ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 95 din 28 iunie 2024

pentru modificarea și completarea Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023 și a Legii învățământului superior nr. 199/2023

EMITENT

GUVERNUL ROMÂNIEI

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 614 din 29 iunie 2024

Având în vedere faptul că interesul superior al elevului presupune adaptarea cadrului legal la realitățile sociale astfel încât să asigure un mediu educațional sigur și sănătos, iar demersurile întreprinse de unitățile de învățământ, prin aplicarea acestuia, vor avea ca efect prevenirea și reducerea activităților și comportamentelor care încalcă sau care favorizează încălcarea normelor de moralitate/conduită, în orice formă de manifestare, inclusiv violență verbală, fizică și psihologică - bullying,

având în vedere faptul că în foarte multe situații intervenția autorităților se realizează după consumarea faptelor de violență verbală, fizică și psihologică - bullying, multe dintre acestea nefiind sesizate de persoanele vătămate și având un impact negativ asupra dezvoltării armonioase a beneficiarului direct, este necesar să se întărească măsurile de prevenție a acestora, pentru asigurarea mediului educațional sigur și sănătos.

Ținând cont de faptul că luarea măsurilor de reglementare a supravegherii audio-video în spațiul școlar este o măsură urgentă și necesară, care impune adoptarea prezentei ordonanțe de urgență,

având în vedere faptul că pentru a exista continuitate în educația copiilor cu cerințe educaționale speciale aceștia trebuie să fie școlarizați în unități de învățământ special, respectiv înscriși în clasa pregătitoare, după finalizarea nivelului de învățământ preșcolar special,

ținând cont de faptul că pentru a asigura continuitatea în educația elevilor este necesar ca înscrierea în clasa pregătitoare din învățământul special să se facă și pentru copiii cu cerințe educaționale speciale, cu vârste cuprinse între 6 și 8 ani împliniți până la data de 31 decembrie a anului în care se face înscrierea,

deoarece, pentru beneficiarii primari identificați cu cerințe educaționale speciale, se urmărește asigurarea unei abordări multidisciplinare a intervențiilor specifice, centrul județean de resurse și asistență educațională/Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională va putea constitui echipe multidisciplinare care vor asigura atât elaborarea unui plan educațional personalizat, cât și servicii psihologice și servicii de sprijin în învățare și sprijin pentru familie, astfel încât beneficiarul primar să acceseze în condiții echitabile și adecvate procesul educațional,

având în vedere faptul că până la înființarea Centrului Național pentru Educație Incluzivă Ministerul Educației trebuie să eficientizeze funcționarea comisiilor responsabile la nivel județean pentru stabilirea nivelului de sprijin necesar, aceasta se va realiza prin intermediul inspectoratelor școlare județene/Inspectoratului Școlar al Municipiului București, care sunt structuri deconcentrate ale ministerului.

Cunoscând faptul că există elevi din învățământul special care nu se pot deplasa la școală cu mijloacele de transport în comun, pentru asigurarea dreptului la educație, este necesară completarea cadrului legal prin prezenta ordonanță de urgență, astfel încât aceștia să poată beneficia de suma forfetară acordată elevilor din învățământul de masă.

Având în vedere numeroasele sesizări venite din partea părinților, atât la Ministerul Educației, cât și la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, sesizări care au relevat nevoia de îmbunătățire a prevederilor legale în vigoare în sensul eliminării condițiilor de medie minimă pentru acordarea burselor de merit, păstrând totuși regula de stimulare a progresului școlar pentru un procent de 30% dintre elevii fiecărei clase, în ceea ce privește acordarea burselor, au fost propuse o serie de modificări ale condițiilor de acordare și a fost introdusă bursa de reziliență pentru a motiva elevii cu rezultate medii să obțină rezultate mai bune, în timp ce bursa de merit va fi acordată doar elevilor care obțin performanțe școlare.

Având în vedere nevoia de estimare a impactului bugetar, ținând seama de faptul că valoarea burselor acordate în perioada septembrie-decembrie a anului școlar 2024-2025 este prevăzută în bugetul anului calendaristic 2024, s-a propus menținerea și în anul școlar 2024-2025 a cuantumului burselor la nivelul cuantumului din anul școlar curent,

știind că acordarea burselor se realizează pe an școlar, se impune reglementarea de urgență, astfel încât până la data de 1 septembrie 2024 beneficiarii primari să cunoască condițiile de acordare a burselor în anul școlar următor.

Având în vedere faptul că îndeplinirea condițiilor de studii necesare pentru ocuparea funcțiilor didactice în învățământul preuniversitar, în conformitate cu prevederile art. 176 din Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, va fi posibilă începând cu anul 2029, este necesară și urgentă modificarea termenelor prevăzute la art. 249 alin. (5)-(7), (9) și (23) din legea respectivă, pentru toate specializările și programele de studii care asigură pregătirea inițială pentru cariera didactică în învățământul preuniversitar, aferente atât învățământului preuniversitar, cât și învățământului superior, până la promoția anului 2029, astfel fiind asigurate condițiile pentru încadrarea în creșe a personalului didactic de predare.

În contextul în care, începând cu data de 1 noiembrie 2023, a intrat în vigoare Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, cu modificările și completările ulterioare, care a reglementat condițiile în care instituțiile publice cu personalitate juridică aflate în coordonarea, subordonarea sau autoritatea autorităților administrației publice centrale își pot desfășura activitatea, stabilind data de 1 ianuarie 2025 ca termen de finalizare a procesului de desființare/reorganizare/fuzionare sau transfer de activitate pentru aceste instituții, dar și condiții legate de numărul de posturi sau numărul de funcții de conducere necesare pentru desfășurarea activităților acestei instituții,

ținând cont de faptul că, pentru o corelare în aplicabilitate a Legii nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, cu Legea nr. 296/2023, cu modificările și completările ulterioare, astfel încât procedura de cercetare disciplinară să se desfășoare potrivit prevederilor Legii nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, se impune adoptarea prezentei ordonanțe de urgență care să cuprindă și reglementarea de urgență a procedurii de urmat până la înființarea și funcționarea efectivă a Comisiei Naționale pentru Inspecție Școlară din cadrul Agenției Române pentru Asigurarea Calității și Inspecție în Învățământul Preuniversitar.

