fondurilor europene,

Ioan Marcel Boloș
p. Ministrul lucrărilor publice, dezvoltării și administrației,
Augustin-Cătălin Iapă, secretar de stat

Ministrul mediului, apelor și pădurilor,

Costel Alexe
Ministrul transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor,
Lucian Nicolae Bode

Ministrul muncii și protecției sociale,

Victoria Violeta Alexandru

Ministrul educației și cercetării,

Cristina Monica Anisie

Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale,

Nechita-Adrian Oros

Ministrul finanțelor publice,

Vasile-Florin Cîțu
Secretarul general al Guvernului,
Antonel Tănase

Ministrul apărării naționale,

Nicolae-Ionel Ciucă

Ministrul afacerilor interne,

Marcel Ion Vela

Ministrul sănătății,

Nelu Tătaru

București, 3 septembrie 2020.

Nr. 155.

-----