În considerarea faptului că, pentru asigurarea unei evidențe complete a unităților de învățământ care au parcurs procedurile de verificare a calității actului educațional este necesar ca modelul și conținutul acestor documente să fie reglementate unitar, se impune crearea în legea organică a cadrului legal care să justifice demersul Agenției Române pentru Asigurarea Calității în Învățământul Preuniversitar.

Având în vedere faptul că prin Legea învățământului superior nr. 199/2023, cu modificările și completările ulterioare, a fost introdusă o nouă denumire a diplomelor conferite absolvenților programelor de studii universitare de masterat - diplomă de masterat (în loc de diplomă de master), aspect ce generează interpretări neunitare și confuzii la nivelul instituțiilor în procesul de ocupare a posturilor, atât la angajare, cât și la promovare, deoarece pentru absolvenți ai aceluiași program de studii universitare de masterat, cu aceeași denumire și același număr de credite de studii transferabile, sunt emise acte de studii cu titulatură diferită (diplomă de master, respectiv diplomă de masterat),

știind că, încă din anul 2016, instituțiile de învățământ superior, respectiv instituțiile organizatoare de studii universitare de doctorat din România recunosc, în baza metodologiilor proprii, calitatea de conducător de doctorat sau abilitarea obținută în străinătate și în corelare cu recunoașterea diplomei de doctor și a funcției didactice, pe care o asigură în baza expertizei și a autonomiei universitare,

întrucât se impune a fi realizată armonizarea prevederilor cu domeniile de studii din Nomenclatorul domeniilor și al programelor de studii universitare, care sunt corelate cu domeniile din Clasificarea internațională standard a educației ISCED-F 2013 și cu prevederile care reglementează ciclul III de studii universitare - doctorat,

dat fiind că, pentru a se evita blocarea accesului la concursurile de promovare în cariera didactică, concursuri care se organizează de către instituțiile de învățământ superior conform unui calendar planificat de fiecare instituție, și pentru a asigura un mecanism unitar de recunoaștere de către instituțiile de învățământ superior în baza expertizei și a autonomiei universitare, este necesară modificarea cadrului legal,

având în vedere faptul că Ministerul Educației poate acorda studenților români, anual, prin concurs organizat la nivel național, burse pentru stagii de studii universitare și postuniversitare în străinătate din fonduri constituite în acest scop, este necesară adoptarea la nivelul legislației primare a cadrului legal, astfel încât cuantumul burselor să fie stabilit prin hotărâre a Guvernului, iar metodologia-cadru de acordare a acestora să fie aprobată prin ordin al ministrului educației.

Știind că la nivelul instituțiilor de învățământ superior de stat din România, studenții români de pretutindeni au performanțe academice foarte bune, ținând cont de contextul politicii Guvernului României de sprijinire a comunităților de români de pretutindeni și considerând importanța politicii de internaționalizare a învățământului superior este necesară completarea cadrului legal în ceea ce privește acordarea burselor.

Cunoscând faptul că în lipsa unui cadru legal de reglementare, în această perioadă, elevii înmatriculați în unitățile de învățământ preuniversitar din subordinea instituțiilor de învățământ superior de stat nu beneficiază de dreptul de a primi burse și alte forme de sprijin prevăzute de legislația în vigoare,

având în vedere faptul că instituțiile de învățământ superior au accesat și implementează proiecte de infrastructură cu finanțare din fonduri externe nerambursabile sau din venituri proprii pentru dezvoltarea acestora fiind necesară luarea unor măsuri care să ajute la implementarea proiectelor respective,

știind că resursa umană reprezintă cheia dezvoltării unui învățământ de calitate care să contribuie la continuitatea progresului social al României, ținând cont de lipsa de resursă umană specializată și având în vedere importanța activității personalului didactic auxiliar, în învățământul superior românesc, pentru a nu fi generate inegalități de tratament în ceea ce privește acordarea dreptului la pensie pentru personalul didactic auxiliar care desfășoară activitate-suport pentru procesul educațional din instituțiile de învățământ superior, se impune adoptarea prezentei ordonanțe de urgență prin care se corelează prevederile Legii nr. 199/2023, cu modificările și completările ulterioare, cu cele ale Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii.

În situația în care nu ar fi adoptată prezenta ordonanță de urgență nu ar fi posibilă elaborarea legislației subsecvente până la începutul anului școlar 2024-2025, respectiv anului universitar 2024-2025, fiind afectat dreptul beneficiarilor primar la burse, cu consecința iremediabilă a accesului la învățământ de calitate, la un mediu educațional sigur și sănătos, precum și afectarea categoriei elevilor cu cerințe educaționale speciale.

Având în vedere că toate elementele mai sus menționate constituie situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, astfel că o eventuală legiferare, pe altă cale decât delegarea legislativă, nu ar fi de natură să înlăture de îndată consecințele negative identificate, fapt ce ar determina un impact suplimentar asupra dreptului la o educație de calitate în ansamblul său, prin raportare la numărul persoanelor afectate, fiind necesară adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanței de urgență,

în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public și constituie situații de urgență și extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.

Articolul I

Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 5 iulie 2023, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 31, alineatul (7) se modifică și va avea următorul cuprins:

(7) La solicitarea scrisă a părinților/reprezentanților legali, pot fi înscriși în învățământul special în clasa pregătitoare copiii cu CES, cu vârste cuprinse între 6 și 8 ani împliniți până la data de 31 decembrie a anului în care se face înscrierea.

2. La articolul 33, alineatele (7), (9) și (12) se modifică și vor avea următorul cuprins:

(7) Transferul între filierele, profilurile și specializările din învățământul liceal se face, de regulă, începând cu anul școlar următor, în baza unor evaluări, în funcție de numărul de locuri existente, înainte de atingerea capacității maxime de școlarizare, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

..................................................................................................

(9) Finalizarea a cel puțin 3 ani în filiera tehnologică sau în cea vocațională sau a 4 ani în învățământul tehnologic special conferă elevului o calificare de nivel 3, conform Cadrului național al calificărilor, și acces direct pe piața muncii, în baza unor probe profesionale specifice sau a unui examen de certificare a calificării profesionale.

.................................................................................................

(12) Durata studiilor în învățământul liceal cu frecvență zi este, de regulă, de 4 ani, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (1) lit. d) și cu planurile-cadru aprobate prin ordin al ministrului educației. Pentru formele de învățământ liceal cu frecvență seral și cu frecvență redusă, durata studiilor se prelungește cu un an. Organizarea și funcționarea învățământului liceal cu frecvență seral și cu frecvență redusă sunt reglementate prin metodologii specifice, aprobate prin ordin al ministrului educației, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.“

3. La articolul 62, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

(2) Metodologiile și programele de limbă, cultură și civilizație românească, ca parte a învățământului antepreșcolar, preșcolar, primar, gimnazial și liceal, se aprobă prin ordin al ministrului educației, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

4. La articolul 62, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (2^1), cu următorul cuprins:

(2^1) Programele prevăzute la alin. (2) sunt organizate de CNRID sau Institutul Limbii Române, după caz, potrivit ordinului ministrului educației.

5. Articolul 66 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 66

(1) Unitatea de învățământ preuniversitar poate decide, cu acordul majorității simple a părinților sau reprezentanților legali ai elevilor minori și a elevilor majori și salariaților unității de învățământ, cu privire la instalarea unui sistem de supraveghere audio-video în vederea asigurării pazei și protecției persoanelor, bunurilor și valorilor, precum și în scopul prevenirii actelor de violență fizică și/sau psihică care pot apărea în spațiul școlar.(2) În situații excepționale, atunci când există un risc crescut de violență în spațiul școlar, fiind înregistrat un număr semnificativ de sesizări privind săvârșirea unor acte de violență fizică și/sau psihică, în vederea asigurării pazei și protecției persoanelor, bunurilor și valorilor, precum și în scopul prevenirii actelor de violență fizică și/sau psihică, decizia privind instalarea unui sistem de supraveghere poate fi efectuată doar cu informarea persoanelor vizate, prevăzute la alin. (1).(3) Hotărârea de instalare și/sau de punere în funcțiune a sistemelor de supraveghere audio-video, în cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), se ia de către consiliul de administrație prin decizie, avizată de director, pentru o perioadă de maximum 1 an calendaristic. Perioada de 1 an calendaristic poate fi prelungită, prin decizie a consiliului de administrație, avizată de director, în situația în care circumstanțele care au stat la baza luării acesteia se mențin, cu aplicarea alin (2). Decizia de supraveghere audio-video și decizia de prelungire a supravegherii audio-video se iau în baza consultării prealabile a personalului didactic, a personalului didactic auxiliar, precum și a personalului administrativ și cu informarea persoanelor vizate, cu respectarea dispozițiilor alin. (1).(4) Sistemele de supraveghere audio-video pot fi instalate în spațiul școlar, după cum urmează: în sălile de clasă, în exteriorul clădirilor, pe holuri, în sălile de festivități, pe holurile căminelor sau internatelor, precum și în sălile de sport, cu excepția vestiarelor și a grupurilor sanitare.(5) Unitatea de învățământ preuniversitar își asumă răspunderea cu privire la respectarea prevederilor Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), precum și ale Legii nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), cu modificările ulterioare, și în acest sens instituie garanții care se referă la:a) respectarea modului de prelucrare a datelor cu caracter personal și a perioadei de stocare, precum și ștergerea acestora după expirarea perioadei de stocare; ... b) asigurarea securității și confidențialității înregistrărilor audio-video; ... c) stabilirea condițiilor tehnice, astfel încât datele cu caracter personal să nu fie diseminate în spațiul public; ... d) respectarea condițiilor în care se realizează accesul la înregistrări; ... e) informarea persoanelor vizate cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal. ... (6) Unitățile de învățământ preuniversitar au următoarele obligații:a) de a folosi înregistrările audio-video numai în scopul cercetării cazurilor de violență, fizică sau psihică, respectiv a cazurilor ce vizează protecția bunurilor și valorilor, care se produc în spațiul școlar; ... b) de a utiliza numai camere sau dispozitive de supraveghere configurate cu circuit închis, care nu permit configurarea sau accesul din afara unității de învățământ; ... c) de a desemna o persoană cu atribuții de monitorizare a funcționării sistemului de supraveghere audio-video, de regulă un cadru didactic, precum și un responsabil cu protecția datelor cu caracter personal, de regulă directorul adjunct sau un membru al consiliului de administrație, după caz; ... d) de a asigura stocarea și păstrarea, în condiții de siguranță și confidențialitate, a înregistrărilor audio-video pentru o perioadă de 30 de zile, cu excepția cazurilor temeinic justificate când această perioadă se prelungește până la finalizarea cercetărilor privind sesizările formulate, după care aceste informații se șterg automat; ... e) de a nu folosi înregistrările audio-video în vederea evaluării profesionale a cadrelor didactice sau în soluționarea contestațiilor privind evaluarea elevilor la orele de curs; ... f) de a asigura funcționarea corespunzătoare a sistemelor de supraveghere audio-video; ... g) de a pune la dispoziția organelor de urmărire penală înregistrările audio-video, dacă există o solicitare în acest sens. ... (7) Unitățile de învățământ cu sistem de supraveghere audio-video garantează caracterul confidențial și privat al înregistrărilor audio-video.(8) Înregistrările audio-video din spațiul școlar prevăzut la alin. (4) nu pot fi comercializate și nu pot fi făcute publice.(9) Accesul la înregistrările audio-video se face în baza unei cereri scrise, motivată, aprobată de directorul unității de învățământ, numai prin vizualizarea acestora, de către următoarele categorii de persoane:a) părintele sau reprezentantul legal al elevului minor, elevul major sau personalul unității de învățământ preuniversitar; ... b) reprezentații DJIP/DMBIP, ai Ministerului Educației și ai direcției generale de asistență socială și protecția copilului; ... c) psihologul/consilierul școlar din unitatea de învățământ preuniversitar, cu acordul părintelui sau reprezentantului legal al elevului minor sau al elevului major. ... (10) Cererea prevăzută la alin. (9) trebuie să conțină și perioada de timp corespunzătoare înregistrărilor care se solicită.(11) Persoanele care au acces la înregistrările audio-video din spațiul școlar prevăzut la alin. (4) nu pot publica aceste materiale și nu le pot folosi ca mijloc pentru prejudicierea imaginii sau integrității fizice sau psihice a beneficiarilor primari, a părinților sau reprezentanților legali ai acestora sau a personalului angajat în unitățile de învățământ preuniversitar.(12) În învățământul preuniversitar, susținerea evaluării naționale, a admiterii la liceu, a examenelor naționale de către elevi, respectiv a concursurilor/examenelor susținute de către cadrele didactice presupune:a) supravegherea audio-video a probelor și a activităților specifice din cadrul evaluării/examenelor naționale susținute de absolvenții claselor a VIII-a, respectiv a XII-a/a XIII-a; ... b) supravegherea audio-video a probelor și a activităților specifice din cadrul examenului național de definitivare în învățământ/licențiere, respectiv a probelor și a activităților specifice concursului național de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate, precum și ale concursului pentru ocuparea funcțiilor de conducere, îndrumare și control din învățământul preuniversitar. ... (13) Unitățile administrativ-teritoriale sau Ministerul Educației pot asigura fonduri pentru achiziționarea de sisteme de supraveghere audio-video de către unitățile de învățământ preuniversitar.(14) În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului act normativ, Ministerul Educației elaborează instrucțiuni privind monitorizarea audio-video care se efectuează în cadrul unităților de învățământ preuniversitar și evaluarea impactului asupra protecției datelor, aprobate prin ordin al ministrului educației, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

6. La articolul 69, după alineatul (10) se introduce un nou alineat, alin. (10^1), cu următorul cuprins:

(10^1) Până la înființarea și operaționalizarea CNEI, inspectoratele școlare județene/Inspectoratul Școlar al Municipiului București, prin intermediul CJRAE/CMBRAE, nominalizează, prin decizie, comisiile responsabile la nivel județean și al municipiului București pentru stabilirea nivelului de sprijin necesar, la începutul învățământului obligatoriu sau ori de câte ori este necesar, în baza unei evaluări de specialitate, prin teste standardizate, conform protocolului prevăzut la art. 68 alin. (6).

7. La articolul 69, alineatul (13) se modifică și va avea următorul cuprins:

(13) Pentru beneficiarii primari identificați cu cerințe educaționale speciale se elaborează de către echipa multidisciplinară constituită de CJRAE/CMBRAE planul educațional personalizat, care va include și servicii pentru familie, servicii psihologice și servicii de asistență psihopedagogică, servicii de sprijin în învățare, terapii specifice, kinetoterapie și facilitare. Planul educațional personalizat este un instrument care face parte din portofoliul educațional al elevului. Modelul planului educațional personalizat, precum și modul de întocmire și de monitorizare a acestuia se aprobă prin ordin comun al ministrului educației, al ministrului familiei, tineretului și egalității de șanse și al ministrului sănătății, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

8. La articolul 76 alineatul (5), litera j) se modifică și va avea următorul cuprins:

j) prin excepție de la prevederile art. 33 alin. (7), prioritate la transfer în cadrul unei unități de învățământ care are în structură nivelul antepreșcolar pentru înscrierea copilului; ...

9. La articolul 83, după alineatul (8) se introduce un nou alineat, alin. (8^1), cu următorul cuprins:

(8^1) Prin excepție de la prevederile alin. (8), de suma forfetară pot beneficia și elevii din unitățile de învățământ special, care nu se pot deplasa cu mijloacele de transport în comun din cadrul serviciilor publice de transport, cu aprobarea consiliului de administrație al unității de învățământ special.

10. La articolul 106, alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins:

(5) În învățământul liceal, regulamentul intern al unității de învățământ poate interzice folosirea de către un elev a dispozitivelor prevăzute la alin. (4) în incinta unității de învățământ preuniversitar sau doar într-o parte a acesteia, precum și în timpul activităților care se desfășoară în afara acesteia.

11. La articolul 108, alineatele (1), (4), (5), (8), litera a) a alineatului (11), alineatele (12), (16), literele a)-d) ale alineatului 17 și alineatul (18) se modifică și vor avea următorul cuprins:

Articolul 108

(1) Elevii de la cursurile cu frecvență de zi din învățământul preuniversitar de stat obligatoriu beneficiază de burse. Metodologia-cadru de acordare a burselor se aprobă, la propunerea Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar, denumit în continuare CNFÎP, prin ordin al ministrului educației, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Cuantumul minim al burselor se aprobă prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației, la propunerea CNFÎP.

..................................................................................................

(4) Bursa de reziliență și bursa de merit reprezintă forme de stimulare a elevilor, în vederea obținerii progresului în învățare și a performanței școlare.(5) Bursa socială reprezintă o formă de sprijin a elevilor din medii dezavantajate socioeconomic sau din grupuri vulnerabile sau cu situații medicale speciale, situații prevăzute în metodologia-cadru, în vederea susținerii participării la activitățile didactice și a prevenirii abandonului școlar. Prin excepție de la prevederile alin. (1), se acordă burse sociale și elevilor cu vârsta de până în 30 de ani, neangajați pe piața muncii și înscriși în formele de învățământ cu frecvență redusă sau în programele educaționale de tip «A doua șansă», în condițiile prevăzute în metodologia-cadru prevăzută la alin. (1).

..................................................................................................

(8) Bursele sociale se acordă în baza unor condiții privind venitul mediu net pe membru de familie, supus impozitării, conform metodologiei-cadru prevăzute la alin. (1). Verificarea veniturilor declarate de părinții/tutorii legal instituiți/reprezentanții legali ai elevilor minori, în vederea acordării dreptului la bursă socială, de către unitatea de învățământ preuniversitar, se face prin solicitarea eliberării unui document care să ateste situația veniturilor declarate la organul central fiscal în a cărui rază teritorială se află situat beneficiarul.

..................................................................................................

a) bursa de excelență olimpică I se acordă elevilor care obțin distincții, respectiv premiile I, II, III sau mențiune ori medalii asimilate acestor distincții la olimpiadele școlare internaționale, respectiv elevilor care obțin locurile I, II și III sau mențiune la campionatele sportive școlare internaționale recunoscute de Ministerul Educației, la Jocurile Olimpice, la Jocurile Paralimpice sau la Jocurile Olimpice de Tineret. Bursele de excelență olimpică I se acordă lunar elevilor de gimnaziu și liceu, pe întreaga durată a anului școlar următor obținerii distincției. De bursa de excelență olimpică I beneficiază și elevii aflați în mobilitate internațională, pe durata mobilității, dar nu mai mult de anul școlar în care a fost acordată bursa. Prin excepție, elevii din ultimul an de studii liceale primesc un premiu în cuantum egal cu valoarea cumulată a bursei pentru un an școlar; ...

..................................................................................................

(12) Bursele elevilor din învățământul preuniversitar sunt alocate din bugetul Ministerului Educației, după cum urmează:a) numărul burselor de merit cumulate cu numărul burselor de reziliență se acordă pentru minimum 30% din elevii din fiecare clasă de gimnaziu și liceu dintr-o unitate de învățământ preuniversitar, cu respectarea criteriilor și condițiilor stabilite prin metodologia-cadru; ... b) bursele de reziliență se acordă și pentru elevii cu afecțiuni oncologice și/sau cronice școlarizați, pentru o perioadă mai mare de 4 săptămâni, în cadrul «Școlii din Spital» sau la domiciliu, în anul școlar următor revenirii în unitatea de învățământ la care au fost înmatriculați anterior; ... c) bursele sociale pentru toți elevii care se încadrează în criteriile și condițiile stabilite prin metodologia-cadru; ... d) bursele tehnologice pentru elevii care frecventează învățământul tehnologic și care se încadrează în condițiile stabilite prin metodologia-cadru; ... e) bursele de excelență olimpică I și II pentru toți elevii care au obținut distincțiile prevăzute la alin. (11) lit. a) și b), cu respectarea prevederilor metodologiei-cadru. ...

..................................................................................................

(16) Printre beneficiarii burselor de merit se numără de drept și elevii care au obținut premiul I la concursurile școlare naționale recunoscute de Ministerul Educației, câștigătorii medaliilor de aur/locului I la campionatele naționale organizate de federațiile sportive naționale în sporturi olimpice/probe olimpice, precum și alte categorii de elevi de gimnaziu și liceu cu performanțe educaționale, artistice sau sportive în conformitate cu prevederile metodologiei-cadru prevăzute la alin. (1).

..................................................................................................

a) pentru locul I, cuantumul lunar al bursei de excelență olimpică I/internațională reprezintă echivalentul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată la data acordării acesteia; ... b) pentru locul al II-lea, cuantumul lunar al bursei de excelență olimpică I/internațională reprezintă echivalentul a 75% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată la data acordării acesteia; ... c) pentru locul al III-lea, cuantumul lunar al bursei de excelență olimpică I/internațională reprezintă echivalentul a 50% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată la data acordării acesteia; ... d) pentru mențiune, cuantumul lunar al bursei de excelență olimpică I/internațională reprezintă echivalentul a 25% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată la data acordării acesteia; ...

..................................................................................................

(18) Bursa de excelență, bursa de merit, bursa de reziliență sau bursa tehnologică este acordată și cu condiția ca elevul beneficiar să fi obținut media 10 la purtare sau calificativul foarte bine la purtare la finalul anului școlar anterior.

12. La articolul 108, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (1^1), cu următorul cuprins:

(1^1) Bursele care se acordă elevilor din sistemul de învățământ preuniversitar sunt:a) bursă de excelență olimpică I și II; ... b) bursă de merit; ... c) bursă de reziliență; ... d) bursă socială; ... e) bursă tehnologică. ...

13. La articolul 108, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (3^1), cu următorul cuprins:

(3^1) Prin excepție de la prevederile alin. (1), pentru anul școlar 2024-2025, cuantumul minim al burselor este stabilit după cum urmează:a) bursă de merit - 450 lei/lună; ... b) bursă de reziliență - 300 lei/lună; ... c) bursă socială - 300 lei/lună; ... d) bursă tehnologică - 300 lei/lună. ...

14. La articolul 108, după alineatul (8) se introduce un nou alineat, alin. (8^1), cu următorul cuprins:

(8^1) Prin excepție de la prevederile alin. (8), în cazul elevilor prevăzuți la alin. (7), al elevilor cu situații medicale speciale, inclusiv al elevilor cu afecțiuni oncologice și/sau cronice școlarizați, pentru o perioadă mai mare de 4 săptămâni, în cadrul «Școlii din Spital» sau la domiciliu, al elevilor care revin după școlarizarea din cadrul «Școlii din Spital» în unitatea de învățământ preuniversitar la care au fost înmatriculați anterior, al elevilor asupra cărora a fost instituită o măsură de protecție specială, precum și al elevilor orfani de unul sau de ambii părinți, bursa socială nu este condiționată de venitul mediu net pe membru de familie, supus impozitării.

15. La articolul 108, după alineatul (12) se introduce un nou alineat, alin. (12^1), cu următorul cuprins:

(12^1) În situația în care nu sunt îndeplinite condițiile stabilite prin metodologia-cadru astfel încât, la nivelul clasei de gimnaziu sau de liceu dintr-o unitate de învățământ preuniversitar, să se acorde un număr de burse de merit, cumulate cu un număr de burse de reziliență egal cu procentul de 30%, aceste burse se acordă într-un procent mai mic de 30%.

16. La articolul 108, după alineatul (18) se introduce un nou alineat, alin. (18^1), cu următorul cuprins:

(18^1) În situația în care elevii acumulează 10 sau mai multe absențe nemotivate într-o lună, nu primesc bursa de excelență, bursa de reziliență, bursa de merit, bursa socială, respectiv bursa tehnologică, după caz, pentru luna respectivă.

17. La articolul 113, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 113

(1) Pentru sprijinirea elevilor capabili de performanțe înalte, Ministerul Educației organizează olimpiade, concursuri școlare, extrașcolare și extracurriculare, tabere de profil, simpozioane și alte activități specifice și poate acorda burse și alte forme de sprijin material și financiar. Normele metodologice privind organizarea și desfășurarea olimpiadelor, a concursurilor școlare, extrașcolare și extracurriculare, a taberelor de profil, a simpozioanelor și a altor activități specifice se aprobă prin ordin al ministrului educației, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Normele metodologice privind cheltuielile cu organizarea și desfășurarea olimpiadelor, a concursurilor școlare, extrașcolare și extracurriculare, a taberelor de profil, a simpozioanelor și a altor activități specifice, precum și cuantumul stimulentelor financiare acordate elevilor, profesorilor care i-au pregătit și unităților școlare de proveniență a premianților se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

18. La articolul 117, după alineatul (10) se introduce un nou alineat, alin. (10^1), cu următorul cuprins:

(10^1) Modelul, conținutul și procedura de completare a registrelor prevăzute la alin. (10) lit. r) se aprobă la propunerea ARACIIP, prin ordin al ministrului educației, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Unitățile de învățământ preuniversitar autorizate să funcționeze provizoriu/acreditate care fac parte din rețeaua școlară sunt incluse de drept în aceste registre.

19. La articolul 120, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin (1^1), cu următorul cuprins:

(1^1) Până la înființarea CNEI, CJRAE/CMBRAE funcționează în coordonarea metodologică a Ministerului Educației prin inspectoratele școlare județene/Inspectoratul Școlar al Municipiului București.

20. La articolul 138, alineatul (9) se modifică și va avea următorul cuprins:

(9) Prin excepție de la prevederile alin. (2) lit. b) și c), statul asigură finanțarea de bază și pentru unitățile de învățământ particular și confesional autorizate să funcționeze provizoriu care nu percep taxe de la beneficiarii primari.

21. La articolul 149, alineatele (3) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins:

(3) Prevederile art. 188 alin. (1) din Legea învățământului superior nr. 199/2023, cu modificările și completările ulterioare, privind Cadrul național al calificărilor se aplică și prezentului titlu.(4) Validarea rezultatelor învățării realizate în contexte nonformale și informale în sensul prezentului titlu se realizează cu respectarea art. 189 din Legea învățământului superior nr. 199/2023, cu modificările și completările ulterioare.

22. La articolul 152, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 152

(1) Instituțiile sau organizațiile în care se realizează învățarea în contexte formale, nonformale sau informale la nivelul de calificare prevăzut la art. 149, în contextul învățării pe tot parcursul vieții, sunt prevăzute la art. 183 din Legea învățământului superior nr. 199/2023, cu modificările și completările ulterioare.

23. La articolul 153, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

(2) Formarea și dezvoltarea competențelor în învățarea pe tot parcursul vieții se fac în funcție de categoriile de competențe prevăzute la art. 181 din Legea învățământului superior nr. 199/2023, cu modificările și completările ulterioare.

24. Articolul 166 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 166

Profilul profesional al unui cadru didactic include ansamblul de competențe necesare pentru realizarea activității didactice. Profilul cadrului didactic este adaptat pe etape ale carierei și pe niveluri de învățământ și determină setul de standarde de calitate pentru programele de formare inițială și setul de standarde profesionale pentru funcțiile didactice. Metodologia privind profilul profesional al cadrului didactic, cu valoare instrumentală pentru formarea inițială și continuă și pentru managementul în cariera didactică, profilul cadrului didactic, standardele profesionale și standardele de calitate pentru formarea inițială se aprobă prin ordin al ministrului educației, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

25. La articolul 171, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

(2) Practica pedagogică se organizează în conformitate cu prevederile ordinului ministrului educației, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

26. La articolul 176 alineatul (1) litera e), punctul (ii) se modifică și va avea următorul cuprins:

(ii) absolvirea cu examen de licență a unui program de licență din domeniul Științe ale educației și absolvirea unui program de studii universitare de masterat didactic cu durata studiilor de un an, pentru posturile asociate domeniului Științe ale educației;

27. La articolul 176 alineatul (1) litera e), după punctul (iii) se introduce un nou punct, pct. (iv), cu următorul cuprins:

(iv) absolvirea cu examen de licență a unui program de licență didactică cu dublă specializare în profilul postului;

28. La articolul 209, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alin. (6), cu următorul cuprins:

(6) În cazul în care cadrul didactic este cercetat pentru fapte care constituie infracțiuni incompatibile cu funcția didactică, pe perioada desfășurării cercetării penale acesta nu va desfășura activități didactice cu beneficiarii primari, cu păstrarea corespunzătoare a drepturilor salariale.

29. La articolul 248, alineatele (7) și (9) se modifică și vor avea următorul cuprins:

(7) Setul de standarde de calitate pentru programele de formare inițială, cu accent pe pregătire practică eficientă, flexibilitate și sprijin pentru debutul în carieră, aprobate prin ordin al ministrului educației, prevăzut la art. 166, se aplică începând cu anul școlar 2025-2026.

..................................................................................................

(9) Dispozițiile art. 69 se aplică începând cu prima generație de elevi înscriși în clasa pregătitoare în anul școlar 2025-2026, gradual, în condițiile existenței infrastructurii conforme pentru integrarea preșcolarilor/elevilor cu CES și ale încadrării resursei umane de specialitate în unitatea de învățământ preuniversitar.

30. La articolul 249, alineatele (5)-(7), (9) și (23) se modifică și vor avea următorul cuprins:

(5) Prin excepție de la prevederile art. 176 alin. (1) lit. a), în vederea asigurării personalului didactic necesar în creșe, ocuparea funcției didactice de educator/educatoare se poate face și de către absolvenți ai liceului pedagogic sau ai unei școli echivalente, cu specializarea învățătoare sau învățător-educator, care au absolvit sau vor absolvi până la 1 septembrie 2028 cursuri de educație timpurie în cadrul proiectelor derulate de Ministerul Educației cu terți.(6) Prin excepție de la prevederile art. 176 alin. (1) lit. b), în vederea asigurării personalului didactic necesar în creșe, ocuparea funcției didactice de profesor de educație timpurie se poate face și de către absolvenți cu diplomă de licență, specializarea pedagogia învățământului primar și preșcolar, care au absolvit sau vor absolvi până la 1 septembrie 2028 cursuri de educație timpurie în cadrul proiectelor derulate de Ministerul Educației cu terți.(7) Persoanelor care până în anul 2028 finalizează studiile liceale pedagogice, specializarea educator-puericultor sau învățător-educator, li se consideră îndeplinită condiția de studiu pentru ocuparea funcției didactice de educator/educatoare.

..................................................................................................

(9) Persoanelor care până în anul 2028 finalizează studiile liceale pedagogice, specializarea învățătoare sau învățător-educator, li se consideră îndeplinită condiția de studiu pentru ocuparea funcției didactice de învățător/învățătoare.

..................................................................................................

(23) Studenții și absolvenții de învățământ preuniversitar și învățământ superior care optează pentru cariera didactică au obligația respectării condițiilor de ocupare prevăzute la art. 176, începând cu anul 2029.

Articolul II

(1) Prin derogare de la prevederile art. 212 alin. (4) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, până la înființarea și funcționarea efectivă a Comisiei Naționale pentru Inspecție Școlară din cadrul Agenției Române pentru Asigurarea Calității și Inspecție în Învățământul Preuniversitar contestațiile la deciziile de sancționare aplicate persoanelor încadrate în unitățile de învățământ se adresează direct instanței de judecată competente. (2) Până la intrarea în vigoare a ordinului ministrului educației privind reorganizarea inspectoratelor școlare și, respectiv, înființarea direcțiilor județene de învățământ preuniversitar, aplicarea dispozițiilor art. 213-215 din Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, pentru personalul de conducere al unităților de învățământ preuniversitar și cel de îndrumare și control se realizează de inspectoratele școlare județene.(3) La data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 3.866/2012 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, funcționarea și atribuțiile Colegiului Central de Disciplină al Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și ale colegiilor de disciplină de pe lângă inspectoratele școlare județene, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 9 mai 2012, se abrogă. Soluționarea contestațiilor aflate pe rolul Colegiului Central de Disciplină al Ministerului Educației și al colegiilor de disciplină de pe lângă inspectoratele școlare județene se finalizează cu aplicarea prevederilor legale în vigoare la data formulării contestației.

Articolul III

În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, modelul, conținutul și procedura de completare a registrelor prevăzute la art. 117 alin. (10) lit. r) din Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, se aprobă la propunerea Agenției Române pentru Asigurarea Calității în Învățământul Preuniversitar, prin ordin al ministrului educației, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Articolul IV

Legea învățământului superior nr. 199/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 614 din 5 iulie 2023, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 17, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alin. (4^1), cu următorul cuprins:

(4^1) Prin contractul complementar de finanțare se alocă din bugetul Ministerului Educației fondurile aferente pentru plata finanțării de bază, pe baza costurilor standard stabilite de Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar, și a burselor pentru elevii înmatriculați în unitățile de învățământ preuniversitar din structura și/sau subordinea instituțiilor de învățământ superior de stat, în condițiile legii.

2. Articolul 45 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 45

Diploma de studii conferită după promovarea unui program de studii universitare de masterat și a examenului de disertație aferent se numește diplomă de master și cuprinde toate informațiile necesare pentru a descrie programul de studii absolvit, inclusiv forma de învățământ.

3. La articolul 46, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 46

(1) Pentru profesiile reglementate, unde ciclul I și ciclul II de studii universitare sunt oferite comasat într-un program de studii universitare cu o durată cuprinsă între 5 și 6 ani, se acordă diploma de licență și master.

4. La articolul 61 alineatul (6), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins:

b) doctorat profesional, în toate domeniile, inclusiv în învățământul universitar dual, care are ca finalitate producerea de cunoaștere originală pe baza aplicării metodei științifice, a reflecției sistematice sau a cercetării aplicative asupra unor creații artistice, asupra unor performanțe sportive de înalt nivel național și internațional sau asupra unor teme de importanță practică și care constituie o bază pentru cariera profesională în învățământul superior și în cercetare, în domeniile vizate. ...

5. Articolul 66 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 66

Au dreptul să participe la concursul de admitere la studii universitare de doctorat numai absolvenții cu diplomă de master sau echivalentă acesteia, iar numărul cumulat de credite de studii transferabile dobândite, pentru ciclul de studii universitare de licență și de masterat, să fie de cel puțin 300.

6. La articolul 69, alineatul (8) se modifică și va avea următorul cuprins:

(8) Specialiștii care au dobândit dreptul legal de a conduce doctorate în instituții de învățământ superior sau de cercetare-dezvoltare din străinătate pot obține atestatul de abilitare după cum urmează:a) specialiștii care au calitatea de conducător de doctorat în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spațiului Economic European ori în Confederația Elvețiană dobândesc automat calitatea de conducător de doctorat în România prin recunoașterea și emiterea atestatului de recunoaștere a abilitării de către instituțiile organizatoare de studii universitare de doctorat; ... b) specialiștii care au calitatea de conducător de doctorat în una dintre instituțiile de învățământ superior din afara țărilor prevăzute la lit. a), aflate printre cele mai prestigioase instituții de învățământ superior ale lumii, dobândesc automat calitatea de conducător de doctorat în România prin recunoașterea și emiterea atestatului de recunoaștere a abilitării de către instituțiile organizatoare de studii universitare de doctorat. Ministerul Educației stabilește o listă a instituțiilor de învățământ superior, din afara țărilor prevăzute la lit. a), aflate printre cele mai prestigioase instituții de învățământ superior ale lumii, în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I; ... c) specialiștii care sunt conducători de doctorat în cadrul unor instituții din străinătate, altele decât cele prevăzute la lit. a) sau b), dobândesc calitatea de conducător de doctorat în România prin recunoașterea și emiterea atestatului de recunoaștere a abilitării de către instituțiile organizatoare de studii universitare de doctorat în baza unei convenții internaționale de recunoaștere reciprocă; ... d) specialiștii care sunt conducători de doctorat în cadrul unor instituții din străinătate, altele decât cele prevăzute la lit. a)-c), dobândesc calitatea de conducător de doctorat în România conform prevederilor alin. (5) și (6). ...

7. La articolul 128, alineatul (13) se modifică și va avea următorul cuprins:

(13) Ministerul Educației poate acorda anual burse pentru studii universitare complete și parțiale de licență, de masterat și de doctorat, pentru studii postuniversitare și postdoctorale, precum și pentru stagii de cercetare în străinătate, din fonduri constituite în acest scop, prin hotărâre a Guvernului. Aceste burse se obțin prin concurs organizat la nivel național. Numărul, domeniile, condițiile de finanțare și procedura de acordare a burselor se stabilesc prin ordin al ministrului educației, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

8. La articolul 150, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alin. (8), cu următorul cuprins:

(8) Bursele românilor de pretutindeni se acordă pe toată durata anului calendaristic, inclusiv pe perioada vacanței de vară, iar beneficiarii acestora pot primi în aceleași condiții cu studenții cetățeni români una dintre următoarele tipuri de burse: bursă de performanță sau bursă specială.

9. La articolul 180 alineatul (4), litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:

a) formarea inițială realizată prin programele de studii universitare, organizate pe cele patru cicluri de studii, de nivel 5-8; ...

10. La articolul 219, după alineatul (4) se introduc două noi alineate, alin. (5) și (6), cu următorul cuprins:

(5) Personalul didactic auxiliar se pensionează la momentul îndeplinirii condițiilor privind vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare, prevăzute de Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii. La cerere, personalul didactic auxiliar poate continua activitatea până la finalul anului universitar în care împlinește vârsta de pensionare.(6) Senatul universitar din instituțiile de învățământ superior de stat, particulare și confesionale, în baza criteriilor de performanță profesională și a situației financiare, poate decide continuarea activității unui cadru didactic auxiliar după împlinirea condițiilor de pensionare, conform legislației în vigoare.

11. Articolul 264 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 264

Începând cu anul universitar 2025-2026, programele universitare de masterat didactic, organizate în conformitate cu Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, intră în lichidare.

12. La anexă, punctul 51 se modifică și va avea următorul cuprins:

51. Programele de studii în domeniile învățării științelor exacte, ingineriei și matematicii, denumite STIM, sunt programe de studii din ramurile de știință: matematică, fizică, chimie și inginerie chimică, informatică, arhitectură și urbanism, știința mediului, biologie, biochimie și științe inginerești.

PRIM-MINISTRU

ION-MARCEL CIOLACU
Contrasemnează:
Viceprim-ministru,
Marian Neacșu

Ministrul educației,

Ligia Deca
Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației,
Adrian-Ioan Veștea

Ministrul finanțelor,

Marcel-Ioan Boloș
p. Ministrul afacerilor externe,
Traian Laurențiu Hristea,
secretar de stat

Ministrul muncii și solidarității sociale,

Simona Bucura-Oprescu
Ministrul familiei, tineretului și egalității de șanse,
Natalia-Elena Intotero

București, 28 iunie 2024.

Nr. 95.

------